RAPORT DE MONITORIZARE PRGD REGIUNEA VEST ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞOARA

RAPORT DE MONITORIZARE PRGD REGIUNEA VEST 2010 oct 2011 FINAL 1

RAPORT DE MONITORIZARE A PLANULUI REGIONAL DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR REGIUNEA VEST

2009- 2010



CUPRINS I. INTRODUCERE............................................................................................. 3 II. REZUMAT NON-TEHNIC.............................................................................. 5 III. MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE.... 11

III.1 Stabilirea indicatorilor de monitorizare ...................................................... 11 III.2. Valoarea şi tendinţa indicatorilor ................................................................ 22

IV. MONITORIZAREA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU PROGNOZĂ .. 33 IV. 1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale............................... 33 IV. 2 Prognoza privind generarea deşeurilor deşeurilor de ambalaje........... 37

V. EVALUAREA PROGRESULUI ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE ................................................................. 42

V. 1. Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionării deşeurilor ....... 43 V. 2. Aspecte instituţionale şi organizatorice ................................................. 44 V. 3. Resurse umane ......................................................................................... 44 V. 4. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor................................................................................ 45 V. 5. Conştientizarea factorilor implicaţi ......................................................... 45 V. 6. Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor ............................................................................................ 46 V. 7. Prevenirea generării deşeurilor ............................................................... 47 V. 8. Colectarea şi transportul deşeurilor........................................................ 47 V. 9. Tratarea deşeurilor.................................................................................... 48 V.10. Deşeuri biodegradabile ............................................................................ 49 V.11. Deşeuri de ambalaje ................................................................................. 50 V.12. Deşeuri din construcţii şi demolări ......................................................... 51 V.13. Deşeuri voluminoase ................................................................................ 52 V.14. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate........................................ 52 V.15. Vehicule scoase din uz............................................................................. 53 V.16. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.................................... 54 V.17. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale ....................................... 56 V.18. Eliminarea deşeurilor................................................................................ 57 VI. 1. Colectarea deşeurilor municipale............................................................ 61 VI. 2. Deşeuri biodegradabile ............................................................................ 61 VI. 3. Deşeuri de ambalaje ................................................................................. 61 VI. 4. Deşeuri din construcţii şi demolări ......................................................... 62 VI. 5. Deşeuri voluminoase ................................................................................ 62 VI. 6. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate........................................ 62 VI. 7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.................................... 62 VI. 8. Eliminarea deşeurilor................................................................................ 62

VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................ 63 ANEXA 1. ........................................................................................................... 66

A. Proiecte prin POS – FEDR ............................................................................. 66 B. Proiecte prin Phare – CES.............................................................................. 67 C. Proiecte ISPA.............................................................................................. 71 D. Proiecte prin AFM ....................................................................................... 71

ANEXA 2. Varianta DRAFT noiembrie 2010................................................... 72



I. INTRODUCERE

Procesul de monitorizare se realizează în faza de implementare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor şi are drept scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor şi ţintelor cuprinse în plan. Grupul de monitorizare este constituit anual prin decizia conducătorilor instituţiilor pe care le reprezintă. Pentru monitorizarea îndeplinirii măsurilor de implementare pentru anii 2009 - 2010, grupul de monitorizare desemnat este următorul:

• Ildiko Viţan, şef Birou DSCP, ARPM Timişoara • Simona Oprişa - Stănescu, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, ARPM

Timişoara • Ramona Răduică, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, ARPM Timişoara • Daniela DAN, Rodica Bolocan, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM

Timiş • Daniela Popescu, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM Arad • Teodora Damian, consilier Comp. Gestiune deşeuri, APM Caraş – Severin • Viorica Rusu, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM Hunedoara • Silvia Stepanescu, consultant implementare PIDU, în cadrul Direcţiei Politici

Regionale şi Internaţionalizare - ADR VEST • Cosmina Cernea –Serviciul Avize şi Autorizaţii – Administraţia Bazinală de

Apă Banat Timoişoara • Daniela Vinţan - consilier, Consiliul Judeţean Hunedoara • Valeria Pavel – consilier, Direcţia de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,

Consiliul Judeţean Timiş • Lucia Chişbora – Director Executiv al Direcţiei Programe de Dezvoltare -

Consiliul Judeţean Arad • Lavanda Novac, consilier Direcţia Programe, Integrare Europeană,

Informatică şi Mediu, Compartimentul Protecţia Mediului şi Conservarea Biodiversităţii, Consiliul Judeţean Caraş - Severin

• Camelia Bobei, comisar, Comisariatul Judeţean Timiş, Garda Naţională de Mediu

• Monica Jitariu, Prim-comisar Comisariatul Judeţean Arad, Garda Naţională de Mediu

• Pitulan Gheorghe, comisar, Comisariatul Judeţean Caraş Severin, Garda Naţională de Mediu

• Ramona Mezei, comisar, Comisariatul Judeţean Hunedoara, Garda Naţională de Mediu

• •



Grupul de monitorizare are următoarele atribuţii: a) stabilirea indicatorilor de monitorizare şi evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea masurilor de implementare; b) identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor în procesul de implementare; c) elaborarea Raportului anual de monitorizare a implementării planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Responsabilitatea redactării raportului anual de monitorizare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor revine reprezentanţilor Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului. Prezentul Raport de monitorizare a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor şi cu ajutorul ghidului pentru elaborarea raportului de monitorizare a PRGD elaborat în cadrul proiectului de Asistenţă tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Prima variantă a acestui Raport de monitorizare (ataşată) a fost prezentată grupului de monitorizare şi s-au stabilit indicatorii de monitorizare. Pe baza informaţiilor transmise de membrii grupului şi a datelor statistice disponibile Raportul a fost completat. Varianta Draft a Raportului de monitorizare a fost retransmisă membrilor grupului şi observaţiile primite vor fi înglobate în varianta finală. Anii pentru care se realizează prezentul Raport de monitorizare sunt 2008 - 2010. Datele utilizate în elaborarea Raportului de monitorizare sunt date statistice validate rezultate din ancheta statistică pentru deşeuri municipale din 2006-2009 şi pentru comparaţie, din 2005. Pentru unele fluxuri de deşeuri au fost disponibile date din 2009 şi 2010 rezultate din raportările specifice, date ce au fost validate de către grupul de monitorizare. Raportul de monitorizare se va transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi tuturor factorilor implicaţi în implementarea măsurilor stabilite în PRGD. De asemenea, Raportul anual de monitorizare va fi publicat pe pagina de internet a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara (http://www.arpmtm.anpm.ro).

http://www.arpmtm.anpm.ro



II. REZUMAT NON-TEHNIC Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest (PRGD), alături de celelalte planuri regionale, a fost aprobat prin Ordinul 1364/2006, Ordin comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Integrării Europene. Procesul de monitorizare se realizează în faza de implementare a Planului şi are drept scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea ţintelor şi măsurilor cuprinse în plan. Monitorizarea planului se realizează de către grupul de monitorizare creat la nivelul Regiunii. Din acest grup fac parte reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului din Regiune, Consiliilor Judeţene, Comisariatelor Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu din Regiune şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională. Principala atribuţie a grupului de monitorizare este de a elabora Raportul anual de monitorizare al PRGD. Raportul de monitorizare a fost elaborat în conformitate cu prevederile “Metodologiei pentru elaborarea, monitorizarea şi revizuirea Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor” aprobată prin Ordinul nr. 951/ 2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi cu ajutorul ghidului de monitorizare realizat în cadrul proiectului PHARE „Asistenţă tehnică pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor”. Metodologia şi Ghidul recomandă indicatorii (valori numerice) şi reflectă gradul de îndeplinire a măsurilor stabilite:

• număr depozite neconforme închise • număr de staţii de transfer realizate • cantităţi colectate de deşeuri reciclabile • cantităţi colectate de deşeuri electrice şi electronice etc.

Perioada pentru care se realizează al doilea Raport de monitorizare al PRGD sunt anii 2009 şi 2010. Datele utilizate în elaborarea Raportului de monitorizare sunt date statistice validate rezultate din Anchetele statistice pentru deşeuri municipale din anii 2005 – 2009, ultimele fiind validate abia în anul 2011. Pentru unele fluxuri de deşeuri au fost disponibile date din raportările transmise în perioada 2009 - 2010, date ce au fost validate de către grupul de monitorizare. În urma analizei indicatorilor, apreciem progresul înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea Vest după cum urmează:

Colectarea deşeurilor în Regiunea Vest

• Conform raportărilor operatorilor de salubritate şi a calculelor privind cantităţile de deşeuri generate şi necolectate, tendinţa generală în Regiune este de scădere a cantităţilor de deşeuri generate.

• Conform raportărilor statistice validate de ANPM în Regiunea Vest populaţia deservită de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale în anul 2005 a fost de 59,45 % din care în mediul urban 88,62% şi 12,52 % în mediul rural.

• Numărul locuitorilor deserviţi de servicii de salubritate în Regiunea Vest în 2006 a fost de 1237204, ceea ce reprezintă 57,4% din totalul populaţiei. Aria de acoperire a serviciilor de salubritate diferă de la mediul urban la mediul



rural. În mediul urban aria de acoperire cuprinde 84,92% din populaţie, în timp ce în mediul rural doar 9,44%.

• Succesiv, populaţia deservită din Regiune a crescut de la 60,6% în anul 2007 la 63,34% în 2008 şi respective la 77,93% în anul 2009. În mediul urban aria de acoperire cuprinde aproape 90% din populaţie (87,46 % în 2007, 87,39 % în 2008 respectiv 89,98 în 2009), în timp ce în mediul rural a crescut de la 19% în 2006 la 21,79 % în 2008 respectiv 57,33 % în 2009.

• Conform PRGD în anul 2009 gradul de acoperire în mediul rural trebuia să fie 90 %. Populaţia care nu a beneficiat de servicii de salubritate a scăzut şi tendinţa în anul 2010 este în continuare de scădere deoarece odată cu închiderea depozitelor rurale la 16 iulie 2009 colectarea şi depozitarea deşeurilor din mediul rural se face pe depozitele conforme sau care mai au perioadă de tranziţie/ închidere până în anul 2017. Trebuie menţionat faptul că doar un număr mic de primării rurale realizează colectarea şi transportul deşeurilor prin servicii proprii, majoritatea având concesionat acest serviciu unor agenţi specializaţi şi acreditaţi de salubritate.

• În prezent în Regiunea Vest este în curs de implementare colectarea separată a deşeurilor reciclabile (hârtie, carton şi plastic) de la populaţie.

• Din anul 2007, în Arad funcţionează o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale aparţinând SC Polaris M Holding SRL de capacitate 9 tone / oră.

• Din anul 2010 în Timişoara funcţionează o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale aparţinând SC Retim Servicii Ecologice SA de capacitate 20 - 25 tone/ oră.

• Colectarea selectivă s-a introdus parţial în oraşele Timişoara, Lugoj şi unele localităţi periurbane în judeţul Timiş precum şi în localitatile Hunedoara, Deva şi Vulcan în judeţul Hunedoara. La sfârşitul anului 2010 la nivelul Regiunii este implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 60 de localităţi ce deservesc 711521 locuitori.

• În unele localităţi din Regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă). În municipiile Timişoara şi Hunedoara în anii 2008-2009 s-a implementat sistemul de colectare selectivă „uşă la uşă”, acesta extinzându-se în anii următori.

• În decursul anilor 2007 - 2008 în Regiunea Vest s-au derulat proiecte – pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje care s-au desfăşurat pe perioade limitate de timp (6 – 10 luni), au vizat diferite segmente ale populaţiei ( gospodăriile populaţiei, unităţi de învăţământ, instituţii,etc) şi au permis tragerea unor concluzii şi apoi realizarea începând din 2009 a unui sistem generalizat de colectare selectivă a deşeurilor.

• A crescut numărul de agenţi economici care gestionează colectarea selectivă. Dacă în 2008 erau 48 de agenţi economici specializaţi în colectare deşeuri de ambalaje în vederea valorificării, 8 în reciclare şi 1 de valorificare energetică, la sfârşitul anului 2010 au ajuns la 74 de agenţi economici specializaţi care colectează deşeuri de ambalaje în vederea valorificării, 12 de reciclare şi 2 care valorifică energetic deşeurile.

• Ţintele naţionale de colectare a DEEE de la gospodăriile particulare care au fost stabilite pentru anii 2006, 2007, 2008 de 2, 3, respectiv 4kg / locuitor nu au fost realizate.



• În anul 2007, la nivelul Regiunii s-a colectat o cantitate de 276,85 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, ceea ce reprezintă 0,138 kg / locuitor.




• În Regiunea Vest colectarea DEEE a început în anul 2005 prin stabilirea locaţiilor unor puncte de colectare DEEE. La finele anului 2010 în Regiunea Vest s-a ajuns la 38 de astfel de puncte de colectare DEEE autorizate.

• În anul 2006 au fost colectate prin 9 centre de colectare autorizate un număr de 2119 de vehicule scoase din uz. Cea mai mare parte dintre vehicule au fost colectate în cadrul programelor de stimulare a înnoirii parcului naţional auto derulate prin MMDD şi au fost tratate şi dezmembrate 970 vehicule.

• În anul 2007 cele 14 centre autorizate de colectare – tratare VSU au colectat şi dezmembrat un număr de 4376 vehicule scoase din uz.

• Succesiv, în anii următori ca urmare a „Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional” se constată o creştere semnificativă a numărului de vehicule uzate colectate şi dezmembrate. De la 4376 de vehicule în 2007 s-a ajuns, în anul 2009 la 6311 colectate şi 6176 dezmembrate şi respectiv în anul 2010 la peste 12979 colectate şi 13063 dezmembrate.

• La nivelul Regiunii Vest în anul 2010 au funcţionat în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare 30 de operatori economici care au colectat şi dezmembrat VSU, fără a le procesa. Societatea SC Rematinvest SRL din Săcălaz -Timiş deţine o instalaţie de tip shredder cu o capacitate de prelucrare de 18 tone/ oră.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor:

• Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” a judeţelor din Regiunea Vest care presupun realizarea de facilităţi în domeniul tratării şi valorificării deşeurilor se află în diferite stadii şi au avut în vedere Proiectele Phare-CES care se aflau în derulare.

§ Pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeţul Arad", titular Consiliul Judeţean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE) s-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009. Data de începere: 22. 02. 2010, finalizare 30. 06. 2013. Achiziţia de echipamente de colectare şi transport deşeuri este în grafic.

§ Pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor – judeţul Caraş-Severin” ARPM Timişoara a emis acordul de mediu nr. 2 / 29.12.2010 şi se pregăteşte în vederea depunerii la FEDR pentru finanţare.

§ Pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor – judeţul Timiş” ARPM Timişoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/ 11. 12. 2007 apoi nr. 6/ 18. 09. 2009 revizuit la data de 26.08.2010 şi revizuit la 19. 04. 2011 care prevede realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela. Fondurile necesare realizării lucrărilor de la depozitul Ghizela au fost avansate de CJ Timiş şi



recepţia lucrărilor s-a realizat în 9 iunie 2011. În iunie 2011documentaţia era pregătită în vederea depunerii la FEDR pentru finanţare.

§ În judeţul Hunedoara în 19 ianuarie 2010 s-a lansat proiectul „Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2 din POS Mediu” care va fi finalizat până în 25 ianuarie 2011 şi vizează aprobarea de către Comisia Europeană a aplicaţiei de finanţare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. Contractul de asistenţă tehnică pentru elaborarea Aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru accesarea fondurilor europene are termen de finalizare luna noiembrie 2011.

• Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” prevăd realizarea de staţii/ centre de transfer:

• 4 staţii de transfer: la Chişineu Criş, Mocrea-Ineu, Sebiş şi Bârzava – judeţul Arad

• 4 staţii de transfer la Bozovici, Pojejena, Oţelu-Roşu şi Oraviţa – judeţul Caraş-Severin

• 3 centre de colectare la Făget, Deta şi Jimbolia şi o staţie de transfer la Timişoara – judeţul Timiş

• Prin proiectele Phare – CES s-au finalizat până la finele anului 2010 un număr de 5 staţii/ platforme de transfer: 1 platformă de transfer în zona turistică Lipova – judeţul Arad, 2 staţii de transfer în zona turistică Semenic şi Băile Herculane – judeţul Caraş-Severin, 2 staţii de transfer în Haţeg şi Brad – judeţul Hunedoara

• Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” prevăd realizarea de staţii/ centre de sortare:

• 1 staţie de sortare la Mocrea – judeţul Arad • 2 instalaţii de sortare la locaţia depozitului (Lupac) şi Oraviţa

– judeţul Caraş-Severin • 1 staţie de sortare la locaţia depozitului (Ghizela) – judeţul

Timiş • Proiectele Phare – CES au prevăzut realizarea a 7 staţii de sortare de mică

capacitate. Începând din 2009 şi extinzându-se şi în 2010 şi 2011 sunt în funcţiune toate staţiile de sortare din cadrul proiectelor: ECO-INEU, Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa, Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane, ECO-BRAD, Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor pe raza Municipiului Vulcan-staţie de sortare, Îmbunatăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor urbane solide in oraşul Petrila (staţie de sortare ambalaje finalizată în 2010), Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara. Staţie de sortare a deşeurilor în localitatea Satchinez (finalizată, aflată în 2011 în procedură de autorizare).

• În Regiune mai există 2 instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere. În judeţul Arad instalaţia de sortare aparţine S.C. POLARIS M HOLDING SRL. şi are o capacitate de 9 tone/oră. Instalaţia de sortare este dotată cu o presă automată pentru balotarea deşeurilor reciclabile colectate din staţia de sortare. Din mai 2010 în Timişoara funcţionează o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale de capacitate 20 - 25 tone /oră realizată de SC Retim Ecologic Service SA prin co-finanţare cu Fondul de Mediu.



• Capacităţile de reciclare a diferitelor tipuri de deşeuri municipale, (pentru hârtie, carton şi metal) au rămas constante în 2010 faţă de anii precedenţi, acoperind necesităţile Regiunii. La nivelul Regiunii, există un interes sporit faţă de reciclarea plasticului. Nu există, din păcate, nici o instalaţie care să efectueze reciclarea sticlei.

• Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” prevăd realizarea de instalaţii de tratare mecano-biologică, instalaţii de compostare:

§ 2 staţii de compostare la Mocrea şi Arad – judeţul Arad § 1 instalaţie de compostare la locaţia depozitului (Lupac) – judeţul Caraş-

Severin § 1 instalaţie de compostare deşeuri vegetale grădini/ parcuri şi 1 instalaţie

de tratare mecano-biologică la locaţia depozitului (Ghizela) – judeţul Timiş • În Regiune cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero

şi nu există încă nici o staţie pentru compostarea deşeurilor biodegradabile în funcţiune. Proiectul Phare CES „Platforma de compostare, staţie de sortare şi transfer” Ineu din judeţul Arad este operaţională din noiembrie 2010. Platforma de compostare prevăzută în Proiectul Phare-CES „ECO BRAD” din judeţul Hunedoara nu este încă în funcţiune.

• Nămolul provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti nu este folosit în agricultură, cea mai mare cantitate fiind eliminată prin depozitare. Sunt în derulare poiecte de reabilitare a staţiilor de epurare orăşăneşti prin Programul ISPA la Arad (Staţia de epurare Arad finalizată în ocombrie 2010) şi Timişoara (reabilitarea Staţiei de epurare Timişoara finalizată în iulie 2011, reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare şi asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare) şi s-a aprobat finanaţarea pe ISPA pentru Reşiţa (lucrările de reabilitarea Staţiei de Epurare şi modernizarea Staţiei de Tratare a Apei din Reşiţa au demarat la începutul lui 2009) şi Deva (termenul final pentru aplicare a proiectului ISPA este 31 decembrie 2011).

• Deşi cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este în creştere de la an la an, nu au fost construite instalaţii care să realizeze reciclarea acestor deşeuri.

• S-a realizat proiectul privind o staţie de reciclare a deşeurilor din construcţii în judeţul Hunedoara prin programul Phare – CES 2005, iar Proiectul privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţul Arad care a accesat deja finanţarea din Fondurile structurale prevede şi o staţie pentru prelucrarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

Depozitarea deşeurilor:

• Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu. Aceste depozite sistează depozitarea eşalonat, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE, cu începere din 2006 şi cu prevederile din anexa HG 349/ 2005.

• Cele 35 de depozite municipale neconforme existente în Regiune la nivelul anului 2005 au avut bilanţuri de mediu depuse la APM-urile judeţene, în vederea obţinerii avizului de inchidere sau a autorizaţiei de funcţionare până la data prevazută pentru închidere.

• Până la sfârşitul anului 2006 au sistat depozitarea depozitele Brad, Hunedoara, Călan şi Geoagiu. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate



pe depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin în funcţiune până la data planificată pentru închidere. De asemenea, în cursul anului 2006 a sistat în avans depozitarea depozitul Curtici, deşeurile fiind depozitate la depozitul conform din municipiul Arad.

• La sfârşitul anului 2008 au sistat depozitarea depozitele neconforme din Timişoara – Parţa, Jimbolia, Petrila şi Haţeg conform listei de eşalonare anexate la HG 349 / 2005. În municipiul Timişoara s-a recurs la o soluţie temporară de balotare şi stocare pe o perioadă determinată a deşeurilor municipale întrucât investiţia „Depozit ecologic Timiş” nu a fost finalizată. Oraşele mai mici depozitează pe depozitele neconforme rămase în funcţiune.

• În perioada 2009 -2010 au sista depozitarea 8 depozite în 16 iulie 2009 (Băile Herculane, Caransebeş, Reşiţa, Homorod – Geoagiu, Călan, Uricani, Lupeni, Deta) şi 4 depoziteîn 16 iulie 2010 (Simeria-Rapolt, Buziaş, Sânnicolaul Mare şi Lugoj).

• În 2011 vor sista depozitarea depozitele din Bocşa, Oţelul Roşu şi Anina. • Au rămas în funcţiune 14 depozite neconforme, care vor sista depozitarea

până cel târziu în anul 2017. • Singurul depozit conform cu legislaţia românească şi cea comunitară este

depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi deserveşte intregul judeţ Arad şi alte localitati limitrofe.

• Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” prevăd realizarea de depozite conforme în judeţele Caraş-Severin (locaţia Lupac) şi Timiş (locaţia Ghizela) şi închiderea depozitelor neconforme.

• În Valea Jiului s-a abandonat pentru moment realizarea proiectului pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat. În judeţul Hunedoara în 19 ianuarie 2010 s-a lansat proiectul „Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2 din POS Mediu” care va fi finalizat până în 25 ianuarie 2011 şi vizează aprobarea de către Comisia Europeană a aplicaţiei de finanţare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara”..

• La nivelul Regiunii cele 417 amplasamente din 260 de localităţi (care ocupau în total o suprafaţă de peste 240 hectare) în mediul rural, au fost închise până la data de 16 iulie 2009 şi în mare măsură ecologizate, respectându-se prevederile HG 349 / 2005. În prezent numeroase localităţi rurale au concesionat activitatea de colectare a deşeurilor unor operatori privaţi şi au renunţat la depozitarea în vechile locaţii.

Raportul de monitorizare nu recomandă revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest, atâta timp cât abia acum încep să se vadă primele realizări de infrastructură prin implementarea proiectelor Phare-CES şi se finalizează proiectele de Sisteme Integrate de gestiune a deşeurilor.



III. MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE

III.1 Stabilirea indicatorilor de monitorizare

Indicatorii de monitorizare pot fi împărţiţi în două categorii:

• Indicatori de bază care se referă la cantităţile de deşeuri colectate şi valorificate, precum şi capacitatea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor existente pentru anul de monitorizare. Monitorizarea anuală a acestor indicatori furnizează informaţii generale privind progresul realizat în sistemul de gestionare a deşeurilor la nivelul regiunii

• Indicatori asociaţi obiectivelor- sunt indicatorii măsurabili asociaţi fiecărei măsuri de implementare din PRGD. Monitorizarea acestor indicatori furnizează informaţii privind progresul realizat în implementarea măsurilor PRGD şi pentru atingerea obiectivelor stabilite în plan.

În vederea realizării Raportului de Monitorizare a PRGD în cadrul grupului de monitorizare au fost stabiliţi indicatorii de bază (tabel 1) şi indicatorii asociaţi obiectivelor din PRGD (tabel 2) conform capitolelor 3, 9 şi 10 din cadrul Planului Regional al Regiunii Vest.



Tabel 1. Indicatori de bază

Indicator măsurabil Nr. Crt. Denumire U.M. Observaţii

I.1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiune tone/an Cantitatea generată reprezinta suma dintre cantitatea colectata şi cantitatea generată şi necolectata prin operatori de salubrizare şi se refera la deşeurile menajere şi deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii

I.2 Cantitatea totală de deşeuri menajere generate în Regiune tone/an Cantitatea generată reprezinta suma dintre cantitatea colectata şi cantitatea generată şi necolectata prin operatori de salubrizare

I.3 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate din mediul urban tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deşeuri colectate in amestec şi cantitatea de deşeuri colectate separat

I.4 Cantitatea totală de deşeuri menejare colectate din mediul rural tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deşeuri colectate in amestec şi cantitatea de deşeuri colectate separat

I.5 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii generată în Regiune tone/an

I.6 Indicator de generare a deşeurilor municipale (cantitate de deşeuri municipale generată în Regiune/populaţia regiunii) kg/locuitor x an

I.7 Indicator de generare a deşeurilor menajere (cantitate de deşeuri menajere generată în Regiune/populaţia regiunii) kg/locuitor x an

I.8 Indicator de generare a deşeurilor menajere in mediul urban (cantitatea generată in mediul urban/numărul de locuitori din mediul urban)

kg/locuitor x an

I.9 Indicator de generare a deşeurilor menajere in mediul rural (cantitatea generată in mediul rural/numărul de locuitori din mediul rural)

kg/locuitor x an

I.10 Indicator de colectare separată a deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie(cantitatea de deşeuri de hârtie şi carton colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)

kg/locuitor x an Se compune din cantitatea de deşeuri colectate separat de către operatorii de salubritate şi cantităţile colectate de la populaţie de către agenţii economici autorizaţi pentru valorificare - reciclare

I.11 Indicator de colectare separată a deşeurilor de plastic de la populaţie(cantitatea de deşeuri de plastic colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)


I.12 Indicator de colectare separată a deşeurilor de sticla de la populaţie(cantitatea de deşeuri de sticla colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)


I.13 Indicator de colectare separată a deşeurilor de metale de la populaţie(cantitatea de deşeuri de metale colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)





I.14 Indicator de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţie(cantitatea de deşeuri de biodegradabile colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)

kg/locuitor x an Deşeurile biodegradabile se refera la deşeurile verzi şi resturile alimentare

I.15 Cantitatea totală de deşeuri voluminoase colectata în Regiune tone/an Codul 20 03 07 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.16 Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi gradini colectate în Regiune tone/an Codul 20 02 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.17 Cantitatea totală de deşeuri din piete colectate în Regiune tone/an Codul 20 03 02 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.18 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate în Regiune tone/an Codul 20 03 03 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.19 Fracţia de deşeuri valorificate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% Valorificare inseamnă orice operaţie prevăzută în Anexa II B a Legii cadru a deşeurilor

I. 20 Fracţia de deşeuri reciclate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.21 Fracţia de deşeuri valorificate energetic din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.22 Fracţia de deşeuri compostate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.23 Fracţia de deşeuri incinerate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.24 Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.25 Capacitatea totală a facilităţilor de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton din Regiune tone/an

I.26 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de metale din Regiune tone/an

I.27 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor plastic din Regiune tone/an

I.28 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de sticla din Regiune tone/an




I.29 Capacitatea totală a instalaţiilor de compostare din Regiune tone/an

I.30 Capacitatea totală a instalaţiilor de valorificare energetică a deşeurilor municipale din Regiune tone/an

I.31 Capacitatea totală a instalaţiilor de incinerare din Regiune tone/an

I.32 Capacitatea totală a depozitelor conforme din Regiune tone/an



Tabel 2. Indicatori măsurabili asociaţi obiectivelor

Indicator măsurabil Nr. Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen

(din PRGD) Denumire U.M. Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor

din PRGD 2009

Număr de hotărâri emise de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

număr

Număr anual de controaleefectuate de Garda de Mediu la nivelul Regiunii pentru

verificarea gestionării deşeurilor municipale

II.1 Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionarii deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării

regionale în domeniul gestiunii deşeurilor

Controale privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor permanent Număr anual de sancţiuni aplicate de

Garda de Mediu la nivelul regiunii pentru gestionarea necorespunzătoare a

deşeurilor

număr

ARPM - Număr personal angajat/Număr personal din schemă x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal angajat/Număr personal din

schemă x 100 % Angajarea de personal specializat

la ARPM, APM-uri; CJ-uri 2008

CJ (pentru fiecare CJ) - Număr personal angajat/Număr personal din schemă x 100 %

ARPM - Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal instruit în cursul anului/Număr

total personal x 100 %

II.2 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit

profesional şi dotări corespunzătoare la toate

nivelele organizaţiilor implicate Plan de instruire profesională a

personalului in domeniul gestionarii deşeurilor

permanent

CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Număr personal instruit în cursul anului/Număr

total personal x 100 %

ARPM - Număr computere/Număr total personal x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr computere/Număr total personal x 100 % II.3 Resurse umane

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit

profesional şi dotări corespunzătoare la toate

nivelele organizaţiilor implicate

Completarea cu dotări a personalului 2008

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr computere/Număr total personal x 100 %




(din PRGD) Denumire U.M.

permanent Număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale număr Optimizarea preluării şi

utilizării fondurilor naţionale disponibile

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcţie de

cerinţele donorilor permanent Număr proiecte aprobate/Număr proiecte

depuse x 100 % II.4 Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare

pentru gestionarea deşeurilor Optimizarea utilizării

fondurilor europene şi internaţionale

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru

gestionarea deşeurilor permanent Număr instruiri realizate de catre angajatii

administraţiei publice locale din Regiune număr

permanent Număr comunicate de presă număr

permanent Număr conferinţe de presă număr

permanent Număr întâlniri anuale cu administatia publica locala şi cetatenii număr

permanent Număr materiale informative (pliante, broşuri etc.) număr

II.5.

Realizarea unui sistem de informare şi conştientizare pentru

toate părţile implicate în gestionarea deşeurilor

Informarea şi conştientizarea factorilor

implicaţi şi publicului interesat

Campanii de informare şi conştientizare având ca grupuri ţintă: administraţia publică locală,

societăţile implicate în gestionarea deşeurilor şi cetăţenii

permanent Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor număr

Elaborarea de către fiecare APM şi ARPM a procedurilor de

analiză/verificare a calităţii datelor colectate

2008 Număr proceduri privind analiza

/verificarea calităţii datelor privind deşeurile

număr

Determinarea prin măsuratori a compozitiei deşeurilor menajere permanent Număr de măsuratori privind compoziţia

deşeurilor menajere număr

II.6

Obţinerea de date şi informaţii privind deşeurile complete şi corecte, care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de

colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea

deşeurilor Determinarea prin măsuratori a compoziţiei deşeurilor menajere

care să reflecte ponderea materialelor de deşeuri de

ambalaje

permanent

Număr de măsurători privind compozitia deşeurilor menajere care sa reflecte ponderea materialelor de deşeuri de

ambalaje

număr




(din PRGD) Denumire U.M. Determinarea prin măsuratori a

ponderii deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale (pe tipuri

de deşeuri)

permanent Număr de măsuratori privind ponderea deşeurilor biodegradabile din deşeurile

municipale (pe tipuri de deşeuri) număr

Determinarea prin măsuratori a ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectată

separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje)

permanent

Număr de măsurători privind rata de recuperare a deşeurilor de ambalaje

colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectata separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje)

număr Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de

colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea

deşeurilor

Intâlniri cu societăţile generatoare de deşeuri (incluşiv din costrucţii şi

demolări) avand ca tema raportarea datelor privind

deşeurile

permanent

Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind

gestionarea deşeurilor (incluşiv deşeurile din construcţii şi demolări) cu societăţile

implicate

număr

Pregătirea de ghiduri privind gestionarea deşeurilor permanent Număr de ghiduri elaborate număr

II.7 Prevenirea generării de deşeuri Minimizarea generării deşeurilor Pregătirea de campanii de

conştientizare permanent Număr de materiale publicate şi distribuite număr

Incheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

100 % până în 2013

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din Regiune %

Îmbunătăţirea / dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a

deşeurilor în Regiunea Vest Încheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

90 % până în 2009

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din Regiune %

Completarea şi aprobarea Master Planurilor judeţene pentru gestionarea deşeurilor

Aprobarea Master planului pentru fiecare judeţ din Regiunea Vest 2008 Număr Master Planuri aprobate număr

II.8 Implementarea unui management

eficient în ceea ce priveşte deşeurile prin realizarea unui sistem integrat de colectare şi

transport a deşeurilor.

Promovarea reciclării şi recuperării

Optimizarea colectării şi transportului deşeurilor către depozitele conforme

Pregătirea de informaţii pentru factorii interesaţi privind reciclarea, recuperarea

2008 Materiale referitoare la colectarea separată a deşeurilor număr




(din PRGD) Denumire U.M. Amplasare de echipamente noi pentru colectarea separată a deşeurilor de hârtie şi carton, de plastic, sticlă şi metal

2008

Număr locuitori care colecteaza separat deşeurile de hârtie şi carton respectiv de plastic, sticla şi metal Număr echipamente noi pentru colectare

număr locuitori număr echipamente

Asigurarea capacităţilor de sortare Construirea de instalaţii de sortare permanent Capacităţile staţiilor de sortare (pe tip de

material sortat) tone/an

Optimizarea transportului deşeurilor către depozitele conforme

Construirea de staţii de transfer anii de închidere a depozitelor neconforme

Anii de sistare a

depozitării pe depoz. neconf.

Număr staţii de transfer număr

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme

Conform preved. legale

Număr depozite neconforme închise (conform planificării) număr Sistarea activităţii

depozitelor neconforme Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural 2009 Număr spaţii de depozitare închise şi

ecologizate în mediul rural număr II.9

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Realizarea de depozite confome zonale

Conform PRGD

Număr depozite de deşeuri conforme puse in funcţiune număr

permanent Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale număr Colectarea separată a deşeurilor

periculoase municipale permanent Cantitatea colectată de deşeuri periculoase municipale tone/an

permanent Cantitatea tratata de deşeuri periculoase municipale tone/an II.10

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor periculoase municipale

Tratarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase municipale permanent

Cantitatea de deşeuri periculoase municipale eliminate in instalaţiile autorizate

tone/an




(din PRGD) Denumire U.M. Valorificarea cantităţii cerute de deşeuri biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995 care trebuie să fie de 25 % până în 2010

Planificarea, incluşiv identificarea locului şi aprobarea, construirea şi operarea unei capacităţi de transfer

Staţii de compostare operaţionale număr

II.11

Deşeuri biodegradabile valorificate. Colectarea selectivă sau reducerea deşeurilor biodegradabile / deşeuri verzi

Valorificarea până în 2013 a 50 % respectiv 65 % până în 2016 a deşeurilor biodegradabile prin promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare, compostare, TMB sau incinerare dacă e fezabil din punct de vedere economic

Planificarea, incluşiv identificarea locului şi aprobarea, construirea şi operarea unui TMB adecvat sau alte tehnologii avansate Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să incurajeze precolectarea selectivă a deşeurilor în scopul reducerii conţinutului organic al acestora

Începând cu 2008

Raportare a operatorului cu privire la fluxul de deşeuri/ valorificare vs generare

tone/an %

Lista de verificare privind deşeurile provenite din ambalaje

Pregătirea de campanii de informare şi promovare organizate de Eco Rom şi de Consiliile Locale/Judeţene

Bi-anual număr

Total recuperat 34% Total reciclat 27.6% 2007 tone/an

% Total recuperat 40 Total reciclat 33% Hârtie, 60% Metal 50%

Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor 2008

Cantităţi colectate, recuperate şi reciclate II.12

Deşeuri provenite din ambalaje: reducerea, recuperarea şi reciclarea acestora

Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să incurajeze precolectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje de catre agenţii economici

permanent Nr. decizii locale număr

Colectarea separată a deşeurilor voluminoase de la populaţie 2007 Cantitatea colectată de deşeuri

voluminoase tone/an II.13 Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, valorificare şi eliminare

Valorificarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor permanent Cantitatea valorificată de deşeuri

voluminoase tone/an




(din PRGD) Denumire U.M. mediului şi sănătăţii populaţiei corespunzătoare a

deşeurilor voluminoase voluminoase (Studiu de fezabilitate finalizat şi aprobat 2008 privind investigarea posibilităţilor pentru refolosirea fracţiilor provenite din deşeurile voluminoase)

permanent Cantitatea eliminată de deşeuri voluminoase tone/an

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări (pe tip de material)

permanent Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

permanent Cantitatea tratata de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

permanent Cantitatea valorificata de deşeuri din construcţii şi demolări (pe tip de material) tone/an

II.14

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Tratarea, valorificarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

permanent Cantitatea eliminata de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

Colectarea DEEE de la populaţie prin firmele de salubrizare permanent Cantitate DEEE colectata de la populaţie

prin firmele de salubrizare tone/an

Colectarea DEEE de la populaţie prin punctele de colectare permanent Cantitate de DEEE colectata de la

populaţie prin puncte de colectare tone/an

Reutilizarea ca echipamente intregi a DEEE colectate de la populaţie

permanent

Cantitatea de DEEE colectate de la populaţie prin firme de salubrizare şi puncte de colectare reutilizate ca echipamente intregi

tone/an

Tratare DEEE colectate permanent Capacitatea instalaţii lor de dezmembrare a DEEE existente în Regiune (pe categorii de DEEE)

tone/an

permanent

Capacitatea instalaţii lor de reciclare a substantelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE existente în Regiune

tone/an

II.15

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a DEEE

Valorificarea substantelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE

permanent

Capacitatea instalaţiilor de valorificare energetică a substanţelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE existente în regiună

tone/an

II.16 Gestionarea corespunzătoare a Implementarea şi Colectare VSU permanent Număr VSU colectate anual număr




(din PRGD) Denumire U.M. permanent Număr instalaţii de tratare VSU existente

în Regiune număr vehiculelor scoase din uz, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a VSU Tratatare VSU

permanent Număr VSU colectate din Regiune şi trimise la tratare număr

permanent

Gradul de valorificare a nămolurilor in agricultura (cantitatea generată/cantitatea valorificata in agricultura x 100) Cantităţile se raporteaza in s.u.

%

II.17

Gestionarea corespunzătoare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei

Creşterea gradului de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

Valorificarea nămolurilor în agricultură sau prin coincinerare, compostare, fermentare anaerobă etc. permanent

Gradul de valorificare a nămolurilor prin alte metode decat utilizarea in agricultura (cantitatea generată/cantitatea valorificata x 100) Cantităţile se raporteaza in s.u.

%



III.2. Valoarea şi tendinţa indicatorilor După stabilirea indicatorilor de monitorizare au fost colectate datele referitoare la valoarea indicatorului pentru anii 2008 şi 2009 (ani de monitorizare) şi pentru 2007 (anul precedent anului de monitorizare). În funcţie de indicatorii din cei doi ani se stabileşte tendinţa fiecărui indicator. Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:

J Variaţie pozitivă faţă de intenţii

L Variaţie negativă faţă de intenţii

K Nicio variaţie.

Valorile indicatorilor precum şi tendinţa acestora sunt sintetizate în tabelele alăturate. Valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază Indicatorii de bază se referă la:

• cantităţile generate de deşeuri şi indicatori de generare(pe tipuri de deşeuri); • fractiile tratate/valorificate/eliminate raportate la intreaga cantitate generată; • capacităţile instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare existente în Regiune.

Datele privind cantităţile de deşeuri, indicatorii de generare şi fracţiile tratate/valorificate/eliminate sunt date statistice validate furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Deoarece nu există date statistice validate din anul 2010 (pentru care se realizează monitorizarea), au fost utilizate date din 2006 -2009, ca fiind cele mai recente date statistice disponibile. În afara indicatorilor referitori la cantităţile de deşeuri, pentru toti ceilalţi indicatori datele se referă la anii pentru care se face monitorizarea (2009 respectiv 2010) şi la anul precedent acestuia (2008) şi au fost validate în cadrul Grupului de monitorizare. Tabelul 3 conţine datele pentru anii pentru care există date statistice, respectiv 2008 şi 2009 care nu erau validate în precedentul Raport de monitorizare şi s-au utilizat date din ultimul Anuar Statistic Regiunea de Vest 2009 – ediţia 2010 pus la dispoziţie de către DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ TIMIŞ prin Serviciul Statistici Regionale, Sinteză, Diseminare şi Relaţii cu Publicul în luna mai 2011. Datele privind capacităţile instalaţiilor de gestionare a deşeurilor sunt date din anul pentru care se realizează monitorizarea. Aceste date au fost validate în cadrul Grupului de monitorizare, pe baza raportărilor curente existente la ARPM Timişoara. În funcţie de valoarea indicatorului faţă de anul precedent s-a stabilit tendinţa acestuia. Valoarea şi tendinţa indicatorilor asociaţi obiectivelor În tabelul 4 sunt înscrise date referitoare la valoarea indicatorilor, tendinţa acestora, precum şi ţintele şi termenele obiectivelor pentru care au fost stabiliţi indicatorii. Din indicatorii măsurabili menţionaţi în tabelul 2 au fost selecţionaţi acei indicatori pentru care există posibilitatea colectării de informaţii pentru perioada de raportare curentă.



Tabel 3. Valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază

Indicator cuantificabil Nr. Crt

. Denumire U.M. 2005* 2006* 2007 2008 2009 Tendinţa

I.1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiune tone/an 809195,6 799195,5 870506,4 942539,6 854302,4 K

I.2 Cantitatea totală de deşeuri menajere generate in Regiune tone/an 720315,9 697216,3 738984 725370,77 677103,35 K I.3 Cantitatea totală de deşeuri municipale colectate tone/an 607210 663750 746770 717690* 787640* K I.4 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate tone/an 524730 563960 617590 660570 620672 K I.5 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile din comerţ,

industrie şi instituţii generată în Regiune tone/an 158320 190430 184620 224302 230928 K I.6

Indicator de generare a deşeurilor municipale (cantitate de deşeuri municipale generată in Regiune/ populaţia Regiunii)

kg/locuitor x an 0,419 0,414 0.452 0,489 0,444 J

I.7 Indicator de generare a deşeurilor menajere (cantitate de deşeuri menajere generată in Regiune/populatia Regiunii)

kg/locuitor x an 0,373 0,361 0,384 0.376 0.352 J

I.8 Ponderea populaţiei deservite de serviciile municipale in mediul urban (număr locuitori deserviţi x 100 / numărul de locuitori din mediul urban)

% 88,62 84,92 86,16 87,39 89,98 J I.9

Ponderea populaţiei deservite in mediul rural (număr locuitori deserviţi x 100 / numărul de locuitori din mediul rural)

% 12,52 9,44 16,08 21,79 57,33 J I.10

Indicator de colectare separată a deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie (cantitatea de deşeuri de hârtie şi carton colectate separat de la populaţie/populaţia Regiunii)

kg/locuitor x an 5,635 7,068 6,51 7,44 9,56 J

I.11 Indicator de colectare separată a deşeurilor de plastic de la populaţie (cantitatea de deşeuri de plastic colectate separat de la populaţie/populaţia Regiunii)

kg/locuitor x an 0,499 0,775 1,292 1,567 3,509 J

I.12 Indicator de colectare separată a deşeurilor de sticla de la populaţie (cantitatea de deşeuri de sticla colectate separat de la populaţie/populatia regiunii)

kg/locuitor x an « 0,001 0,012 0,011 0,27 1,36 K

I.13 Indicator de colectare separată a deşeurilor de metale de la populaţie (cantitatea de deşeuri de metale colectate separat de la populaţie/populatia regiunii)

kg/locuitor x an





I.14 Indicator de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţie (cantitatea de deşeuri de biodegradabile colectate separat de la populaţie/populatia Regiunii)

kg/locuitor x an

I.15 Cantitatea totală de deşeuri voluminoase colectată în Regiune tone/an 62,0 118,2 20467 110 0 K

I.16 Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi grădini colectate în Regiune tone/an 14204,0 16041,0 19189 6989,8 14204,0 J

I.17 Cantitatea totală de deşeuri din pieţe colectate în Regiune tone/an 10689,0 8380,0 6691 5381,22 10689,0 J

I.18 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate in Regiune tone/an 46805,0 47375,0 62298 77861,5 46805,0 J

I.19 Fracţia de deşeuri valorificate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 /

809195.6 x100 = 0

6,62 / 799195.5 x100 = 0,0008

91,675 / 870506,4

x100 = 0,01

115,045 / 942539,6 x100 = 0,0122

9656,05 / 854302,4

x100 = 1,13 K

I.20 Fracţia de deşeuri reciclate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale reciclate / cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.21

Fracţia de deşeuri valorificate energetic din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0 0

I.22 Fracţia de deşeuri compostate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0 0

I.23 Fracţia de deşeuri incinerate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0 0

I.24 Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale eliminate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 76.42 77.97 72,88 76,13 77,25 K I.25 Capacitatea totală a facilităţilor de reciclare a deşeurilor de

hârtie şi carton din Regiune tone/an

I.26 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de metale din Regiune tone/an





I.27 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor plastic din Regiune tone/an

I.28 Capacitatea totală de reciclare a deşeurilor de sticlă din Regiune tone/an

I.29 Capacitatea totală a instalaţiilor de compostare din Regiune tone/an 0 0 0 0 0

I.30 Capacitatea totală a instalaţiilor de valorificare energetica a deşeurilor municipale din Regiune tone/an 0 0 0 0 0

I.31 Capacitatea totală a instalaţiilor de incinerare din Regiune tone/an 0 0 0 0 0

I.32 Capacitatea totală a depozitelor conforme din Regiune tone/an 125000 125000 170000 170000 170000 K * conform raportărilor lunare ale operatorilor de salubritate către APM / centralizare ARPM



Tabel 4. Valoarea şi tendinţa indicatorilor asociaţi obiectivelor

Indicator cuantificabil Nr. crt Denumire U.M. Valoarea

(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*

Valoarea (2009)* Tendinţa Ţinta Termen

II.1 Număr de hotărâri emise de Consiliile

Judeţene pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

număr 4 J 2009

II.1

Număr anual de sancţiuni aplicate pentru gestionarea necorespunzătoare a

deşeurilor / număr de controale efectuate de Garda de Mediu

număr

AR CS HD

TM 22/ 89

AR CS HD

TM 137 / 200

AR CS 37 / 112

HD TM 57 / 151

AR CS 24 /104 HD 62 / 207 TM 36 / 159

AR CS 24 /104 HD 62 / 207 TM 36 / 159

L K

Crearea cadrului

organizatoric pentru

stabilirea orientării

regionale în domeniul gestiunii

deşeurilor

Permanent

II.2 ARPM - Număr personal angajat / Număr personal din schemă x 100 % 66,6 % 66,6 100 100 100 K 2008

II.2 APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal angajat/Număr personal din

schemă x 100 %

AR 76,1 CS 66.6

HD TM

AR 89,4 CS 100

HD TM

AR 89,4 CS 100

HD TM

AR 89,4 CS 100

HD TM

AR 91,53 CS 100

HD TM

2008

II.2 CJ (pentru fiecare CJ) –

Număr personal angajat / Număr personal din schemă x 100

%

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

2008

II.3 ARPM - Număr personal instruit în cursul anului / Număr total personal x 100 % 100 100 100 100 Permanent

II.3 APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr

personal instruit în cursul anului / Număr total personal x 100

%

AR 43,5 CS HD TM

AR 92,9 CS HD TM

AR 73,8 CS HD TM

AR 47,7 CS HD TM

AR 62,8 CS HD TM

Permanent

II.3 CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Număr

personal instruit în cursul anului/Număr total personal x 100

%

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

Asigurarea de personal

suficient şi bine pregătit profesional şi

dotări corespunzătoa

re la toate nivelele

organizaţiilor implicate

permanent

II.4 Număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale Număr 14/ Phare

2004 3/ Phare

2005 5 / Phare

2006 Optimizarea preluării şi Permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


II.4 Număr proiecte aprobate număr 14 2 4 utilizării

fondurilor de finanţare

Permanent

II.5 Număr comunicate de presă ale ARPM Număr 1 5 4 Permanent

II.5 Număr conferinţe de presă ale ARPM Număr 2 1 permanent

II.5 Număr materiale informative (pliante, broşuri etc.) Număr AR 3 AR 4 AR 6 AR 10 AR 8 Permanent

II.5 Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor Număr 1 1 1

Informarea şi conştientizare

a publicului interesat

Permanent

II.6 Număr de măsurători privind compoziţia deşeurilor menajere Număr permanent

II.6

Număr de intâlniri de informare / analizare a modului de raportare a

datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Număr AR 11 AR 16 AR 1 AR 77 AR 70

Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de

colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi

informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

permanent

II.7 Număr campanii de conştientizare număr AR 2 1

AR 5 1

AR 10 2

Minimizarea generării deşeurilor

permanent

II.8 Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din Regiune % 88,62 84,92 86.16 87,39 89,98 K

Arie de acoperire 100 % in mediul

urban

2009

II.8 Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din Regiune % 12,52 9,44 16,08 21,79 57,33 K

Aria de acoperire 90 % in mediul

rural

2009




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


II.8 Număr Master Planuri aprobate număr 3

(AR; CS; TM)

1 Hd K

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea unui sistem intergrat de gestiune a

deşeurilor prin Master planuri

judeţene

II.8 Număr de localităţi cu colectare selectivă număr 15 30 45 J

În 2010 60

Optimizarea colectării şi transportului deşeurilor

permanent

II.8 Capacităţile staţiilor de sortare (pe tip de material sortat)

tone/ an

4500 t/ lună (Polaris Arad)

J În 2010 au

intrat în funcţiune 3 instalaţii de sortare

deşeuri menajere în amestec de capacităţi: 1045 t/an,

5000 t/an şi 625 t/ zi

2 staţii de sortare

ambalaje de capacităţi:

6000 t/an, 9 t/ lună

În 2011 au intrat în

funcţiune

Asigurarea capitacităţilor

de sortare permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


2 instalaţii de sortare

de capacităţi:

1600 t/an şi 1500 kg/h

II.8 Număr staţii de transfer Număr 0 0 0 0 J

În 2010 au intrat în

funcţiune 4

Optimizarea transportului deşeurilor

catre depozitele conforme

Anii de sistare a depozitarii pe

depoz. neconf.

II.9 Număr depozite neconforme închise Număr 4 4 8 8 J

În 2010 4

Conform preved. legale

II.9 Număr spaţii de depozitare închise şi ecologizate în mediul rural Număr 417 J

Sistarea activităţii

depozitelor neconforme

2009

II.9 Număr depozite de deşeuri conforme în funcţiune Număr 1 1 1 1 1

Se vor realiza 4 depozite

ecologice conform

proiectelor SIGD

Asigurarea capacităţilor

necesare pentru

eliminarea deşeurilor prin promovarea cu

prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Conform PRGD

II.10 Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale Număr

Implementarea şi funcţionarea sistemului de

colectare separată, tratare şi

permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


eliminare corespunzătoare a deşeurilor

periculoase municipale

II.11 Număr staţii de compostare număr 0 0 0 0 0

J În 2010 s-a finalizat o staţie de

capacitate 3384 t/an

Reducerea deşeurilor

biodegradabile depozitate cu 25 %, 50 % şi

65 %

2010, 2013, 2016

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje colectate

tone/ an 27800

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje recuperate

tone/ an

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje reciclate

tone/ an

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor

provenite din ambalaje

II.13 Cantitatea colectată de deşeuri voluminoase

tone/ an 62,0 118,2 20467 110 0 permanent

II.13 Cantitatea valorificată de deşeuri voluminoase

tone/ an 0 0 permanent

II.13 Cantitatea eliminata de deşeuri voluminoase

tone/ an 62,0 118,2 20467 110 0


colectare separată,

valorificare şi eliminare a deşeurilor

voluminoase

permanent

II.14 Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări

tone/ an 13355,0 27249,5 40997 90911,4 49705,42


colectare separată, tratare,

valorificare şi eliminare a

permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


deşeurilor din constr. şi demolari

II.14 Cantitatea tratată de deşeuri din construcţii şi demolări


II.14 Cantitatea valorificată de deşeuri din construcţii şi demolări (pe tip de material)


II.14 Cantitatea eliminată de deşeuri din construcţii şi demolări

tone/an 13355,0 27249,5 40997 90911,4 49705,42


colectare separată, tratare,

valorificare şi eliminare a

deşeurilor din constr. şi demolari

permanent

II.15 Cantitate DEEE colectată în Regiune tone/ an 259,452 276,85 699,681 1290,307 În 2010

856,228 permanent

II.15 Număr agenţi economici colectare DEEE număr 12 16 15 16 În 2010 38 permanent

II.15 Număr agenţi economici de

dezmembrare – tratare/ valorificare - reciclare DEEE

număr



valorificare a DEEE

permanent

II.16 Număr VSU colectate anual număr 1808 2236 4376 6564 6311 În 2010 12979 permanent

II.16 Număr societăţi autorizate de colectare-dezmembrare VSU existente în Regiune număr 11 16 14 17 În 2010

30 permanent

II.16 Număr VSU colectate şi tratate (dezmembrate) din Regiune număr 1307 970 4376 6201 6176 În 2010

13063



valorificare a VSU

permanent

II.17

Gradul de valorificare a nămolurilor in agricultură (cantitatea

generată/cantitatea valorificată în agricultura x 100)

Cantităţile se raporteaza in s.u.

% Creşterea

gradului de valorificare a nămolurilor

rezultate de la

permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)*


II.17

Gradul de valorificare a nămolurilor prin alte metode decat utilizarea in agricultura

(cantitatea generată/cantitatea valorificată x 100)

Cantităţile se raporteaza in s.u.

% staţiile de epurare

orăşeneşti permanent



IV. MONITORIZAREA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU PROGNOZĂ

În capitolul 4 al Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizată prognoza privind generarea deşeurilor municipale, a deşeurilor biodegradabile municipale şi a deşeurilor de ambalaje pentru perioada de planificare. Datele privind cantităţile prognozate a se genera au fost utilizate la cuantificarea ţintelor şi, implicit, la determinarea capacităţilor necesare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor. Acest fapt indica prognoza ca elementul cheie în determinarea necesităţilor de investiţii, astfel incât să se asigure atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite.

Pentru a evita eventualele supra- sau sub-estimări ale capacităţilor instalaţiilor de gestionare a deşeurilor raportul de monitorizare cuprinde o evaluare anuală a factorilor relevanţi utilizaţi în calculul prognozei şi a cantităţilor prognozate. În cazul in care se constată că valorile cantităţilor de deşeuri municipale sau deşeuri de ambalaje generate în anul pentru care se realizează monitorizarea sunt cu mult diferite faţă de cantităţile prognozate (variaţie de peste 10 %), se va decide actualizarea sau revizuirea planului.

IV. 1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de generare a deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la cantitatea generată în anul 2003 şi ţinând seama de următorii factori:

• Evoluţia populaţiei; • Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; • Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale. Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale s-a realizat pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Datele privind ponderea deşeurilor biodegradabile in deşeurile municipale (pe tipuri de deşeuri municipale) au fost, in general, obţinute din literatura de specialitate, în prezent în Regiunea Vest neexistând măsuratori specifice. Cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2003 nu este rezultată din măsurători directe ci este o cantitate prognozată. Ca urmare, cantitatea de deşeuri municipale generate anual (total şi pe tipuri) este comparată cu prognoza. Date validate de către ANPM există pentru Raportările Statistice MUN 2005 – 2007 respectiv prin baza de date Medius şi anii 2008 – 2009. In tabelul 5 este prezentată evaluarea sintetică a factorilor de prognoză relevanţi, respectiv cantităţile de deşeuri municipale generate. În coloana – Evaluare, Observaţii – se precizează dacă datele actuale sunt asemănătoare datelor prognozate, sau dacă nu, cât la sută reprezintă abaterea. In final, s-a apreciat dacă datele privind generarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor biodegradabile municipale din anul de monitorizare au o valoare apropiată de cantităţile prognozate. În cazul în care valorile nu au fost asemănătoare, a fost evaluată abaterea şi s-a analizat influenţa valorilor actuale asupra măsurilor de implementare.



Tabel 5. Evaluarea factorilor de prognoză şi a cantităţilor de deşeuri municipale generate

Factor de prognoză/cantitate prognozată

Denumire UM

2005 Valoare actuală/ prognoză PRGD*





Evaluare, Observaţii

Evoluţia Populaţiei Populaţia din mediul urban Populaţia din mediul rural N

umăr

1930458/1933000 1227493/1185000 705094/747000

1927229/1926000 1223730/1181000 703499/745000

1923442/1919000 1219403/1177000 705039 /742000

1925377/1912000 1215422/1173000 709955/ 739000

1921700/1905000 1212225/1169000 709475/ 736000

Abaterea faţă de prognoză este de

7,7 %.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare %

urban 84,2/ 89 % rural 10 % /10 %

regional

urban 90 % /89 % rural 19 % /11 %

regional 60%

urban 86,46/89 % rural / 50 %

regional

urban 87,39/89 % rural 21,79/ 75 %

regional realizat 63,34%

urban 89,98/90 % rural 57,33/90 %

regional 75% realizat 77,93%

Evoluţia este satisfăcătoare faţă

de prognoză

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile

municipale

%

49,1 / 54 47,6 / 54 46,1 / 54 / 54 / 54 Abatere 11 %

Nu există informaţii actualizate

Cantitatea totală de deşeuri municipale generate

tone

/an

809195,6 / 799195,5 / 810874 870506,4 942539,6/ 820254 854302,4/

Evoluţia cantităţii de deşeuri generate

este inversă faţă de cea prognozată dar

abaterea nu depăşeşte 10 %

Cantitatea totală de deşeuri menajere generate

tone

/an

720315,9 / 697216,3 / 726100 738984 / 726100 725370,7/ 734118 677103,3/ 734118

Evoluţia cantităţii de deşeuri generate

este inversă faţă de cea prognozată dar

abaterea nu depăşeşte 10 %




Denumire UM






Evaluare, Observaţii

Cantitatea totală de deşeuri voluminoase

tone

/an

62 118,2 / 5706 20467/ 110/ 5797 -

Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi grădini

tone

/an

14204 / 16041 / 24273 19189 6990/ 24663 5412

Cantitatea totală de deşeuri din pieţe

tone

/an

10689 8380 / 16489 6691 5381/ 16754 5000

Cantitatea totală de deşeuri stradale

tone

/an

46805 47375 / 38305 62298 77861/ 38920 95197

Întrucât diferenţele între cantităţile

înregistrate şi cele prognozate sunt

mari analiza acestor indicatori nu este

relevantă



Analizând datele prezentate în tabelul 5 se constată că valorile actuale nu sunt mult diferite faţă de valorile prognozate în PRGD.

• Evoluţia populaţiei are un trend descendent dar tendinţa de scădere este mai puţin accentuată decât cea prognozată în PRGD. Se observă o migrare a populaţiei de la urban la rural.

• Gradul de acoperire cu servicii de salubritate este în continuă creştere, aşa cum arată informaţiile statistice recente centralizate la nivel de Regiune cu ajutorul Bazei de Date Medius. Din discuţiile purtate cu factorii responsabili rezultă că în ultimul an numeroase primării din mediul rural au concesionat serviciul de salubritate. De asemenea există un număr de localităţi rurale care vor beneficia de servicii de salubritate la finalizarea proiectelor Phare – CES. Apreciem că deşi ţinta de 90 % pentru mediul rural în anul 2009 este foarte ambiţioasă există şanse de a ne apropia de această ţintă odată cu realizarea proiectelor de „sisteme integrate de gestiune a deşeurilor”.

• Pentru indicatorul „Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale” valoarea din tabel este estimată, neexistând determinări actuale ale ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Deşi la nivelul anului 2006 există o diferenţă semnificativă faţă de procentul prognozat în PRGD acest lucru nu periclitează implementarea în bune condiţii a planului.

• Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiunea Vest are tendinţă descendentă pentru ultimii 2 ani (cu informaţii statistice validate). Deşi evoluţia cantităţii de deşeuri generate este inversă faţă de cea prognozată, abaterea nu depăşeşte 10 %. Din raportările lunare transmise de APM urile judeţene rezultă că tendinţa pe ultimii 2 ani în ceea ce priveşte generarea deşeurilor este de stagnare.

• Cantitatea totală de deşeuri menajere şi similare din comerţ, industrie, instituţii generate în Regiune are o tendinţă similară.

• În ceea ce priveşte deşeurile voluminoase, din parcuri şi grădini, din pieţe şi stradale, întrucât diferenţele între cantităţile înregistrate şi cele prognozate sunt mari analiza acestor indicatori nu este relevantă.

Analizând influenţa valorilor actuale asupra măsurilor de implementare, putem spune că acestea nu modifică, cel puţin până în 2013, propunerile pentru investiţiile necesare gestionării deşeurilor la nivel regional incluse în PRGD. Având în vedere că:

• suntem în plin proces de implementare a planului • au fost întâmpinate o serie de dificultăţi financiare în implementarea planului • proiectele judeţene de „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor”, master-

planurile au fost elaborate în scopul acccesării de Fonduri Europene (prin POS Mediu);

• până în prezent au fost puse în funcţiune primele investiţii aprobate cu fonduri europene ce vizează gestionarea deşeurilor, urmând şi realizarea celorlalte infrastructuri propuse,

considerăm că nu este recomandat, în această fază, să se realizeze revizuirea PRGD.



IV. 2 Prognoza privind generarea deşeurilor deşeurilor de ambalaje

In cadrul PRGD a fost prognozată atât cantitatea totală de deşeuri de ambalaje care se va genera la nivelul Regiunii, cât şi cantităţile rezultate de la populaţie, respectiv comerţ, industrie şi instituţii.

Prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje (total) s-a realizat pornind de la cantitatea generată în anul 2002 şi ţinând seama de o creştere anuală, care a fost stabilită de ANPM şi MMDD.

Problema deosebită care apare la prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje este faptul că nu există date relevante privind cantităţile generate decât la nivel naţional. Estimarea cantităţii generate în anul de referinţă (2002) la nivel regional s-a realizat pe baza cantităţii generate la nivel naţional in funcţie de populaţia fiecărei regiuni şi cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia de mărfuri alimentare, băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii (date statistice). Se menţionează faptul că nici cantitatea generată la nivel naţional în anul 2002 nu este o dată certă, deoarece datele din anul 2002 sunt obţinute din prima bază de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje din România, care nu conţine date de la toţi producătorii şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate existente în acel moment. Prin urmare, compararea cantităţii anuale a deşeurilor de ambalaje generate la nivel naţional cu cantităţile prognozate in PRGD este deosebit de importantă. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie şi generate din comerţ, industrie şi instituţii s-a realizat pe baza prognozei cantităţii totale de ambalaje generate şi ţinând seama de: • Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare; • Structura deşeurilor de ambalaje; • Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie. In tabelul 6 este prezentată evaluarea sintetică a factorilor de prognoză de mai sus, respectiv a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel naţional. S-a evaluat şi rata de recuperare a deşeurilor de ambalaje, care reprezintă raportul dintre cantitatea colectată separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje. În coloana cu Observaţii sunt înscrise explicaţii privind datele şi modul de evaluare a acestora. În coloana – Evaluare – se precizează dacă datele actuale sunt asemănătoare datelor prognozate, sau dacă nu, cât la sută reprezintă abaterea.



Tabel 6. Evaluarea factorilor de prognoză şi a cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate


Denumire U.M.

Valoare actuală*

2009

Valoare prevazută in PRGD*pentru

anul 2009

Evaluare

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel

naţional

mii tone/an Nu deţinem date

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectată la nivel

naţional

mii tone/an 998,687 2062,048 Abatere 13 %

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel

regional

mii tone/an 176,55

Baza de date la nivel regional nu include cantităţile raportate de agenţii economici care au transferat responsabilitatea

gestionării deşeurilor de ambalaje

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectată la nivel

regional

mii tone/an 24,973 202,618

Cantitatea colectată reprezintă deşeurile de

ambalaje preluate în vederea valorificării de la persoane fizice sau juridice de către agenţii economici autorizaţi

din Regiune Structura deşeurilor de

ambalaje (Raport Naţional ) - hârtie şi carton - plastic - sticlă - metal - lemn

%

27,19 29,42

18 6,35 18,86

26,5 30 20

11,75 11,75

în PRGD compoziţiile estimate sunt pentru anul

2006

Rata de valorificare a deşeurilor de ambalaje la

nivel naţional % 46,74 50 % în 2011 Ţinta naţională a fost realizată

Rata de valorificare a deşeurilor de ambalaje la

nivel regional % 45

Faţă de cantităţile de ambalaje puse pe piaţă şi

înregistrate în Regiune (17655 tone), ţinta de

valorificare % a fost depăşită (24972 tone)

Analizând datele prezentate în tabelul 6 se constată că:

• structura deşeurilor de ambalaje rezultată din Raportul Naţional pe 2009 nu diferă mult de structura luată în calcul pentru stabilirea ţintelor.

• Se înregistrează diferenţe faţă de cantităţile prognozate pentru cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel naţional, ritmul de creştere fiind inferior celui estimat. A fost luată în considerare o rată de identificare globală de 95%, calculată în raport cu informaţiile statistice privind numărul agenţilor economici înregistraţi în Regiunea Vest care prin natura activităţii lor introduc pe piaţă ambalaje şi produse ambalate. Totodată trebuie menţionat faptul că, dacă în 2009 pentru 86 de agenţi economici din Regiunea Vest SC Ecorom Ambalaje a preluat responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor respectiv ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, în anul 2010 numărul acestora a fost de 187.



• Datele înregistrate la nivel regional privind gestionarea ambalajelor nu permit o evaluare reală a cantităţilor puse pe piaţă şi recuperate din Regiunea Vest, întrucât baza de date la nivel regional nu include cantităţile raportate de agenţii economici care au transferat responsabilitatea gestionării deşeurilor de ambalaje.

• Deşi ţinta procentuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje a fost mult depăşită ţinta indicatori fizici pare greu de atins din cauza imposibilităţii de a aprecia cantităţile reale puse pe piaţă şi colectate în Regiunea Vest.

Din analiza influenţei valorilor actuale asupra măsurilor de implementare, nu rezultă necesitatea de revizuire a planului deoarece datele necesare efectuarii unei evaluări a factorilor de prognoza a deşeurilor de ambalaje generate nu sunt relevante la nivel regional. Cea mai mare cantitate de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţi economici autorizaţi de tip REMAT. Există unele progrese evidente în gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nivelul administraţiilor locale:

• la nivelul Regiunii în anul 2007 era implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 11 localităţi ce deserveau 469244 locuitori. În cursul anului 2008 acesta s-a extins la peste 30 de localităţi, deservind aproape 680000 locuitori, pentru ca la sfârşitul anului 2010 să se ajungă la 60 localităţi cu 711521 locuitori deserviţi de acest sistem.

• capacităţile de sortare pentru deşeurile de ambalaje prevăzute a se construi pentru atingerea ţintelor din 2010 sunt parţial finalizate; până în prezent la nivelul Regiunii funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/zi la Arad şi una în Timişoara cu o capactate de aprox. 20 - 25 tone/oră. Până la finele anului 2010 s-au mai finalizat o serie din staţiile de sortare ambalaje propuse prin Proiectele Phare-CES;

• în acest moment nu se poate face un bilanţ al capacităţilor de sortare proiectate la nivel regional întrucât proiectele judeţene privind gestionarea integrată a deşeurilor se află în diferite stadii de obţinere a actelor de reglementare.

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anii 2007, 2008 şi 2009

Judeţul Localităţi care au

implementat sistemul de colectare selectivă a

deşeurilor

Nr. locuitori arondaţi sistemului de

colectare selectivă / localitate

Fracţii de deşeuri colectate selectiv /

localitate

Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv,

[tone] Chişineu Criş, Nădab Chişineu Criş, Nădab,

Sintea Mare, sat Ţipari, Şimand

(deservite de SC RER ECOLOGIC SERVICE

ORADEA SA)

1359 11816 (total 2008)

8097 PET, hârtie/carton

- 23,481 38,628

carton/hârtie 0,737 15,530

Arad*

Curtici, Frumuşeni, Fântânele

(deservite de SC ASA Servicii Ecologice SRL)

Vărădia de Mureş

10200 13337 16336 folie/PET 0,104





deşeurilor




localitate


[tone] Pecica, Turnu

(deservite de SC G&E Invest 2003 SRL)

12690 12690 PET, hârtie/carton 0

2,71

ARAD, unităţi de învăţământ

(se realizează de către operatorul de salubrizare

SC POLARIS M HOLDING SRL)

9000 11500

PET, plastic, hârtie carton

914,39 612,16

Sebiş 5000 0,100

Reșița (Contract încheiat cu SC LINEO DESIGN SRL, în

vederea reciclării și valorificării)

62000 Proiect derulat prin

Fondul de Mediu « Dezvoltarea şi modernizarea

sistemului actual de colectare selectivă şi valorificarea

deşeurilor nemetalice

reciclabile în Reşiţa”

PET 103,1 -

Caransebeș (Deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră compactoare

de către operatorul de salubritate SC TRANSAL

URBIS SRL)

28000 28000 PET, hârtie - carton 0,8

26,620

Oravița (deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră de către

operatorul de salubritate SC ECOLOGICA ORAVIȚA SRL)

13365 30000

Proiect derulat prin Fondul de Mediu

« Organizarea unui sistem public de

colectare selectivă a deşeurilor în oraşul

Oraviţa”

Contract nr. 38/11.09.2008

încheiat cu SC IMB MILOȘ SRL, în

vederea reciclării și valorificării PET

2,7 3,2

Băile Herculane

În curs de implementare Sistemul de management integrat pentru deşeuri, sistem care va fi aplicat pentru 1 oraş şi 7

comune Băile Herculane si Topleț, Luncavița, Cornea, Cornereva,

Iablanița, Mehadia, Mehadica Dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă multiplă şi

transport a deşeurilor s-a finalizat în 23 noiembrie 2009

Caraş - Severin

Moldova Nouă (deșeurile sunt

transportate cu un autocamion de operatorul de salubritate SC IONELA

SRL)

10000 1000 PET, hârtie - carton 0,8

1,6





deşeurilor




localitate


[tone] Oțelu Roșu

(deșeurile sunt depozitate temporar până când

operatorul de salubritate va încheia un contract cu

o firmă specializată)

11000 PET 17

Zona turistică SEMENIC Văliug, Brebu Nou,

În curs de implementare Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic (dezvoltarea unui sistem de colectare şi

transport de deşeuri) Proiect finalizat la 23 iulie 2009

Hunedoara 72200 68000 68000

plastic + PET, hârtie/carton (în toate centrele de colectare

unde sunt unităţi comerciale, aprox.

15000 locuitori)

85,386

+191,644 300,7

Vulcan 29420

- 27500

PET, hârtie/carton

22,2 32,16

Hunedoara

Deva 16000 16000 PET 9,2

32,62

Timişoara (294036) Moşniţa Nouă (4404)

Ghiroda (4209)

302649 (deserviţi de SC RETIM SA prin implementarea

sistemului urban de colectare duală)

215646 / 330.898 281603

hârtie-carton, PET, PE, metale, sticlă

386,47 177,584

3840,860 din care 3814,140

valorificate energetic şi

26,720 predate in vederea

valorificării prin reciclare

Municipiul Lugoj + comuna Criciova cu satele arondate: Jdioara,

Criciova, Cireşul, Balinţ, Barna, Bara

48500 + 1716 45716 54639

PET, hârtie şi carton

96,411 21,094 23,75

Făget şi comuna Margina 3200

3200 la data de 30.11.2008

Hârtie + PET 1 7,64

Jimbolia 1280 49,780 Sânnicolaul Mare 2515 2,070

Timiş**

Satchinez şi Variaş, Orţişoara, Becicherecul Mic ,Biled, Dudeştii Noi,

Şandra

25751

Proiect Phare-CES 2004 aflat în

implementare, cu staţie de sortare

în procedură de obţinere a autorizaţiei de mediu (iunie

2011)



V. EVALUAREA PROGRESULUI ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE

Evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare se realizează pe baza datelor referitoare la valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază şi a indicatorilor asociaţi obiectivelor (tabelele 3 şi 4). După cum s-a menţionat, în calcularea acestor indicatori s-au folosit date statistice validate furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din anii 2005 - 2009, dar şi date ce au fost validate în cadrul grupului de monitorizare, provenite din raportările anuale. Evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor stabilite în PRGD, s-a realizat utilizând “Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:

J Variaţie pozitivă faţă de intenţii

L Variaţie negativă faţă de intenţii

K Nicio variaţie.

Pe baza tendinţei indicatorilor de bază se poate aprecia la modul general dacă sistemul de gestionare a deşeurilor la nivelul Regiunii înregistrează progrese. Din analiza evoluţiei indicatorilor de bază prezentaţi în tabelul 3 rezultă următoarele:

• La nivel regional scăderea cantităţii totale de deşeuri municipale generate în Regiune este nesemnificativă. În mod similar s-a constatat o uşoară scădere a cantităţii totale de deşeuri menajere generate în Regiune. Scăderea înregistrată nu se datorează din păcate îmbunătăţirii semnificative a sistemului de colectare a deşeurilor municipale ci scăderii populaţiei din Regiune.

• Indicatorii privind cantitatea de deşeuri municipale generată şi cantitatea de deşeuri menajere calculată pe cap de locuitor şi an au înregistrat o scădere uşoară, fiind în continuare destul de ridicaţi, situându-se la nivelul ţărilor din Europa centrală.

• Deoarece la nivelul Regiunii gradul de colectare separată a diferitelor tipuri de deşeuri reciclabile din deşeurile menajere este foarte scăzut, indicatorii calculaţi sunt foarte scăzuţi şi au înregistrat o uşoară creştere faţă de 2005.

• Pentru primii ani de implementare a planului se consideră a fi o variaţie pozitivă faţă de intenţii creşterea înregistrată faţă de 2005 pentru cantitatea de deşeuri voluminoase colectată, pentru deşeurile ce provin din grădini şi parcuri şi cele provenite din pieţe. Totuşi, deşi au fost înregistrate ca fluxuri separate de deşeuri, acestea nu au fost tratate separat, întreaga cantitate colectată ajungând la depozitare. Analiza acestor indicatori nu este relevantă întrucât există diferenţe mari între cantităţile colectate şi cantităţile prognozate în PRGD.

• Cantitatea de deşeuri stradale raportată atât în 2005 cât şi în anii următori este foarte mare, aceasta datorită faptului că o proporţie destul de mare din aceste deşeuri sunt deşeuri menajere ce ar trebui colectate în cadrul fluxului de deşeuri menajere colectate de la populaţie.

• Fracţia de deşeuri valorificate, reciclate raportată la total deşeuri este în continuare foarte scazută datorită cantităţii mici colectate separat din deşeurile menajere de la populaţie. Fracţia de deşeuri compostate este zero, neexistând încă, nici în 2010 la nivelul Regiunii o staţie de compostare operaţională.

• Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale generate a crescut faţă de 2005, în condiţiile în care eliminarea ar trebui să reprezinte o ultimă opţiune în sistemul de gestionare a deşeurilor.



• În ceea ce priveşte capacităţile de reciclare a diferitelor tipuri de deşeuri municipale, pentru hârtie, carton şi metal au rămas constante în 2010, faţă de 2007, acoperind necesităţile actuale ale Regiunii. La nivelul Regiunii, există un interes sporit faţă de reciclarea plasticului. Nu există nici o instalaţie care să efectueze reciclarea sticlei. De asemenea, la nivelul Regiunii nu există nici o staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile.

• Capacitatea totală de depozitare va fi asigurată în depozite conforme ca urmare a construirii de noi depozite ecologice. În anul 2008 au fost autorizate încă 2 celule ecologice de la depozitul de la Arad, administrat de SC ASA Servicii Ecologice SA. În anul 2008 au fost emise acordurile de mediu pentru depozitele conforme Ghizela în judeţul Timiş şi Petrila în judeţul Hunedoara. În prezent se derulează parţial proiectele de sisteme integrate în cele 4 judeţe ale Regiunii care au prevăzute depozite ecologice zonale conform PRGD.

Pentru indicatorii aferenţi obiectivelor, evaluarea progresului se realizează pe grupuri de indicatori. Se va acorda o atenţie deosebită indicatorilor aferenţi obiectivelor care au ţinte care trebuie atinse în anul în care se face monitorizarea. Pentru aceşti indicatori valoarea va fi comparată cu ţinta. De asemenea, vor fi analizaţi şi indicatorii asociaţi obiectivelor cu ţinte de îndeplinit în anul următor anului pentru care se realizează monitorizarea.

V. 1. Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionării deşeurilor Obiectiv: Elaborarea de reglementări specifice în concordanţă cu politica naţională de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient de gestionare a deşeurilor.

Tendinţa: J K În perioada 2007-2008 a crescut gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene în rezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor. Aceasta s-a concretizat, printre altele, în elaborarea unor hotarâri locale sau judeţene ce vizează înfiinţarea unor noi servicii de salubritate, asocierea comunelor în scopul depunerii de proiecte pentru obţinerea de finanţări externe, înfiinţarea Asociaţiilor pentru Dezvoltare Intercomunitară. Stadiul elaborării Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor Până în decembrie 2008 s-au finalizat conform Metodologiei 951 / 2007 toate PJGD din Regiunea Vest după cum se prezintă mai jos:

Nr. crt. APM

Procedura SEA/ DECIZIE FINALĂ

ARPMV de adoptare fără Aviz de Mediu

Hotărârea Consiliului Judeţean

nr/data aprobării Observaţii

1. Arad nr. 61 RP/ 28. 01. 2008 7/23.01.2008 nu necesită evaluare de mediu

2. Caraş-Severin

nr. 320 RP/ 04. 03. 2008 41/11.03.2008 nu necesită evaluare de mediu

3. Hunedoara nr. 3165 / 07. 07. 2008 97/2008 nu necesită evaluare de mediu

4. Timiş nr. 7265 / 24. 12. 2008 34/ 24. 03. 2009 (pentru PJGD revizuit)

PJGD elaborat de APM Timiş şi aprobat de către CJ Timiş prin

HCJ nr. 52 / 25. 06. 2007 s-a aflat în procedură de revizuire

conform Metodologiei 951 / 2007.



Obiectiv: Aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Tendinţa: J K La nivel regional s-au intensificat controalele efectuate de către Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele judeţene la nivelul administraţiei publice locale în anii 2009 şi 2010 faţă de 2008, având ca temă gestionarea deşeurilor municipale. Aceste controale precum şi numărul sancţiunilor aplicate au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Un accent deosebit s-a pus pe închiderea până la 16 iulie 2009 a depozitelor rurale, realizându-se controale comune ale GNM , CJ şi APM-uri din Regiune. În principiu, toate cele 417 locaţii s-au închis şi a început ecologizarea acestora.

V. 2. Aspecte instituţionale şi organizatorice Obiectiv: Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

Tendinţa: J K Pentru realizarea acestui obiectiv s-a urmărit asigurarea personalului necesar la Compartimentul Gestiune Deşeuri din cadrul ARPM, APM dar şi a personalului cu atribuţii în domeniul deşeurilor din cadrul Consiliilor Judeţene din Regiune. În data de 15 noiembrie 2010 a expirat termenul de funcţionare a vechilor structuri, respectiv agenţiile de mediu. Ministerul Mediului şi Padurilor a emis, în baza HG 918 / 2010 un nou Ordin de ministru cu noile organigrame ale agenţiilor de mediu, practic realizându-se reorganizarea sistemului. Obiectiv: Aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Tendinţa: J K La nivel regional s-au intensificat controalele efectuate de către Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele judeţene la nivelul administraţiei publice locale în anii 2009 şi 2010 faţă de 2008, având ca temă gestionarea deşeurilor municipale. Aceste controale precum şi numărul sancţiunilor aplicate au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor.

V. 3. Resurse umane Obiectiv: Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

Tendinţa: J K La nivelul ARPM şi APM din Regiune, aproape întreg personalul din cadrul Compartimentului Gestiune Deşeuri a beneficiat de cel puţin o instruire în cursul anilor 2007-2008. Aceste instruiri au avut drept subiecte elaborarea şi monitorizarea Planului Regional de gestionare a Deşeurilor, parcurgerea procedurii SEA pentru PRGD, depozitarea deşeurilor, analiza şi validarea datelor, legislaţia în domeniul gestionării deşeurilor. Totuşi, se remarcă procentul scăzut al personalului din cadrul Comisariatelor Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu care a beneficiat de instruiri în domeniul gestionării deşeurilor în cursul anilor 2008-2010. De asemenea, aproape întreg personalul cu atribuţii în domeniul deşeurilor beneficiază de mijloacele necesare desfăşurării unei activităţi eficiente (birouri, computere, birotică).



ARPM Timişoara funcţionează din 15 noiembrie 2010 cu un Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, Sol-Subsol alcătuit din 6 consilieri+ 1 şef birou.

V. 4. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor Obiectiv: Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale şi europene disponibile

Tendinţa: J K Deşi începuturile au fost timide, în ultimii ani s-au implementat deja o bună parte din proiectele depuse de către Consiliile Locale şi Judeţene care au accesat fonduri naţionale şi europene (v. Anexa 1). Astfel, în 2006, în cadrul schemei de finanţare Phare CES 2004 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” au fost aprobate 14 proiecte care se află în proces de implementare. În anii 2007 respectiv 2008, în cadrul programelor PHARE CES 2005 „Schema de investiţii pentru sprijinirea inţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” s-au adăugat 3 proiecte cu focalizare pe gestiunea deşeurilor şi respectiv alte 3 proiecte au fost aprobate prin PHARE CES 2006 „Schema de investiţii pentru susţinerea initiaţivelor din sectorul public, cu prioritate în sectorul de mediu”. Alăturat este prezentată situaţia centralizată pe Regiunea Vest a tuturor proiectelor din domeniul deşeurilor cu finanţare prin Phare CES 2004 – 2008 (inclusiv proiectele din cadrul schemelor de granturi pentru sectorul privat / IMM).

Judeţul Nr. proiecte Nr. localităţi implicate

Valoare totală (euro)

Arad 4 16 2.152.214 Caraş-Severin 6 29 3.043.628

Hunedoara 9 23 5.457.420 Timiş 7 27 2.715.622

Total Regiune 26 95 15.251

Instruirile tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor au avut o contribuţie importantă în obţinerea acestor rezultate.

V. 5. Conştientizarea factorilor implicaţi Obiectiv: Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare a tuturor factorilor implicaţi

Tendinţa: J K În luna iunie a anului 2007, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, a fost elaborat un plan de conştientizare privind importanţa PRGD şi a fost declanşată o campanie având drept obiectiv principal informarea şi conştientizarea administraţiilor publice locale asupra responsabilităţilor ce le revin pentru implementarea măsurilor prevăzute în plan. Principalele acţiuni ce s-au desfăşurat în cadrul acestei campanii au fost:

• ARPM Timişoara a întocmit şi transmis o scrisoare adresată individual către toate autorităţile locale / primari din mediul rural. Scrisoarea cuprindea informaţii privind măsurile prevăzute în PRGD şi principalele responsabilităţi ce le revin autorităţilor publice locale in implementarea acestor măsuri. S-a accentuat faptul



că până în 16 iulie 2009 depozitele rurale neconforme trebuie închise şi ecologizate.

• La nivelul Regiunii în perioada 2006 - 2008 ARPM a emis 10 comunicate de presă având ca temă gestionarea deşeurilor şi PRGD.

• S-au organizat 3 conferinţe de presă la nivel regional şi 5 apariţii TV / radio pentru popularizarea PRGD.

În anii 2009 – 2010 s-au organizat acţiuni de conştientizare a populaţiei din Regiune privind colectarea selectivă a deşeurilor menajere, fiecare APM şi ARPM organizând întâlniri cu populaţia şi discutând cu aceasta pentru a lămuri aspecte privind gestionarea inteegrată a deşeurilor. Conştientizarea administraţiei publice locale, a societăţilor implicate şi a cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor s-a realizat şi în cadrul întâlnirilor organizate de ARPM şi Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului şi cu ajutorul materialelor informative distribuite.

V. 6. Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor Obiectiv: Obţinerea de date şi informaţii privind deşeurile complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european.

Tendinţa: K Situaţia privind colectarea şi raportarea datelor referitoare la gestionarea deşeurilor a înregistrat o îmbunătăţire în cursul ultimilor ani. Din anul 2009 ANPM a iniţiat aplicaţia MEDIUS care presupune introducerea datelor privind gestionarea deşeurilor şi prelucrarea lor statistică. Până în prezent au fost validate datele până în anul 2009. Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului realizează ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor. Pentru deşeurile municipale se completează următoarele chestionare:

• AS-GD-MUN “Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate”

• AS-GD-TRAT “Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor” Aceste chestionare se referă doar la deşeurile municipale colectate de operatorii de salubritate şi administraţiile locale. Majoritatea cantităţilor raportate sunt estimate întrucât nu există facilităţi pentru cântărirea deşeurilor. Pentru celelalte date necesare se folosesc diferitele tipuri de rapoarte realizate de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului. Nu au fost efectuate determinări recente ale compoziţiei deşeurilor menajere, ale ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile menajere sau a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Aceste măsurători trebuie efectuate pe viitor. Baza de date Medius îmbunătăţeşte sistemul local de colectare, prelucrare, analiză a datelor şi permite validarea la nivel regional a acestora şi a informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor. Prin Medius s-a elaborat o procedură unică la nivel naţional de analiză / verificare a calităţii datelor colectate, care devine an de an, funcţională. Urmează ca din luna septembrie 2011 să se introducă datele aferente anului 2010 şi acest fapt va permite o analiză mai eficientă a realizărilor din Planul regional de gestiune a deşeurilor.



V. 7. Prevenirea generării deşeurilor Obiectiv: Minimizarea generării deşeurilor

Tendinţa: K Unul din scopurile campaniei de conştientizare este educarea cetăţenilor în vederea prevenirii generării de deşeuri. Această temă a fost preluată şi în cadrul activităţii „Gestiune deşeuri” în cadrul proiectului de Twinning RO/04/IB/EN-03 (http://www.timisoara-twinning-environment.org/). În acest context a fost realizat de către experţii francezi în colaborare cu ARPM Timişoara un ghid ce vizează managementul corespunzător al deşeurilor municipale şi care poate fi folosit de autorităţile locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale. “Îndrumarul de gestiunea deşeurilor pentru municipalităţi” face o prezentare generală privind gestionarea deşeurilor cu soluţii concrete de tratare a unor fracţiuni de deşeuri la nivel local sau la nivel de gpspodării (deşeuri verzi din grădini). Acest ghid a fost distribuit către toţi factorii interesaţi din Regiune şi ţară: ARPM-uri, APM-uri, primării, etc. În cadrul activităţii 2.9.3 – „Gestiune deşeuri” din cadrul proiectului de Twinning RO/2006/IB/EN-03 derulat în perioada 2008 – 2009 s-au desfăşurat o serie de seminarii care au prezentat „Contextul legislativ european, francez şi românesc privind stocarea deseurilor menajere” şi au subliniat importanţa prevenirii şi minimizării generării deşeurilor. Pe site-ul http://www.timisoara-twinning-environment.net/ se regăsesc ghidurile elaborate de echipele mixte ale proiectului şi ARPM cu accent pe gestiunea deşeurilor şi a reabilitării depozitelor de deşeuri neconforme sau care nu mai sunt exploatate.

V. 8. Colectarea şi transportul deşeurilor Obiectiv: Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban până la o acoperire de 100% în anul 2013

Tendinţa: J Obiectiv: Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural pâna la o acoperire de 90% în anul 2009

Tendinţa: L K Conform datelor statistice validate pentru anii 2006 - 2009 în mediul urban aria de acoperire cu servicii de salubritate cuprinde aproape 90% din populaţia Regiunii Vest (87,46 % în 2007, 87,39 % în 2008 respectiv 89,98 în 2009), În mediul rural se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare de la 12,52 % în anul 2005 sau 19% în 2006 la 21,79 % în 2008 respectiv 57,33 % în 2009. Acestă creştere este nesemnificativă ţinând cont că ţinta pentru mediul rural este de 90 % în anul 2009, dar în acelaşi timp se observă un salt substanţial în 2009, odată cu sistarea depozitării de deşeuri în spaţiul rural, conform prevederilor HG 349/ 2005. În anul 2009 gradul de acoperire cu servicii municipale în Regiunea Vest a crescut la 77,93% faţă de 63,34 % în 2008. S-a sesizat o mai bună acoperire în teritoriu cu servicii de salubritate care au deservit mai bine Regiunea. Numărul populaţiei care nu a beneficiat de servicii de salubritate a scăzut şi tendinţa în anul 2010 este în continuare de scădere deoarece odată cu închiderea depozitelor rurale la 16 iulie 2009 colectarea şi depozitarea deşeurilor din

http://www.timisoara

http://www.timisoara-twinning-environment.net/



mediul rural se face pe depozitele conforme sau care mai au perioadă de tranziţie/ închidere până în anul 2017. Trebuie menţionat faptul că doar un număr mic de primării rurale realizează colectarea şi transportul deşeurilor prin servicii proprii, majoritatea având concesionat acest serviciu unor agenţi specializaţi şi acreditaţi de salubritate. Neîndeplinirea acestei măsuri se datorează şi faptului că nu s-a acelerat procesul de atribuire a serviciilor de salubritate la nivelul localităţilor rurale sau nu s-a înfiinţat serviciul de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere. A existat o reţinere din partea primarilor in ceea ce priveşte atribuirea serviciilor la operatori privaţi, întrucât astfel deveneau neeligibili pentru finanţare din fonduri structurale. În acelaşi timp, dotarea serviciului public din fonduri structurale era doar un deziderat şi nu a contribuit la realizarea ţintei în perioada 2009 -2010. Obiectiv: Asigurarea necesarului de staţii de transfer corelat cu închiderea depozitelor atât din mediul urban cât şi rural

Tendinţa: K Conform PRGD necesarul de investiţii este de 3 staţii de transfer pentru o capacitate de 40000 tone la nivelul Regiunii Vest. Conform Planurilor judeţene elaborate în anul 2008 s-a propus a se realiza staţii de transfer şi mai multe centre de colectare şi transfer după cum urmează:

• 1 staţie de transfer –Timişoara (cu sortare); • 1 centru colectare şi transfer Sânnicolau Mare (cu sortare); • 2 staţii de transfer la Haţeg şi Brad ( proiecte PHARE CES in curs de realizare) • 1 staţie de transfer la Ineu (proiect PHARE CES).

La nivelul Regiunii la începutul anului 2011 situaţia se prezintă astfel: Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” pentru fiecare judeţ al Regiunii Vest prevăd realizarea a 11 staţii/ centre de transfer:

• 4 staţii de transfer: la Chişineu Criş, Mocrea-Ineu, Sebiş şi Bârzava – judeţul Arad

• 4 staţii de transfer la Bozovici, Pojejena, Oţelu-Roşu şi Oraviţa – judeţul Caraş-Severin

• 3 centre de colectare la Făget, Deta şi Jimbolia şi o staţie de transfer la Timişoara – judeţul Timiş

Prin proiectele Phare – CES s-au finalizat până la finele anului 2010 un număr de 5 staţii/ platforme de transfer:

• 1 platformă de transfer în zona turistică Lipova – judeţul Arad, • 2 staţii de transfer în zona turistică Semenic şi Băile Herculane – judeţul Caraş-

Severin, • 2 staţii de transfer în Haţeg şi Brad – judeţul Hunedoara (care vor fi integrate în

proiectul care se va elabora în 2011)

V. 9. Tratarea deşeurilor

Obiectiv: Asigurarea capacităţilor de sortare

Tendinţa: K J In cursul anului 2008 au fost elaborate Master planurile pentru proiectele privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Timiş şi Caraş – Severin, în vederea



întocmirii documentaţiei necesare solicitării de finanţare din fonduri structurale. Aceste proiecte includ şi realizarea unui număr suficient de staţii de sortare, pe lânga cele realizate din fonduri de pre-aderare şi alte fonduri, astfel încât să asigure realizarea ţintei de valorificare a deşeurilor de ambalaje. Master Planurile urmează sa fie aprobate de Consiliile judeţene. Proiectele „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor” prevăd realizarea de staţii/ centre de sortare:

• 1 staţie de sortare la Mocrea – judeţul Arad • 2 instalaţii de sortare la locaţia depozitului (Lupac) şi Oraviţa – judeţul Caraş-

Severin • 1 staţie de sortare la locaţia depozitului (Ghizela) – judeţul Timiş

Proiectele Phare – CES au prevăzut realizarea a 7 staţii de sortare de mică capacitate. Începând din 2009 sunt în funcţiune staţiile de sortare din cadrul proiectelor:

• ECO-INEU, • Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa, • Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane, • ECO-BRAD, • Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor pe raza Municipiului Vulcan -

staţie de sortare, • Îmbunatăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor urbane solide in oraşul

Petrila. Staţia de sortare ambalaje s-a finalizat în 2010, • Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra,

Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara. Staţia de sortare a deşeurilor din localitatea Satchinez este finalizată şi în 2011 se află în procedură de autorizare.

În Regiune mai există 2 instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere. În judeţul Arad instalaţia de sortare aparţine S.C. POLARIS M HOLDING SRL. şi are o capacitate de 9 tone/oră şi funcţionează din anul 2008. Instalaţia de sortare este dotată cu o presă automată pentru balotarea deşeurilor reciclabile colectate din staţia de sortare. Din mai 2010 în Timişoara funcţionează o staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale de capacitate 20 - 25 tone /oră realizată de SC Retim Ecologic Service SA prin co-finanţare cu Fondul de Mediu.

V.10. Deşeuri biodegradabile Obiectiv: Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitată faţă de cantitatea generată în anul 1995

Tendinţa: K La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu funcţionează încă nici o staţie de compostare iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero. Proiectul Phare CES „Platforma de compostare, staţie de sortare şi transfer” Ineu din judeţul Arad este operaţională din noiembrie 2010. Platforma de compostare prevăzută în Proiectul Phare-CES „ECO BRAD” din judeţul Hunedoara nu este încă în funcţiune. Deşeurile biodegradabile colectate în amestec cu alte deşeuri sunt depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază prin estimare



(volumetric acolo unde nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate sau masic acolo unde există sisteme de cântărire). Aceste estimări nu reflectă intotdeauna realitatea privitor la cantităţile de deşeuri biodegradabile colectate, respectiv depozitate, deoarece majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor. Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone. Prima ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010, când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995. Cantitatea maxima admisa la depozitare in 2010 va fi de 331200 tone. Dacă tendinţa de generare a deşeurilor îşi păstrează trendul înregistrat în ultimii doi ani pentru care există date statistice, această primă ţintă va fi atinsă şi fără separarea şi tratarea deşeurilor biodegradabile. Pentru atingerea acestei ţinte este necesar ca administraţiile publice locale să se implice în:

• introducerea colectării separate a deşeurilor biodegradabile în mediile urbane mai puţin dense (în mediile urbane dense, deşeurile biodegradabile pot fi contaminate cu metale grele - eventual se pot colecta aceste deşeuri, din zonele verzi );

• realizarea staţiilor de compostare şi dezvoltarea unei pieţe de desfacere pentru compost;

• în mediul rural conştientizarea populaţiei asupra compostării deşeurilor biodegradabile în cadrul gospodăriilor proprii, acest fapt conducând atât la reducerea costurilor de gestiune a deşeurilor pentru beneficiari cât şi la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate.

Aceste soluţii au fost prevăzute a se realiza prin proiectele de “Sistem de Management integrat al Deşeurilor” din fiecare din cele 4 judeţe ale Regiunii Vest şi acest fapt va conduce la reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate şi respectarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În acest sens s-a prevăzut realizarea de instalaţii de tratare mecano-biologică şi instalaţii de compostare astfel:

o 2 staţii de compostare la Mocrea şi Arad – judeţul Arad o 1 instalaţie de compostare la locaţia depozitului (Lupac) – judeţul Caraş-

Severin o 1 instalaţie de compostare deşeuri vegetale grădini/ parcuri şi 1 instalaţie

de tratare mecano-biologică la locaţia depozitului (Ghizela) – judeţul Timiş Una din măsurile de reducere a biodegradabilului depozitat este colectarea separată şi valorificarea deşeurilor din hârtie şi carton. În perioada 2006 -2009 au fost reţinute de la depozitare şi valorificate anual, în medie, 27000 tone de deşeuri de hârtie şi carton.

V.11. Deşeuri de ambalaje

Obiectiv: Atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare conform prevederilor legislative

Tendinţa: K



Atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este strâns legată de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. În Regiunea Vest sistemul de colectare separată a deşeurilor este în fază incipientă. În anul 2007 în 11 localităţi din Regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale prin aportul voluntar al cetăţenilor (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă). Prin aceste puncte a fost colectată o cantitate totală de 1490 t deşeuri reciclabile din care 1450 t au fost valorificate. In anul 2008 a continuat distribuirea de recipienţi pentru colectare separată de la uşă la uşă a deşeurilor de ambalaje în municipiul Timişoara. Generalizarea sistemului, care era condiţionată de finalizarea staţiei de sortare, fără de care nu era posibilă valorificarea deşeurilor colectate separat (pubela uscată) s-a realizat încă din anul 2009. Situaţia privind implementarea sistemelor de colectare selectivă a fost prezentată la capitolul IV 2. şi se observă un progres semnificativ, de la an la an, ajungându-se în anul 2010 la 60 de localităţi implicate în Regiunea Vest în colectarea selectivă a ambalajelor. Se observă o preocupare pentru valorificarea anumitor deşeuri datorată în primul rând preocupării autorităţilor locale pentru o colectare selectivă a deşeurilor şi concesionarea activităţii de colectare / transport unor firme autorizate.

Deşeuri reciclabile colectate-valorificate în cursul anilor 2007 2010: Tipul de deşeu

Cantitatea colectată {tone}

Cantitatea valorificată {tone}

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 Hârtie / carton 25089 28670 27160 33755 25066 27610 27015 33499

Ambalaje PET 1692 1952 2110 2041 1752 1895 2130 2015

Deşeuri polietilenă 3285 4087 4098 4830 3619 3610 4398 4550

Colectarea separată a deşeurilor de sticlă şi metal de la populaţie nu este implementată în Regiune, cu toate că ţintele privind reciclarea deşeurilor de ambalaje de sticlă şi metal sunt mari, respectiv 32% pentru sticlă şi 50% pentru metale în anul 2008. La nivelul Regiunii există 2 staţii de sortare pentru deşeurile reciclabile colectate în amestec: la Arad cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/oră şi la Timişoara cu o capacitate de aprox. 20 - 25 tone/oră. Exista proiecte în derulare pentru capacităţi de sortare care să asigure realizarea ţintelor în toată Regiunea, cu condiţia să fie organizată colectarea separată a tuturor materialelor de ambalaje. O cantitate importantă de deşeuri de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţii economici autorizaţi de tip REMAT. Datorită activităţii acestora, în perioada analizată a fost depaşită ţinta procentuală de valorificare deşeuri de ambalaje, cu toate că ţinta masică nu a fost atinsă.

V.12. Deşeuri din construcţii şi demolări Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

Tendinţa: L K



Deşeurile din construcţii şi demolări continuă sa fie un flux de deşeuri sensibil, deoarece în prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o gestionare corespunzătoare. Deşi cantitatea colectată separat de deşeuri din construcţii şi demolări a crescut în 2009- 2010 faţă de 2008, nu există încă, la nivelul Regiunii nici o societate care să realizeze reciclarea acestor tipuri de deşeuri. S-au făcut însă unii paşi în gestionarea acestui tip de deşeu. Spre exemplu, la nivelul anului 2008 în judeţul Timiş s-a colectat/ transportat şi depozitat de către operatorii de salubritate o cantitate de 78860,40 tone deşeuri din construcţii şi demolări, iar în 2009 o cantitate de 25686,42 tone. Odată cu sistarea depozitării deşeurilor pe depozitele de deşeuri de la Timişoara (Parţa-Şag) şi Jimbolia, deşeurile inerte din construcţii şi demolări, cu anumite caracteristici, generate pe raza celor două localităţi, au fost dirijate de către administraţiile publice locale la aceste depozite, în vederea realizării stratului de susţinere pentru închiderea depozitelor. În Timişoara operatorul de salubritate are organizate puncte de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări rezultate din activităţi de renovări domestice, prin care se preiau cu titlu gratuit cantităţi sub un metru cub. Deasemenea, Planul local de gestiune a deşeurilor pentru municipiul Timişoara prevede realizarea unui centru de reciclare deşeuri din construcţii şi demolări de către administraţia locală. O firmă din judeţul Hunedoara a investit şi realizat printr-un proiect Phare 2005 CES o staţie mobilă de reciclare a deşeurilor provenite din demolări din municipiul Hunedoara şi alte localităţi. Conform Master Planului judeţului Arad, lângă Arad se va construi un centru de reciclare deşeuri din construcţii şi demolări, finanţat din fonduri structurale. Planul local de gestiune a deşeurilor pentru municipiul Timişoara prevede realizarea unui asemenea centru de către administraţia locală. În judeţul Caraş-Severin a fost aprobat în cadrul programului Phare 2004 - CES –„Schema de Granduri pentru Sectorul Privat pentru pregătirea de Proiecte în domeniul Gestionarii Deşeurilor” proiectul „Sistem de gestiune a deşeurilor din construcţii şi demolări în judeţul Caraş-Severin. (perioada de derulare 28.11.2006÷28.10.2007).

V.13. Deşeuri voluminoase Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzatoare a deşeurilor voluminoase

Tendinţa: L Apreciem ca evoluţie pozitivă creşterea cantităţii colectate de deşeuri voluminoase în 2009 faţă de 2008, datorată acţiunilor organizate de primării, de colectare a deşeurilor agabaritice de la populaţie. În unele oraşe aceste acţiuni sunt planificate în mod regulat şi mediatizate. Cantitatea valorificată este foarte scăzută, cea mai mare parte a deşeurilor colectate ajungând la depozitare (conform datelor statistice 2007-2009). La fel ca şi în cazul deşeurilor din construcţii şi demolări şi în cazul acestui flux de deşeuri există probleme privind evidenţa cantităţilor generate şi colectate şi gestionarea corespunzătoare a acestora.

V.14. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate Obiectiv: Creşterea gradului de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti



Tendinţa: K Evoluţia înregistrată în gestionarea nămolurilor provenite de la staţiile de tratare orăşeneşti este constantă neexistând îmbunătăţiri în ceea ce priveşte valorificarea acestuia şi diminuarea cantităţilor eliminate. Dacă în anul 2006 cantitatea de nămol provenit de la epurarea apelor reziduale orăşeneşti raportată la nivelul Regiunii Vest a fost de 12148 t, cantitatea generată la nivelul Regiunii în anul 2007 a fost de 6678,76 t, în 2008 s-au generat 4700,775 tone iar în 2009 s-au generat 13664,5 tone. Evoluţia cantităţilor de nămol generate este însă neconcludentă pentru a trage o concluzie. Numeroase proiecte de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşăneşti sunt în derulare, în diferite etape în toată Regiunea Vest. Conform reglementărilor privind nămolurile de epurare, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului, să asigure tratarea acestuia pentru stabilizare şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii. În cazul în care compoziţia nămolului nu permite împrăştierea acestuia pe terenuri, se va asigura eliminarea prin incinerare sau coincinerare. În anii 2008 – 2010 nu a fost solicitat şi nu s-a fost eliberat nici un permis de împrăştiere a nămolului în scopul utilizării acestuia ca fertilizant în agricultură. La majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare, după care aceste nămoluri sunt evacuate de cele mai multe ori în depozitele de deşeuri menajere. Deasemenea, anumite cantităţi de nămol se vor putea utiliza la acoperirea temporară, provizorie sau finală a depozitelor de deşeuri şi la refacerea terenurilor degradate. În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Apele uzate industriale sunt evacuate, după preepurare, în staţiile de epurare orăşeneşti, nămolurile rezultate fiind improprii pentru compostare şi utilizare ulterioară pentru fertilizarea terenurilor. Conform raportărilor statistice ale agenţilor economici în Regiunea Vest în anul 2006 au fost generate 1293888 t iar în anul 2007 au fost generate 1115168,45 t nămoluri din activităţi industriale. Aceste nămoluri sunt depozitate în depozitele proprii (iazuri de decantare) sau stocate pe platforma proprie în vederea valorificării sau eliminării. Responsabilitatea gestionării acestor nămoluri revine generatorilor.

V.15. Vehicule scoase din uz Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

Tendinţa: J Regiunea Vest are o reţea de societăţi comerciale dispersate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare şi valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării. Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros. În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Un număr semnificativ de



vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Vehicule procesate în Regiunea Vest Anul Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate 2005 1808 1307 2006 2236 970 2007 4376 4376 2008 6564 6201 2009 6311 6176 2010*

(fără Caraş-Severin) 12979 13063

Ca urmare a „Programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional” se constată în anul 2010 o creştere semnificativă a numărului de vehicule uzate colectate şi dezmembrate. Dacă la începutul anului 2007 în Regiunea Vest erau înregistrate 16 societăţi care desfăşurau activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz faţă de 2006 când existau 11 astfel de societăţi, în anul 2008 mai existau 14 societăţi autorizate La nivelul Regiunii Vest în anul 2010 au funcţionat în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare 30 de operatori economici care au colectat şi dezmembrat VSU, fără a le procesa. Societatea SC Rematinvest SRL din Săcălaz -Timiş deţine din anul 2009 o instalaţie de tip shredder cu o capacitate de prelucrare de 18 tone/ oră (autorizaţia de mediu nr. 9556/ 2. 02. 2009 revizuită în 2. 03. 2010 şi 18.01.2011).

V.16. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Obiectiv: Implementarea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Tendinţa: K J Colectarea DEEE a început în anul 2005 prin stabilirea locaţiilor unor puncte de colectare DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele activităţi de infiintare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori (Arad şi Timişoara) şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori (Reşiţa, Caransebeş, Deva, Petrila,Vulcan, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Lupeni şi Lugoj). Aceste locaţii, puse la dispoziţie de către Administraţiile Locale în variantele Punct Judeţean / oraş peste 100.000 de locuitori / oraş peste 20.000 de locuitori au devenit funcţionale şi majoritatea firmelor au obţinut în anul 2007 autorizaţii de colectare DEEE. La finele anului 2008 în Regiunea Vest existau 21 puncte de colectare funcţionale iar la finele anului 2010 existau 38 de astfel de puncte de colectare DEEE autorizate. În tabelul de mai jos se prezintă comparativ situaţia colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în Regiunea Vest în ultimii cinci ani de când a început efectiv colectarea acestui tip de deşeuri.

Anul Cantitate totală

colectată, [tone]

Cantitate totală valorificată,

[tone] 2006 259,452 - 2007 276,85 153,018



2008 699,681 650,317 2009 1290,307 1157,469 2010 856,228 827,187

Se constată că în anul 2006 cantităţile de DEEE colectate au fost stocate, în timp ce în perioada 2007 - 2010 din cantitatea de DEEE colectată s-a valorificat o cantitate din ce în ce mai mare de DEEE. Procentul de valorificare a fost crescător de la 55,3% la 66,78%, 89,7 % şi respectiv la 96,6 %. Stocul de DEEE la nivelul Regiunii Vest a scăzut în fiecare an: de la 383,284 tone în 2007, 193,006 tone în 2008, 163,171 tone în 2009 şi respectiv 192,212 tone în 2010. Parţial în Regiunea Vest Administraţiile Publice Locale au transferat operatorilor de servicii de salubritate activitatea privind colectarea DEEE. În anul 2007, urmare a iniţiativelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, în Regiunea Vest s-au desfăşurat campanii de colectare în toate cele 12 oraşe cu puncte de colectare DEEE, în anul 2008 acestea şi-au extins aria, angrenând şi localităţi din mediul rural. În anul 2009 s-au realizat 10 campanii de colectare DEEE, iar in anul 2010 s-au desfăşurat 4 campanii de colectare DEEE, campanii ce au avut un efect pozitiv în ceea ce priveşte conştientizarea necesităţii colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. iar în anii 2009 şi 2010 Sintetic, situaţia campaniilor de colectare din Regiunea Vest este următoarea:

Nr. crt. Campania

Cantitate în tone DEEE colectată

Observaţii

1 6. 10. 2007 21,17 3 localităţi participante

2 15.10 – 30.10.2007 7,24 “Curăţenia de Toamnă 2007” în municipiul Timişoara

3 3. 11. 2007 36,364 12 localităţi participante 4 1,525 Campanii după 3. 11. 2007

TOTAL 2007 66,29

5 31.03.-13.04.2008 32,92 Campania de Curăţenie Generală

de Primavară ” în municipiul Timişoara

6 19. 04. 2008 34,8524 35 localităţi participante 7 4. 10. 2008 56,231 44 localităţi participante 8 1. 11. 2008 36,431 34 localităţi participante 9 6. 12. 2008 37,327 36 localităţi participante

TOTAL 2008 197,76

1 14.03.2009 11,583 19 primării din care18 sunt primării urbane, iar 1 este primărie rurală

2 04.04.2009 46,314 31 primării din care28 sunt primării urbane, iar 3 sunt primării rurale

3 02.05.2009 3,088 24 primării urbane

4 06.06.2009 11,950 28 primării din care 27 sunt primării urbane, iar 1 este primărie rurală

5 04.07.2009 4,120 23 primării urbane 6 01.08.2009 5,050 21 primării urbane 7 05.09.2009 13,642 22 primării urbane 8 03.10.2009 8,337 23 primării urbane 9 07.11.2009 12,235 25 primării urbane



10 05.12.2009 7,329 20 primării urbane TOTAL 2009 123,648

1 09.01.2010 6,930 20 primării urbane

2 26 – 27.03.2010 20,5 26 primării urbane

3 25 – 26.06.2010 16,575 40 primării din care 23 sunt localităţi

urbane, iar 17 sunt localităţi rurale

4 03 – 04.12.2010 17,105 52 primării din care 27 sunt localităţi

urbane, iar 25 sunt localităţi rurale TOTAL 2010 61,11

Sistemele colective de colectare care încheie contracte cu agenţii economici colectori şi reciclatori autorizaţi să colecteze şi să trateze DEEE ale producatorilor afiliaţi au fost autorizate abia în cursul anului 2007 (4 organizaţii) şi aceasta explică faptul că deşeurile colectate au rămas pe stocul operatorilor care au efectuat acţiunea de colectare. La finele lui 2010 existau 6 organizaţii colective ale producătorilor de EEE: Asociaţia ECO TIC, Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec, Asociaţia RECOLAMP, Asociaţia ENVIRON şi CCR LOGISTICS SYSTEMS RO S.R.L. şi ECOSYS RECYCLING S.R.L. care s-au implicat şi în cazul campaniilor desfăşurate în Regiune. Ţintele naţionale care au fost stabilite pentru anul 2006, 2007 şi 2008 şi următorii ani, de 2, 3 respectiv 4 kg / locuitor nu au fost realizate. Pot fi enumerate mai multe cauze care au determinat acest rezultat:

• neimplicarea producătorilor aşa cum este prevăzut în legislaţie; • informarea insuficienta a cetăţenilor cu privire la înfiinţarea punctelor de

colectare si necesitatea colectarii separate a DEEE; • in Romania consumatorii folosesc de regulă aparatele mult peste perioada de

viaţă estimată de producători; • nu s-a efectuat o campanie de conştientizare suficientă şi imperativă în ceea

ce priveşte obligativitatea atingerii ţintelor de colectare şi valorificare a DEEE; • nu s-a creat încă infrastructura necesară tratării / valorificării / reciclării DEEE. Realizarea ţintei naţionale de colectare/valorificare DEEE

Anul Populaţia, [locuitori]

Cantitate DEEE

colectată [kg]

Cantitate colectată /

locuitor

2006 1930458 259452 0,1343

2007 1927229 1926707 276850 0,1436

2008 1926700 699681 0,363 2009 1926700 1290307 0,669 2010 1927229 856228 0,444

Sursa: Breviarul statistic al Regiunii Vest pe anul 2006 – Direcţia Regională de Statistică Timiş 2008 Institutul Naţional de Statistică – Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe, medii, regiuni de dezvoltare şi judeţe Breviarul statistic al Regiunii Vest pe anul 2010 – Direcţia Regională de Statistică Timiş 2011

V.17. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Obiectiv: Implementarea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a deşeurilor periculoase municipale

Tendinţa: K J



La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale, din luna mai 2007 administraţia publică locală, prin firmele de salubrizare, este obligată să asigure colectarea şi tratarea corespunzătoare a acestui flux special de deşeuri. Nu s-au organizat sisteme de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, majoritatea acestora ajung la gropile de gunoi sau în sistemul de canalizare a localităţilor, contaminând mediul înconjurător. Se poate aprecia însă, că mici cantităţi de deşeuri menajere periculoase sunt colectate: în majoritate uleiuri uzate şi acumulatori auto uzaţi (în staţiile service sau direct de către populaţie). Regiunea Vest beneficiază de facilităţi pentru tratarea deşeurilor periculoase prin incinerare la SC PRO AIR CLEAN SRL Timişoara, unde funcţionează un incinerator pentru deşeuri periculoase cu o capacitate de 9,8 tone/zi.

V.18. Eliminarea deşeurilor

Obiectiv: Sistarea depozitării în depozitele neconforme din mediul urban (conform planificării)

Tendinţa: K J Eliminarea deşeurilor în Regiunea Vest se face prin depozitare. Nici pentru următoarea perioadă nu sunt prevăzute în PRGD alte opţiuni pentru eliminare. Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care sistează depozitarea în perioada 2004 - 2017, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE. Singurul judeţ care face excepţie de la această situaţie este judeţul Arad, în care funcţionează un depozit conform (ecologic). Conform planificării, la nivelul Regiunii Vest, situaţia depozitelor neconforme clasa „b” din mediul urban a căror activitate de depozitare trebuie sistată până în anul 2011, conform prevederilor din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor este următoarea: din cele 34 depozite de deşeuri urbane neconforme din Regiune,

• 8 au sistat depozitarea în perioada 2006 - 2008 (până la sfarşitul anului 2007 au sistat activitatea depozitele Brad şi Hunedoara iar in avans Curtici, Călan şi Geoagiu; Timişoara, Jimbolia, Petrila şi Haţeg au sistat depozitarea la 31 dec 2008),

• 8 au sistat depozitarea în 16 iulie 2009 (Băile Herculane, Caransebeş, Reşiţa, Homorod – Geoagiu, Călan, Uricani, Lupeni, Deta) şi

• 4 au sistat depozitarea în 16 iulie 2010 (Simeria-Rapolt, Buziaş, Sânnicolaul Mare şi Lugoj).

Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate in depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin în funcţiune până la data planificată pentru închidere. În 2011 vor sista depozitarea depozitele din Bocşa, Oţelul Roşu şi Anina. Au rămas 14 depozite care se închid eşalonat până în 2017, conform calendarului de închidere negociat anexat Tratatului de Aderare. Singurul depozit conform cu legislaţia este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi care, conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, va deservi întregul judeţ Arad.

Obiectiv: Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare în mediul rural



Tendinţa: K J Conform PRGD pentru Regiunea Vest, în mediul rural la nivelul anului 2003 au fost identificate 465 spaţii de depozitare ce nu sunt în concordanţă cu reglementarile europene. Data de închidere a tuturor acestor spaţii este 16 iulie 2009, conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. Numeroase administraţii rurale au înfiinţat sisteme de colectare cu operatori autorizaţi, având în vedere că începând din luna iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe depozitele rurale. Ca alternativă pentru depozitele rurale, consiliile locale s-au organizat în asociaţii pentru gestionarea deşeurilor care au şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate din fonduri comunitare, (în cadrul Programului PHARE – CES) sau structurale (POS, FEDR, fond de coeziune). De asemenea, proiectele de gestionare integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş includ realizarea de sisteme de colectare a deşeurilor în mediul rural. În urma inventarierii din anul 2009 (realizate de reprezentanţii Agenţiilor de Mediu, Consiliilor Judeţene şi Gărzii de Mediu) s-au găsit 417 amplasamente în 260 de localităţi (care ocupau în total o suprafaţă de peste 240 hectare). La 16 iulie 2009 toate acestea au raportat sistarea depozitării, iar GNM a efectuat controale comune cu APM şi CJ pe amplasamente după această dată. şi a aplicat sancţiuni acolo unde s-au găsit nereguli. Mai jos este redată situaţia la sfârşitul anului 2009, începutul anului 2010 când cele 4 depozite planificate a se închide în 2010 nu erau încă închise:

Nr. Depozite inchise

Nr. depozite care au sistat

depozitarea Alternativa pentru depozitarea deşeurilor

Judeţul Arad

113

Cele 113 amplasamente se

află în 70 de localităţi

(68 comune inventariate şi 2

oraşe)

Colectarea şi depozitarea deşeurilor se face: La depozitul conform din Arad

• de către SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL - 20 comune • prin SC PANIPROD H&R SRL - 1 comună • de către SC SERVICII DE SALUBRIZARE SRL - 14 comune • de către SC CENTRUM SOC SRL - 1 comună • de către SC G&E Invest 2003 SRL - 4 comune

La depozitul Sebiş • prin SC PANIPROD H&R SRL: - 3 comune • prin serviciul propriu al primariilor: 8 comune

La depozitul din Chişineu Criş • de către SC RER SERVICII ECOLOGICE SA - 2 comune • prin serviciul propriu al primăriilor: 2 comune • de către SC ADIASAL SRL - 2 comune • de către SC G&E Invest 2003 SRL: 3 comune

La depozitul din Ineu • de către Serviciul Public de Salubrizare Ineu: - 9 comune

La depozitul Lipova - 2 comune Judeţul Caraş-Severin

99 Cele 99

amplasamente se află în 69 localităţi

5 depozite municipale în funcţiune: Depozit Anina - 11 comune Depozit Bocşa - 18 comune Depozit Oraviţa - 18 comune Depozit Oţelu-Roşu - 14 comune Depozit Moldova Nouă - 6 comune Colectarea deşeurilor se realizează de: SC PRESCOM SA, SC



Nr. Depozite inchise

Nr. depozite care au sistat

depozitarea Alternativa pentru depozitarea deşeurilor

Transal Urbis SRL Caransebeş, SC T&B Ivaşcu Trans SRL Reşiţa,SC PETRESCU Petrovidan SRL Hunedoara, SC ECOLOGICA SRL ORAVITA,SC IONELA SRL Moldova Nouă, SC Pepe Expres SRL Ciacova Timiş,SC ECOLOGICA SRL Văliug, SC EOLIAN ENERGY SRL HAȚEG Hunedoara,SC DAVODAR SA Caraşova, SC Ecologica SRL Baile Herculane, Serviciul Public de Salubrizare Oţelu Roşu,Serviciul Public de Salubrizare Bocșa, SC JURCA ADRIAN TRANS SRL Sicheviţa

Judeţul Hunedoara

50

Cele 50 de depozite rurale

care au fost inchise s-au aflat pe teritoriul a 29

de comune

Sunt arondate depozitelor în funcţiune: Depozit Deva – 11 Depozit Simeria (Rapoltu Mare) - 6 comune Depozit Orăştie - 2 comune Depozit Vulcan - 5 comune 5 comune deşi au organizat licitaţii pentru concesionarea serviciilor nu au reuşit să le atribuie unui agent autorizat

Judeţul Timiş

212

Cele 216 amplasamente care au sistat

depozitarea se află pe teritoriul a 89 comune şi 3

oraşe

Sunt arondate depozitelor în funcţiune: Depozit Buziaş - două oraşe şi 27 Depozit Lugoj - 13 comune Depozit Sânnicolaul Mare - 14 comune Depozit Făget - 12 comune Depozit Bocşa Caraş - Severin - un oraş şi 5 comune CL Timiş a concesionat serviciul de salubritate către SC Retim Ecologic Service SA –stocare temporară sub forma de baloţi la CET Sud Timişoara si locaţia str. Oituz nr. 3: -13 comune Deşeurile sunt colectate de operatorul de salubritate SC ASA Servicii Ecologice SA Arad fiind apoi tansportate la depozitul localităţii Arad - 5 comune Concesionarea serviciilor: colectarea deşeurilor se realizează de SC PEPE EXPRES SRL Ciacova, SC SALPREST SA Lugoj, SC Retim Ecologic Service SA Timişoara, SC RSG SRL Buziaş, Brantner Servicii Ecologice SA, Servicii Publice ale Primăriilor, SC POP EXPRES SRL Jebel, C G&E Invest 2003 SRL, SC Evelin Agro Invest SRL, SC Tosica Tim SRL, SC Consult Soc Centrum SRL Arad

REGIUNEA VEST

417 amplasamente

rurale / 260 localităţi

18 depozite municipale în funcţiune 24 Operatori de salubritate

Servicii Publice de Salubrizare circa 27 Primării

Obiectiv: Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Tendinţa: J În Regiune numărul de depozite zonale planificate, conform tratatului de aderare este de 5 din care 1 s-a realizat şi este funcţional la Arad. Faţă de situaţia prezentată în Primul Raport de monitorizare a PRGD pentru anii 2007-2008, la nivelul anului 2011 au apărut următoarele modificări: În judeţul Arad s-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009 pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeţul Arad", titular Consiliul Judeţean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE). În acest proiect sunt prevăzute: 2 staţii de compostare la Arad şi Mocrea-Ineu, 4 staţii de transfer: la Chişineu Criş, Mocrea-Ineu, Sebiş şi Bârzava, 1 staţie de sortare la



Mocrea. La proiectarea SIGD s-a ţinut cont de Proiectele Phare aflate în derulare sau finalizate, si anume: 1 staţie de sortare în funcţiune la Ineu (cu platformă de compostare nefinalizată) şi în derulare un sistem de colectare selectivă în N-V judeţului (Socodor) şi 1 platformă de transfer în zona turistică Lipova. În municipiul Arad funcţionează totodată şi 1 staţie de sortare cu finanţare privată. În judeţul Caraş-Severin proiectul „Sistem de gestionare integrată a deşeurilor” este în procedură de reglementare. Prin acesta se vor realiza un nou depozit judeţean de deşeuri, 4 staţii de transfer la Bozovici, Pojejena, Oţelu-Roşu şi Oraviţa, 2 instalaţii de sortare la locaţia depozitului (Lupac) şi Oraviţa. De asemenea la locaţia depozitului este prevăzută şi o instalaţie de compostare. Proiectele Phare-CES finalizate: 2 staţii de transfer în zona turistică Semenic şi Băile Herculane, 2 instalaţii de sortare la Băile Herculane şi Oraviţa, au fost avute în vedere la proiectarea SIGD În judeţul Hunedoara în 19 ianuarie 2010 s-a lansat proiectul „Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2 din POS Mediu” care va fi finalizat până în 25 ianuarie 2011 şi vizează aprobarea de către Comisia Europeană a aplicaţiei de finanţare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. În Valea Jiului s-a abandonat pentru moment realizarea proiectului pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat. La proiectarea SIGD trebuie ţinut cont de proiectele Phare 2004 aflate în derulare sau chiar finalizate. Acestea sunt: 1 staţie de transfer în Haţeg şi 1 instalaţie de sortare în Vulcan deja în funcţiune şi proiectul ECO BRAD prevăzut cu Staţie de sortare, transfer şi compostare aflat în derulare. În judeţul Timiş este prevăzută realizarea unui depozit zonal conform de la Ghizela. Cea mai critică situaţie s-a înregistrat la Timişoara, unde depozitul Parţa-Şag a sistat depozitarea la 31 decembrie 2008, iar noul depozit va fi funcţional abia în mai-iunie 2011. În această situaţie operatorul a recurs la o soluţie de balotare şi depozitare temporară a deşeurilor, în vederea transferării ulterioare a acestora la depozitul conform ce va fi construit. S-a realizat prima celulă la depozitul Ghizela care se află deocamdată în procedura de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu şi s-a început procedura de întocmire a caietului de sarcini a operatorului depozitului. Pentru acest proiect ARPM Timişoara a emis acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 revizuit în 26.08.2010 şi în 19. 04. 2011. Acesta presupune 3 centre de colectare la Făget, Deta şi Jimbolia şi o staţie de transfer la Timişoara. Totodată, Proiectul Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Timiş prevede închiderea depozitelor urbane neconforme din judeţul Timiş (Parţa-Şag, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Făget, cu excepţia depozitului Deta). Din Proiectele Phare 2004 - 2006 s-a finalizat 1 staţie de sortare pentru deşeuri reciclabile la Satchinez în cadrul proiectului „Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara”. În prezent există în funcţiune şi o staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate de pe raza municipiului Timişoara. Proiectul a fost finalizat în mai 2010 şi realizat prin finanţare proprie şi prin finanţare nerambursabilă de la AFM. De asemenea, proiectele de gestionare integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş includ realizarea de sisteme de colectare a deşeurilor în mediul rural. Ţinând cont că 14 din cele 34 depozite neconforme existente in regiune au termen de sistare a depozitării anii între 2011 – 2017, asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor este un obiectiv care poate fi realizat.



VI. IDENTIFICAREA ÎNTÂRZIERILOR, PIEDICILOR ŞI DEFICIENŢELOR ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE

În acest capitol au fost analizaţi indicatorii care au tendinţa negativă sau stagnantă. O atenţie deosebită s-a acordat indicatorilor asociaţi obiectivelor care au ţinte în anul pentru care se realizează monitorizarea. Din analiza indicatorilor de monitorizare am identificat următoarele probleme în implementarea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor:

VI. 1. Colectarea deşeurilor municipale • Există întârzieri în extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în

mediul rural. Dacă în perioada 2006 -2008 s-a constatat o scădere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul rural de la 19% în anul 2006 până la 14,7 % în anul 2007 explicată şi de modificarea mediilor rural/urban, o serie de comune din Regiune devenind zone urbane, după 16 iulie 2009 s-a observat un reviriment, datorat şi închiderii planificate şi realizate. Aria de acoperire cu servicii de salubritate a crescut de la 21,79 % în 2008 la 57,33 % în 2009 deoarece primăriile comunelor au găsit soluţii pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi transferul acestora către depozite încă funcţionale. Ţinta însă era de 90% în 2009, ceea ce încă nu s-a realizat.

• Activitatea de salubrizare poate fi realizată prin intermediul firmelor private de salubrizare sau prin serviciul de gospodărire înfiinţat la nivelul primăriilor. Este important să se identifice capacitatea de plată a locuitorilor din mediul rural pentru plata tarifelor de gestionare a deşeurilor.

• Există în prezent o reţinere din partea primarilor în ceea ce priveşte atribuirea serviciilor la operatori privaţi, întrucât devin neeligibili pentru finanţare din fonduri structurale. În acelaşi timp, dotarea serviciului public din fonduri structurale este încă un deziderat mult prea îndepărtat şi nu a contribuit la realizarea ţintei în perioada 2009 -2010.

VI. 2. Deşeuri biodegradabile • La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu există nici o staţie de compostare funcţională iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero. Singura măsura de reducere aplicată este colectarea separată şi valorificarea deşeurilor de hârtie-carton. Cu toate acestea, ţinta de reducere a biodegradabilului depozitat din 2010 poate fi atinsă doar prin compostarea în gospodarie a deşeurilor din gradini.

Această situaţie se va îmbunătăţi o dată cu intrarea în funcţiune a staţiilor de compostare ce au primit finanţare externă (programe PHARE, ISPA şi POS).

VI. 3. Deşeuri de ambalaje • Atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este strâns

legată de colectarea separată a deşeurilor de la populaţie. În Regiunea Vest sistemul de colectare separată a deşeurilor este în plină defăşurare.

• Numărul de locuitori care colectează separat deşeuri reciclabile precum şi cantităţile ce au fost colectate sunt extrem de scăzute în comparaţie cu ţinta care trebuia atinsă încă din anul 2008.



• Cu toate că există proiecte în derulare ce au ca şi componentă colectarea separată a deşeurilor de la populaţie, există riscul neîndeplinirii acestei măsuri.

VI. 4. Deşeuri din construcţii şi demolări • In prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o

gestionare corespunzatoare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

VI. 5. Deşeuri voluminoase • În prezent nu există o gestionare corespunzătoare a deşeurilor voluminoase, ca

urmare a faptului că nu este implementat un sistem de colectare a acestui flux de deşeuri.

VI. 6. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate • La nivelul Regiunii gradul de valorificare a nămolului provenit de la staţiile de

epurare a apelor uzate este foarte scăzut, aproape întreaga cantitate generată fiind depozitată.

VI. 7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice • La nivelul Regiunii, în 2007 s-au colectat 0,135 kg/loc de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice ceea ce înseamnă neîndeplinirea ţintei stabilite pentru 2007, de 3 kg/loc.

• Nici ţinta de 4 kg/loc stabilită pentru perioada 2008-2010 nu a fost atinsă, cu toate campaniile de colectare organizate.

• Este necesară intensificarea acţiunilor de conştientizare a tuturor factorilor implicaţi: producători de echipamente electrice şi electronice, administraţie publică locală, populaţie.

VI. 8. Eliminarea deşeurilor • Cu toate că toate cele 4 depozite neconforme prevăzute pentru sistarea

depozitării în anul 2010 s-au încadrat în calendar, numărul depozitelor conforme nu a crescut.

• Proiectele privind realizarea depozitelor noi avansează anevoios, pentru că implică mulţi parteneri iar documentaţia necesară accesării fondurilor structurale este extrem de complexă şi laborioasă.

• Până în prezent spaţiile de depozitare din mediul rural au fost închise conform calendarului stabilit prin HG 349 / 2005 şi Tratatului de Aderare.



VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Concluziile şi recomandările Raportului de monitorizare vor fi prezentate Comitetului de coordonare a PRGD. În esenţă, aceste concluzii se rezumă la următoarele:

• În anii 2009 - 2010 a crescut gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene în rezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor. Este important a se menţine şi intensifica colaborarea între toţi factorii implicaţi în gestionarea deşeurilor municipale.

• Controalele efectuate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu precum şi numărul sancţiunilor aplicate la nivelul administraţiei publice locale, au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea deşeurilor.

• La nivelul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din Regiune, precum şi la ARPM Timişoara au fost organizate periodic seminarii, instruiri, întâlniri ale grupurilor de lucru pentru diverse documentaţii/ proiecte/ planuri legate de gestiunea deşeurilor având ca temă principală legislaţia de mediu care vizează acest domeniu. La aceste instruiri au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene dar şi ai agenţilor economici.

• În vederea optimizării accesării de fonduri disponibile pentru investiţii de mediu înainte de 2009 au fost organizate instruiri la care au participat un număr mare de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene. Aceasta a avut ca rezultat final creşterea numărului de proiecte depuse şi aprobate pentru a obţine finanţare din fonduri europene. Recomandarea ca în cadrul fiecarei primării din Regiune să se înfiinţeze departamente specializate pentru accesarea fondurilor naţionale şi europene de mediu s-a realizat în mare parte.

• Pentru informarea şi conştientizarea publicului s-au desfăşurat numeroase acţiuni, printre care: scrisori transmise autorităţilor publice locale din mediul rural, conferinţe de presă, comunicate de presă, evenimente mass media, întâlniri cu cetăţenii care au avut ca rezultat evideţierea unor probleme care privesc gestiunea deşeurilor etc; Este necesară organizarea, în continuare, a acestor acţiuni având drept scop conştientizarea populaţiei privind problematica deşeurilor.

• Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban a crescut în anii 2008 - 2009 ajungând la aproape 90%;

• Se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul rural de la 10% în anul 2005 până la 55,7% în anul 2009. Această creştere este semnificativă, dar nu atinge încă ţinta de 90% în anul 2009; Prin aplicarea prevederilor Legii 101/2006 a serviciului de salubritate, ce a intrat în vigoare în mai 2007 şi finalizarea proiectelor PHARE CES, POS situaţia se va îmbunătăţi.

• La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu există nici o staţie de compostare funcţională iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este practic zero. Trebuie încurajată compostarea deşeurilor biodegradabile în gospodăriile individuale din mediul rural. Proiectele de sisteme integrate, însă, vor constitui sigur un pas înainte şi vor permite o mai bună gestionare a acestor deşeuri.

• Numărul de locuitori care colectează separat deşeuri reciclabile este extrem de scăzut în comparaţie cu ţintă care trebuia atinsă încă din anul 2008. S-a propus în



precedentul Raport de Monitorizare ca trimestrial să se monitorizeze numărul de locuitori care colectează separat materialele reciclabile (pe tip de material), solicitând firmelor de salubrizare numărul de locuitori arondaţi fiecărui punct de colectare. De asemenea, s-a recomandat iniţierea unor studii în vederea determinării compoziţiei deşeurilor menajere, a ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile municipale precum şi a compoziţiei deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, dar nu s-au finalizat studii care să ofere o soluţie în colectarea separată a deşeurilor, decât eventual, punctual, fără a se putea generaliza această situaţie. În vederea atingerii obiectivelor de reciclare/ valorificare a deşeurilor de ambalaje ar fi poate utilă reintroducerea sistemului de „vânzare cu ambalaje goale la schimb”.

• În prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o gestionare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Este necesară, eventual, acordarea unor facilităţi fiscale pentru a încuraja societăţile private să investească pentru reciclarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări.

• În prezent cantitatea colectată de deşeuri voluminoase este foarte scazută ca urmare a faptului că nu este implementat un sistem de colectare special pentru acest flux de deşeuri.

• Nămolul provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti nu este folosit în agricultură, (în majoritatea cazurilor şi datorită compoziţiei improprii pentru o astfel de utilizare) cea mai mare cantitate ajungând la depozitare.

• În anul 2010 s-a înregistrat o creştere a numărului de vehicule scoase din uz colectate faţă de anul 2009. Datorită continuării programului naţional de stimulare a înnoirii parcului auto pe parcursul anului 2010, colectarea acestora de la populaţie a fost mult uşurată.

• La nivelul Regiunii în anul 2007 s-au colectat 0,1436 kg/loc de deşeuri de echipamente electrice şi electronice ceea ce înseamnă foarte puţin comparând cu ţintă din 2007 care era de 3 kg/locuitor. În 2008 - 2010 ţinta de colectare era de 4 kg/locuitor. Autorităţile publice locale, în colaborare cu Agenţiile pentru Protecţia Mediului au organizat şi desfăşurat pe tot parcursul acestor ani acţiuni de colectare a DEEE de la populaţie. Cantitatea colectată a crescut în Regiune la 0,325 kg / locuitor în anul 2008 la 0,666 kg / locuitor în anul 2009, pentru ca în anul 2010 să fie de o,444 kg / locuitor. Este necesară instituirea unor politici fiscale stimulative pentru societăţile care realizează tratarea DEEE colectate de la populaţie şi agenţi economici.

• În Regiune depozitele de deşeuri municipale neconforme programate pentru închidere până în 2010 au sistat activitatea de depozitare. Depozitele cu termen de închidere stabilit de HG 349/2005 la 16 iulie 2010 au sistat depozitarea, urmând să ia măsurile necesare închiderii. Astfel, măsura privind sistarea activităţii de depozitare pe depozitele neconforme clasa „b” la nivelul Regiunii Vest a fost îndeplinită.

• La nivelul Regiunii din cele 465 inventariate de PRGD mai existau 417 spaţii de depozitare în mediul rural care au fost închise şi ecologizate până la data de 16 iulie 2009, respectându-se calendarul de închidere.

• În Regiune, numărul de depozite zonale planificate, conform Tratatului de aderare, este de 5 din care 1 s-a realizat şi este funcţional (la Arad) din 2003.

Din evaluarea facută pentru factorii relevanţi pentru prognoză au fost concluzionate următoarele: Valorile actuale ale factorilor de prognoză şi ale cantităţilor de deşeuri municipale generate nu modifică propunerile pentru investiţiile necesare gestionării deşeurilor la nivel regional incluse în PRGD.



Datele necesare efectuării unei evaluări a factorilor de prognoză a deşeurilor de ambalaje generate nu sunt complete; pe viitor se impune realizarea de măsuratori a ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile municipale, a compoziţiei deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie precum şi a ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje generate. Ca o concluzie, se poate spune că se impune accelerarea paşilor în vederea implementării tuturor proiectelor care să concure la realizarea Sistemului Integrat de Gestiune a deşeurilor în regiunea Vest, prin implicarea efectivă a tuturor factorilor responsabili. Prezentul Raport de monitorizare nu a stabilit necesitatea revizuirii Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest.



ANEXA 1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor:

A. Proiecte prin POS – FEDR

Denumirea proiectului

Nr. localităţi implicate / populaţie arondată

Stadiul implementării iunie 2011

Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul Arad

municipiul Arad, 9 oraşe şi 68 comune /

- S-a realizat Master Planul Judeţului Arad ( s-au asociat 76 CL) - S-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009 pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeţul Arad", titular Consiliul Judeţean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE). - Cererea de finanţare prevede:

• Construirea a 4 staţii de transfer în Mocrea, Sebiş, Bârzava, Chişineu Criş şi o platformă de transfer în Lipova.

• Construirea a 4 staţii de sortare de dimensiuni mai mici - extinderea staţiei actuale de sortare de la Arad

• Construirea a 2 staţii de compostare la Ineu şi Arad • 1 staţie de tratare mecano-biologică la Arad, din 2013 • Construirea unui depozit de clasa c pentru eliminarea deşeurilor din

construcţii şi demolări la Arad - Este în curs de pregătire/ lansare licitaţia pentru achiziţia de echipamente.

Sistem integrat de

management al deşeurilor în

judeţul Caraş-Severin

2 municipii, 6 oraşe, 69 comune / 331876 locuitori

- Master Planul „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor din jud. CS” /aplicaţie ISPA: a fost aprobat prin HCJ CS nr.175/ 29.10.2008 - Acord de mediu pentru SIGD emis de ARPM Timişoara nr. 2 / 29.12.2010 - s-a finalizat documentaţia şi se pregăteşte în vederea depunerii la FEDR pentru finanţare Proiectul prevede realizarea:

- 1 depozit zonal cu staţie de sortare şi staţie de compostare la Lupac - 3 staţii de transfer la Bozovici, Pojejena şi Oţelu Roşu - 3 Proiectul Phare au fost avute în vedere când a fost proiectat Sistemul

integrat de management al deşeurilor la nivel judeţean (Oraviţa, Băile Herculane şi zona Semenic)

- inchiderea depozitelor urbane neconforme din judeţ

Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul Timiş

2 municipii, 5 oraşe

comunele judeţului Timiş/

666866 locuitori

ARPM Timişoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/11. 12. 2007 apoi nr. 6/ 18. 09. 2009 revizuit la data de 26.08.2010 şi revizuit la 19. 04. 2011care prevede realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela. CJ Timiş a finalizat crearea ADI. Proiectul prevede realizarea:

- 1 staţie de transfer la Timişoara - 3 centre de colectare la Jimbolia, Deta şi Făget - inchiderea depozitelor urbane neconforme din judeţul Timiş (cu excepţia

depozitului Deta) - s-au realizat SF, PT pt depozitul Ghizela, s-a licitat pentru execuţia

lucrărilor şi s-a făcut atribuirea acestora, a început organizarea de şantier Fondurile necesare realizării lucrărilor de la depozitul Ghizela au fost avansate de CJ Timiş şi recepţia lucrărilor s-a realizat în 9 iunie 2011

În judeţul Hunedoara în 19 ianuarie 2010 s-a lansat proiectul „Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2 din POS Mediu” care va fi finalizat până în 25 ianuarie 2011 şi vizează aprobarea de către Comisia Europeană a aplicaţiei de finanţare pentru proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Hunedoara”. Contractul de asistenţă tehnică pentru elaborarea Aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru accesarea fondurilor europene are termen de finalizare luna noiembrie 2011.



B. Proiecte prin Phare – CES


Localităţi implicate / populaţie arondată Stadiul implementării noiembrie 2010

ECO-Ineu Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula, Târnova şi Seleuş /

32639 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de autorizare şi s-a emis fişa tehnică nr. 97/24.06.2008 Proiectul presupune:

• construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deşeurilor biodegradabile,

• construirea unei staţii de sortare şi transfer de 350 mp cu presă compactare/balotare deşeuri care este în funcţiune.

Gestionarea deşeurilor pentru

zona turistică Lipova

Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani /

24678 locuitori

S-a emis fişa tehnică nr.139/15.08.2008 Proiectul se află în derulare şi presupune:

• platformă de transfer, • 142 de platforme de colectare fiecare de 40,88 m2, • achiziţionarea unei autogunoiere de 18 m3, a unui

transportor de 24 m3 şi a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l,

• achiziţionarea a 304 containere de 1100 l Colectarea selectivă a

deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului

Arad

Socodor, Grăniceri şi Pilu /

6840 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de mediu fără acord de mediu şi s-a emis fişa tehnică pentru acord unic cu ştampila B Proiectul se află în derulare şi presupune:

• amenajarea unui punct de valorificare deşeuri reciclabile, • achiziţionarea unei prese verticale pentru balotarea

deşeurilor şi a unor autogunoiere compactoare Optimizarea

reciclării deşeurilor -

Serviciu pentru viitor - A.S.A.

Servicii Ecologice SRL

Arad Contract de grant acordat în luna noiembrie 2007 prin Phare CES 2005

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa

Naidaş, Berlişte, Vărădia, Vrani,

Răcăşdia, Sasca Montană, Ciuchici, Ciclova Română,

Cărbunari, Gradinari, Ticvaniu Mare,

Ciudanoviţa şi oraşul Oraviţa /

33 557 locuitori

Proiectul s-a finalizat şi presupune: • un sistem dual de colectare şi transport deşeuri pe două fracţiuni: umed (organic) şi uscat (reciclabil) şi este organizată prin intermediul punctelor de pre-colectare dotate cu câte 2 containere de 1,1 mc care deservesc grupuri de locuinţe. • o staţie de transfer de la Oraviţa, dotată cu facilităţi minime pentru

transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată.

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane

Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica, Cornea, Cornereva, Luncaviţa şi oraşul Băile Herculane / 25 757 locuitori

Proiectul s-a finalizat în 23 noiembrie 2009 şi presupune: • Colectarea în sistem dual, pe două fracţiuni: umedă (organic) şi

uscată (reciclabil) organizată prin intermediul punctelor de precolectare

• o staţie de transfer de la Băile Herculane, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată





Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică

Semenic

Văliug, zona Bolnovăţ (Crivaia), Semenic,

Gărâna, Brebu Nou / 2 729 locuitori

Proiectul s-a finalizat în 23 iulie 2009 şi presupune: • un sistem de colectare selectivă multiplă pe 5 fracţiuni şi transport deşeuri la nivelul zonei turistice Semenic • recipienţi achiziţionaţi pentru punctele de pre-colectare dotate cu câte 2 containere de 1,1 m3 (deşeuri biodegradabile şi reciclabile din plastic) şi 3 europubele de 360 l (hârtie+carton, metal, sticlă) • un punct de colectare centralizată la Văliug

Gestionarea deşeurilor în municipiul

Caransebeş

Caransebeş / 28 000 locuitori

• Realizarea unui sistem de colectare selectivă multiplă pe patru fracţiuni la nivelul municipiului Caransebeş

• Achiziţie utilaje pentru colectare şi transport • Achiziţie recipienţi pentru colectare selectivă • presă pentru compactare şi ambalare materiale reciclabile • facilităţi pentru stocare temporară • Proiectul este finalizat

ECO BRAD-Staţie de sortare, transfer şi

platforma de compostare

deşeuri municipale

Municipiul Brad

• Acord de mediu HD-7/20.03.2008 • Proiectul presupune realizarea unei staţii de transfer, staţie sortare

cu capacitatea de 5100 t/an şi compostare a 5000 t/an deşeuri biodegradabile;

Proiectul se află in faza de achiziţie lucrări de construcţii; este în intârziere datorită schimbării locaţiei

Modernizarea sistemului de

colectare a deşeurilor pe

raza Municipiului Vulcan-staţie de

sortare

Municipiul Vulcan

• staţie sortare cu capacitatea 30000 m3 / an; • autocompactoare de 7 m3 şi 9 m3 • s-au achiziţionat containere de 1,1 m3 pentru colectare

Proiectul este finalizat în noiembrie 2009

Modernizarea sistemului de

colectare a deşeurilor de pe raza municipiului

Petroşani

Municipiul Petroşani / 479551 locuitori

Phare –CES 2006 ( anul contractării 2008) finalizat • Au fost achiziţionate 4743 de pubele pentru colectarea selectivă,

643 de containere, 2 autogunoiere compartimentate pentru transportul deşeurilor.

S-au construit 10 platforme de colectare selectivă a deşeurilor, un punct de colectare a deşeurilor din hârtie/carton şi materiale plastice, în care deşeurile vor fi balotate pentru a fi reciclate

Imbunatăţirea sistemului de gesrtionare a

deşeurilor urbane solide in orasul

Petrila

Oraş Petrila Achiziţii utilaje şi echipamente pentru modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor municipale • Proiectul este finalizat

Sistem de colectare

selectiva şi depozitare

deşeuri in Ţara Haţegului-staţie

de transfer in Oraşul Haţeg

Oraş Haţeg

• achiziţii mijloace de transport: autocompactor, masina transport deşeuri reciclabile, cap tractor cu carlig de remorcare

• containere de colectare si de transport si presa container • execuţie platforma stocare temporara 50%

Proiectul este finalizat





Ecologizarea zonelor montane din Valea Jiului Straja-Lupeni şi

Parâng-Petroşani

Zonele turistice: Straja-Lupeni şi

Parâng-Petroşani

Proiectul este finalizat • S-a încheiat contract pentru: achizitionarea de europubele (495

buc de 0.12 m3 şi 55 buc de 0,24 m3) şi 112 buc containere de 1.1 m3, pentru deşeuri;

• s-au executat platforme precolectare; Este în curs de incheiere contractul pentru achiziţionarea de

autogunoiere compactoare Implementarea sistemului de colectarea a deşeurilor de

sticlă şi procesarea primară în vederea

reintroducerii în circuitul

economic

Municipiul Hunedoara SC Proserv SA

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM Proiectul este finalizat

Staţie mobilă de reciclare a deşeurilor

provenite din demolări

Municipiul Hunedoara SC Casito Trans

Impex SRL

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM Proiectul este finalizat – (capacitate prelucrare 1 tonă/oră)

Reabilitatea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor in

comunele Băiţa,Luncoiul de Jos şi Vălişoara

Consiliul Local Băiţa Face parte din proiectele Phare CES 2006 Proiectul este finalizat – (capacitate prelucrare 25 tone/oră)

Colectarea selectivă a

deşeurilor în comunele Satchinez,

Variaş, Şandra, Becicherecul Mic,

Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara.

Staţie de sortare a deşeurilor în

localitatea Satchinez

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii

Noi, Orţişoara / 25751 locuitori

• achizitie utilaje si echipamente pentru colectarea deşeurilor in doua fractiuni

• staţie de sortare pentru deşeuri reciclabile la Satchinez, cu capacitatea de 1,5 t/ora S-au finalizat lucrările la staţia de sortare a deşeurilor (staţia a fost

dotată cu utilaje şi echipamente). Urmează recepţia lucrărilor şi punerea în funcţiune a acesteia

Lugojul - un oraş mai curat, mai

european, reabilitarea

sistemului de gestionare a deşeurilor în

municipiul Lugoj

Lugoj / 48000 locuitori

• achiziţionare de europubele si utilaje de colectare-transport deşeuri de pe raza municipiului: 6000 buc de 120 l si 1125 l si 2 autocompactoare de mare capacitate • achiziţionarea a 3 containere open top de 20 m3. • autospecială cu macara pentru transport containere de 20 m3. • achizitionarea unui container autocompactor de 20 m3.

Proiectul a fost finalizat în 14. 01. 2009





Eco Ciacova - platformă de compostare,

staţie de compactare şi

transfer a deşeurilor reziduale

Ciacova, Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling, Giera / 14237 locuitori

Proiectul se află in intârziere: Nu s-au realizat investiţiile • staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile cu capacitate

de 2500 tone / an • staţie de compactare şi transfer a deşeurilor reziduale.

S-au achiziţionat 2 autogunoiere compactoare cu capacitatea de 14 m3, respectiv 3398- europubele cu capacitate de 0,12 m3, 382europubele de 0,24 m3, 4 containere de 1,1 m3 şi 1421 recipiente pentru compost

Autoritatea de Management M.D.R.T. a reziliat contractul de grant, obligând beneficiarul la restituirea sumelor primite.

Sistem de colectare şi

transport deşeuri în localităţile Giarmata şi

Pişchia

Giarmata, Pişchia/ 7670 locuitori

Contract de grant acordat la data de 30 noiembrie 2007 prin Phare CES Proiectul s-a finalizat în 2009 • s-au achiziţionat trei utilaje performante de colectare şi

transport a deşeurilor • s-au achiziţionat 3000 de europubele de plastic şi 100 de

containere zincate Colectarea şi transportul

deşeurilor in comunele Găvojdia,

Criciova, Nădrag şi Ştiuca

Găvojdia, Criciova, Nădrag, Ştiuca/ 8560 locuitori

Contract de grant acordat in 2008 prin Phare CES 2006 Proiectul s-a finalizat

• Au fost achiziţionate 2 autogunoiere compactoare cu capacitate de 15 m3, respectiv 3520 europubele cu capacitate de 120 l.

Sistem de colectare şi

transport deşeuri in comuna Cărpiniş

Cărpiniş / 5590 locuitori

Contract de grant aflat pe lista de aşteptare / Phare CES 2006 Proiectul s-a finalizat

• A. S-au achiziţionat 2000 europubele cu capacitate de 120 litri, pentru a fi distribuite populaţiei, respectiv 60 de europubele cu capacitate de 140 litri pentru a fi distribuite agenţilor economici. Totodată s-au achiziţionat 2 autogunoiere cu capacitate de 14 m3.

• B. S-au achiziţionat şi au fost amplasate pe rampe special construite şi amenajate, 75 de eurocontainere cu capacitatea de 1100 litri. Fiecare rampă dispune de 3 eurocontainere pentru preluarea selectivă a deşeurilor din hârtie, plastic şi deşeuri metalice.

Legenda: *Programul PHARE CES 2004 - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor **Programul Phare 2005 CES - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor ***Programul Phare 2005 CES "Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului privat al IMM

în domeniul gestionării deşeurilor



C. Proiecte ISPA

Denumire proiect Locaţia Termen Valoare proiect

(mii Euro) Beneficiar

Fonduri europene (granturi)

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului

Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul

Timis.

Judeţul Timis 2008 31000 Consiliul Judeţean Timis ISPA

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului pentru

extinderea sistemului de management integrat al

deşeurilor în judeţul Arad

Judeţul Arad 2008 27875 Consiliul Judeţean

Arad PHARE CES

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor solide in judeţul

Caras - Severin

Judeţul Caraş-Severin

2008 24000 Consiliul judeţean Caraş- Severin ISPA

D. Proiecte prin AFM

Beneficiar Judeţul Localitatea Denumire proiect / Stadiu implementare

Consiliul Local al Municipiului Deva Hunedoara Deva

Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai curat Proiect finalizat

Consiliul Local al oraşului Petrila Hunedoara Petrila Centrul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice/

Proiect finalizat

Consiliul Local al Municipiului Timişoara* Timiş Timişoara

Staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate de pe raza

municipiului Timişoara Proiectul s-a finalizat în mai 2010

* finanţare: 58% SC Retim Ecologic Service SA şi 42% AFM SC Retim Ecologic SA a obţinut autorizaţiai de mediu nr. 10181 / 29. 11. 2010. Capacitatea de prelucrare a staţiei de sortare este de 625 tone/zi. In cadrul staţiei de sortare este prevăzut a se sorta atât Fracţia umeda cât şi Fracţia uscată, rezultând deşeuri sortate de tip hârtie/carton, materiale plastice, sticlă, metal, lemn şi fracţie reziduală (materiale recuperabile destinate incinerării).



ANEXA 2. Varianta DRAFT noiembrie 2010

RAPORT DE MONITORIZARE A PLANULUI REGIONAL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR REGIUNEA VEST

2009 – 2010

Varianta Noiembrie 2010



OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest

Obiectiv principal Stadiul realizării obiectivului la 25 noiembrie 2010

1. Dezvoltarea politicii regionale

Până în decembrie 2008 s-au finalizat conform Metodologiei 951 / 2007 toate PJGD din Regiunea Vest Master –planurile şi Planurile integrate

Hotărârea Consiliului Judeţean

nr/data aprobării AR 7/ 23. 01. 2008 CS 41/ 11. 03. 2008 HD 7/2008 TM 34/ 24. 03. 2009

La nivel regional s-au intensificat controalele efectuate de către Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele judeţene la nivelul administraţiei publice locale în anii 2007 şi 2008 faţă de 2006, având ca temă gestionarea deşeurilor municipale. Aceste controale

precum şi numărul sancţiunilor aplicate au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

S-a urmărit asigurarea personalului necesar la Compartimentul Gestiune Deşeuri din cadrul ARPM, APM dar şi a personalului cu atribuţii în domeniul deşeurilor din cadrul Consiliilor Judeţene din Regiune

În data de 15 noiembrie 2010 a expirat termenul de funcţionre a vechilor structuri, respectiv agenţiile de mediu. Ministerul Mediului şi Padurilor a emis, în baza HG 918 / 2010 un nou Ordin de ministru cu noile organigrame ale agenţiilor de mediu, practic

realizându-se reorganizarea sistemului.

3. Resurse umane.

Personalul ARPM şi APM a beneficiat de instruiri cu subiectele: elaborarea şi monitorizarea PRGD,PJGD, parcurgerea procedurii SEA, depozitarea deşeurilor, analiza şi validarea datelor, legislaţia în domeniul gestionării deşeurilor.

ARPM Timişoara funcţionează din 15 noiembrie 2010 cu un Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, Sol-Subsol alcătuit din 6 consilieri+ 1 sef birou

4. Finanţarea sectorului de

gestiune a deşeurilor

Situaţia centralizată pe Regiunea Vest a tuturor proiectelor din domeniul deşeurilor cu finanţare prin Phare CES 2004 – 2006 (inclusiv proiectele din cadrul schemelor de granturi pentru sectorul privat / IMM) v. anexa

Judeţul Nr. proiecte

Nr. localităţi implicate

Valoare totală (euro)

Arad 4 16 2.152.214




Caraş-Severin 6 29 3.043.628

Hunedoara 9 23 5.457.420 Timiş 7 27 2.715.622 Total

Regiune 26 95 15.251

5. Creşterea gradului de conşientizare a factorilor implicaţi

În luna iunie a anului 2007, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, a fost elaborat un plan de conştientizare privind importanţa PRGD şi a fost declanşată o campanie având drept

obiectiv principal informarea şi conştientizarea administraţiilor publice locale asupra responsabilităţilor ce le revin pentru implementarea măsurilor prevăzute în plan.

ARPM Timişoara a întocmit şi transmis o scrisoare adresată individual către toate autorităţile locale / primari din mediul rural.

În anii 2007 – 2010 s-au organizat acţiuni de conştientizare a populaţiei din Regiune privind colectarea selectivă a deşeurilor

menajere 6. Colectarea şi

raportarea datelor cu privire la deşeuri şi

gestiunea lor..

Din anul 2009 ANPM a iniţiat aplicaţia MEDIUS care presupune introducerea datelor privind gestionarea deşeurilor şi prelucrarea lor statistică. Până în prezent au fost validate datele până în anul 2008

7. Prevenirea generării de deşeuri.

În perioada 2007 – 2010 s-au organizat acţiuni de conştientizare a populaţiei din Regiune privind colectarea şi generarea deşeurilor menajere

8.Implementarea unui managemet eficient în ceea ce priveşte

deşeurile. Promovarea reciclării

şi recuperării

Master –planurile şi Planurile integrate

În Regiunea Vest populaţia deservită de agenţi de salubritate a crescut de la 60,6 % în 2007 la 65,66 % în 2008

Conform Planurilor judeţene elaborate în anul 2008 sunt propuse a se realiza staţii de transfer şi mai multe centre de colectare şi transfer după cum urmează:

• 1 staţie de transfer –Timişoara (cu sortare); • 2 staţii de transfer la Haţeg şi Brad ( proiecte PHARE CES in curs de realizare) • 1 staţie de transfer la Ineu (proiect PHARE CES).

9. Colectarea şi Conform datelor statistice validate pentru anii 2006 - 2008 gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul urban la nivelul




transportul deşeurilor.

Regiunii a crescut progresiv de la 84,92 % la 86,16 % şi respectiv 90,9 % În mediul rural se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare de la 16,08 % în 2007 la 22,04 % în anul 2008 Există în prezent o reţinere din partea primarilor in ceea ce priveşte atribuirea serviciilor la operatori privaţi, întrucât devin neeligibili pentru finanţare din fonduri structurale. În acelaşi timp, dotarea serviciului public din fonduri structurale este un deziderat nerealizat şi nu va contribui la realizarea ţintei în perioada 2009 -2010.

10. Tratarea deşeurilor.

La nivelul Regiunii nu există realizata nicio staţie de transfer pentru deşeurile municipale. Conform PRGD necesarul de investiţii este de 3 staţii de transfer pentru o capacitate de 40000 tone/.... la nivelul Regiunii Vest La nivelul Regiunii, funcţionează:

• 1 staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere, în judeţul Arad, cu o capacitate de 9,5 tone/oră, aparţinând unui operator privat. • 1 staţie de sortare deşeuri municipale în Timişoara cu capacitatea de 625 tone / zi. • Un număr de 7 staţii de sortare de mică capacitate (sub 5000 tone/an) sunt în curs de realizare prin proiectele Phare –CES

În anul 2009 au fost implicaţi 62 de operatori economici în colectarea/ reciclarea/ valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje. La nivelul Regiunii este implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 11 localităţi ce deservesc 469244 locuitori. Cea mai mare cantitate de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţi economici autorizaţi de tip REMAT.

11.Valorificarea deşeurilor

biodegradabile

La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu funcţionează nici o staţie de compostare iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero. Deşeurile biodegradabile colectate în amestec cu alte deşeuri sunt depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază prin estimare şi majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor. Prima ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010, când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995. Cantitatea maxima admisa la depozitare in 2010 va fi de 331200 tone. Dacă tendinţa de generare a deşeurilor îşi păstrează trendul înregistrat în ultimii doi ani pentru care există date statistice, această primă ţintă va fi atinsă şi fără separarea şi tratarea deşeurilor biodegradabile.




12.Deşeuri provenite din ambalaje

In cursul anului 2008 au fost elaborate Master planurile pentru proiectele privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Timiş şi Caraş – Severin, în vederea întocmirii documentaţiei necesare solicitării de finanţare din fonduri structurale. Aceste proiecte includ şi realizarea unui număr suficient de staţii de sortare, pe lângă cele realizate din fonduri de pre-aderare şi alte fonduri, astfel încât să asigure realizarea ţintei de valorificare a deşeurilor de ambalaje În anul 2007 în 11 localităţi din Regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale prin aportul voluntar al cetăţenilor (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă). Prin aceste puncte a fost colectată o cantitate totală de 1490 tdeşeuri reciclabile din care 1450 t au fost valorificate. Colectarea separată a deşeurilor de sticlă şi metal de la populaţie nu este implementată în Regiune

13. Deşeuri provenite din construcţii şi

demolări

În prezent, deşi cantitatea colectată separat de deşeuri din construcţii şi demolări a crescut în 2007 faţă de 2006, doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este şi raportată deoarece în Regiunea Vest doar partial este organizat un sistem de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări

14.Deşeuri voluminoase

Pentru municipiul Hunedoara există în curs de implementare un proiect Phare 2005 CES pentru realizarea unei staţii mobile de reciclare a deşeurilor provenite din demolări. Conform Master Planului judetului Arad, lângă Arad se va construi un centru de reciclare deşeuri din construcţii şi demolări, finanţat din fonduri structurale. Deasemenea, Planul local de gestiune a deşeurilor pentru municipiul Timişoara prevede realizarea unui asemenea centru de către administraţia locală.

15. Nămolul provenit de la instalaţiile de

tratare a apei uzate în zonele urbane

Cantitatea de nămol provenit de la epurarea apelor reziduale orăşeneşti generată la nivelul regiunii în anul 2007 a fost de 6678,76 tone, iar în 2008 s-au generat 4700,775 tone. Evoluţia cantităţilor de nămol generate este încă neconcludentă. În toată Regiunea Vest sunt în derulare numeroase proiecte de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşăneşti, în diferite etape În anul 2008 nu a fost solicitat şi nu s-a fost eliberat nici un permis de împrăştiere a nămolului în scopul utilizării acestuia ca fertilizant în agricultură. În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.

16. Vehicule scoase din uz

Regiunea Vest are o reţea de societăţi comerciale dispersate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare şi valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării. În Regiunea Vest la sfârşitul anului 2009 erau înregistrate 17 societăţi care colectează şi dezmembrează VSU dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder. Instalaţiile de dezmembrare şi reciclare au în general un nivel tehnic




scăzut şi nu respectă condiţiile minime din Anexa I a Directivei VSU, tratarea VSU fiind de fapt o valorificare a componentelor reciclabile. Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros. În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

17. EEE

Ţintele naţionale care au fost stabilite pentru anul 2006, 2007, 2008 de 2, 3, respectiv 4kg / locuitor nu au fost realizate.

Anul Populaţia, [locuitori]

Cantitate DEEE

colectată [kg]

Cantitate colectată /

locuitor

2006 1930458 259452 0,1343 2007 1927229 276850 0,1436 2008 1926700 699681 0,363 2009 1926700 1290307 0,669

Se constată că în anul 2006 cantităţile de DEEE colectate au fost stocate, în timp ce în perioada 2007 - 2009 din cantitatea de DEEE colectată s-a valorificat o cantitate din ce în ce mai mare de DEEE. Procentul de valorificare a a fost crescător de la 55,3% la 66,78 % şi respectiv la 89,7 %. Stocul de DEEE la nivelul Regiunii Vest a scăzut în fiecare an: de la 383,284 tone în 2007, 193,006 tone în 2008 şi respectiv 163,171 tone în 2009.

18. Deşeuri periculoase parte a

deşeurilor municipale

La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere În Gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi si a altor compusi desemnati în urma reactualizărilor anuale ale Planurilor de eliminare se constată că: • in anul 2006 a crescut procentul echipamentelor cu PCB scoase din uz, raportat la totalul echipamentelor cu PCB existente. Ponderea majoritară a echipamentelor cu PCB scoase din uz o reprezintă condensatorii. Numărul transformatorilor scoşi din uz a scăzut in anul 2006 datorită faptului că majoritatea celor inscrişi in această categorie sunt de fapt rezerve funcţionale. • in anul 2007 se constată o scădere a numărului total de echipamente cu PCB ca urmare a conformării agenţilor economici




deţinători la determinarea concentraţiei de PCB din echipamente prin analize de laborator care au infirmat prezenţa acestuia peste catitatea minimă de 500 ppm.

• în anii 2008 şi 2009 se menţine trendul descendent, agenţii economici respectând planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB şi chiar recuperând faţă de anii anteriori. In contextul reactualizărilor anuale agenţii economici au modificat calendarele de eliminare prevăzute in anexa 7 a HG 173 / 2000şi s-au reeşalonat termenele finale de eliminare.

În Regiunea Vest situaţia echipamentelor cu PCB la 31. 12. 2009 se prezintă astfel:

Transformatori existenţi 137 bucăţi, din care: • 29 bucăţi scoşi din uz cu plan de eliminare realizat pentru 1 bucată în 2009 şi tot 29 bucăţi în 2010 deoarece un transformator în funcţiune a fost scos şi propus spre eliminare împreună cu cele 28 deja planificate; • 108 bucăţi în funcţiune care se vor elimina la sfârşitul existenţei lor utile. Condensatori existenţi 8434 bucăţi, din care: • 5351 bucăţi scoşi din uz cu plan de eliminare reeşalonat: pentru 343 bucăţi planificate în 2009, 1721 bucăţi eliminate în 2009 şi 5130 în 2010. 3083 bucăţi în funcţiune. După reeşalonare în 2009 au fost planificate spre eliminare 96 bucăţi, s-au eliminat 235 bucăţi, în 2010 sunt planificate 432 bucăţi şi 2625 bucăţi până la sfârşitul existenţei lor utile.

19. Depozitarea deşeurilor

Din 34 depozite de deşeuri urbane neconforme din Regiune, 8 au sistat depozitarea în perioada 2006 - 2008 (Timişoara, Jimbolia, Petrila si Haţeg au sistat depozitarea la 31 dec 2008), 8 au sistat depozitarea în 16 iulie 2009 (Băile Herculane, Caransebeş, Reşiţa, Homorod – Geoagiu, Călan, Uricani, Lupeni, Deta). În 2010 au sistat depozitarea Simeria-Rapolt, Buziaş, Sânnicolaul Mare şi Lugoj. Vor rămâne 16 depozite care se închid eşalonat până în 2017 Conform PRGD în Regiunea Vest 465 locaţii de depozitare neamenajate din mediul rural trebuiau să sisteze depozitarea în 16 iulie 2009. În urma inventarierii (realizate de reprezentanţii Agenţiilor de Mediu, Consiliilor Judeţene şi Gărzii de Mediu) s-au găsit 417 amplasamente în 260 de localităţi (care ocupau în total o suprafaţă de peste 240 hectare). La 16 iulie 2009 toate acestea au raportat sistarea depozitării, iar GNM a efectuat controale comune cu APM şi CJ pe amplasamente după această dată. şi a aplicat sancţiuni acolo unde s-au găsit nereguli. Numeroase administraţii rurale au înfiinţat sisteme de colectare cu operatori autorizaţi. Ca alternativă pentru depozitele rurale, consiliile locale s-au organizat în asociaţii pentru gestionarea deşeurilor, având şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate din fonduri comunitare,




(în cadrul Programului PHARE – CES) sau structurale (POS, FEDR, fond de coeziune). La data de 01.09.2010 era sistată activitatea de depozitare pe toate cele 417 spaţii de depozitare din zona rurală, fiind inchise (reabilitate si ecologizate) sau în procedură de reabilitare si ecologizare

Singurul depozit conform cu legislaţia este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi care, conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, va deservi întregul judeţ Arad.

În judeţul Arad s-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009 pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor -judeţul Arad", titular Consiliul Judeţean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE).

Pentru judeţul Caraş-Severin este în procedura de reglementare proiectul „Sistem de gestionare integrată a deşeurilor”, finanţat prin programul ISPA, prin care se va realiza şi un nou depozit judeţean de deşeuri.

În Valea Jiului (judeţul Hunedoara) s-a abandonat pentru moment realizarea proiectului pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat. În judeţul Timiş este prevăzută realizarea unui depozit zonal conform iar depozitul de la Ghizela deţine acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 eliberat de ARPM Timişoara, revizuit in 26.08.2010



Situaţia proiectelor de gestiunea deşeurilor în Regiunea Vest

E. Proiecte prin POS – FEDR

Denumirea proiectului Nr. localităţi implicate / populaţie arondată Stadiul implementării

Sistem integrat de management al

deşeurilor în judeţul Arad

municipiul Arad, 9 oraşe şi 66 comune /

- S-a realizat Master Planul Judeţului Arad ( s-au asociat 76 CL) - S-a emis Fişa tehnică nr. 112 / 23. 04. 2009 pentru investiţia: "Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeţul Arad", titular Consiliul Judeţean Arad (proiect acceptat de AM POS Mediu prin adresa 86622 / DF / 18. 12. 2009 şi transmis la CE). - Cererea de finanţare prevede:

• Construirea a 4 staţii de transfer în Mocrea, Sebiş, Bârzava, Chişineu Criş şi o platformă de transfer în Lipova.

• Construirea a 4 staţii de sortare de dimensiuni mai mici - extinderea staţiei actuale de sortare de la Arad • Construirea a 2 staţii de compostare la Ineu şi Arad • 1 staţie de tratare mecano-biologică la Arad, din 2013 • Construirea unui depozit de clasa c pentru eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări la Arad

- Este în curs de pregătire/ lansare licitaţia pentru achiziţia de echipamente. Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul

Caraş-Severin

2 municipii, 6 oraşe, 69 comune /

331876 locuitori

- Master Planul „Sistem integrat de gestiune a deşeurilor din jud. CS” /aplicaţie ISPA: a fost aprobat prin HCJ CS nr.175/29.10.2008 - Este depusă la ARPM documentaţia pentru obţinerea avizului de mediu pentru PUZ şi a acodului de mediu pentru Sistemul integrat de gestiune a deşeurilor - Cererea de finanatare este in pregătire

Sistem integrat de management al

deşeurilor în judeţul Timiş

2 municipii, 5 oraşe comunele judeţului Timiş /

666866 locuitori

- ARPM Timişoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 care prevede realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela.

- s-au realizat SF, PT pt depozitul Ghizela, s-a licitat pentru execuţia lucrărilor şi s-a făcut atribuirea acestora. În prezent se finalizează lucrările la celula 1.

- CJ Timiş a finalizat crearea ADI - CJ Timiş a depus solicitarea în vederea obţinerii acordului de mediu pentru staţia de transfer a deşeurilor

nepericuloase Timişoara (nr. inregistrare APM Timiş 6200 / 27. 11. 2007) Între timp s-a solicitat revizuirea acordului de mediu realizându-se modificări în Aplicaţia pentru finanţarea prin POS. Se preconizează o relocare a. centrelor de colectare şi transfer deşeuri din mun. Timişoara, Lugoj, oraşele Sânnicolaul Mare, Deta, Buziaş, Jimbolia, Făget şi o reducere de la 8 la 4 staţii de transfer.



F. Proiecte prin Phare – CES

Denumirea proiectului/ amplasament

Localităţi implicate / populaţie arondată Stadiul implementării

ECO-Ineu/ Ineu, DN 79A km

36+400M FN

Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula, Târnova şi

Seleuş / 32639 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de autorizare şi s-a emis fişa tehnică nr. 97/24.06.2008 Proiectul presupune:

• construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deşeurilor biodegradabile,

• construirea unei staţii de sortare şi transfer de 350 mp cu presă compactare/balotare deşeuri care este în funcţiune.

Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică

Lipova

Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani /

24678 locuitori

S-a emis fişa tehnică nr.139/15.08.2008 Proiectul se află în derulare şi presupune:

• platformă de transfer, • 142 de platforme de colectare fiecare de 40,88 m2, • achiziţionarea unei autogunoiere de 18 m3, a unui transportor de 24 m3 şi a unui vehicul de

transport pentru containere de 1100 l, • achiziţionarea a 304 containere de 1100 l

Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului

Arad/ extravilan comuna

Socodor pe partea stanga a DN 79A

Socodor, Grăniceri şi Pilu / 6840 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de mediu fără acord de mediu şi s-a emis fişa tehnică pentru acord unic cu ştampila B Proiectul se află în derulare şi presupune:

• amenajarea unui punct de valorificare deşeuri reciclabile, • achiziţionarea unei prese verticale pentru balotarea deşeurilor şi a unor autogunoiere

compactoare

Optimizarea reciclării deşeurilor - Serviciu pentru viitor - A.S.A.

Servicii Ecologice SRL

Arad Contract de grant acordat în luna noiembrie 2007 prin Phare CES 2005 pe termen de 5 luni





Sistem de gestionare a deşeurilor în zona

Oraviţa

Naidaş, Berlişte, Vărădia, Vrani, Răcăşdia, Sasca

Montană, Ciuchici, Ciclova Română, Cărbunari,

Gradinari, Ticvaniu Mare, Ciudanoviţa şi oraşul

Oraviţa / 33557 locuitori

Proiectul s-a finalizat şi presupune: • un sistem dual de colectare şi transport deşeuri pe două fracţiuni: umed (organic) şi uscat (reciclabil) şi este organizată prin intermediul punctelor de pre-colectare dotate cu câte 2 containere de 1,1 mc care deservesc grupuri de locuinţe. • o staţie de transfer de la Oraviţa, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de

sortare semiautomată.

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile

Herculane

Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica, Cornea,

Cornereva, Luncaviţa şi oraşul Băile Herculane /

25757 locuitori

Proiectul s-a finalizat în 23 noiembrie 2009 şi presupune: • Colectarea în sistem dual, pe două fracţiuni: umedă (organic) şi uscată (reciclabil) organizată prin

intermediul punctelor de precolectare • o staţie de transfer de la Băile Herculane, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o

instalaţie de sortare semiautomată

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic

Văliug, zona Bolnovăţ (Crivaia), Semenic,

Gărâna, Brebu Nou / 2729 locuitori

Proiectul s-a finalizat în 23 iulie 2009 şi presupune: • un sistem de colectare selectivă multiplă pe 5 fracţiuni şi transport deşeuri la nivelul zonei turistice Semenic • recipienţi achiziţionaţi pentru punctele de pre-colectare dotate cu câte 2 containere de 1,1 m3 (deşeuri biodegradabile şi reciclabile din plastic) şi 3 europubele de 360 l (hârtie+carton, metal, sticlă) • un punct de colectare centralizată la Văliug

Gestionarea deşeurilor în municipiul Caransebeş

Caransebeş / 28000 locuitori

• Realizarea unui sistem de colectare selectivă multiplă pe patru fracţiuni la nivelul municipiului Caransebeş

• Achiziţie utilaje pentru colectare şi transport • Achiziţie recipienţi pentru colectare selectivă • presă pentru compactare şi ambalare materiale reciclabile • facilităţi pentru stocare temporară Proiectul este finalizat

ECO BRAD-Staţie de sortare, transfer şi

platforma de compostare deşeuri

municipale

Municipiul Brad şi comunele partenere

Crişcior şi Ribiţa/ 22586 locuitori din 11

localităţi

• Acord de mediu HD-7/20.03.2008 • Proiectul presupune realizarea unei staţii de transfer, staţie sortare cu capacitatea de 5100 t/an şi

compostare a 5000 t/an deşeuri biodegradabile; Proiectul se află in faza de achiziţie lucrări de construcţii; este în intârziere datorită schimbării locaţiei





Modernizarea sistemului de colectare a

deşeurilor pe raza Municipiului Vulcan-

staţie de sortare

Municipiul Vulcan/ 29897 locuitori

• staţie sortare cu capacitatea 30000 m3 / an; • autocompactoare de 7 m3 şi 9 m3 • s-au achiziţionat containere de 1,1 m3 pentru colectare

Proiectul este finalizat în noiembrie 2009

Modernizarea sistemului de colectare a

deşeurilor de pe raza municipiului Petroşani

Municipiul Petroşani / 479551 locuitori

Phare –CES 2006 ( anul contractării 2008) parţial finalizat - Au fost achiziţionate 4743 de pubele pentru colectarea selectivă, 643 de containere, 2 autogunoiere

compartimentate pentru transportul deşeurilor. - vor fi construite 10 platforme de colectare selectivă a deşeurilor, un punct de colectare a deşeurilor din

hârtie/carton şi materiale plastice, în care deşeurile vor fi balotate pentru a fi reciclate Imbunatăţirea sistemului de

gesrtionare a deşeurilor urbane solide in oraşul

Petrila

Oraş Petrila/ 25808 locuitori

Achiziţii utilaje şi echipamente pentru modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor municipale Proiectul este finalizat

Sistem de colectare selectiva şi depozitare

deşeuri in Ţara Haţegului-staţie de

transfer in Oraşul Haţeg

Oraş Haţeg/ 39468 locuitori din 11

localităţi

• achiziţii mijloace de transport: autocompactor, masina transport deşeuri reciclabile, cap tractor cu carlig de remorcare

• containere de colectare si de transport si presa container • execuţie platforma stocare temporara 50%

Proiectul este finalizat

Ecologizarea zonelor montane din Valea Jiului Straja-Lupeni şi Parâng-

Petroşani

Zonele turistice: Straja-Lupeni şi Parâng-Petroşani

Proiectul este finalizat • S-a încheiat contract pentru: achizitionarea de europubele (495 buc de 0.12 m3 şi 55 buc de 0,24

m3) şi 112 buc containere de 1.1 m3, pentru deşeuri; • s-au executat platforme precolectare; Este în curs de incheiere contractul pentru achiziţionarea de autogunoiere compactoare

Implementarea sistemului de colectarea a deşeurilor de sticlă şi procesarea primară în

vederea reintroducerii în circuitul economic

Municipiul Hunedoara SC Proserv SA

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM • Proiectul este finalizat





Staţie mobilă de reciclare a deşeurilor

provenite din demolări

Municipiul Hunedoara SC Casito Trans Impex

SRL

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM Proiectul este finalizat – (capacitate prelucrare 1 tonă/oră)

Reabilitatea sistemului de colectare şi transport

al deşeurilor in comunele

Băiţa,Luncoiul de Jos şi Vălişoara

Consiliul Local Băiţa/ 5262 locuitori din 15

localităţi

Face parte din proiectele Phare CES 2006 Proiectul este finalizat – (capacitate prelucrare 25 tone/oră)

Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul

Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara. Staţie de

sortare a deşeurilor în localitatea Satchinez

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara /

25751 locuitori

• achizitie utilaje si echipamente pentru colectarea deşeurilor in doua fractiuni • staţie de sortare pentru deşeuri reciclabile la Satchinez, cu capacitatea de 1,5 t/ora

S-au finalizat lucrările la staţia de sortare a deşeurilor (staţia a fost dotată cu utilaje şi echipamente). Urmează recepţia lucrărilor şi punerea în funcţiune a acesteia Comunele asociate au infiinţat SC CENTRUL DE COLECTARE ECO7 SRL, cu sediul în Satchinez. Societatea a făcut demersurile pentru licenţierea serviciului de salubrizare şi transport deşeuri.

Lugojul - un oraş mai curat, mai european,

reabilitarea sistemului de gestionare a

deşeurilor în municipiul Lugoj

Lugoj / 48000 locuitori

• achiziţionare de europubele si utilaje de colectare-transport deşeuri de pe raza municipiului: 6000 buc de 120 l si 1125 l si 2 autocompactoare de mare capacitate • achiziţionarea a 3 containere open top de 20 m3. • autospecială cu macara pentru transport containere de 20 m3. • achizitionarea unui container autocompactor de 20 m3.

Proiectul a fost finalizat în 14. 01. 2009

Eco Ciacova - platformă de compostare, staţie de compactare şi transfer a

deşeurilor reziduale

Ciacova, Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling, Giera /

14237 locuitori

Proiectul se află in intârziere: Nu s-au realizat investiţiile • staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile cu capacitate de 2500 tone / an • staţie de compactare şi transfer a deşeurilor reziduale.

S-au achiziţionat 2 autogunoiere compactoare cu capacitatea de 14 m3, respectiv 3398- europubele cu capacitate de 0,12 m3, 382 europubele de 0,24 m3, 4 containere de 1,1 m3 şi 1421 recipiente pentru compost. Autoritatea de Management M.D.R.T. a reziliat contractul de grant, obligând beneficiarul la restituirea sumelor primite





Sistem de colectare şi transport deşeuri în

localităţile Giarmata şi Pişchia

Giarmata, Pişchia/ 7670 locuitori

Contract de grant acordat la data de 30 noiembrie 2007 prin Phare CES Proiectul este finalizat în 2009 • s-au achiziţionat trei utilaje performante de colectare şi transport a deşeurilor • s-au achiziţionat 3000 de europubele de plastic şi 100 de containere zincate

Colectarea şi transportul deşeurilor in

comunele Găvojdia, Criciova, Nădrag şi

Ştiuca

Găvojdia, Criciova, Nădrag, Ştiuca/

9446 locuitori

Contract de grant acordat in 2008 prin Phare CES 2006 Proiectul este finalizat

• Au fost achiziţionate 2 autogunoiere compactoare cu capacitate de 15 m3, respectiv 3520 europubele cu capacitate de 120 l. Urmează să se mai achiziţioneze 2 autogunoiere.

Sistem de colectare şi transport deşeuri in comuna Cărpiniş A.

Modernizarea sistemului de transport şi colectare a

deşeurilor B. Înfiinţarea a 25 puncte de colectare selectivă a

deşeurilor

Cărpiniş , Iecea Mică/ 4950 locuitori

Contract de grant aflat pe lista de aşteptare / Phare CES 2006 Proiectul este finalizat

• A. S-au achiziţionat 2000 europubele cu capacitate de 120 litri, pentru a fi distribuite populaţiei, respectiv 60 de europubele cu capacitate de 140 litri pentru a fi distribuite agenţilor economici. Totodată s-au achiziţionat 2 autogunoiere cu capacitate de 14 m3.

• B. S-au achiziţionat şi au fost amplasate pe rampe special construite şi amenajate, 75 de eurocontainere cu capacitatea de 1100 litri. Fiecare rampă dispune de 3 eurocontainere pentru preluarea selectivă a deşeurilor din hârtie, plastic şi deşeuri metalice.

Legenda: *Programul PHARE CES 2004 - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor **Programul Phare 2005 CES - Schema de Investiţii pentru Proiecte Mici de Gestionare a Deşeurilor ***Programul Phare 2005 CES "Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului privat al IMM în domeniul gestionării deşeurilor

G. Proiecte ISPA




Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului Managementul integrat al deşeurilor solide în

judeţul Timiş.

Judeţul Timis 2008 31000 Consiliul Judeţean

Timis ISPA






Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului pentru extinderea sistemului de management

integrat al deşeurilor în judeţul Arad

Judeţul Arad 2008 Nu este

estimata Consiliul Judeţean

Arad PHARE CES

Asistenţă tehnică pentru pregatirea proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor

solide in judeţul Caraş - Severin

Judeţul Caraş-Severin

2008 24000 Consiliul judeţean Caraş- Severin ISPA

H. Proiecte prin AFM

Beneficiar Judeţul Localitatea Denumire proiect / Stadiu implementare

Consiliul Local al Municipiului Deva Hunedoara Deva Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai curat

Proiect finalizat

Consiliul Local al oraşului Petrila Hunedoara Petrila Centrul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice/

Proiect finalizat

Consiliul Local al Municipiului Timişoara* Timiş Timişoara

Staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate de pe raza

municipiului Timişoara Proiectul s-a finalizat în mai 2010

* finanţare: 58% SC Retim Ecologic Service SA şi 42% AFM SC Retim Ecologic SA a depus documentatia in vederea obţinerii acordului de mediu (nr. înregistrare APM Timis 1455 / 06. 03. 2008) şi în 2010 a autorizaţiei de mediu. Capacitatea de prelucrare a staţiei de sortare este de 625 tone/zi. In cadrul staţiei de sortare este prevăzut a se sorta atât Fracţia umeda cât şi Fracţia uscată, rezultând deşeuri sortate de tip hârtie/carton, materiale plastice, sticlă, metal, lemn şi fracţie reziduală (materiale recuperabile destinate incinerării).

RAPORT DE MONITORIZARE PRGD REGIUNEA VEST ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of RAPORT DE MONITORIZARE PRGD REGIUNEA VEST ...apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...