RAPORT DE MEDIU ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL - … Galati/AVIZE/RM... · Planul Urbanistic...

RAPORT DE MEDIU Comuna Valea Nucarilor

RAPORT DE MEDIU ACTUALIZARE PLAN

URBANISTIC GENERAL

COMUNA VALEA NUCARILOR, JUDETUL TULCEA

MARTIE 2011


BENEFICIAR: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL

COMUNEI VALEA NUCARILOR, JUDETUL TULCEA

PROIECTANT DE SPECIALITATE: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 şi 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA Colaborator: Conf. Dr. Radita Alexe Ing. Mariana Enache Ing. Marius Cojoaca Chim. Rusandica Stoica Ing. Mihaela Butufei


CUPRINS INFORMATII GENERALE CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORARE PUG SI A RAPORTULUI DE MEDIU CAPITOLUL 1. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA NUCARILOR 1.1. Conţinutul şi obiectivele principale ale planului de urbanism general 1.2. Situaţia existentă 1.3. Relaţii cu alte programe şi planuri relevante

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1. Descrierea fizico-geografică a comunei Valea Nucarilor 2.1.2. Factorul de mediu ”Apa” 2.1.3. Factorul de mediu ”Aer” 2.1.4. Factorul de mediu ”Sol” 2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate” 2.1.6. Zgomotul 2.1.7. Sanatatea populatiei 2.1.8. Peisajul 2.1.9. Schimbări climatice 2.1.10. Monumente istorice şi arhitectura 2.2. Evoluţia probabilă în situaţia neimplementării măsurilor din PUG

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. CAPITOLUL 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU ACTUALIZARE PUG COMUNA VALEA NUCARILOR 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar si international 5.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori 5.3. Varianta propusă în PUG CAPITOLUL 6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu 6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Valea Nucarilor asupra obiectivelor de mediu


CAPITOLUL 7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER. CAPITOLUL 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL CAPITOLUL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME CAPITOLUL 10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC CAPITOLUL 12. CONCLUZII SI MASURI Bibliografie ANEXE - Plan de incadrare in teritoriu - Plan de incadrare in judet - Atestatele (conf. Registru National) ale elaboratorului Raportului de Mediu


DATE GENERALE Denumire proiect: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA

VALEA NUCARILOR, JUDEŢUL TULCEA Elaborator: S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L. TÂRGOVISTE S.C. SIMPROIECT S.R.L. TULCEA Titularul proiectului: PRIMARIA/CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VALEA

NUCARILOR, JUDEŢUL TULCEA Amplasament:

Comuna Valea Nucarilor este situata in partea de est nord - est a teritoriului României, la limita de centru - est a teritoriului administrativ al municipiului Tulcea. Din punct de vedere al încadrarii geografice, teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor se situează între următoarele coordonate geografice: 44° 54’44.65”- 45°06’17.75“ latitudine nordică şi 28°48’34,67’’- 28°59’21,95” longitudine estică.

Amplasament in judet Comuna Valea Nucarilor, se învecinează cu:

la nord - teritoriul comunei Beştepe, Nufăru şi al municipiului Tulcea la sud - teritoriul comunei Sarichioi la est - teritoriul comunei Murighiol la vest - teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu


CERINŢE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. SI A RAPORTULUI DE MEDIU La baza elaborării “Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Valea Nucarilor” se află:

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

Legea nr.453/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991;

Ordin M.L.P.A.T nr. 91/1991;

H.G.R. nr. 525/1996 + Ordin M.L.P.A.T. nr. 80/1996;

H.G.R. nr. 59/1999 + Ordin M.L.P.A.T. nr. 13 N/1999;

Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

Ordinul 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes national;

Legea 120/2006 monumentele de for public;

Legea 107/1996 – legea apelor;

O.U. nr.12/1998 – caile ferate;

Ordinul 4/2007 al ANRE - Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacitatilor energetice;

Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului.

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului

European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia românească de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Metodologia utilizată în evaluarea strategiei de mediu include şi recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăriei Apelor şi Agenţia Naţionala de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 şi "Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism" (MMDD, 2007).

http://m.l.p.a.t.nr.80/1996


1. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI VALEA NUCARILOR

1.1 Conţinutul şi obiectivele principale ale planului de urbanism general

Planul de urbanism general, analizeaza evoluţia localităţii şi a stadiului ei de dezvoltare, evidenţiază disfuncţionalităţile şi posibilităţile de eliminare a acestora,

În baza opţiunilor populaţiei prin PUG se fac propuneri de dezvoltare şi reglementări care vizează rezolvarea acestor opţiuni.

La baza elaborării “Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Valea Nucarilor” se află: Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aplicarea reglementării tehnice: “Ghid privind

elaborarea şi aplicarea regulamentelor locale de urbanism; Ordinul M.L.P.A.T. nr. 80/N/18.11.1996, Ghid cuprinzând precizări, detalii şi

exemplificări pentru elaborarea şi aplicarea regulamentului local de urbanism de către Consiliile Locale;

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic General;

Ordinul nr. 34/N/M-30/3422/4.221/1995, pentru aplicarea provizorie privind avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului;

Diagnosticarea disfunctionalităţilor, identificarea efectelor previzibile, a cauzelor reale, aprecierea gravităţii efectelor(ierarhizare), priorităţi de intervenţă(prevenire, remediere), măsuri de intervenţie prin mijloace urbanistice şi organizatorii;

Consultarea pe parcursul elaborării documentaţiilor cu Consiliul Local, organismele teritoriale şi locale interesate, cu Conşiliul Judetean în calitate de coordonator al activităţii de urbanism şi amenajare teritorială;

Analizarea şi/sau elaborarea studiilor de fundamentare cu caracter analitic şi/sau prospectiv necesare: analiza sistemului demografic în relaţie cu cadrul natural ca factor de condiţionare a activităţilor;

Stabilirea obiectivelor care trebuie atinse prin acţiunile administraţiei publice locale (obiective concrete, obiective pe termen scurt, obiective pe termen mediu);

Elaborarea planului strategic de propuneri pe domenii de activitate (spaţiile publice şi circulaţia, infrastructura edilitară, utilizarea zonelor, instituţii publice şi serviciile, cultura şi religiile, sector energetic, locuirea, construcţiile, s.a.);

Precizarea modului de atingere a obiectivelor stabilite (programe administrative, programe de investiţii, gestionarea spaţiului urban, participarea cetăţenilor, etc.);

Elaborarea propunerilor Planului Urbanistic General privind amenajarea şi dezvoltarea satelor aparţinătoare pe baza analizei situaţiei existente, a opţiunilor populaţiei, a programului de dezvoltare şi a concluziilor studiilor premergătoare;

Finalizarea documentaţiei Planului Urbanistic General şi Regulamentului Local Urbanistic aferent;

Elaborarea documentaţiei tehnice pentru avize şi acorduri conform legislaţiei;


Planul Urbanistic General definitivat, prin introducerea în documentaţie a recomandărilor, observaţiilor şi condiţiilor rezultate pe parcursul avizării se supune aprobării Consiliului Local al comunei Valea Nucarilor, după care devine operaţional; În procesul de elaborarea a PUG pentru comuna Valea Nucarilor, SIMPROIECT S.R.L.

Tulcea precizează că s-au luat în considerare următoarele studii de fundamentare şi planuri de dezvoltare regionale: Studiul istorico- arheologic; Studiul geologico-geotehnic; Studii de circulaţie; Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării; Strategia de amenajare a teritoriului – iulie 2008; Master Plan – dezvoltarea în Rezervaţia Delta Dunării 2004; Amenajarea şi modernizarea sistemului de drumuri şi uliţe în sat Agighiol, Valea

Nucarilor, Iazurile – 2009; Regularizare torenţi sat Agighiol, Valea Nucarilor, Iazurile – 2009; P.U.Z. Amenajare turistică sat Iazurile 2008; Strategia de dezvoltare a comunei Valea Nucarilor – 2007; Plan Urbanistic General comuna Valea Nucarilor – 2003; Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare, sat Agighiol, Valea Nucarilor şi

Iazurile. Surse de documentare

Până la data finalizării Planului Urbanistic General, s-au realizat următoarele proiecte şi studii, care au fost luate în considerare pentru elaborarea Planului Urbanistic General, dar şi studii de fundamentare: Studiul istorico- arheologic; Studiul geologico-geotehnic; Studii de circulaţie; Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării; Strategia de amenajare a teritoriului – iulie 2008; Master Plan – dezvoltarea în Rezervaţia Delta Dunării 2004; Amenajarea şi modernizarea sistemului de drumuri şi uliţe în sat Agighiol, Valea

Nucarilor, Iazurile – 2009; Regularizare torenţi sat Agighiol, Valea Nucarilor, Iazurile – 2009; P.U.Z. Amenajare turistică sat Iazurile 2008; Strategia de dezvoltare a comunei Valea Nucarilor – 2007; Plan Urbanistic General comuna Valea Nucarilor – 2003; Sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare, sat Agighiol, Valea Nucarilor şi

Iazurile. Suportul topografic va fi constituit din planşe reactualizate, ortofotoplanuri, planuri de

urbanism zonal şi de detaliu, avizate de O.C.P.I. în vigoare la data realizării lucrării, după cum urmează: plan topografic de încadrare în teritoriu scara 1/25000 întocmit de G.F.C.O.T.; planuri intravilane scara 1/5000 pentru localităţile componente întocmite de G.F.C.O.T.

Bucuresti reambulate de BLOM-ROMÂNIA ortofotoplanuri scara 1/5000 cumpărate de la Fondul Naţional Geodezie;


Planul urbanistic general are ca obiectiv determinarea direcţiilor generale de dezvoltare a localităţii, stabilind strategia, prioritatile şi reglementările pe o perioadă determinată. În conţinutul său, PUG trebuie să răspundă următoarelor categorii de probleme: relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ; concluziile analizei situaţiei existente, cu evidenţierea disfunctionalităţilor; determinarea, pe baza concluziilor şi propunerilor studiilor de fundamentare, a

principalelor directii de dezvoltare, precum şi a metodelor de intervenţie; prezentarea potenţialului economic al localităţii şi a posibilităţilor de valorificare a

acestuia; zonificarea funcţională a localităţii; evidenţierea tipului de proprietate asupra terenurilor şi circulaţiei acestora în funcţie de

necesităţi; organizarea circulaţiei şi transporturilor, avand în vedere prognoza traficului şi relaţiile

localităţii în teritoriu; dezvoltarea echipării edilitare, în corelare cu capacităţile necesare şi direcţiile de

dezvoltare ale localităţii; protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile; posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor de utilitate publicşă cu rezervarea

suprafetelor de teren necesare acestora.

Planul urbanistic general, avizat şi aprobat conform legii, devine instrumentul de lucru al Primariei/Consiliului Local, in eliberarea certificatelor de urbanism, autorizatiilor de construire.

Perioada de evoluţie prognozată depăşeşte cadrul de elaborare a PUG (5-10 ani), dar intervenţiile imediate includ şi măsuri cuprinse în perspectiva pe termen lung.

Obiectul lucrării îl constituie Actualizarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local aferent Planului Urbanistic General comuna Valea Nucarilor, judeţul Tulcea elaborat în anul 2003 ca urmare a necesităţii de implementare a noilor strategii de dezvoltare spaţială existente la nivelul comunei şi al Sistemului Judeţean.

Planul Urbanistic General, având mai ales un caracter de direcţionare şi coordonare a amenajării teritoriului administrativ şi de dezvoltare a localităţilor componente, a unităţii administrativ teritoriale, pe termen mediu şi lung, cuprinde prevederile necesare atingerii acestor obiective. Planul Urbanistic General nu reprezintă o fază de investiţie, ci o fază premergătoare realizării investiţiilor, pe care le fundamentează din punct de vedere urbanistic (rezervări de terenuri, stabilirea arhitecturii, etc.) Planul Urbanistic General are un caracter strategic, detaliind din punct de vedere legal şi tehnic viziunea asupra dezvoltării spaţiale a unităţii teritorial administrative, fundamental viitoarei evoluţii fizico-economice. Planul Urbanistic General se elaborează în scopul:

stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriilor şi dezvoltării urbanistice a localităţilor;

precizării zonelor cu riscuri naturale; utilizării fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

localităţii;


creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor; fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; asigurării suportului de reglementări (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire; corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Obiectivele de analizat în cadrul Planului Urbanistic General actualizat:

prevederi ale strategiei şi programului de dezvoltare al Consiliului Local al comunei Valea Nucarilor;

prezentarea obiectivelor strategiei de dezvoltare şi a implicaţiilor asupra documentaţiilor;

principalele proiecte de programe destinate implementării strategiei de dezvoltare şi etapizarea acestora;

modalităţi de modificare şi completare. Principalele obiective urmărite în cadrul actualizarii Planului Urbanistic General, reprezintă:

implementarea la nivel spaţial a obiectivelor strategice de dezvoltare ale comunei; dezvoltarea durabilă a comunei prin protectia şi conservarea mediului, a patrimoniului

natural, istoric şi cultural; dezvoltarea economică generală cu accentul pe latura turistică şi de exploatare a

potenţialului eolian; ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor prin îmbunătăţirea serviciilor sociale,

modernizarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare; optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de dezvoltare

ale regiunii; zonificarea teritoriului administrativ în funcţie de componenţa spaţială dominantă şi

activitatea umană desfăşurată în legătura cu aceasta; stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii sau riscuri; stabilirea zonelor protejate; organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; precizarea obiectivelor de utilitate publică şi evidenţierea regimului proprietăţii

imobiliare şi a circulaţiei juridice a terenurilor; Probleme specifice Planului Urbanistic General:

relaţia între dezvoltarea regională şi teritoriul unităţii administrative potenţialul de dezvoltare economico-socială şi mutaţiile ce pot interveni în categoriile

de folosinţă ale terenurilor; probleme specifice de proximitate a zonelor cu potenţial turistic, cu zonele de

exploataţie a rocilor utile cu zonele de valorificare a energiilor neconvenţionale, cu zonele protejate, cu zonele de deşeuri naturale, etc.


Prin tema program s-au formulat solicitări pentru: reambularea planurilor topografice; limitele propuse ale intravilanelor vor corespunde unor limite cadastrale şi se vor

determina prin coordonate contururile trupurilor compacte şi izolate de intravilan, idem pentru trupurile zonelor istorice;

completarea studiilor istorice, astfel încât pe plan cadastral la zi să fie trasate limitele exacte ale zonelor protejate;

inventarierea construcţiilor şi a incintelor construite din extravilan, care vor fi precizate în planşe;

respectarea limitelor ariilor protejate cuprinse în reţeaua Natura 2000, cand vor fi aplicate

se vor detalia condiţiile din regulament, astfel încât să se limiteze necesitatea analizei prin alte documentaţii de urbanism – P.U.Z., P.U.D., respectându-se prevederile legii nr. 350/2001, completată şi modificată prin Legea 289/2006;

includerea în Regulamentul de urbanism a condiţiilor din “Regulamentul cadrul de urbanism care să asigure respectarea valorilor de peisaj şi tradiţiile arhitectonice locale din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”. Necesitatea lucrării decurge din identificarea şi asigurarea unor condiţii favorabile

desfăşurării funcţiilor localităţilor rurale, care după anul 2000 cunosc proiecte noi de dezvoltare şi extindere.

Lucrarea are drept scop evidenţierea situaţiei actuale, a problemelor şi a propunerilor de dezvoltare urbanistică a comunei Valea Nucarilor şi a localităţilor componente în corelaţie cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului judeţului Tulcea ( P.A.T.J.), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de sud-est şi cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N) secţiunile T-V. 1.2. Situaţia existentă

Teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor este situat relativ în partea de centru – est a judeţului Tulcea, în vecinătatea lacului Razelm, la o distanţă de 27 km de municipiul Tulcea – reşedintă de judeţ, pe drumul judetean DJ 222 şi DJ 222C, spre sud faţă de reşedinţa de comună. Localităţile din componenţa comunei sunt următoarele:

Valea Nucarilor – reşedintă de comună; Iazurile; Agighiol.

Valea Nucarilor, reşedintă de comună, este situată la 27 km sud din Tulcea. Iazurile, sat unit cu Valea Nucarilor, linia de demarcaţie fiind arbitrară situat în sudul reşedinţei de comună. Agighiol, aflat la circa 4 km de reşedinţă de comună, pe intersecţia DJ 222 cu DJ 222C.

Comuna Valea Nucarilor se află la distanţa aproximativ egală de oraşul Tulcea şi satul Murighiol, ca localitate mai mare în localizarea geografică, ceea ce o pune în postura de balanţă, cu rol de echilibru, care asigura şi legătura între ele.

Aceasta postură constituie un avantaj major, datorită poziţiei în punctul de întalnire a unor trasee comerciale ce leagă localităţile mari, Sarichioi, Murighiol şi Babadag.

Relaţia cu satele componente este echilibrată şi constantă, avantajată de legături directe pe drumul judeţean asfaltat, iar schimburile comerciale se efectuează mai uşor. La nivelul


relaţiei cu celelalte comune, nu există probleme de limite sau de alta natură, comuna Valea Nucarilor integrându-se în ansamblul celorlalte comune. La nivelul teritoriului comunal, legăturile între localităţi şi trupurile acestora se realizează pe drumuri de exploatare din pământ, excepţie fac parcurile eoliene, care beneficiază de drumuri pietruite şi asfaltate.

Noile propuneri de extindere ale intravilanelor, în zone posibil de extins cu lucrări tehnico- edilitare, presupun realizarea unor legături noi, prin drumuri accesibile şi pietruite. Analiza de detaliu a relaţiilor existente în mediul rural, precum şi a relaţiilor existente între mediul rural şi mediul urban se face pe baza unor cercetări pe teren a intepretării datelor statististice, a caractersticilor şi funcţiilor economice, a poziţiei geografice, precum şi a cercetărilor cu privire la deplasările pentru muncă şi cele pentru aprovizionarea cu produse agro-industriale. Se utilizează informaţii cu privire la existenţa terenurilor, a producţiei agricole (vegetale, animale) şi a forţei de munca existenta în unităţile administrative.

Pe baza analizei acestor informaţii se poate observa ce tipuri de relaţii se stabilesc în comună. Acestea pot fi:

- relaţii economice - relaţii demografice - relaţii comerciale - relaţii de recreere - relaţii social –culturale - relaţii politico economice

Relaţiile economice se stabilesc atât între localităţile comunei cât şi între acestea şi unităţile teritorial – adminstrative, încurajatoare şi se pot constitui într-un suport material pentru dezvoltarea centrelor rurale. Aceste legături permit pe de o parte asigurarea necesarului de materii prime a micilor întreprinderi existente în comună, dar şi acoperirea cererii locale de produse agroalimentare şi industriale.

Un tip de relaţie care se stabileşte între centrul urban polarizator (muncipiul Tulcea) şi teritoriul comunei, constă în legătura dintre industriile existente în mediul urban şi resursele naturale ale ariei adiacente, respectiv între consumul agroalimentar urban şi agricultura spaţiului rural. În ceea ce priveşte dinamica relaţiilor demografice ale comunei Valea Nucarilor cu oraşul Tulcea, se constată ca la începutul anilor 1990 aceasta a prezentat un avantaj pentru zona rurală, populaţia întorcându-se la sat după închiderea unor centre industriale. RELATII IN TERITORIU

Trafic aerian. Aeroportul international Tulcea asigura curse interne si internationale. Traficul rutier Legatura rutiera dintre comuna si municipiul Tulcea se face prin: DJ 222C: Tulcea — Murighiol— Valea Nucarilor — Agighiol DJ 222: Tulcea — Agighiol — Enisala — Jurilovca — Doua Cantoane — Sarighiol de Deal — limita judet Constanta. Drumul judetean 222 strabate teritoriul comunei pe o distanta de 11 km, cu directia N-S.


REPERE ISTORICE Istoricul teritoriului administrativ şi al localităţilor componente “Cronologie nord – dobrogeană”

Cele mai vechi urme de locuire descoperite arheologic datează din paleoliticul mijlociu şi superior;

Neoliticul mijlociu probează existenţa în zonă a unor populaţii ce practicau proto – agricultura, ducând la sedentarizarea parţială şi la primele comunităţi umane relativ stabile (cultura Hamangia);

Sfârşitul eneoliticului – aşezări cu locuire de suprafaţă, urme de urbanizare şi fortificaţii (cultura Gumelniţa);

Sfârşitul neoliticului – primele valuri de migratori – păstoritul nomad şi metalurgia bronzului, înhumarea în tumuli;

Sfârşitul epocii bronzului – domină tracii, prin ramura dobrogeană a geţilor; Prima epocă a fierului – pătrunderea coloniştilor greci – influenţele civilizaţiei

helenistice; Sfârşitul Hallstat-ului şi Latene – puternica civilizaţie daco – getică controlează întreg

teritoriul prin sisteme de cetăţi fortificate: Aegyssus, Noviodunum, Beştepe – prezenţa unei pături conducătoare a geţilor în nordul Dobrogei este dovedită de mormintele princiare de la Agighiol; căpeteniile geţilor devin apărători ai oraşelor greceşti de la mare, numele lui Dromichetes fiind cunoscut şi temut în epocă;

Anul 46 – începe cucerirea romană a Dobrogei şi înglobarea treptată în imperiu, cu consecinţe clare asupra dezvoltării şi organizării teritoriului; nordul Dobrogei va fi inclus în imperiu în decursul sec. II;

Se modifică sistemul eco – social de organizare, instaurându-se cel roman: sistem concentric, polarizând mai multe aşezări rurale în jurul unei cetăţi – centru comercial şi militar fortificat;

După retragerea aureliană (271) şi până în sec. IV, supravieţuiesc în nordul Dobrogei aşezările romane de tip villa rustica, alături de aşezări ale geţilor romanizaţi; multiple manifestări ale cultului creştin;

Imperiul Roman de Răsărit (viitorul Bizanţ) îşi face simţită prezenţa începând cu sec. VI, integrând Dobrogea în structurile sale administrative, fără modificări de fond;

Sec. VII – atacuri distructive ale migratorilor şi sedentarizarea bulgarilor (primul ţarat bulgar), determină dispariţia autorităţii bizantine din Dobrogea – dezorganizare şi depopulare parţială;

Sf. sec. VIII – puterea bizantină revine în Dobrogea, având în special controlul porturilor maritime şi dunărene, această situaţie va dura câteva secole în care teritoriul dobrogean va fi organizat strategic, cu întărirea şi refacerea cetăţilor, cu organizarea de drumuri militare;

Populaţia autohtonă va fi integrată în sistemul relaţiilor bizantine, obştea ţărănească ce stăpâneşte teritoriul în devălmăşie, va căpăta dublu rol, prin instruirea militară pentru apărarea graniţelor imperiului, având denumirea de limitanei: această structură economico-militară se regăseşte până în sec. IX-X


Dinamica dezvoltării spaţiului rural – un habitat fluctuant, cu aşezări care se dislocă periodic, populaţia retrăgându-se spre bălţile Dunării sau spre pădurile ce acopereau nordul Dobrogei;

A doua pustiire masivă a Dobrogei are loc în sec. IX, de către avari, slavi, bulgari; nouă reintegrare a teritoriului dobrogean în imperiul bizantin, ca provincie cu

denumirea de Paradunavon sau Paristrion, aduce stabilitate şi prosperitate zonei, aşa cum dovedesc şi descoperirile arheologice, dar şi documentele cu referire la sfârşitul mileniului I;

Marea migraţiune tătară, urmată de cucerirea, la mijlocul secolului al XIII-lea, a Babadag -ului de către turcii seldgiucizi frânează dezvoltarea regiunii;

Sec. XIV- formaţiunile politice şi administrative ale românilor domină Dobrogea, sub tutela bizantină, cea mai cunoscută fiind despotatul lui Dobrotici; mediul românesc cunoaşte apogeul în Dobrogea medievală, în perioada stăpânirii de către Mircea cel Bătrân şi urmaşii săi;

În perioada dominaţiei otomane, Dobrogea este încadrată ca unitate administrativă, în sandjak-ul Silistrei, devenit ulterior vilayet; teritoriul nord dobrogean era subîmpărţit în trei Kazale: Tulcea, Babadag şi Isaccea.

Proprietatea asupra pământului, în această perioadă, era exclusiv a statului reprezentat prin sultan; pământurile cucerite erau lucrate cu localnicii din raia, care erau supuşi dar şi contribuabili. Sistemul de exploatare economică a Dobrogei se făcea după Codul proprietăţii otomane, care împărţea pământurile în cinci categorii, după proprietari şi categorii de folosinţă.

1768 – Turcia declară război Rusiei; încep războaiele ruso – turce care vor afecta puternic ţările române şi Dobrogea şi vor duce în final la căderea imperiului otoman;

Distrugerea şi refacerea repetată a satelor se făcea cu tenacitate, stârnind admiraţia puţinilor călători străini care trecând prin zonă, povesteau despre locurile acestea;

1853 - 1856 - al şaptelea război ruso – turc, cel mai distrugător din toate, va întrerupe din nou viaţa nord dobrogenilor;

1860 – 1877 – o nouă ridicare din propria cenuşă a Dobrogei; slăbirea puterii imperiului otoman în zonă deschide apetitul puterilor occidentale pentru bogăţiile regiunii şi interesul pentru Dunărea de Jos, ca resursă economică şi geo-politică;

1857 - ia fiinţă Comisia europeană a Dunării cu sediul la Sulina, al cărei rol în modernizarea Dobrogei a fost foarte important;

1877 – Dobrogea redevine teritoriu românesc, beneficiind din partea statului român de o atenţie deosebită în ceea ce priveşte organizarea şi măsurile de dezvoltare;

Primul război mondial reprezintă ultima epocă de pustiire masivă a Dobrogei, aceasta fiind din nou loc de trecere a trupelor; nordul regiunii s-a aflat sub administrarea armatei a III-a bulgare, care a supus populaţia românească unui tratament deosebit de aspru;


Das Donau Delta – capt. T. Spratt, 1856-57

Are loc o schimbare fundamentală în dreptul de proprietate, organizat după legile occidentale, cu consecinţe importante asupra aspectului aşezărilor: se delimitează vetrele satelor existente sau se creează vetre noi; sunt donate câte 10 ha de teren pentru construirea dotărilor de interes public: şcoli, primării, biserici.

1923 – are loc o nouă colonizare cu militari români demobilizaţi din primul război mondial şi împroprietăriţi în Dobrogea. Creşterea bruscă a suprafeţelor de cultură s-a făcut pe seama defrişărilor masive, mai ales în nordul provinciei

1925 – desprinderea Cadrilaterului de trupul Dobrogei, produce un aflux de populaţie, în special aromânească, păstori şi comercianţi, care au fost împroprietăriţi;

populaţia germană este repatriată; Se schimbă structura demografică şi cea a proprietăţii.

Din anul 1954 se numeşte Valea Nucarilor, iar statutul de comună a fost legiferat în anul 1968 odată cu reforma împărţirii teritoriale a ţării.

Satul Valea Nucarilor, centrul comunal este unit la limita sudica de satul Iazurile. Satul Agighiol, situat la 23 km de Tulcea, amplasat pe DJ 222, se afla la 4 km de resedinta de comună Valea Nucarilor.


Evoluţia teritoriului administrativ Cu referire la toponimie – încă de la începutul stăpânirii otomane, administraţia a impus

schimbarea numelor de aşezări, pentru a fi mai uşor de înregistrat în cancelaria otomană; majoritatea toponimelor româneşti au fost schimbate cu unele turceşti sau turcizate (Agighiol = lacul sfânt).

Satul este menţionat de Evlia Celebi, la mijlocul sec. al XVII-lea, ca fiind unul din cele locuite de populaţie autohtonă peste care s-au aşezat „citaki”, populaţie provenită din familii mixte de tătari şi femei românce (valahe, moldovence)Satul Valea Nucarilor se numea la 1867 Sarighiol, iar vatra sa era situată la sud de Agighiol, pe panta dealului.

Începând cu 1900, poziţia satului se schimbă, în actuala poziţie a Văii Nucarilor, la nord de Calica, iar numele sub care apare pe hărţi până la 1930 este tot Sarighiol.

Satul Iazurile apare sub denumirea de Kalika, sau Calica nume pe care îl poartă astăzi lacul aflat la sud de satul Iazurile. Tot cu numele de Calica apare satul în harta etnică din 1900. Denumirile actuale de Valea Nucarilor şi Iazurile au fost date satelor, după cel de al doilea război mondial. Evoluţia tramei stradale şi a parcelarului

În hărţile şi descrierile vechi, nucleele aşezărilor din perioada medievală au avut o tramă stradală organică, pliată pe relief, dar aşezările din jurul Tulcei, ca şi din întreg nordul dobrogean, erau în general aşezări mari şi de tip adunat.

Prima urbanizare reală are loc în perioada regulamentară, când se croieşte o reţea stradală regulată, cu păstrarea sau definirea unui centru de sat, destinat sediilor de instituţii reprezentative, iar organizarea gospodăriilor este supusă unor reguli ce vizau în principal igiena şi sănătatea populaţiei.

Această compoziţie este, în linii mari, vizibilă şi astăzi, alături de parcelarul ce nu a suferit mari transformări de la începutul sec. al XIX-lea până astăzi. În dezvoltarea localităţilor a avut o mare influenţă atât apropierea oraşului port Tulcea cât şi vecinătatea imediată a unei importante colonii germane: Malcoci, aflat la nord de Valea Nucarilor. O oarecare rigoare în trama stradală cu organizare rectangulară, cu străzi largi şi o ordine în alinierea clădirilor şi organizarea gospodăriilor, poate fi influenţa acestor vecinătăţi.

Dar arhitectura şi decorul caselor sunt influenţate de prezenţa în zonă a ruşilor lipoveni: frontoanele cu decor trafor, acoperişurile în două ape, cu stuf, cromatica alb – albastru sunt elemente caracteristice ale acestei etnii. Majoritatea locuinţelor păstrate în satele comunei Valea Nucarilor datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi prima jumătate a sec, XX.

De altfel, perioada 1878 – 1950 este cea mai importantă din punct de vedere al definirii programului constructiv. Acum se generalizează locuinţa cu trei încăperi, care foloseşte modele urbane, preluate de la meşterii de oraş angajaţi să construiască şi în satele din vecinătatea oraşelor, în speţă a reşedinţei de judeţ: Tulcea sau prin meşteri locali şcoliţi la şantierele oraşului.

Apar astfel în arhitectura satelor elemente stilizate, interpretate ale unor stiluri europene la modă, în special clasicismul, a cărui sobrietate se plia bine pe modul de a construi al ţăranilor. Coloanele cu capitel şi bază, ce încadrează intrarea în tinda retrasă sau ce formează prin antele sale ieşite din planul faţadei un alt mod de marcare a intrării, constituie unul din motivele preluate în acest mod.


Din eclectismul care a dominat oraşele româneşti la graniţa dintre sec. XIX şi XX, satele din jur au preluat decoraţia subtilă reprezentată de conformarea tâmplăriei uşilor şi ferestrelor.

Dar cel mai important element de decor al caselor rămâne cel al frontonului de la stradă, de multe ori veritabilă demonstraţie de virtuozitate artistică a meşterilor lemnari (în general ruşi lipoveni) care prin traforul aplicat înnobilează partea cea mai vizibilă a casei.

Un alt element caracteristic satelor nord dobrogene şi implicit celor trei sate ale comunei Valea Nucarilor, este cromatica faţadelor; varul alb al zidurilor în contrast plăcut şi înviorător cu albastrul lemnăriei de la cerdac şi tâmplărie, care subliniază uneori şi soclul casei. Învelitorile din stuf, în două ape şi frontoanele din lemn, completează fericit ansamblul cromatic al caselor, dând satului o unitate de expresie perfect încadrată în peisaj.” Evoluţia localităţilor după 1990

Se profilează urmatoarele tendinţe: restrângerea zonelor agrozootehnice, ca urmare a dezafectării construcţiilor şi redarea

suprafeţelor agriculturii; extinderea zonelor de locuit pe terenuri uşor accesibile şi fără riscuri de construcţie; păstrarea în intravilan a curţilor existente şi a loturilor agricole; evoluţia pozitivă din punct de vedere al dotărilor şi echipării tehnico- edilitare; dezvoltarea relaţiilor cu comunele învecinate şi cu municipiul Tulcea; reîntoarcerea populaţiei din mediul urban în mediul rural datorat involuţiei sectorului

industrial; evoluţia pozitivă, datorată dezvoltării sectorului energiei neconvenţionale – parcuri

eoliene. ACTIVITATI ECONOMICE

Relaţii economice

Relaţiile economice ale comunei Valea Nucarilor cu zone înconjurătoare, cu oraşul Tulcea, în a cărei zonă de influenţă se află, constituie suportul natural al dezvoltării mediului rural.

Există relaţii de susţinere cu produse agroalimentare, a pieţelor din Tulcea dar şi valorificarea bunurilor şi potenţialului energetic din zonă al comunei.

Resursele naturale, energetice dar şi peisagere, ale zonei constituie un factor de coeziune între urban şi rural. Activităţile economice ale comunei Valea Nucarilor până în 1989, erau reprezentate în special de agricultură, piscicultură, zootehnie şi mica industrie. După anul 1989 activităţile economice au cunoscut o cădere dramatică datorită lipsei unei legislaţii coerente, ducând la distrugerea multor fonduri fixe şi desfiinţarea întreprinderilor, fapt care continuă până azi, într-un ritm mult mai lent.În prezent, satul Agighiol trăişte în special din agricultură şi zootehnie, legumicultură, activităţi pentru care are un potenţial major. Primăriile comunelor Valea Nucarilor şi Sarichioi şi-au unit eforturile pentru a revitaliza o veche tradiţie economică a zonei şi a pus la punct o strategie de refacere a bazinului legumicol care a existat pe terenurile limitrofe lacului Razelm.


Solul bogat în humus şi posibilitatea irigării cu apă din lacul Razelm, ca şi experienţa cultivatorilor de legume, au fost factorii dezvoltării acestui sector legumicol. S-au laut măsuri încurajatoare de sprijin financiar, impozite mici, de atribuire gratuit a unui teren în asociere pentru construcţia unui depozit pentru legume proaspete.

Activitatea economică cu cea mai rapidă creştere în comună o constituie valorificarea potenţialului eolian, cu declin al sectoarelor tradiţionale, agricol şi zootehnic. Există în execuţie un parc eolian de 140 MW, care pune în funcţiune 40 MW iar 30 MW în 2011. Parcul eolian din Valea Nucarilor va fi finalizat în 2011. Agricultură

Din totalul suprafeţei comunale, ponderea terenului agricol în anul 2010 reprezintă de 9652,71 ha circa 66%, ceea ce reprezintă că agricultura este un sector dominant în economie.

Modul de folosire al teritoriului comunal – evoluţie (conform datelor Direcţia Judeţeană de Statistică)

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaţă arabilă (ha) 9051 9075 9075 9075 9075 9006

Suprafaţă livezi şi pepiniere pomicole(ha) - 1 1 1 1 3

Suprafaţă vii şi pepiniere viticole (ha) 337 364 364 364 364 229

Păşuni (ha) 346 344 344 344 344 379

Fâneţe (ha) - - - - - -

Suprafaţă cultivată cu grâu şi secară (ha) 1341 - - - - -

Suprafaţă cultivată cu porumb (ha) 1652 - - - - -

Suprafaţă cultivată cu cartofi (ha) 111 - - - - -

Suprafaţă cultivată cu floarea soarelui(ha) 1948 - - - - -

Suprafaţă cultivată cu legume (ha) 114 - - - - -

Total suprafaţă agricolă 9764 9784 9784 9784 9784 9614

Producţie agricolă – evoluţie 2000-2005 (conform datelor Direcţia Judeţeană de Statistică)

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Producţie totală grâu şi secară (to) 2785 3716 2896 127 - -

Producţie totală la porumb (to) 3765 4270 6117 790 - -

Producţie totală la cartofi (to) 390 750 1748 890 - -

Producţie totală la floarea soarelui(to) 972 1004 1678 1277 - -

Producţie totală la legume (to) 912 861 974 671 - -

Producţie totală la struguri (to) 2385 1692 1000 2636 - -

Producţie totală la fructe (to) - 153 84 168 - -


Se observă faptul că ponderea majoritară este reprezentată de suprafaţa terenului arabil, cu 90% din total urmat la mare distanţă de păşuni. Celelalte categorii de folosinţă, vii,cereale,legume deţin o pondere nesemnificativă; livezile şi fâneţele fiind inexistente. Producţia zootehnică

Zootehnia şi producţia zootehnică s-a diminuat după anul 1990. Prin desfiinţarea unităţilor agricole, sarcina creşterii septelui de animale s-a deplasat în gospodăriile populaţiei. Ponderea mare o are creşterea ovinelor şi bovinelor. Productie zootehnica –evolutie 2000-2005 (conform datelor Direcţia Judeţeană de Statistică)

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Bovine - total capete 1154 616 718 740 - -

Bovine în gospodăriile populaţiei 1071 536 656 740 - -

Porcine – total 2043 2047 1321 731 - -

Porcine în gospodăriile populaţiei 2043 2047 1321 731 - -

Ovine total 20174 6035 7349 7212 - -

Ovine în gospodăriile populaţiei 20174 6035 7349 7212 - -

Pasări – total 38380 21370 26380 35380 - -

Pasări în gopodăriile populaţiei 38380 21370 26380 35380 - -

Producţia de carne (to)-gr.vie 680 510 452 546 - -

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă(hl) 7981 8657 7286 4872 - -

Producţia de lână (kg) 48930 17000 17700 20200 - -

Producţia de ouă (mii buc.) 4000 926 800 1950 - -

Activităţi industriale

Sectorul secundar al comunei este reprezentat prin unităţi industriale de importanţă locală, cu activitate în morărit, panificaţie, piscicultura şi vinificaţie. Serviciile

Un segment reprezentativ al activitatii economice de la nivelul comunei, il reprezinta comertul bunurilor de larg consum si activitati cu profil servicii. Alte activitati cu caracter economic-Sectorul Energiei Eolinene Potenţialul eolian existent în perimetrul comunei,justifică dezvoltarea sectorului de energie eoliană. Enel Green Power are în plan dezvoltarea unor proiecte eoliene de 200 MW în Dobrogea din care, în curs de execuţie este unul de 140 MW în comuna Valea Nucarilor proiect ce va fi dezvoltat în doua etape, fiecare de câte 70 Kw. Parcul eolian de la Valea Nucarilor va fi finalizat în anul 2011. În perioada între iulie - septembrie 2011 începe perioada de testare pentru parcul eolian de 34 MW din localitatea Agighiol, format din 17 turbine. În prezent suprafaţa ocupată de construcţii aferente parcurilor eoline este de circa 1500 ha. In comuna Valea Nucarilor din judetul Tulcea isi desfasoara activitatea diferiti agenti economici, cu diverse profile de activitate.


Lista firmelor din comuna Valea Nucarilor

Nr. crt.

Persoana juridica Adresa Obiectul de activitate

1. SC Agriforaj SRL loc.Valea Nucarilor Cultivarea orezului

2. SC Boierul SRL loc.Valea Nucarilor

3. SC Bran Trans SRL loc.Valea Nucarilor Transporturi rutiere de mărfuri

4. SC Carisma SRL loc.Valea Nucarilor

5. SC Cătălin –Vet SRL loc.Valea Nucarilor Activităţi veterinare

6. SC Cosgeo SRL loc.Valea Nucarilor Comerţ cu amănuntul

7. Cramele Valea Nucarilor SRL loc.Valea Nucarilor Fabricarea vinurilor din struguri

8. SC Denco Fam SRL loc.Valea Nucarilor Comerţ cu amănuntul

9. SC Domivas SRL loc.Valea Nucarilor Comerţ cu amănuntul

10. SC Executiv Consult SRL loc.Valea Nucarilor Fabricarea păinii, prăjiturilor şi patiserie

11. SC Flight Team Protector SRL loc.Valea Nucarilor

12. SC Gemis Prod SRL loc.Valea Nucarilor Creşterea bovinelor de lapte

13. SC La Două Berze SRL loc.Valea Nucarilor Lucrări învelitori, şarpante şi terase la constrcţii

14. Laborator tehnică dentară- Bontoiu s.r.l.

loc.Valea Nucarilor Activităţi de asistenţă stomatologică

15. SC Mare-Trans SRL loc.Valea Nucarilor Transporturi rutiere de mărfuri

16. SC Nedcom SRL loc.Valea Nucarilor

17. SC Organic Farming SRL loc.Valea Nucarilor Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase

18. SC Pictura–Broderie Madona SRL

loc.Valea Nucarilor Fabricarea vopselelor, lacurilor,cernelii tipografice şi masticurilor

19. SC Prest Agro 2006 SRL loc.Valea Nucarilor Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase

20. SC Tehnosem SRL loc.Valea Nucarilor Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase

21. SC Uniform SRL loc.Valea Nucarilor


Pe teritoriul comunei nu funcţionează unităţi ce pot fi considerate surse de poluare pentru apă, aer şi sol. Singura posibilă sursă de poluare aer-zgomot o prezintă parcurile eoliene dezvoltate pe teritoriul comunei pe Dealurile Agighiolului în vest Dealul Tăuşan, Movila Bocioagă, Sălbatica şi Cotu Şoselei în nord şi est dar în urma studiilor de impact elaborate s-a concluzionat:

efectul benefic al producerii de energie electrică prin metode nepoluante nu poate fi constant, deoarece această metodă asigură producerea de energie eliminând emisiile poluante specifice altor metode;

turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu în perioada de funcţionare, deoarece energia eoliana este o energie verde;

amplasarea în zona rezervaţiei de fosile marine nu are un impact major asupra faunei şi florei locale, integritatea SCI Dealurile Agighiolului nefiind afectată semnificativ;

amplasarea turbinelor în vecinătatea aşezărilor umane este recomandată, deoarece păsările migratoare ocolesc această zonă în mod normal;

turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv şi vor contribui la dezvoltarea economiei locale.

POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Numărul de locuitori (populaţia stabilă) de dată recentă - 1 ianuarie 2010 este de 3737

locuitori, din care: bărbaţi 1902 femei 1835

Apropierea de municipiul Tulcea, prin care este legată prin DJ 222, la 22 km faţă de centrul localităţii Valea Nucarilor si 14 km până în Agighiol, a determinat crearea unor legături puternice cu centrul polarizator urban.

Se remarcă atât o tendinţă de menţinere a potenţialului demografic datorat revenirii populaţiei dinspre centrul urban, cât şi una de migrare spre centrul urban mai atractiv din punct de vedere economic şi al confortului vieţii, sau spre străinătate.

Populaţia este în general caracterizata de o anume inerţie, atât sub aspectul evoluţiei numerice, al compartamentului demografic al spectrului ocupaţional al populaţiei, al configurării spaţiului comunitar. Evoluţia şi densitatea populaţiei Structura populaţiei pe sexe – total comună(conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea

Populaţia totală la 1 iulie

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Total 3829 3822 3832 3802 3815 3805 3799 3764 3743 3746 3737

Masculin 1967 1957 1946 1955 1953 1939 1938 1919 1908 1913 1902

Feminin 1862 1865 1886 1847 1847 1866 1861 1845 1835 1837 1835


În perioada 2000-2005, evoluţia populaţiei a prezentat un descendent de 24 de persoane de la 3829 la 3805. În perioada 2005-2010 se constată o scădere de la 3.805 la 3.737 persoane.

Populaţia comunei este distribuită în localităţile componente, după cum urmează: Evoluţia plecărilor cu reşedinţă în perioada 2000-2010(conform Directia Judeţeană de Statistică Tulcea )

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Comuna Valea Nucarilor

Nr.persoane 73 55 46 47 25 24 27 23 27 26 19

Stabiliri de reşedinţă pe judeţe şi localităţi(conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea )

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Comuna Valea Nucarilor

Nr.persoane 37 25 14 4 7 3 4 10 4 6 8

Se constată că ritmul migrării dinspre centrul rural s-a micşorat în intervalul anilor

2000-2010, de la 73 persoane la 19 persoane. Deasemenea ritmul stabilirii de reşedinţă în comună s-a redus de la 37 la 8 persoane, în anul 2010. Dinamica populaţiei - mişcarea naturală

Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă modificările survenite în numărul şi structura populaţiei, ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.

Această componentă a mişcării populaţiei se reflectă în structura pe vârste şi pe sexe a populaţiei dar şi asupra distribuţiei în teritoriu, având o influenţă directă asupra caracteristicilor dimensionale ale localităţilor.

Un indicator al mişcării naturale este sporul natural al populaţiei care reprezintă diferenţa dintre rata natalităţii şi rata mortalităţii şi relevă creşterea sau scăderea numărului de locuitori.

Ponderea foarte mare a populaţiei active în agricultură maschează însă şi un alt fenomen, respectiv migraţia internaţională, fără contract de muncă şi deci neînregistrată ca atare.

Resursele umane din comună sunt utilizate insuficient, fapt care determină pe de o parte creşterea presiunii agricole şi a ratei de activitate în agricultură, iar pe de altă parte un fond de capital redus care intră în comună şi care ar putea impulsiona dezvoltarea comunei sub aspectul echipării edilitare şi al îmbunătăţirii vieţii comunitare.


Evoluţie populaţie 2000-2009 (conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


3841 3807 3809 3819 3847 3806 3774 3750 3757 3731

Populaţia la 1 iulie femei

1869 1858 1860 1860 1882 1866 1850 1845 1837 1828


3877 3839 3850 3845 3864 3828 3791 3768 3776 3749

Populaţia totală la 1 ianuarie

3829 3822 3832 3802 3815 3805 3799 3764 3743 3746

Populaţia la 1 ianuarie femei

1862 1865 1886 1847 1862 1866 1861 1845 1835 1833

Născuţi vii 34 33 29 41 31 28 30 27 33 22

Născuţi morţi - - - - 1 - - - - -

Decedaţi 76 77 75 76 69 57 71 62 75 67

Căsătorii 26 16 17 19 19 12 17 14 8 14

Divorţuri 5 6 6 4 3 1 5 3 8 3

Stabiliri de domiciliu în localitate

44 74 125 102 130 85 87 108 129 77

Plecări cu domiciliul din localitate

31 69 98 79 99 60 91 84 87 50

Stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 iulie

37 25 14 4 7 3 4 10 4 6

Plecări cu reşedinţă din localitate la 1 ianuarie

73 55 46 47 25 24 27 23 27 26

Emigranţi - - - - 2 - - 1 1 -

Imigranţi - - - - 1 - - 1 - -

Ponderea populaţiei de sex masculin este de 50,80% faţă de 49,20% populaţie de sex feminin. Evoluţia locuinţelor existente (conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Locuinţe existente -total

1658 1648 1648 1649 1654 1656 1656 1656 1656 1656

Din care:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Locuinţe proprietate de stat

29 21 21 21 2 21 21 21 21 21


Locuinţe proprietate privată

1629 1627 1627 1628 1633 1635 1635 1635 1635 1635

Suprafaţa locuibilă – total

Suprafaţă locuibilă total

54780 56367 56367 56438 56778 56964 56964 56964 56964 56964

Suprafaţă locuibilă de stat

891 790 790 790 790 790 790 790 790 790

Suprafaţă locuibilă proprietate privată

53979 55577 55577 55693 55988 56174 56174 56174 56174 56174

Numărul de persoane care revin unei locuinţe este de 2,25. Suprafaţa locuibilă pe persoană este de 15,24 mp denotă creşterea confortului locuibil al populaţiei, deci o creştere a nivelului de trai. P.O.T.= 7,70 %- 8,0% Evoluţia structurii etnice şi religioase

La nivel naţional Dobrogea este identificată ca fiind unul din arealele cu cea mai mare diversitate culturală – 13 grupuri minoritare.

Dobrogea se încadrează ca zonă cu diversitate subculturală, fiind un teritoriu cu acceptare reciprocă a etniilor co – abitante, fără însă a abandona valorile proprii, favorizând schimbul cultural.

Continuitate de locuire româneascăÎn harta etnică de 1900, componenţa etnică a satului Calica era 85% români, 10 % ruşi şi 5% bulgari, iar pentru Agighiol 75% români, 20% ruşi şi 5 % bulgari. Satele comunei făceau parte din plasa Tulcea, unde etnia română reprezenta peste 50%. Bulgarii se stabilesc în satele din jurul Tulcei între anii 1833 şi 1856, ani în care se înregistrează migraţia acestora dinspre Basarabia (unde fuseseră mutaţi forţat la începutul secolului) înapoi peste Dunăre.

Pe harta etnografică de la 1913 publicată la Paris de O. Tafrali, zona apare tot dominată de populaţie românească, cu existenţa ruşilor şi a unei minorităţi bulgare. La 1930 satele făceau parte din judeţul Tulcea, iar structura etnică era: pentru Sari –ghiol (Valea Nucarilor) şi Calica 100% români, iar în Agighiol mai erau cca 15% bulgari, restul români. Modelul îngăduinţei aproapelui şi respectul faţă de cultura celuilalt; în principiu sunt etnii endogame şi astăzi, dar căsătoriile mixte au existat, chiar dacă în număr restrâns, tot timpul fiind acceptate de comunitate.

În dezvoltarea localităţilor a avut o oarecare influenţă atât apropierea oraşului port Tulcea cât şi vecinătatea imediată a unei importante colonii germane: Malcoci, aflat la nord de Valea Nucarilor.


Gospodării 2009

Denumirea localităţii Nr.gospodării Total gospodării

Agighiol 688 688

Valea Nucarilor şi Iazurile 1132 1132

Total 1820 1820

Între anii 2000-2010, evoluţia populaţiei a avut o traiectorie complexă urmărind

evoluţia situaţiei la nivel general, ajungând ca în anul 2010 datele să fie comparabil egale cu anul 2000 (scădere cu 110 locuitori), aceasta este o situaţie negativă şi în situaţia în care s-a accentuat îmbătrânirea populaţiei.

Din structura populaţiei pe grupe de vârstă se constată că numărul persoanelor din segmentul 55- 85 de ani îl depăşeşte net pe cel al persoanelor de 25-35 ani. Paralel cu această imbătrânire, dispariţia locurilor de muncă a dus la micşorarea numărului populaţiei active, aceasta reprezentând mai puţin de 30% din total populaţie. Numarul de persoane care revine unei locuinte este de 2,25. Suprafata locuibila pe persoana – 15,24 mp denotă creşterea confortului locuibil al populaţiei, deci o creştere a nivelului de trai. Disfuncţionalităţi privind evoluţia şi structura populaţiei

Sistemul populaţiei în comuna Valea Nucarilor, reprezintă elementul principal al teritoriului studiat, astfel încât starea sa actuală şi dinamica trebuie să coordoneze măsurile urbanistice preconizate în cadrul acestui plan;

Analiza relativă asupra populaţiei relevă o serie de disfuncţionalităţi ale populaţiei sub aspect demografic social, profesional şi economic;

Structura pe grupe de vârstă, relevă o predominare a populaţiei masculine, la grupa tânără până în 45 de ani, raportul de masculinitate se micşorează proporţional cu înaintarea în vârstă, ca efect a supramortalităţii masculine;

Din analiza pe grupe de vârstă, reiese tendinţa accelerată de degradare a acesteia, astfel încât la nivelul comunei populaţia cu vârstă de peste 60 de ani este mai numeroasă, determină tendinţa de imbătrânire a populaţiei;

Natalitate în scădere lentă; Mortalitate menţinută relativ constantă;

Migraţia internaţională, greu de cuantifivat datorită formelor legale de muncă şi reşedinţă.

Evoluţie forţă de muncă 2000 – 2009 (conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea)

Forţă de muncă

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Salariaţi-total

150 172 189 125 112 110 110 98 157 -

Nr.mediu salariaţi în agricultură

82 82 109 32 32 32 32 20 - -

Nr.mediu - - 3 4 4 4 3 3 - -


salariaţi în industrie

Nr.mediu salariaţi în energie electrică, gaze

- - 3 4 4 4 3 - - -

Nr.mediu salariaţi în comerţ

12 12 12 12 12 12 15 12 - -

Nr.mediu salariaţi în transport, poştă

4 3 3 3 1 1 1 - - -

Nr.mediu salariaţi în adm.publică

11 11 11 11 11 11 11 18 - -

Nr.mediu salariaţi în învăţământ

39 53 37 44 41 38 36 37 - -

Nr.mediu salariaţi în sănătate şi asistenţa socială

7 4 7 7 7 7 7 7 - -

Nr.mediu salariaţi în hoteluri, restaurant

- - - - - - - - 6 -

La nivelul anului 2004 structura forţei de muncă , la nivel de comună se prezintă astfel :

salariaţi total 713 locuitori agricultură 850 locuitori industrie 210 locuitori comerţ si prestări servicii 24 locuitori administraţie şi asistenţă socială 18 locuitori învăţământ 9 locuitori sănătate 3 locuitori transporturi 7 locuitori comunicaţii 2 locuitori


Disfuncţionalităţi privind modul de ocupare a resurselor de muncă Ponderea redusă a salariaţilor din totalul populaţiei active, care se traduce printr-un

nivel scăzut al veniturilor din activităţi remunerate; Proporţia mare a populaţiei active într-o agricultură de subzistenţă şi presiunea agricolă

ridicată; Cererea redusă de forţă de muncă în comună dar şi în centrul urban; Accesul redus la facilităţi de conversie/reconversie profesională; Dispariţia unor activităţi şi a populaţiei calificate, a micilor meserii.

Rata şomajului în judeţul Tulcea – pe sexe (conform Direcţia Judeţeană de Statistică Tulcea)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Jud.Tulcea total %

11,40 9,20 9,60 8,70 5,60 6,00 4,70 3,80 4,40 8,90

Masculin 12,00 10,30 10,90 10,10 6,30 7,00 5,60 4,20 4,70 9,30

Feminin 10,70 8,20 8,40 7,20 4,90 4,80 3,70 3,40 4,10 8,40

Evoluţia ocupaţiilor populaţiei, ocupaţii tradiţionale persistente

Descrierile călătorilor străini din sec. XVII şi XVIII spun despre modul de practicare a agriculturii: culturi pe suprafeţe relativ mari de grâu, orz şi ovăz, pomiculturii şi viticulturii, sunt de asemenea descrise activităţile de creştere a animalelor şi pescuitul în bălţile Dunării, multe meşteşuguri legate de activităţile agricole, mori de vânt, râşniţe de cereale, exploatarea şi prelucrarea lemnului pădurilor din nordul Dobrogei, puternic exportat spre Poarta otomană; comerţul se făcea în oraşele mari şi în oraşele porturi;

Corespondenţa lui Ion Ionescu de la Brad cu Ion Ghica, dezvăluie imaginea nodului Dobrogei în jurul anului 1850: pe linia Măcin – Tulcea se află doar sate de români, care se îndeletnicesc cu viticultura, albinăritul, prelucrarea lemnului (păduri foarte mari de tei), creşterea animalelor (în special porcii); starea generală este una de relativă prosperitate în această zonă, favorizată de natură.

Dezvoltarea activităţilor industriale şi portuare în Tulcea, la începutul sec. XX, va atrage treptat o parte din mâna de lucru a satelor din jur către acest centru polarizator. Astăzi, activităţile tradiţionale ale satelor, legate de agricultură, creşterea vitelor, piscicultură se practică în măsură destul de redusă, pentru asigurarea unui minim existenţial.

Fenomenul general al migrării către locuri de muncă la distanţă, în ţară sau în străinătate se manifestă şi în satele din Valea Nucarilor, deşi resursele naturale ale zonei ar permite o gestionare de natură să permită tuturor locuitorilor comunei să-şi câştige existenţa în locurile lor de baştină”.

Până la sfarşitul secolului XIX, teritoriul actual al comunei era ocupat de nuclee rurale, răspândite inegal independente cu o populaţie ocupată în exclusivitate cu creşterea animalelor şi pescuitul. După a doua jumatate a secolului al XIX-lea, încep să se cristalizeze nucleele localităţilor pe amplasamentele actuale generate de comuniunea de obiceiuri, ocupaţii şi naţionalitate.

Satele Valea Nucarilor şi Iazurile, unite în prezent s-au dezvoltat pe o zona de câmpie cu declivitate generală de la Nord, Nord- Vest la Sud, Sud- Est, de- o parte şi alta a văii torenţiale ce străbate localităţile de la Nord la Sud.


Forma localităţilor este neregulată cu case împrăştiate concentrate de-a lungul drumurilor săteşti, cu terenuri mari cultivate sau valea ce traversează satele a creat zone potenţial inundabile, neproductive, neconstruibile, uneori mlăştinoase şi reprezintă cea mai importantă formă de relief care adună apele meteorice dar dă naştere şi la fenomene de eroziune şi umiditate.

Satul Agighiol, este amplasat în partea vestica a resedinţei de comună la circa 4 km, într-o regiune cu relief frământat despărţit pe direcţia Nord-Vest şi Sud-Est de valea Cataloiului, singurul curs de apă cu caracter permanent care se varsă în lacul Agighiol corespondent cu lacul Razelm.

Prin poziţia sa geografică, comuna ocupă două unităţi distincte: dealurile Tulcei şi câmpia litoarală a Razelmului. Dealurile nu sunt prea înalte, dar ies clar în evidenţă în special în teritoriul satului Agighiol- Dealul Pietros,Dealul Lung,Dealul Mare, Deluşorul – cu compunere din calcare colorate şi cu fauna de excepţie (datorată apropierii de Razelm). Câmpia litorală, ocupă aproximativ o treime din teritoriu are o caracteristică lacustro- mlaştinoasă şi este aptă pentru dezvoltarea agriculturii.

Un element deosebit îl constituie prezenţa lacului Razelm, cu apă sarată dar nu la procentul mării deoarece aici apa are un aport important de apă dulce din braţul Sfântu Gheorghe, prin canalele de legătură. Lacul Razelm, nu este numai un luciu de apă, este un întreg complex din punct de vedere al geografiei şi din cel al climei sau activităţi economice, iar în acest complex face o notă deosebită insula Popina.

Aceasta se află în nordul lacului cu un relief înalt uşor bombat şi faleze abrupte. Condiţiile de mediu şi climaterice asigură acesteia un cadru deosebit facând-o propice amenajării balneare şi turistice. CIRCULATIA

Legătura rutieră dintre centrul de comună şi municipiul Tulcea se face prin DJ 222 C:

Tulcea – Murighiol - Valea Nucarilor – Agighiol şi DJ 222; Tulcea-Agighiol-Enisala-Jurilovca-Două Cantoane-Sarighiol de Deal – limita de judeţ

Constanţa. Drumul judeţean DJ 222 străbate teritoriul comunei pe o distanţă de 11km, direcţia nord – sud.

În localitatea Valea Nucarilor, reşedinţă de comună accesul se face pe DJ 222 şi DJ 222C, cu mijloace auto pe ralaţia cu Tulcea cu circa şapte curse pe zi.

Satele Iazurile şi Agighiol, beneficiază de aceleaşi curse care le tranversează în plus Agighiol este traversat şi de cursele care-l tranzitează spre Sarichioi şi Constanţa. Infastructura drumurilor în intravilan, este reprezentată de : sat Valea Nucarilor - reţea stradală de 26,55 Km, compusă din:

DJ 222 C - 2,51 km Drumuri săteşti - 24,04 km

sat Iazurile - reţea stradală de 22,61 Km, compusă din: DJ 222 C - 1,36 km Drumuri săteşti - 21,25 km

sat Agighiol - reţea stradală de 32,15 Km, compusă din: DJ 222 - 2,50 km DJ 222C - 0,59 km


DC 6(spre Mihail Kogălniceanu) - 1,51 Km Drumuri săteşti - 27,55 km

Lungimea totală a drumurilor însumează 81,31 km. Reţeaua stradală a comunei Valea Nucarilor prezintă mai multe tipuri de sisteme rutiere îmbrăcaminţi asfaltice, pietruiri şi drumuri de pământ, aflate în diverse stări de viabilitate de la “bună” şi o parte din străzile şi drumuri locale reabilitate, până la “mediocră” şi “rea” pentru celelalte drumuri şi străzi.

Drumurile au o structură rutieră nedefinită, alcatuită dintr-o împietruire existentă pe lăţimi variabile pe anumite zone şi chiar din pământ. Suprafaţa de rulare prezintă denivelări şi degradări, motiv pentru care pe timp nefavorabil circulaţia desfăşurându-se anevoios, apele stagnând pe partea carosabilă. Din aceste motive pe aceste drumuri, atât circulaţia rutieră şi pietonală se desfăşoară în condiţii dificile, cu un grad de securitate scăzut.

În profil longitudinal, pantele sunt cuprinse între 0,15 şi 7%.Schimbările de pantă nu sunt racordate conform reglementărilor în vigoare. În profil transversal lăţimile părţii carosabile sunt variabile. În plan străzile au curbele neamenajate. Scurgerea apelor pluviale nu este asigurată în profil transversal, şanţurile lipsesc cu desăvârşire. Podeţele au defecţiuni şi sunt în general colmatate. Nu există podeţe la intersecţia cu drumurile laterale.

În anul 2009 au început lucrările de reabilitare la nivelul drumurilor DJ 222 şi DJ 222C, pe o lungime de 8,426 km cu termen de finalizare în anul 2011. Pentru celelalte drumuri săteşti se află în curs de aprobare documentaţiile de reabilitare drumuri cu termen de finalizare a execuţiei în anul 2012, cu o lungime executată pietruită de 2,00 km. Trafic

Traficul este preponderent cel local alcătuit din autoturisme dar şi din vehicule grele necesare la deservirea populaţiei. Uliţele se încadrează la trafic foarte uşor. Datorită situaţiei descrise, atât circulaţia rutieră, cât şi cea pietonală se desfăşoară cu mare greutate fapt pentru care se impune luarea unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi circulaţie a locuitorilor comunei. Starea drumurilor pe localitate (conform măsurătorilor de cartare 2010) Sat Valea Nucarilor - lungimea reţelei stradale: 26,55 km din care :

DJ 222C – 2,51 km – stare parţial bună, asfalt în curs de reabilitare; Drumuri săteşti – 24,05 km parţial pietruite şi din pământ stare medie şi rea.

Sat Iazurile - lungimea reţelei stradale: 22,61 km din care : DJ 222C – 1,36km – stare parţial bună, asfalt în curs de reabilitare; Drumuri săteşti – 21,25km, parţial pietruite şi din pământ stare medie şi rea; Drumul spre lacul Calica – în stare foarte proastă.

Sat Agighiol - lungimea reţelei stradale: 32,15 km din care : DJ 222 – 2,50km – stare bună asfalt; DJ 222C – 0,59km – stare medie asfalt, în curs de reabilitare; Drumuri săteşti – 29,06 km parţial pietruite şi din pământ stare medie şi rea.


Disfuncţionalităţi Starea drumurilor săteşti este nesatisfăcătoare pe tronsoanele pe care lipseşte

îmbrăcămintea asfaltică şi amenajările pentru evacuarea apelor de pe platforma drumului;

Drumurile au o structură nedefinită, cu lăţimi variabile, pante variabile în profil longitudinal, curbe neamenajate;

Scurgerea apelor meteorice nu este asigurată; Podeţe cu defecţiuni sau colmatate; Intersecţii conflictuale; Drumul din Iazurile spre zona propusă spre dezvoltarea funcţiunii turistice – în stare

foarte proastă. Poştă şi telecomunicaţie

Infrastructura de telecomunicaţii este acoperită pe toate căile telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu şi internet. O rată scăzută a populaţiei beneficiază de aceste mijloace: 60% telefonie mobilă, 70% televiziune prin antene proprii şi 10% din locuitori au acces la internet. Servicii în sănătate La nivelul anului 2010, in comuna Valea Nucarilor, funcţionau 2 cabinete medicale, 2 cabinete veterinare şi 2 puncte farmaceutice; personalul sanitar fiind alcătuit din 2 medici, 3 persoane mediu sanitar. Învăţământ (conform datelor Direcţia Judeţeană de Statistică) În anul 2009, existau în comuna Valea Nucarilor 3(trei) şcoli , din care 2(două) cu clasele I- VIII şi una cu clasele I-IV, cu un total de 114 copii preşcolari şi 250 elevi înscrişi. La nivelul comunei există trei cămine culturale, amplasate în toate localităţile componente. Fiecare şcoală beneficiază de bibliotecă - număr total 3; Există o sală de gimnastică; Există două terenuri de sport, în Agighiol şi Iazurile. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

În componenţa intravilanului existent intra localităţile:

VALEA NUCARILOR IAZURILE AGIGHIOL si trupurile din extravilan.

Toate localităţile componente au în intravilan zone funcţionale diverse, locuire, agricolă,unităţi economice, agroozootehnice, unităţi de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi turistice şi agrement, etc. Intravilanenele localităţilor sau materializat prin corelarea datelor O.C.P.I., cu datele prevăzute în Planul Urbanistic General din 2003, cu reambularea topografică şi bornarea intravilanelor, realizată în anul 2010.


Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din teritoriul administratv existent

Teritoriul administratv al unitatii de baza

Agricol

Categoria de Folosinta

Total

Neagricol

Paduri Ape Drumuri Cai ferate

Curti Const.

Neproductiv

- ha - - ha - - ha - - ha - - ha - - ha - - ha - - ha -

Intravilan 607,56 0,20 6,75 79,24 0,00 204,31 24,42 922,48

Extravilan 9207,88 356,94 3855,28 152,34 0,00 0,00 181,62 13754,06

Total 9815,44 357,14 3862,03 231,58 0,00 204,31 206,04 14676,54

% din total 66,88% 2,43% 26,31% 1,58% 0% 1,40% 1,40% 100%

Conform adresei nr.44401/18.07.2011 inaintata de Regia Nationala a padurilor

Romsilva-Directia SilvicaTulcea,se precizeaza ca:”-suprafata de 199.93ha este domeniu public al statului,in administrarea RNP-Romsilva,prin Directia Silvica Tulcea,conform Decizie nr.312/12.12.1987 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al jud.Tulcea,prin care s-a decis transmiterea terenului din administrarea Biroului executiv al Consiliului Popular al comunei Valea Nucarilor in administrarea Inspectoratului Silvic Jud.Tulcea, teren ce urma sa fie impadurit.”

Documentatia: Plan Urbanistic General al comunei Valea Nucarilor, nu prevede reglementari urbanistice pentru terenul in cauza ,cu atat mai mult cu cat legislatia in vigoare interzice construirea pe terenuri impadurite(conf.Regulament local deurbanism, cap.II-Reguli de baza privind modul de ocupare al terenurilor din intravilan;Terenuri cu regim special.) si nu prezinta regimul juridic al terenurilor din extravilan si nici inventarierea acestora, lucrare ce face obiectul documentatiei de cadastru.

În baza Legii Fondului funciar nr.18/1991 si H.G. 180/17.03.2000, s-a retrocedat Primăriei Valea Nucarilor, suprafaţa de 18.89 ha de la Agrozootehnica Tulcea S.A., terenuri cu folosinţă drumuri (14,91ha.) şi neproductiv (3,98ha), conform Protocol şi Proces verbal încheiat la 03.03.2009.

Bilant trupuri in intravilan. Situatia existenta

Nr. crt.

Denumire trupuri Nr. trup

Suprafata (ha)

1 Localitatea Valea Nucarilor T1 264,18

2 Localitatea Iazurile T2 228,08

3 Localitatea Agighiol T3 324,15

4 Statie epurare Iazurile T4 0,82

5 Amenajare turistica Iazurile-Calica T5 102,16

6 Statie pompare Iazurile T6 0,06

7 Statie pompare Iazurile T6 0,08

8 Amenajare piscicola Poarte Deltei T8 0,01


9 Rezervor apa Valea Nucarilor T9 0,25

10 Foraj 1 Valea Nucarilor T 10 0,06

11 Foraj 2 Valea Nucarilor T11 0,06

12 Foraj 3 Valea Nucarilor T12 0,05

13 - - -

14 - - -

15 - - -

16 Amenajare piscicola Rompesc+Simbolic T13 1,05

17 Rezervor apa Agighiol T14 0,16

18 - - -

19 Platforma deseuri Agighiol T19 0,03

20 Statie pompare Agighiol T20 0,51

21 - - -

22 Statie pompare+PT Agighiol T22 0,23

23 Rezervor apa Agighiol T23 0,10

24 - - -

25 Statie clorinare+PT Agighiol T24 0,16

26 Foraj apa Agighiol T25 0,28

Total suprafata intravilan existent 922,48

DESCRIEREA SATELOR COMPONENTE

SAT VALEA NUCARILOR – resedinta de comuna

suprafaţa intravilan existent: 264.60 ha. Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezintă:

T1 –localitatea Valea Nucarilor supraf. 264,18ha T9 -Rezervor apa(in executie) supraf. 0,25ha T10-Foraj apa 1(in executie) supraf. 0,06ha T11-Foraj apa 2(in executie) supraf. 0,06ha T12-Foraj apa 3(in executie) supraf. 0,05ha


Zone funcţionale 1.Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare

Caracteristici – Zona de locuit se dezvoltă în trupul principal T1 al comunei, de-o parte şi de alta a DJ 222C, pe direcţia nord-sud şi într-un lob spre latura nord-estica. Loturile construite sunt compacte de-a lungul drumurilor săteşti şi al DJ 222C, cu suprafeţe ce variază între 500,00 mp şi 1500,00 mp şi loturi generoase între 1500,00 mp şi 4200,00 mp situate adiacent văii ce traversează localitatea.

Fondul de locuinţe este format în majoritate din locuinţe parter, tradiţionale şi un bloc P+2 situat în centru, după podul ce traversează valea largă.

Există două tipuri de locuinţe, una tradiţional- deltaică, cu schema funcţională clasică, pridvor şi locuinţă cu spaţii comandate de un hol central, realizate din ceamur, chirpici, lemn, acoperite cu şarpantă din lemn în două ape cu învelitoare din stuf; locuinţe realizate după anul 1965-1970, cu prispă centrală cu arcade şi spaţiile locuibile decomandate, realizate din chirpici, ceamur sau cărămidă, acoperite cu şarpantă lemn şi învelitoare din tablă în 4(patru) ape sau mai multe. Starea locuinţelor este medie circa 5% sunt în paragină, abandonate. Materiale de construcţie:

chirpici 75% beton, b.c.a. 25%

Regim de înălţime: construcţii parter, 1 bloc P+ 2. Număr gospodării – 564.

Toate locuinţele sunt racordate la energie electrică. Casele noi se construiesc din fonduri proprii. Numărul caselor noi construite între 2003-2010 este scăzut s-au autorizat cu precădere extinderi şi reparaţii – 5 locuinţe noi şi anexe gospodăreşti


Retea de energie electrica si starea drumurilor Disfuncţionalităţi

Calitatea necorespunzătoare a unor construcţii cu structuri deteriorate şi statutul incert în privinţa asigurării, stabilităţii în exploatare;

Locuinţe, realizate din materiale nedurabile, cu vechime apreciabilă şi care nu satisfac cerinţele minime de confort;

Sistem de încălzire local, cu sobe cu combustibil solid; Lipsa dotărilor de strictă necesitate sau prezenţa unora în stare insalubră, în afara

locuinţei; Inexistenţa sistemului de canalizare menajeră, aflat în fază de aprobare; Loturi mari neconstruibile, adiacente văii cursului de apă valea largă cu risc la

inundabilitate. Zona unităţi industriale şi depozitare este reprezentată de incintele şi clădirile situate la intrarea în localitate, de-o parte şi de alta a DJ 222C, care au aparţinut Unisem cramă, bază cereale în prezent abandonate şi parţial în curs de reprofilare pe profil legumicultură în solarii sau pe alt tip de activitate. Unităţi agro-zootehnice a fost reprezentată de secţia de mecanizare şi sectorul zootehnic, situate în extremitatea de nord-vest în vecinătatea cimitirului. Pe loturi individuale există o unitate de utilaje agricole şi o fermă legumicolă. În prezent incinta este parţial dezafectată şi adăposteşte spaţii de depozitare, solarii, etc. Nu există o zonă zootehnică. Zona instituţii şi servicii de interes public, comerţ, servicii

Zona este reprezentată de dotări amplasate în centrul localităţii sau adiacent DJ 222C: Sediul Primăriei Cămin cultural Şcoală cu clasele I- VIII şi teren sport Grădiniţă Oficiu Poştal Poliţie


Direcţia sanitar veterinară Sedii firme

Spaţii comerciale: Magazin universal P+1 Magazin mixt - S.C. Company Simon Magazin S.C.Domivas Centre butelii Servicii funerare – S.C. Vidan mixt Staţie pompare Staţie bus

În ultimii ani s-au autorizat: Reabilitare şcoală R.K.cămin cultural

DJ 222C Zona căi de comunicaţii, din care rutier:

Zona căilor de comunicaţii cuprinde căile de comunicaţii clasate, precum şi amenajările aferente acestora, precum DJ 222C şi drumurile săteşti. Disfunctionalităţi:

Disfuncţiunile de transport sunt cauzate de starea precară a drumurilor neasfaltate şi a lipsei de amenajări adiacente acestora;

Starea este bună pe sectorul DJ 222C asfaltat şi deficitară pe tronsoanele neasfaltate, pietruite parţial sau din pământ;

De-a lungul văii ce străbate localitatea nu există drumuri trasat corespunzător, accesul este posibil numai pietonal sau cu utilaje.


Zona spaţii verzi, sport, agrement - Zona nu are reprezentare la nivelul localităţii, cu excepţia zonei naturale de la nivelul văii torenţiale, ce nu este amenajată dar care prezintă reale valenţe pentru amenajare în spaţii de agrement. Zona gospodărie comunală, cimitire - Zona este reprezentată de cimitirul vechi şi extinderea cimitirului în extremitatea de nord-vest a localităţii. În curs de realizare se află o platformă de transfer pentru deşeuri menajere, amplasată în satul Iazurile, în vecinătatea liniei de demarcaţie dintre cele două sate. Platformele de gunoi şi puţurile seci au fost dezafectate şi reprezintă terenuri cu interdicţie de construire. Zona construcţii tehnico-edilitare, este reprezentată de reteaua de aducţiune, staţiile de pompare şi rezervorul de apă. Retea aductiune apa Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din intravilanul existent sat Valea Nucarilor

Teritoriul administrativ al unitatii de baza

Agricol Categorii de folosinta

Neagricol Total

Păduri Ape Drumuri Curţi Constr.

Neproductiv

Intravilan 187,12 0,06 1,92 24,49 48,36 2,23 264,18

% din total 70,84 0,023 0,73 9,27 18,34 0,84 100%


Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent sat Valea Nucarilor

Zone funcţionale

Situaţia existentă

Suprafaţa - ha -

Procent % din total

intravilan

Zone locuinţe regim mic-mediu/mare de înălţime 48,36 18,28%

Zone locuinţe colective 0,00 0%

Zone instiuţii publice şi servicii 2,51 0,95%

Zone unităţi industriale şi depozitare 0,86 0,32%

Zone aferente lucrărilor tehnico-edilitare 0,42 0,16%

Căi de comunicaţie şi transport: rutier, eroviar, aerian, naval

24,49 9,25%

Spaţii verzi plantate, agrement, sport 1,46 0,55%

Terenuri forestiere şi exploatări 0,06 0,02%

Zona unităţi agricole 33,90 12,82%

Zona gospodărie comunală, cimitire 5,00 1,88%

Terenuri arabile în intravilan 143,39 54,20%

Ape 1,92 0,73%

Terenuri neproductive 2,23 0,84%

Total intravilan 264,60 100%


SAT IAZURILE Suprafaţă intravilan existent: 331,21 ha. Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezintă:

T2 – localitatea Iazurile supraf. 228,08 ha T4 - amplasament staţie epurare supraf. 0,82 ha T5 - amenajare zonă turistică –Calica supraf. 102,16 ha T6 – statie pompare supraf. 0,06 ha T7 – statie pompare supraf. 0,08 ha T8- Amenajare piscicola Poarta Deltei supraf. 0,01 ha


Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare Caractersitici

Zona se dezvoltă cu o concentrare maximă de-o parte şi alta a DJ 222C, pe direcţia nord-sud şi în extremitatea vestică, pe străzile aflate la distanţă de valea largă, tot pe direcţia nord-sud. Loturile construite sunt compacte de-a lungul drumului judeţean DJ 222C, cu parcele foarte generoase, cu suprafeţe cuprinse între 2000,00 mp şi 5000,00 mp.


În zonele sudice şi vestice, parcelele se dezvoltă pe terenurile sigure, mai înalte şi accesibile prin drumurile săteşti, suprafeţele fiind relativ mari, între 1500,00 mp şi 5000,00 mp. În Planul Urbanistic Zonal aprobat, în sudul localităţii cu o suprafaţă de 91,65 ha se propun zone de locuire tip locuinţe de vacanţă şi amenajări turistice. În prezent s-au aprobat în fază D.T.A.C. 3(trei) pensiuni turistice, diferenţa de teren fiind liberă neconstruită.

Fondul de locuinţe existent, este format în majoritate din locuinţe vechi parter realizate din chirpici, ceamur, paiantă, deseori fără fundaţii, acoperite cu stuf sau azbociment, dar şi locuinţe din cărămidă, cu fundaţii şi învelite cu tablă. Starea locuinţelor este medie. Materiale de construcţie:


Regim de înălţime: construcţii parter P

Număr gospodării - 356 Toate locuinţele sunt racordate la energie electrică. Casele noi se construiesc din fonduri

proprii. Numărul caselor noi construite între 2003-2010 este scăzut s-au autorizat extinderi şi reparaţii anexe gospodăreşti. Disfuncţionalităţi

Calitatea necorespunzătoare a unor construcţii cu structuri deteriorate şi statut incert în privinţa asigurării, stabilităţii şi siguranţei în exploatare;

Locuinţe realizate din materiale nedurabile cu vechime apreciabilă şi care nu satisfac cerinţele minime de confort;


locuinţei; Inexistenţa sistemului de canalizare menajeră, aflat în fază de aprobare; Loturi mari neconstruibile, adiacente văii cursului de apă, valea largă, cu risc la

inundabilitate. Zona unităţi industriale şi depozitare

Este reprezentată de o unitate de mecanizare situată în vecinătatea amplasamentului fostului sector C.A.P.


Zona unităţi agro-zootehnice

Este reprezentată la nivelul satului de amenajarea piscicolă S.C. Asturio International S.R.L. situata in sudul satului. A existat pe amplasamentului fostului C.A.P., în prezent, parţial dezafectat.

Zona instituţii şi servicii de interes public, comerţ, servicii

Zona este reprezentată de dotări de interes public: Cămin cultural Biserica ortodoxă Biserica de rit vechi


Şcoala generală clasele I-IV cabinete medicale Farmacie Monument

Comerţ: Magazin mixt S.C. Talida S.R.L. Magazin mixt Magazin mixt+ Bar+ Piese auto- S.C. Kolea S.R.L. Centre butelii Staţie bus

S-au autorizat în ultimii ani : Magazine R.K.Cămin cultural Biserică stil vechi

Zona căi de comunicaţie, rutier

Zona cuprinde căile de comunicaţii clasate, precum şi amenajarile aferente acestora, precum DJ 222C şi drumurile săteşti din interiorul satului şi parţial drumul de exploatare spre amenajarea turistică din sudul satului.


Disfuncţionalităţi

Disfuncţionalităţile de transport sunt cauzate de starea precară a drumurilor neasfalatae şi a lipsei de amenajări adiacente acestora. Sngurul drum asfaltat este DJ 222C şi este în stare bună, reabilitat de curând;

Restul drumurilor pietruite sau din pământ, se află într-o stare foarte proastă cu lăţimi variabile în profil tarnsversal, cu îmbrăcăcminte deteriorată, cu intersecţii neamenajate, fără rigole, fără podeţe;

De-a lungul văii Nucarilor, circulaţia este posibilă cu atelaje sau pietonal, în lipsa unor trasee stradale adecvate.

Zona de spaţii verzi, sport, agrement

Zona este reprezentată de un teren de sport, amenajat, îngrădit în faţa şcolii pe malul văii şi de câteva suprafeţe adiacente văii, care prezintă valenţe peisagistice Zona gospodărie comunală, cimitire

Zona este reprezentată de cimitirul amplasat în extremitatea vestică a localităţii. În curs de amenajare se află o platformă de colectare a deşeurilor menajere, amplasat pe un teren din incinta fostului C.A.P. Platformele de gunoi şi puţurile seci au fost dezafectate şi reprezintă terenuri cu interdictţii de construire.


Cimitirul satesc Zona construcţii tehnico-edilitare

Zona este reprezentată de reţeaua de distribuţie a apei şi de amenajările aferente acesteia. În Planul Urbanistic Zonal amenajare turistică, se propune o staţie de epurare situată în extravilan, în zona de sud-est, în vecinătatea bălţii Calica. Se constată o pondere mare a zonei de locuit în detrimentul celorlalte zone dotări servicii, spaţii verzi, dar cu o densitate redusă a locuitorilor/mp, datorată terenurilor neconstruibile, inundabile ce mărginesc valea largă.

Disfuncţiunea cea mai mare la nivel de localitate o generează valea inundabilă ce desparte localitatea şi determină o distanţare apreciabilă a zonelor rezidenţiale de zona dotărilor. Terenuri neproductive Se regăsesc pe suprafeţe mari, in sudul localităţii,si izolat in zonele rezidentiale. Lucrările noi autorizate în intervalul 2003-2010, reprezintă:

Construcţie locuinţe – Iazurile; Asigurare utilităţi şcoală cu clasele I-IV Iazurile; RK cămin cultural Iazurile; Construcţie biserică ortodoxă de stil vechi Iazurile.


Bilant teritorial al folosintei suprafetelor din intravilanul existent Sat Iazurile

Teritoriul administrativ al unităţii de bază

Agricol Categorii de folosinţă

Neagricol Total


Neproductiv

Intravilan 232,18 0,00 2,64 22,77 53,25 20,37 331,21

% din total 70,10% 0% 0,80% 6,88% 16,07% 6,15% 100%

Bilant teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent Sat Iazurile

Zone funcţionale


Suprafaţa - ha -

Procent % din total

intravilan


Zone locuinţe colective 0,13 0,04%


Zone unităţi industriale şi depozitare 0,29 0,09%


Căi de comunicaţie şi transport: rutier, feroviar, aerian, naval

22,77 6,88%


Terenuri forestiere şi exploatări 0,00 0%




Ape 2,64 0,80%




SAT AGIGHIOL suprafata intravilan existent: 326,67 ha. Intravilanul existent este compus din trupuri ce reprezintă:

T3 – localitatea Agighiol supraf. 324,15 ha T16 – Fermă piscicolă Rompesc+Simbolic supraf. 1,05 ha T17 – Rezervor apă supraf. 0,16 ha T19 – Platforma deseuri supraf. 0,03 ha T20 – Staţie pompare supraf. 0,51 ha T22 - Statie pompare+PT Agighiol supraf. 0,23ha T23 - Rezervor apă supraf. 0,10 ha T25 – Staţie clorinare, P.T. supraf. 0,16 ha T26 – Foraj apă supraf. 0,28 ha

Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare

Zona s-a dezvoltat destul de haotic în două zone, separate de valea Cataloiului care creează multiple disfuncţionalităţi la nivelul localităţii. Densitatea locuinţelor este relativ identică pe tot teritoriul satului, cu excepţia tronsonului DJ 222, la intrarea în sat dinspre Tulcea şi la ieşirea spre Sabangia. Fondul de locuinţe este format pe de o parte din locuinţe tradiţionale parter, realizate din materiale nedurabile chirpici, ceamur, paiantă, cu sau fără fundaţii, învelite cu stuf, tablă sau azbociment şi o parte din locuinţe mai recente, realizate din zidării cărămidă, b.c.a., cu învelitoare din tablă şi cu regim de înălţime parter sau P+1.

Ritmul de înnoire al fondului construit este cel mai alert la nivelul localităţii Agighiol, faţă de celelalte localităţi componente, datorat apropierii de centrul de interes municipiul Tulcea, dar şi datorită poziţiei de tranzit spre o zona cu potenţial turistic – lacul Razelm, Sarighioi, etc. Zona este traversată pe direcţia NV-SE de valea Cataloiului şi pe direcţia N-S de valea Tulcei, văi ce induc disfuncţiuni majore privind folosinţa terenului. Starea locuinţelor este medie. Materiale de construcţie:



Regim de înălţime: construcţii parter P, P+1, P+1+M

Număr gospodării: 693 Toate locuinţele sunt racordate la energie electrică. Casele noi se construiesc din fonduri proprii. Numărul caselor noi construite între 2003-2010, este redus – 4.


Calitatea necorespunzătoare a unor construcţii cu structuri deterioarte şi statut incert în privinţa asigurării, stabilităţii şi siguranţei în exploatare;

Locuinţe realizate din materiale nedurabile cu vechime apreciabilă şi care nu satisfac cerinţele minime de confort;


locuinţei; Inexistenţa sistemului de canalizare menajeră, aflat în fază de aprobare; Loturi mari neconstruibile, adiacente văii cursului de apă, cu risc la inundabilitate.

Zona unităţi industriale şi depozitare

Zona reprezentată de incinta fostei secţii de mecanizare, din extremitatea de nord-est, unde funcţionează: S.C. Gloria Agighiol si S.C. Unirea Agighiol coexista cu zona agro-zootehnica, intr-o zona mixta. Construcţiile existente şi reabilitate s-au refuncţionalizat sau au menţinut funcţiunea de depozitare cereale.


Zona unităţi agro-zootehnice

Zona este reprezentată de incinta fostei secţii de mecanizare, din extremitatea de nord-est si de incinta fostului C.A.P., situat în sudul localităţii, unde funcţionează şi în prezent un sector zootehnic dar şi spaţii de depozitare materiale de construcţii. Mare parte din construcţii au fost dezafectate şi în aceste condiţii zona trebuie restrânsă.

Zona instituţii şi servicii de interes public, comerţ, servicii Zona este reprezentată de dotări amplasate în centrul de interes al localităţii, în zona inflexiunii DJ 222 spre DJ 222C, după cum urmează:

Şcoală generală clasele I-VIII Grădiniţă Poştă Cămin cultural Dispensar medical P+M (în construcţie) Cabinet medical Piaţă Staţie bus Troiţă Monument

Dotările de interes public sunt clădiri noi sau renovate, aflate într-o stare bună de funcţionare cu amenajări exterioare şi împrejmuiri de calitate (loc de joacă, curţi grădiniţe, etc.). Dotările comerciale şi servicii sunt reprezentate de:

Magazin mixt – 4 amplasamente Salon nunţi Magazin mixt S.C. Prestcom S.R.L. Magazin mixt S.C. Culea S.R.L. Magazin universal Bar S.C. Ovidius S.R.L. Magazin mixt + bar – S.C. Transtim

Din punct de vedere al dotărilor, localitatea dispune de o reţea satisfăcătoare atât din punct de vedere al dotărilor publice cât şi a celor comerciale. Spaţiile sunt amplasate în clădiri noi sau aflate în stare bună.


Disfuncţionalităţi Repartiţia dotărilor în localitate nu este echilibrată. Majoritatea acestora se află

amplasate în centru. Zona căi de comunicaţii

Zona căilor de comunicaţii cuprinde căile de comunicaţii clasate, precum şi amenajările aferente acestora precum:

DJ 222 Tulcea- Sarichioi; DJ 222 – Tulcea – Murighiol; DC 6 – Agighiol – Mihail Kogălniceanu; drumurile săteşti pietruite sau din pământ.

Drumul DJ 222 este în stare bună asfaltat recent, reabilitat, cu trotuare pavate, rigole şi podeţe. Drumul DJ 222C se află în stare proastă, cu stratul de uzură (asfalt) deteriorat. Drumurile săteşti sunt în stare medie şi proastă. DJ stare foarte buna Drum satesc nepietruit



Disfuncţionalităţile de transport sunt cauzate de starea precară a drumurilor neasfaltate şi a lipsei amenajări adiacente acestora. Singurul drum asfaltat este DJ 222 şi este în stare bună reabilitat de curând.

De-alungul celor două văi ce traversează localitatea nu există drumuri trasate cu profile adecvate, accesul este posibil numai pietonal sau cu atelaje. Zona de spaţii verzi, sport, agrement

Zona este reprezentată de terenul de sport adiacent şcolii din localitate şi câteva scuaruri plantate. Nu există un program privind amenajarea spaţiilor verzi şi plantaţiilor de protecţie. Cele două văi din localitate inundabile impun măsuri de consolidare şi plantaţie maluri. Spatiu de joaca pentru copii Zona gospodarie comunala, cimitire

Zona este reprezentată de cimitirul existent şi extinderea propusă în prelungirea spre est. În curs de amenajare se află o platformă de colectare şi transfer deşeuri menajere, amplasată în incinta zonei agrozootehnice din sud. Platformele de gunoi şi puţul sec au fost dezafectate şi reprezinta terenuri cu interdicţie de construire.

Zona construcţii tehnico-edilitare

Zona este reprezentată de reţeaua de amenajări adiacente reţelei de alimentare cu apă: Rezervoare apă Staţie clorinare Foraje apă Staţie de pompare Reţea de aducţiune apă


Terenuri neproductive

Se regăsesc pe suprafeţe reduse, la nivelul localităţii. În urma analizei zonificării funcţionale la nivelul localităţilor, se poate concluziona:

Pondere mare a zonei de locuit; Reprezentare redusă a zonei de instituţii şi servicii şi o repartizare neuniformă pe

teritoriul localităţii; Reprezentare redusă a zonelor industriale şi de depozitare, în fază de restructurare,

refuncţionalizări, dar cu tendinţe de dezvoltare; Zona terenurilor neproductive şi ocupate de ape foarte mare, ceea ce presupune lucrări

de restructurare şi stabilizare a terenurilor prin regularizări şi plantări de protecţie. Lucrările noi autorizate în intervalul 2003-2010, reprezintă:

Construcţie magazine –Agighiol 4; Construcţie locuinţe –Agighiol 4; Construcţie cămin cultural Agighiol; Consolidare şcoală cu clasele I-VIII Agighiol; Construcţie ciupercărie în sat Agighiol; Construcţie dispensar sat Agighiol.

BILANT TERITORIAL AL FOLOSINTEI SUPRAFETELOR DIN INTRAVILANUL EXISTENT SAT AGIGHIOL

Teritoriul administrativ al unităţii de bază

Agricol Categorii de folosinţă

Neagricol Total


Neproductiv

Intravilan 187,84 0,14 2,19 31,98 102,70 1,82 326,67

% din total 57,50% 0,04% 0,67% 9,80% 31,43% 0,56% 100%

BILANT TERITORIAL AL SUPRAFETELOR IN INTRAVILANUL EXISTENT SAT AGIGHIOL

Zone funcţionale


Suprafaţa - ha -

Procent % din total

intravilan




Zone unităţi industriale şi depozitare 0,00 0%


Căi de comunicaţie şi transport: rutier, feroviar, aerian, naval 31,98 9,78%



Terenuri forestiere şi exploatări 0,14 0,04%




Ape 2,19 0,67%



Disfuncţionalităţi privind zonarea utilizării teritoriului pe folosinţe:

Satele componente ale comunei sunt amplasate relativ compact sat Agighiol la 4 km de satul Valea Nucarilor unit cu Iazurile, delimitarea celor două sate fiind relative arbitrară. Trupurile din extravilan reprezintă amenajări de gospodărie comunală, dotări edilitare, amenajări piscicole şi parcurile eoliene. Utilizarea teritoriului pe folosinţe, demonstrează o utilizare raţională, impusă de condiţiile de relief şi cadru natural, după cum urmează:

terenuri agricole; paduri; ape; terenuri neproductive.

Este de menţionat reculul puternic suferit de agricultură în urma abandonării acestei activităţi reţelele de irigaţii şi desecare au fost distruse, dezafectate, ceea ce a contribuit la degradarea solului, cu impact negativ asupra mediului. Irigaţiile exploatate neraţional au determinat apariţia bălţilor şi sărăturilor cu precădere în câmpia litorală a lacului Razelm, fenomen deficil de înlăturat pe durată îndelungată. Disfuncţiuni majore:

terenuri arabile, afectate de exces de umiditate; păşuni şi fâneţe afectate de eroziuni pe versanţi sau exces de umiditate la şes; zone cu terenuri neproductive neamenajate şi nerecuperate pentru alte folosinţe; lucrări de îndiguiri nefinalizate.

PATRIMONIU CULTURAL – POTENTIAL TURISTIC

Resursele turistice pentru comuna Valea Nucarilor sunt limitate. Dintre acestea cele mai

importante sunt reprezentate de : tezaurul de la Agighiol, suprafaţă inclusă în programul Natura 2000 insula Popina -zonă de protecţie integrală R.B.D.D. rezervaţia paleontologică şi geologică, singura rezervaţie de fosile marine din Europa

Infrastructura turistică este inexistenta, dar este aprobat ” PUZ Amenajare turistica-Iazurile”, ce prevede dezvoltarea functiunii turistice si a locuirii de vacanta pe un teritoriu situat in sudul satului Iazurile, pe o supraf. de 92,74 ha. Numărul cabane şi pensiuni agroturistice - 0.


Identificarea construcţiilor şi amenajărilor valoroase „Majoritatea locuinţelor păstrate în satele comunei Valea Nucarilor datează de la sfârşitul

sec. al XIX-lea şi prima jumătate a sec, XX. De altfel, perioada 1878 – 1950 este cea mai importantă din punct de vedere al definirii programului constructiv. Acum se generalizează locuinţa cu trei încăperi, care foloseşte modele urbane, preluate de la meşterii de oraş angajaţi să construiască şi în satele din vecinătatea oraşelor, în speţă a reşedinţei de judeţ: Tulcea sau prin meşteri locali şcoliţi la şantierele oraşului.

Apar astfel în arhitectura satelor elemente stilizate, interpretate ale unor stiluri europene la modă, în special clasicismul a cărui sobrietate se plia bine pe modul de a construi al ţăranilor. Coloanele cu capitel şi bază, ce încadrează intrarea în tinda retrasă sau ce formează prin antele sale ieşite din planul faţadei un alt mod de marcare a intrării, constituie unul din motivele preluate în acest mod. Din eclectismul care a dominat oraşele româneşti la graniţa dintre sec. XIX şi XX, satele din jur au preluat decoraţia subtilă reprezentată de conformarea tâmplăriei uşilor şi ferestrelor. Dar cel mai important element de decor al caselor rămâne cel al frontonului de la stradă, de multe ori veritabilă demonstraţie de virtuozitate artistică a meşterilor lemnari (în general ruşi lipoveni) care prin traforul aplicat înnobilează partea cea mai vizibilă a casei.

Un alt element caracteristic satelor nord dobrogene şi implicit celor trei sate ale comunei Valea Nucarilor, este cromatica faţadelor varul alb al zidurilor în contrast plăcut şi înviorător cu albastrul lemnăriei de la cerdac şi tâmplărie, care subliniază uneori şi soclul casei.

Învelitorile din stuf, în două ape şi frontoanele din lemn, completează fericit ansamblul cromatic al caselor, dând satului o unitate de expresie perfect încadrată în peisaj. Casele tradiţionale formează în fiecare din cele trei sate ale comunei nuclee destul de compacte şi coerente, pe străzi paralele, cu gospodării organizate după modelul tradiţional al centrului Europei: cu casa şi anexele principale grupate în curtea de la stradă, pe o singură latură sau în L, cu o obligatorie curte de flori sau boltă de vie. Se propune realizarea în fiecare sat a unui nucleu de minimum 50 de gospodării, asupra cărora să fie instituit un regim de protecţie, ca ansamblu rural valoros şi definitoriu pentru arhitectura şi cultura tradiţională a zonei Zone de recreere, odihna si agrement

Vecinătatea teritoriului cu lacul Razelm, lacul Calica şi lacul Agighiol, conferă comunei Valea Nucarilor un potenţial turistic surprinzător dar neexploatat până în curând. Comuna Valea Nucarilor beneficiază de puncte de interes turistic reprezentată şi de substratul arheologic foarte valoros dar şi de zonele protejate, respectiv:

Lacul Agighiol; Insula Popina; Rezervaţia paleontologică şi geologică, singura Rezervaţie de fosile marine din Europa.


Diversitatea floristică, faunistică, acvatică şi terestră, determină atracţia pentru

practicarea diferitelor forme de turism peisagistic, ştiinţific, bird watching, de vânătoare sau pescuit sportiv.

Potenţialul de dezvoltare al comunei este strict legat şi condiţionat de potenţialul peisager, deosebit al luciului de apă din sudul teritoriului, de flora specifică, de relativa izolare, care conferă linişte şi relaxare. Turismul, locuirea de vacanţă, terapia peisageră, pescuitul sportiv, sunt activităţi ce vor face zona interesantă. Păstrarea peisajului inedit, va constitui un angajament al activităţii administratiei locale. Zonele cu potenţial turistic şi de agreement la nivelul comunei se situează în sudul teritoriului limitrof oglinzii de apă, al lacului Agighiol, Calica şi Razelm. Teritoriul din sud este o regiune plană, o câmpie aluvionară specifică zonelor riverane Delta Dunării. Canalele amenajării piscicole, lacurilor dimprejur, legătura pe canale cu restul bălţilor din zonă creează un cadru natural pitoresc. Singura dotare turistică existentă în comună, până de curând a fost tabăra de creaţie a artiştilor de la Calica, proprietatea Consiliului Judetean Tulcea, în prezent dezafectată în urma unui incendiu. În curs de execuţie se află mobilarea zonei sudice a satului Iazurile cu dotări turistice şi agreement, locuinte de vacant, aprobate într-un Plan Urbanistic Zonal cu suprafaţă de 91,90 ha. ZONE CU RISCURI NATURALE SI ANTROPICE

Pe teritoriul comunei Valea Nucarilor, conform elementelor cadrului natural s-au

semnalat următoarele fenomene de risc natural şi antropic. Risc seismic

Din punct de vedere seismic, comuna Valea Nucarilor se încadrează în macrozona seismică 7 (conform SR 11100/1-93). Această valoare rerezintă o intensitate cu valoarea de 7 pe scră MSK, iar indicele 1 reprezintă o perioadă medie de revenire de 50 de ani.


Conform normativului P100-1/2006, valoarea de vârf a acceleraţiei pentru proiectare, pentru seisme având intervalul mediu de recurenţă INR =100 ani, este ag=0,16 g, iar perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc =0,7 sec. Risc de inundabilitate

Este evidenţiat în planşele de zonare geotehnică şi riscuri naturale. Riscul de inundabilitate apare pe toate văile cu apă permanentă din cadrul teritoriului administrativ al comunei. În plus faţă de acestea, în timpul precipitaţiilor abundente pe văi se formează organisme torenţiale cu un puternic caracter eroziv.

Zonele cu riscuri naturale sunt reprezentate de: văile torenţiale care prin erodare ameninţă integritatea construcţiilor învecinate şi

crează zone inundabile, neproductive, neconstruibile; zonele de sărătură adiacente văilor; de-a lungul litoralului lacului Razelm, determinat atât de panta accentuată spre acesta şi

a irigaţiilor exagerate. Datorită lipsei protecţiei malurilor şi amenajărilor albiilor torenţilor temporari şi

puternici, cu debite nestatornice care curg vijelios pe povârnişurile dealurilor cu mare viteză şi o forţă de eroziune distrugătoare, condiţiile de viaţă şi de sănătate a populaţiei sunt afectate astfel:

grad ridicat de poluare a apei, periculoasă pentru sănătate, cu riscuri epidemiologice crescute;

lipsa atractivităţii zonei; slabe servicii sanitare; zone cu terenuri neproductive, neconstruibile, care au constituit bariere între zonele

funcţionale şi au creat distanţe nejustificate.

Sat Valea Nucarilor

Prezintă zona de risc de-a lungul văii ce îl traversează de la nord la sud, cu riscul mare de eroziune din apele meteorice şi torenţii ce se formează la averse. Valea Viilor pătrunde în sat pe la nord, străbate localitatea pe porţiunea paralelă cu DJ 222C unde este regularizată şi străbate şi localitatea Iazurile, după care străbate terenul foarte jos al Câmpiei litorale a complexului Razelm şi se varsă în lacul Razelm.

Localitatea Valea Nucarilor este străbătută de două văi cu o lungime de circa 5890 m. În timpul ploilor, apele pluviale se adună în acele văi care are versanţi largi şi despăduriţi ceea ce amplifică torenţialitatea. Valea are o albie formată scurgerea apelor făcându-se prin aceasta. În unele zone secţiunea se îngustează ceea ce îngreunează evacuarea apelor. În unele zone, albia se lărgeşte foarte tare de fapt nu mai există albie apa băltind pe o întindere foarte mare. În această zonă sunt afectate de umiditate (în procent foarte mare) toate terenurile agricole aflate în zonă deoarece nivelul freatic este foarte ridicat tot din această cauză în zona respectivă sunt terenuri săturate.

Deoarece albia are secţiuni diferite şi un bazin hidrografic mare, la ploile ce depăşesc în general 30-40 mm/mp apar probleme legate de tranzitul debitelor formate mai ales în zonele cu secţiuni mici. Tot pe aceste porţiuni, la ploi torenţiale mai mari de peste 80-100 mm se


produc viituri de scurtă durată (sub 24 ore), care datorită condiţiilor enumerate mai sus produc distrugeri importante.

Terenul afectat de riscul la inundaţii este situat în zona centrală şi spre sudul localităţii, dar riscul descreşte în măsura în care s-au realizat lucrări de regularizare şi consolidare maluri, podeţe, pod rutier, etc. Sat Iazurile

Prezintă aceleşi riscuri, fiind traversat de aceeaşi vale torenţială şi împărtăşind aceleaşi condiţii. Cotele mai joase ale terenului cu apa freatică relativ la suprafaţă (3-5 m) contribuie la extinderea zonei inundabile şi a celei de interdicţie de construire pe o lăţime ce variază între 50-200 m.

Localitatea Iazurile este străbătută de o vale cu o lungime de circa 4420 m. În timpul ploilor, apele pluviale se adună în această vale, care are versanţi largi şi despăduriţi ceea ce amplifică torenţialitatea. Valea are o albie formată, scurgerea apelor făcându-se prin aceasta. În unele zone secţiunea albiei se îngustează, ceea ce îngreunează evacuarea apelor. În unele zone, albia se lărgeşte foarte tare de fapt nu mai există albie apa băltind pe o întindere foarte mare. În această zonă sunt afectate de umiditate (în procent foarte mare) toate terenurile agricole aflate în zonă, deoarece nivelul freatic este foarte ridicat tot din aceasta cauză, în zona respectivă sunt terenuri sărăturate.

Deaorece albia are secţiuni diferite şi un bazin hidrografic mare, la ploile ce depăşesc în general 30-40 mm/mp apar probleme legate de tranzitul debitelor formate mai ales în zonele cu secţiuni mici. Tot pe aceste porţiuni, la ploi torenţiale mai mari de peste 80-100 mm se produc viituri de scurtă durată (sub 24 ore), care datorită condiţiilor enumerate mai sus produc distrugeri importante. Sat Agighiol

Satul are o situaţie mai dificilă, fiind traversat de valea Cataloiului si valea Tulcei, care se întâlnesc în centrul localităţii şi se varsă în lacul Agighiol, cu ieşire în Razelm. Văile sunt formate de torenţi, parţial amenajate, malurile sunt sărăturate pe distanţe mari de la firul apei, ceea ce induce o interdicţie de construire şi cultivare cu culturi agricole sau legumicole.

Există riscul eroziunii deşi s-au realizat lucrări de regularizare atât în zona traversată de DJ 222, dar tocmai zona tampon şi porţiunea de curgere libera crează riscul cel mai mare, singura soluţie fiind amenajarea malurilor pe tot cursul. Localitatea este afectată cu precădere în zona de nord-est, asigurând până în centrul satului. Datorită problematicii cu care se confruntă comunitatea şi anume pe de o parte problemele de infrastructura locală care pun în pericol un număr variabil de gospodării (maxim 20 pe fiecare localitate) în cazul unor precipitaţii abundente, datorită văilor care traversează localităţile şi care produc inundaţii, iar pe de altă parte problemele legate de protecţia mediului, colaterale celei de infrastructură.

Inundaţiile care au afectat până acum gospodăriile din comunitate, fiind supuse la risc încă alte gospodării cu terenul aferent, inclusiv podeţele pun în pericol sănătatea populaţiei datorită condiţiilor precare de păstrare a igienei si locuinţei în situaţii de calamitate infestării surselor de apă (fântâni), existenţa riscului iminent de degradare, iremediabilă a podurilor care traversează văile fapt ce poate afecta posibilităţile de aprovizionare şi intervenţia în situaţii de urgenţă.


Risc de instabilitate Potenţialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea

potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din “Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie”.

Pe baza criteriilor prevăzute în studiul geotehnic, au fost conturate următoarele zone: zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, practic sau redusă marcate

pe zona culmilor deluroase, pe zona terasei de abraziune, precum şi pe zona câmpiei dar şi pe zonele de versant cu pantă mică sub 5 grade;

zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie, situate pe zonele versanţilor unde, cu nivelul hidrostatic este situat la adâncimi mai mari de 10 m şi nemobilate. Zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie - mare, mare şi foarte

mare, nu au fost identificate pe teritoriul comunei, datorită litologiei în zona deluroasă şi a pantelor reduse în zona de câmpie.

Eroziune pe o vale torentiala Risc geotehnic

A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice, indicative NP 074/2007.

Terenul de fundare este constituit în funcţie de unităţile de relief astfel: roci stâncoase (roci practice incompresibile) în zona deluroasă, teren bun de fundare în

condiţiile unui amplasament cu relief plan şi stabil; loessuri (pământuri cu compresibilitate foarte mare şi tasări mari) pe zonele de

eroziune ale văilor şi pe Câmpia Nucarilor - terenuri medii – dificile;


nisipuri, prafuri şi lentile de mâluri, neconsolidate de origine deltaică sau marină cu consistenţă redusă (pământuri cu compresibilitate foarte mare şi tasări mari)în zona terasei de abraziune marină (terenuri medii – dificile de fundare). Apa subterană – Nivelul apei este situată la adâncimi variabile în funcţie de zonă, de

aceea la executarea excavaţiilor gropilor de fundare pot fi necesare epuimente normale mai ales pe zona de terasă. La încadrarea în categoria geotehnică pentru terenurile din comuna Valea Nucarilor s-au avut în vedere următoarele elemente:

Factori avuţi în vedere Categorii Punctaj

Condiţii de teren Terenuri bune- dificile 2-6

Apa subterană Lucrări cu sau fără epuismente normale

1-2

Clasificarea construcţiei după categoria de importanţă

Redusă - deosebită 2-5

Vecinătăţi Funcţie de amplasament 1-4

Zona seismică Ag = 0,16 g 1

Total puncte 7-18

Conform punctajului înregistrat în tabelul mai sus, puctajul pentru riscul geotehnic se

situează între 6-17 puncte, iar în funcţie de amplasament şi categoria de importanţă a construcţiei riscul geotehnic este redus – mare. Riscuri antropice Riscurile antropice de pe teritoriul comunei sunt date de reţele de utilităţi şi de turbinele eoliene. Un alt risc antropic este reprezentat şi de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere pe văile reţelei hidrografice.

Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc natural şi antropic identificate pe teritoriul comunei Valea Nucarilor, s-au conturat următoarele zone: Zone improprii amplasării construcţiilor reprezentate prin:

zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim permanent cu bandade protecţie delimitată conform Legii Apelor completată cu Legea 112/2006;

zonele inundabile aferente reţelei hidrografice cu caracter permanent; zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim nepermanent; zonele prezente pe versanţii dealurilor unde pantă terenului depăşeşte 30 grade; zonele de taluzuri naturale sau antropice; zonele cu prăbuşiri de roci active, sau parţial stabilizate; zonele afectate de trasee de utilităţi (linii electrice).

Zone bune de construit cu amenajări speciale reprezentate prin:

zonele cu drenaj insuficient unde amenajările ce urmează a fi executate constau din lucrări de drenare a apei pluviale sau ridicarea cotei amplasamentului construcţiilor;

zonele cu pământuri sensibile la umezire şi colapsibile (PSUC);


Pentru terenurile loessoide grupa B se va proceda la îmbunătăţirea terenului de fundare prin:

confecţionarea unei perne din material omogen compactat (loess, balast, piatră spartă); fundarea pe coloane de pământ compactate; consolidarea pământurilor prin silicatizare sau alte procedee chimice; consolidarea pământurilor prin procedee de argilizare şi colmatare a loessurilor.

Pentru terenurile loessoide grupa A se va proceda la îmbunătăţirea terenului de fundare prin compactarea terenului de fundare.

Zone bune de construit fară amenajări speciale reprezentate prin:

culmile deluroase unde terenul este constituit din roci stâncoase, dar şi zone de versant cu pantă sub 10 %, unde depozitele loessoide sunt superficiale;

La proiectarea fundaţiilor viitoarelor construcţii se vor avea în vedere următoarele recomandări:

amenajarea terenului se va face de aşa manieră încât să asigure evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii către emisarii din zonă;

adâncimea de fundare va fi cea impusă constructiv începând cu 0.80 m funcţie de caracteristicile terenului de fundare;

presiunea de calcul pentru dimensionarea fundaţiilor va fi stabilită la faza de proiect de execuţie (P.E.) funcţie de caracteristicile constructive ale fiecărui obiectiv în parte.

ECHIPĂRI TEHNICO - EDILITARE Gospodărirea apelor

Teritoriul comunei Valea Nucarilor la limită sudică, spre lacul Razelm, lacul Agighiol şi lacul Calica, este protejat faţă de inundaţii, prin îndiguiri cu precădere zonele limitrofe localităţilor.

Digurile sunt din pământ, parţial din piatră şi protejează terenurile agricole sau incintele piscicole. Tot la nivelul teritoriului există o reţea de canale de irigaţii cu staţii de pompare în general dezafectate şi canale de desecare pentru eliminarea surplusului de apă provenit din precipitaţii sau ridicarea cotei apelor freatice. Toate aceste lucrări şi amenajări s-au menţinut parţial cu excepţia sistemului de irigaţii care nu mai funcţionează.

La nivelul satelor există lucrări executate de regularizare şi consolidare văi torenţiale, care însă nu au eliminat riscurile existente. În faza de avizare se află o altă etapă de regularizare torenţi sat Agighiol, Valea Nucarilor şi Iazurile. Surse de apa

Singura sursa de apa de suprafata este Valea Cataloiului, care are un curs permanent si traverseaza centrul localitatii Agighiol, fiind puternic poluat organic. Surse subterane freatice

Stratul acvifer freatic din baza depozitelor loessoide este practic extins pe intreg teritoriul localitatilor, reprezenta pana acum catva timp singura sursa de apa subterana a peste


60% din gospodariile taranesti, desi este foarte vulnerabil la poluare, iar fantanile nu au zone de protectie sanitara si canalizare menajera nu exista.

Sursele subterane de adancime se afla localizate in sectorul vestic al localitatii Agighiol, spre Dealul Pietros si Dealul Causa Mare, la circa 150m. adancime. Pentru satele Valea Nucarilor si Iazurile, sursa de apa este tot de adancime, situata in nordul localitatii Valea Nucarilor, pe Dealul Nucarilor, la circa 800m. Lucrări hidroameliorative

Tot la nivelul teritoriului există o reţea de canale de irigaţii cu staţii de pompare, în general dezafectate şi canale de desecare pentru eliminarea surplusului de apă provenit din precipitaţii sau ridicarea cotei apelor freatice. Din cauza unei utilizări defectuoase, toate aceste lucrări şi amenajări au fost dezafectate şi şi-au pierdut utilitatea. Disfuncţionalităţi

Dezafectarea lucrărilor hidroameliorative determină o slabă utilizare a terenurilor agricole care necesită irigare sau care sunt în pericol de inundare;

Necesitatea realizării unui sistem de protecţie împotriva inundaţiilor justificată prin faptul că toate dezastrele se datorează faptului că de 15-20 de ani nu s-a mai lucrat la ravene să le cureţe. Rădăcinile lăstarilor au creat văi, apa fiind astfel aruncată din mal în mal, determinând “ruperea de maluri”. Debitul crescut pe ravene în perioada ploilor abundente a afectat şi reţeaua de apă potabilă a comunei, copacii căzuţi în timpul ploilor torenţiale au deviat cursul apelor afectând şi drumurile vântul puternic ploile abundente şi descărcările electrice au afectat mai multe instalaţii de distribuţie a energiei electrice de medie şi joasă tensiune.

Alimentarea cu apă

În prezent la nivelul comunei, sistemul de alimentare cu apă al gospodăriilor şi dotărilor este funcţional la capacitate în satele Agighiol şi Valea Nucarilor şi în curs de receptie în satul Iazurile. Localitatea Agighiol a beneficiat de finanţare prin HG 687/1997 şi de la bugetul local. În localitatea Valea Nucarilor s-a finalizat alimentarea cu apă prin finanţare de la bugetul local. În Iazurile sistemul de alimentare cu apă prin HG 920/2007, se află în faza de receptie la data intocmirii Raportului de Mediu, deci in cel mai scurt timp va fi functionala si in acest sat. Sat Agighiol Sistemul de alimentare cu apă existent, este compus din : Captare formată din două foraje cu adâncimea de 150 m, echipate fiecare cu electropompe submersibile cu caracteristici :

F1- Q= 3,85 l/s, H= 26,00 m, P= 2,2 Kw F2- Q= 3,85 l/s, H= 3,007 m, P= 3,0 Kw

Soluţia hidrologică adoptată pentru asigurarea debitului de apă necesar alcătuită din puţuri forate de adâncime, va consta în:

adâncimea H=150,00 m; diametrul de exploatare De= 225,00 m; numărul puţurilor nr.=2;


indicativele puţurilor F1, F2; debitul mediu de exploatare al unui puţ qex=4,0 l/s; debitul total al captării de apă subterană Q1= 2 x qex=8,00 l/s ; qnec= 7,70 l/s; distanţa între puţuri 250,00 m; lungimea captării L=290,00 m.

Zona de protecţie sanitară

Staţia de clorare se amplasează împreună cu rezervorul şi forajul F1, într-o incintă împrejmuită S=(45,88 x 43,81) = 2010 m2, a cărei suprafaţă se constituie în zonă de protecţie sanitară cu regim sever, conform HGR 930/2005 şi Scrisorii Ministerul sănătăţii nr. 10781/14.12.2005. Rezervor. Rezervorul care alimentează consumatorii din localitatea Agighiol este amplasat în extravilanul localităţii, pe o platformă amenajată la cota 80,50 m. Rezervorul are rolul de compensare a variaţiilor orare ale consumului de stocare a rezervei intangibile de apă pentru stingerea incendiilor şi de a asigura presiunea necesară funcţionării de pe reţeaua de distribuţie. Deoarece numărul de locuitori din satul Agighiol este aproximativ egal cu 2.000 de locuitori în conformitate cu Criteriile uniforme de proiectare din luna noimebrie 2002, s-a prevăzut o rezervă intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor de 54 m3 în rezervorul de compensare a consumurilor orare. Rezervorul are capacitatea de 400 m3 şi inmagazinează volumul de apă necesar compensării variaţiilor orare ale consumului (Vc= 255,97 m3) şi rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor (R1=153,18 m3). Rezervorul s-a realizat din elemente prefabricate (panouri metalice) cu dimensiunea de 1,22 x 1,22 m, preuzinate şi ansamblate sub forma unui recipient paralelipipedic suprateran, aşezat pe un sistem de grinzi transversale cu înălţimea de 60 cm, ce sunt aşezate pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm. Rezervorul va fi izolat termic la exterior cu ajutorul unor plăci din poliuretan protejate la exterior cu un plasic dur. Reţele de distribuţie La stabilirea reţelei de distribuţie s-au avut în vedere următoarele criterii:

Desfăşurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali şi determinarea zonelor aglomerate;

Amplasarea instituţiilor principale din localitate (primărie, biserică, şcoală, grădiniţă, industrii locale cu profil alimentar,etc.);

Prevederile P.U.G. si ale C.U. precum şi analiza făcută pe teren cu delegaţii Consiliului Local;

Posibilităţile de dezvoltare ulterioară a localităţii şi a extinderii lungimii şi capacităţii de transport a reţelei de distribuţie prin închiderea unor inele.

Dimensionarea reţelelor de distribuţie s-a făcut în ipoteza în care apa se distribuie prin

cişmele amplasate în curţi, considerându-se debitul specific pentru nevoile gospodăreşti de 80 l/om.zi.


Reţeaua de distribuţie este prevăzută din tuburi PEID, PN6 şi poate transporta un debit de Q=12,40 l/s. Lungimea totală a reţelei de distribuţie aferentă localităţii Agighiol (conform studiilor topografice), este de 14.967 m. Reţea de aducţiune Pe traseul reţelei de aducţiune: 4 subtraversări de viroagă cu De 110 mm, PN6, 1 cămin vană, 1 camin aerisire. Debitul calculat, s-a determinat pentru etapa 2031 cu o populaţie de 2113 locuitori. Sat Valea Nucarilor şi sat Iazurile

Localităţile Valea Nucarilor şi Iazurile, comuna Valea Nucarilor, judeţul Tulcea nu au sursă de apă potabilă singura alternativă fiind în prezent cea de a consuma apă din fântâni de mică adâncime cu debite reduse apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, fiind poluată de apele pluviale de suprafaţă de infiltraţiile de la latrine şi de la dejecţiile animale, cu riscuri majore pentru sănătatea populaţiei. Pentru asigurarea debitelor de apă potabilă pentru toate gospodăriile localităţilor Valea Nucarilor şi Iazurile comuna Valea Nucarilor s-au proiectat şi executat cu finalizare in anul 2010, următoarele lucrări:

execuţia a trei foraje, cu adâncimea maximă de 100 m, cu următoarele caracteristici: - Debit maxim de exploatare/foraj Q=25 l/s - Adâncimea 100 m

echiparea forajelor cu electrompompe submersibile, cu urmatoarele caracteristici: - Q=6,94 l/s=25 mc/h; H= 120 mCA; N= 30 Kw - realizarea cabinelor pentru foraje; - realizarea racordului electric pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor

de pompare de la foraje şi a staţiei de clorinare; - realizarea unei staţii de clorinare a apei, în zona forajelor; - realizarea unui rezervor de înmagazinare a apei, cu capacitate 400 mc; - conducta de refulare Dn 200 mm, de la foraje rezervorul de inmagazinare a apei

Pn 10 atm realizată din ţeavă PE100 SDR17 montată îngropat pe pat de nisip grosime 15 cm la adâncimea de 1,30 m;

- conducte de distribuţie în localitate, curgere gravitaţională, PN 6 atm, realizate din ţevi PE80 SDR 17.6, montate îngropat pe pat de nisip, grosime 15 cm, la adâncimea de 1,00 m;

- realizarea împrejmuirii din zona forajelor şi a staţiei de clorinare, cu perimetrul împrejmuirii de 240 ml, în vederea asigurării zonei de protecţie sanitară la foraje şi staţia de clorinare;

- realizarea împrejmuirii din zona rezervoarelor de înmagazinare a apei cu dimensiunile L x l x H=50 x 50 x 2 m, perimetrul împrejmuirii = 50 x 4 buc =200 ml, în vederea asigurării zonei de proteţie sanitară la rezervoare.

Lungimea totală a conductelor proiectate este: lungime conductă de refulare (dintre foraje şi rezervorul de înmagazinare) L= 836 ml,

ce va fi realizată cu conductă PE 100 SDR 17, Pn 10 atm, Dn 200 mm;


lungime conductă de aducţiune şi reţele de distribuţie a apei L=7.907 ml, ce va fi realizată din conductă PE 80 SDR 17.60, Pn 60 atm, Dn200 mm ÷ 63 mm. Pentru asigurarea debitelor de apă solicitate, s-a realizat alimentarea cu apă a

localităţilor Valea Nucarilor şi Iazurile, din cele trei foraje proiectate, captarea apei din aceste foraje şi stocarea ei într-un rezervor de înmagazinare închise, capacitate 400 mc. Clorarea apei s-a propus a se realiza în conducta de refulare, care transportă apa captată între foraje şi rezervoarele de înmagazinare închise.

De la rezervorul de înmagazinare a apei, capacitate 400 mc închis va fi alimentat gravitaţional, reţelele de distribuţie a apei, proiectate cu doametre cuprinse între 200 mm şi 63 mm, realizate cu conducte PE 80 SDR 17.6, Pn 6 atm.

Sistemul de alimentare cu apă centralizat în localităţile Valea Nucarilor şi Iazurile este finalizat în ceea ce priveşte reţelele de distribuţie, aducţiune, puţuri forate şi rezervor, urmând ca în perspectiva apropiată sa demareze racordarea gospodăriilor. Probleme conflictuale şi disfuncţionalitaţi

Se apreciază ca la nivel de comună, alimentarea cu apa în sistem centralizat, asigura alimentarea populatiei in totalitate, la debite corespunzătoare. Lungimea reţelelor de distribuţie acoperă relativ 95% din suprafeţele satelor şi ale locuitorilor. La nivel stradal au fost prevăzute cişmele şi hidranţi exteriori.

Canalizarea

În prezent, în comuna Valea Nucarilor nu există sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social – culturale se evacuează în bazine vidanjabile, o mare parte folosind latrine uscate.

Dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului proprietăţilor.

În procesul de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale. Deasemenea infiltrarea apelor uzate menajere în pamânt conduce la infestarea stratului acvifer freatic. Apele pluviale din zonă sunt evacuate liber la suprafaţa terenului în cursurile de apă ce străbat teritoriul comunei. Dezvoltarea centrelor populate implică creşterea gradului de confort al populaţiei şi consumul unor cantităţi sporite de apă. Conform Planului Urbanistic General, asigurarea evacuării apelor uzate menajere se înscrie în rândul problemelor majore, acute şi dificil de rezolvat.

Acest element precum şi creşterea gradului de urbanizare, ridică probleme deosebite din punct de vedere al asigurării salubrităţii centrelor populate şi al evacuării apelor rezultate de la folosinţe. Actualmente se pune din ce în ce mai mult în lume problema protecţiei calităţii resurselor de suprafaţă atât pentru asigurarea necesarului de apă , cât şi pentru protejarea sănătăţii locuitorilor. Astfel în centrele populate rezultă zilnic cantităţi importante de deşeuri de natură organică sau minerală. Toate aceste deşeuri în special cele de natura organică precum şi cele nocive de natura minerală constituie un pericol pentru sănătatea oamenilor.

Murdăriile poluează aerul, solul, apa şi constituie un focar de infecţie în care se dezvoltă bacterii patogene cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoză. În scopul protecţiei sănătăţii oamenilor, toate deşeurile care se produc, trebuie să fie evacuate cât mai rapid şi neutralizate în condiţii care să asigure distrugerea lor şi reducerea efectului lor dăunător, în limite admise de normele igienico- sanitare. Având în vedere Strategia de dezvoltare durabilă a comunei, prevederile Planului Urbanistic General normele de mediu potenţialul comunei de a se dezvolta


şi necesitatea îmbunătăţirii calităţii vieţii locuitorilor se propune realizarea unui sistem centralizat de canalizare menajeră. Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate a fost transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic, ce a fost modificată şi completată ulterior de HG 352/2005. Planul de acţiune la nivel naţional privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate prevede realizarea reţelelor de canalizare până în 2022 pentru toate aglomerările între 2.000 si 15.000 locuitori. Pe plan economic alternativa de a nu se face nimic va atrage după sine mărirea costurilor legate de gestionarea apelor uzate, atât la nivelul solicitantului – comuna Valea Nucarilor – cât şi la nivelul populaţiei locale. S-au luat de asemenea în considerare sancţiunile materiale ce vor trebui suportate de comunitate în baza Hotărârii nr. 138/1994 emisă de Guvernul României privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul apelor. Pentru comuna Valea Nucarilor, care aspiră la ocuparea unui loc de frunte în gradul de atractivitate rural, conservarea capitalului natural şi asigurarea standardelor de calitate europeană a vieţurii pentru localnici şi pentru potenţialii turişti, devin priorităţi ale strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului. Ţinând cont de situaţia existentă şi de priorităţile de dezvoltarea viitoare ale comunei Valea Nucarilor în aceste condiţii realizarea unui sistem centralizat de canalizare şi realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate va determina o serie de efecte pozitive, cum ar fi:

intensificarea activităţilor economice şi sociale la nivelul comunităţii vizate de proiect; diminuarea discrepanţelor existente între diversele localităţi şi zone din România, între

localităţile din mediul rural şi cel urban, precum şi dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

creşterea calităţii vieţii în cadrul comunităţii; crearea unui cadru favorabil sănătăţii populaţiei; îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor; atragerea unui număr ridicat de investitori în zonă; conformarea la restricţiile de mediu şi cele de ordin legislativ impuse în prezent de

legislaţia naţională; eliminarea unor costuri suplimentare legate de gestionarea apelor uzate, atât la nivelul

solicitantului – comuna Valea Nucarilor – cât şi la nivelul propulaţiei locale; Există în fază de execuţie documentaţii privind:

Sistem centralizat de canalizare şi staţie epurare – sat Agighiol; Sistem centralizat de canalizare şi staţie epurare in satele Valea Nucarilor şi Iazurile.


Lipsa sistemului de canalizare a apelor menajere are efecte negative dintre care cele mai importante sunt:

evacuarea apelor uzate în fose sau direct în rigolele de la marginea străzilor, constituind focare de infecţie;

infectarea pânzei freatice şi implicit a fântânilor şi puţurilor care mai sunt utilizate, în special pentru irigarea culturilor de grădină şi adăparea animalelor, constituind indirect sursa de poluare pentru locuitori.


La acestea contribuie şi faptul că localităţile sunt dotate cu reţele de apă, telefonie şi drumuri. Gospodărie comunală Deşeurile provin în principal din activităţile de consum, activităţi comerciale şi mult mai limitat din surse industriale. Cele mai mari cantităţi sunt reprezentate de deşeurile textile, celulozice şi mai puţin de cele metalice. Colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere s-a făcut la nivelul comunei, până în anul 2009 pe platforme de gunoi şi puţuri seci existente la nivelul fiecărei localităţi. Conform H.G. nr. 349/2005, s-a impus închiderea depozitelor neconforme la nivelul întregii ţări, iar comuna Valea Nucarilor s-a conformat acestei hotărâri. Toate platformele de gunoi, au fost închise şi acoperite. Ţinând seama de prevederile HG 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor HG 1470/2004, privind aprobarea strategiei şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, precum şi HG 349 /2005 privind depozitarea deşeurilor la nivelul judeţului Tulcea, s-a realizat o rampă ecologică care va asigura în prima fază colectarea deşeurilor de la nivelul zonei de est. În prezent, la nivelul comunei se află în execuţie două staţii de transfer deşeuri menajere, pe platforme situate în satele Agighiol şi Iazurile, în incintele fostelor C.A.P.-uri. Sistemul va consta în precolectarea prin aport individual la platforme comune pentru două sau patru fracţii (hârtie/carton, alte reciclabile, bidegradabile reziduri). Colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza cu autogunoiere de mare capacitate către rampa ecologică de la Tulcea, până la realizarea rampei de la Mahmudia. Comuna Valea Nucarilor nu are in prezent un serviciu de salubritate independent, dar prin gestiune directa isi propune in acest moment sa rezolve problema colectarii si transportului deseurilor menajere din teritoriul administrativ. În comună nu există depozite de deşeuri industriale. La nivelul comunei există patru cimitire: unul în Agighiol extins, unul în Iazurile şi două în Valea Nucarilor, ca urmare a extinderii cu o suprafaţă suplimentară, cimitire la care distanta minima pana la prima casa locuita este respectata conform normelor in vigoare. Disfuncţionalităţi

Sistemul de colectare a deşeurilor menajere e necesar a fi îmbunătăţit în sensul realizării staţiilor de transfer, platforme beton, containere selective, împrejmuire;

Necesitatea procurării unei autogunoiere care să asigure transportul deşeurilor spre rampa ecologică;

Rezolvarea colectarii selective la sursa şi transportul la staţia de transfer; Cimitirele existente satisfac necesităţile comunei se va avea în vedere păstrarea

distanţei de protecţie sanitară conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătăţii.

Depozite de deşeuri menajere şi periculoase

În conformitate cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, spaţiile de depozitare din zona rurală care trebuiau rezolvate până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi introducerea acestuia în circuitul natural sau închidere conform “Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri periculoase” - mentionam ca in comuna problema este rezolvata. Varianta de precolectare a deşeurilor menajere prin aport individual se va face


la platforme comune pentru patru fracţii, ce se afla în curs de amenajare în satele Agighiol şi Iazurile. Comuna Valea Nucarilor este membră în Asociaţia de Dezvoltare interjudeţeană a infrastructurii de deşeuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea şi implementarea “Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor, jud.Tulcea” Alimentare cu caldura Asigurarea cu căldură a locuitorilor se realizează în cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemn, cărbuni, deşeuri agricole) excepţie fac unităţile de învăţământ. Principala disfuncţionalitate o constituie lipsa instalaţiilor de încălzire centrală în spaţiile socio-culturale administrative ceea ce contribuie la reducerea confortului termic. Alimentare cu gaze naturale Comuna Valea Nucarilor nu este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a comunei Valea Nucarilor este asigurată de reţeaua de medie tensiune de 20 Kv, ce se ramnifică în teritoriu pentru fiecare sat, reţelele aeriene fiind pozate adiacent limitelor intravilanelor. Posturile de transformare sunt de tip aerian şi se alimentează din reţeaua de medie tensiune. Reţeaua de medie tensiune de 20 Kv este pozată pe stâlpi de beton tip Renel. Sat Valea Nucarilor Posturile de transformare sunt montate aerian şi urmatoarele capacităţi:

P.T.1 – sat – 20/0,40 1 x 250 Kva P.T.2 – sat – 20/0,40 1 x 100 Kva P.T.Vinificaţie – 20/0,40 1 x 160 Kva P.T.fost CAP -– 20/0,40 1 x 160 Kva

Sat Iazurile P.T.1 – sat – 20/0,40 1 x 250 Kva P.T.2 – sat – 20/0,40 1 x 100 Kva

Sat Agighiol P.T.1 – sat – 20/0,40 1 x 100 Kva P.T.2 – sat – 20/0,40 1 x 100 Kva P.T.fost C.A.P. – 20/0,40 1 x 100 Kva

Posturile de transformare sunt interconectate între ele prin reţeaua aeriană de medie

tensiune de 20 Kv. Consumatorii sunt alimentaţi prin linii de joasă tensiune aeriene. Alimentarea cu energie electrică este integrală şi satisfăcătoare, dar în condiţiile în care propunerile de dezvoltare şi extindere a intravilanelor vor fi materializate se vor lua măsuri de:

majorarea puterii instalate în satele Agighiol, Valea Nucarilor şi Iazurile; extinderea sistemului de iluminat stradal pe străzile principale şi laterale; extinderea reţelei electrice şi posturi noi de transformare în zonele propuse la extindere,

neacoperite din punct de vedere electric;


lucrări reparaţii şi înnoire a reţelelor în zonele în care s-au evidenţiat deteriorări. Telefonie

Infastructura de telecomunicaţii este acoperită pe toate căile: telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu şi internet. O rată scăzută a populaţiei beneficiază de aceste mijloace: 60% telefonie mobilă, 70% televiziune prin antene proprii şi 10% din locuitori au acces la internet.

Comuna este deservită de Compania Naţională Posta Română S.A. prin două oficii poştale ce aparţin de Direcţia Generală de Poştă Tulcea, companie care furnizează prin agenţii săi servicii poştale tradiţionale. Există servicii poştale de urgenţă (Fan Courier, etc.). Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate de Societatea Naţională de Telecomunicaţii Romtelecom, Direcţia de Telecomunicaţii Tulcea, pentru telefonie fixă.

Numărul abonaţilor telefonici variază între 101 în anul 2000 şi 79 în anul 2005 în scădere. Reţeaua telefonică este constituită din circuit fizic (fire pe stâlpi de lemn) pâna la intrarea în sate şi cablu telefonic aerian de-a lungul drumurilor judeţene. Locuitorii beneficiază de servicii radio-tv şi televiziune prin cablu sau satelit asigurate de diversi operatori (Dolce, DIGI RCS&RDS, PCNET, etc). Sistemul de comunicaţii prin cablu sau satelit, telefonie mobilă asigură necesarul solicitat de locuitorii comunei şi este asigurat de Vodafone, Cosmote, Orange.


Nu există probleme legate de racordarea la sistemul fix de telefonie, cererile fiind satisfăcute de reţelele mobile de telefonie. Serviciile radio-Tv sunt suficiente. Seviciile poştale sunt satisfăcătoare.

DISFUNCTIONALITATI LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATILOR

Din analizele făcute, au rezultat un număr de disfuncţionalităţi cu relevanţă în contextul socio-economic actualizat pe domenii : Agricultura

Organizarea deficitară, framântarea exagerată a proprietăţilor agricole; Culturi care dau producţie variabile în timp si spaţiu datorită posibilităţilor materiale

reduse; Dezechilibrarea structurii pe categorii de folosinţă a terenului; Dezechilibrarea structurii pe categorii de cultură; Dotarea actuală cu utilaje agricole, insuficienţă; Funcţionarea necorespunzatoare a sistemului de aprovizionare tehnico- materială a

serviciilor pentru agricultură; Existenţa redusă a unităţilor locale de prelucrare a producţiei agricole; Slaba implicare în preluarea producţiei agricole de la producător; Reducerea efectivelor de animale.


Industrie Posibilităţi reduse de prelucrare a produselor agricole; Volum redus al investiţiilor străine şi extra comunale în activităţile industriale; Inexistente atelierele de manufactură tradiţională.

Turism

Nu există activitatea turistică profesionistă; Capacitate de cazare inexistentă; Existenţa insulei Popina, cu caracter propice cererei balneoclimaterice, poate ajuta şi

impulsiona turismul cu investiţii mici şi cu o campanie de publicitate susţinută. Servicii

Domeniul serviciilor este reprezentat doar în reşedinta de comună; Din sectorul terţiar lipsesc servicii de mare importanţă, reparaţii, întreţinere, servicii de

gospodarie comunaă (salubritate, alimentare cu apă, etc.); Lipsa mijloacelor mecanizate pentru agricultură.

Reţeaua de localităţi

Necesitatea rezolvării sistemului de canalizare ape menajere si statii de epurare(una pentru Valea Nucarilor si Iazurile si una pentru Agighiol).

Populaţia şi resursele de muncă

Tendinţa accelerată de îmbatrânire a populaţiei ce ridică probleme de investiţii pentru ocrotirea sănătăţii, servicii sociale, pentru asigurarea bătrâneţii;

Predominare a populaţiei active în sectorul primar, agricultura; Grad ridicat al şomajului circa 20%; Populatia activă reprezintă circa 35%; Disfuncţiunile se regăsesc în neacoperirea necesarului de forţă de muncă, pierderea

interesului pentru activităţile agricole, din cauza lipsei facilităţilor şi a creşterii preţurilor utilajelor şi serviciilor.

Locuirea

Fond de locuit învechit, realizat din materiale tradiţionale, nedurabile, calitativ inferior sub aspectul confortului;

Disfuncţionalităţi majore, ce trebuiesc remediate: sărătura ce afectează zonele adiacente văilor ce traversează satele Valea Nucarilor, Iazurile şi Agighiol sărătură ce afectează litoralul lacului Razelm şi pericolul de inundare din ravenele satului Agighiol;

Sistem local de încălzire; Zone cu P.O.T. si C.U.T. foarte mic.

Dotări social – culturale

Necesitatea asigurării cu cadre specializate pentru unităţile de învăţământ, la discipline precum limbi străine, muzică, psiholog;

Lipsa de preocupare a populaţiei pentru recalificare şi reconversie profesională; Slaba dotare a bazei sportive;


Inexistenţa parcurilor, terenuri de joacă pentru copii. Circulaţie

Drumuri cu îmbrăcăminte degradată, ce necesită reparaţii; Drumuri săteşti nemodernizate cu profile necorespunzătoare; Lipsa pistelor de biciclişti, trotuare, parcări; Intersecţii inadecvate; Transportul local din comună, până în oraş este regulat şi satisfăcut de mai multe

societăţi. Alimentare cu apa

În curs de receptie in satul Iazurile, in momentul intocmirii Raportului de Mediu. Alimentarea cu apa este functionala in satele Valea Nucarilor si Agighiol.

Canalizare

Lipsa reţelelor de canalizarea ape menajere si statii de epurare (există studii de specialitate aprobate).

Alimentare cu energie electrică

În curs de realizare, modernizarea reţelei de alimentare cu energie electrică. Telecomunicaţii:

Suplimentarea posturilor telefonice în sistem telefonie mobilă. Probleme de mediu

Degradarea unor terenuri prin eroziune şi exces de umiditate; Lipsa informaţiilor privind sursele de poluări a factorilor de mediu: aer, apa, sol.

Depozitarea deşeurilor menajere:

În curs de realizare staţii de transfer deşeuri menajere; Sistemul de precolectare deşeuri menajere, deficitar; Inexistenţa unei rampe ecologice sau a unei rampe de transfer în localităţile limitrofe.

Lucrări de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inudaţiilor

Elaborarea programelor de management al riscului la inundaţii Zone istorice, situri arheologice

Lipsa unei strategii viabile care să conducă conservarea şi punerea în valoare a vestigiilor trecutului.

Pe teritoriul satuluiValea Nucarilor se află ruinele unei cetăţi romane de-a lungul pârâului Calica, o necropolă română, în estul satului şi tumuli funerari la est şi vest de sat, marcând un drum antic. Se condiţionează construirea de obţinerea avizului ICEM. Se evidenţiază un dezechilibru între resursele comunei şi dezvoltarea sa economică, cu resurse mari pentru activităţi de tip industrial, energetic, puţin exploatate şi cu capacităţi în producţia agricolă, legumicolă şi zootehnică nefolosite.


O evoluţie pozitivă şi benefică pentru comună o constituie dezvoltarea parcului eolian de 140 MW, ce se va finaliza în anul 2011, dar un potenţial în continuare de exploatat. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI

Trecerea la un nivel superior de dezvoltare în prima fază comportă o revizuire a zonelor

funcţionale - completarea cu dotări noi (spaţii recreative, zone de agrement, spaţii polivalente, spaţii comerciale, servicii turistice). Sunt necesare schimbari ale aspectului construcţiilor existente şi prevederea în perspectivă a clădirilor care corespund din punct de vedere calitativ şi estetic, cu funcţiunile de bază. În urma consultării cu populaţia comunei şi cu membrii administraţiei locale, asupra politicii proprii de dezvoltare a localităţilor, au rezultat următoarele necesităţi relevante pentru documentaţia de faţă : Dezvoltarea infrastructurii de bază :

realibilitarea şi modernizarea sistemului stradal; construcţia de locuinţe; dezvoltarea serviciilor şi activităţi productive; modernizarea şi realizarea fondului locuibil existent; dezvoltarea infrastructurii de transport.

Creşterea potenţialului economic al zonei:

utilizarea în mod durabil a resurselor capitalului natural (resurse turistice, resurse energii neconveţionale);

valorificarea bunurilor şi serviciilor generate de capitalul natural.

Regenerare rurală reabilitarea clădirilor cu valoare de patrimoniu şi punerea în valoare a acestora; reabilitarea rurală prin refacerea şi dezvoltarea centrului de comună; stabilirea regulilor de utilizare raţională a terenurilor.

Protecţia mediului

îmbunătăţirea calităţii apei managementul integrat al deşeurilor lucrări de consolidare şi reabilitare văi torenţiale mărirea şi îmbogăţirea spaţiilor verzi

Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei

dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, persoane vârstnice, persoane cu handicap);

reorientarea profesională; informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea acestora în problematica localităţii; îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală; modernizarea spaţiilor destinate activităţilor socio-culturale şi sportivă;


susţinerea şi promovarea festivalurilor tradiţionale; întărirea coeziunii între administraţia publică şi organizaţiile non- guvernamentale,

între toate serviciile descentralizate şi ONG-uri pentru rezolvarea problemelor de interes comunitar;

asigurarea transparenţei actului decizional pentru încurajarea participării cetăţenilor la dezvoltarea politicilor şi la susţinerea deciziilor locale;

promovarea prin marketing agresiv a comunei Valea Nucarilor, ca furnizor de resurse şi servicii turistice;

organizarea turismului de agrement: vânătoare şi pescuit; amenajarea zonelor de agrement; crearea infrastructurii necesară turismului.

Deoarece actualele obiective strategice de dezvoltare, mărimea numărului de locuitori şi tipul de organizare ca aglomerare rurală sunt premise ferme comuna va continua să se extindă pe terenurile disponibile din jur, ţinându-se seama de toate categoriile de bariere existente şi de direcţiile prioritare de evoluţie.


1.3 Relaţii cu alte programe şi planuri relevante

Planul Urbanistic General al comunei Valea Nucarilor a fost elaborat având în vedere Strategia Judeţeană, precum şi prevederile POS Mediu, care reprezintă unul din cele mai importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor naţionale şi sectoriale de mediu, cu respectarea priorităţilor de dezvoltare naţionale după cum au fost stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Planul Urbanistic General se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în documentele/strategiile judeţene şi naţionale: Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu; Planul Local de Acţiune pentru Mediu Tulcea; Strategia de Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025; Planul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Tulcea în perioada 2007-2013; Master plan judeţul Tulcea privind apa-apa uzată; Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor; Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - Regiunea 2 Sud-Est; Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor 2007 - 2013; Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – Tulcea; POS Mediu 2007-2013;

Obiectivele POS sunt: Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de

alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015; Ameliorarea calităţii solului prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea

numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015; Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi cu

cele noi preluate de localităţi până în 2015; Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea

implementării reţelei NATURA 2000; Reducerea riscului de dezastre naturale prin implementarea măsurilor preventive în

cele mai vulnerabile zone până în 2015; Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme

de producere şi distribuţie centralizate; Strategia cu privire la serviciile publice de încalzire urbană; Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de salubrizare şi a managementului

integrat al deşeurilor solide; Strategia Naţională pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi

publice; Strategia Natională pentru protectia impotriva inundaţiilor; Strategia Naţionala pentru protectia atmosferei.


2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului

Evaluarea starii actuale a mediului s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile

în momentul elaborarii Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuti în vedere în cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

2.1.1. Descrierea fizico-geografica a comunei Valea Nucarilor

Amplasamentul comunei Valea Nucarilor, se găseşte în Podişul Dobrogei de Nord la baza Dealurilor Tulcei, cu înălţimi medii de 150 m – 200 m, mai domoale, dar dominante de o mulţime de vârfuri calcaroase izolate, ce coboară uşor spre sud - Dealul Pietros – 206 m sau se prelungeşte prin culmi înguste şi coline în est (Beştepe – 242 m) şi regiunea joasă a lacului Razelm. Regiunile geografice joase ocupă periferia judeţului Tulcea, din vestul nordul şi estul lui. Din aceste regiuni geografice joase fac parte Câmpia luvială a Dunării (lunca), Delta Dunării, Câmpia Litorală a Razelmului (partea nordică).

Dealurile Tulcei constituie cea mai joasă regiune geografică a Dobrogei vechi kimerice transformată de acţiunea puternică a agenţilor externi într-o alternanţă de dealuri insulare şi de câmpii joase. Aceasta regiune vine în contact direct cu lunca şi Delta Dunării, iar în sud cu complexul lacustru Razelm şi cu treapta cea mai înaltă deluroasă a Bazinului Babadag. Sub raport morfohidrografic, Dealurile Tulcei şi implicit colinele Mahmudiei, prezintă o orientare evidentă impusă de culmea deluroasă nordică dintre pasul Sarica şi localitatea Dunavăţ, pe unde trece cumpâna apelor. Pe latura nordică apar diferite trepte sau terase loessoide fragmentate de către torenţi scurţi. Morfologic caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor deluroase cu versanţi prelungi, acoperiţi de loess şi altitudine mică cum apar şi în colinele Mahmudiei din partea de est a zonei. Insularitatea masivelor deluroase se datoreşte atât eroziunii efectuate de agenţi externi, cât şi înecării lor în pătura groasă de loess, care ocupă o suprafaţă foarte mare. Culmea principala nordica formată din Dealurile Parcheşului Somovei Redii Beiului şi Beştepe (cele cinci dealuri) cu altitudine maximă de 243 m, este destul de ondulată, cu multe înşeurări şi masive izolate cu roci dure. Spre est peste pasul Murighiol apar numai câteva dealuri cu înălţimi sub 100 m ce ajung până la satele Dunavăţ în extremitatea acestui pinten, înecate în loess şi dune de nisip. Partea sudică a regiunii Tulcea este mult mai fragmentată. Delta Dunării constituie cea mai complexă regiune geografică, dar şi cea mai unitară sub toate aspectele. Această zonă prezintă altitudini reduse în general sub 150 m, cu o alcătuire geologică reprezentată predominant de calcare trasice care au permis modelarea unor suprafeţe tabulare, framentate


de văi largi, presărate din loc în loc cu inselbeguri , martori de eroziune ce corespund cu rocile dure.

Relief de dealuri (Dealul Pietros)

Relieful de dealuri este reprezentat prin culmi izolate uneori cu aspect de măguri cu vârfuri rotunjite şi versanţi prelungi acoperiţi de grohotişuri sau de loessuri. Altitudinea dealurilor în zona comunei Valea Nucarilor este de maxim 205,60 m, în Dealul Pietros situat în partea de vest.

Dealul Pietros se continuă spre sud cu dealul Căuşa Mare cu altitudinea de 168,20 m. În general altitudinile sunt mai mici de 150 m astfel:

În partea de nord si nord est a comunei Colina Cotu Şoselei – 148,10 m, Movila Sălbatică – 133,50 m, dealu Tăuşan 118,00 m, dealul Nucarilor – 94,70 m;

În partea de est sud est, dealurile au înălţimi mai mici, cu aspect de movile (Movila Săpată - 81,60 m, Movila lui Bocioagă – 70,00 m , Movila Retezată – 85,30 m). Insula Popina este situată în partea de nord a lacului Razelm şi prezintă o altitudine de

47,80 m cu un relief uşor bombat, cu faleze abrupte spre limita cu comuna Murighiol, iar spre vest cu glacisuri marginale întinse, acoperite cu loess. Câmpia Nucarilor , reprezentată prin relief cu pantă de până la 10% pe care s-au dezvoltat satele care formează comuna Valea Nucarilor. Altitudinea reliefului de câmpie este cuprinsă între 15-75 m.


Campia Nucarilor Zona terasei de abraziune marină formează un golf larg pe care se grefează Complexul lacustru Razelm – Sinoe. Zona limitrofă lacului Razelm prezintă o altitudine cuprinsă între 0 – 5,00 m şi prezintă suprafeţe mlăştinoase mai ales la coada lacurilor. Terasa de abraziune si zone mlastinoase


Complexul Razelm-Sinoe este cea mai mare întindere lacustră atât de pe litoralul românesc al Mării Negre, cât şi din întreaga ţară, cu o suprafaţă de peste 800 km2. Ţărmul nordic şi vestic este reprezentat prin vechea faleză marină, întreruptă pe alocuri de văi şi depresiuni. Are o formă lobată din cauza unor intrânduri ale uscatului (Cotul Mare, Cotul Mic şi Cotul Schelei) care separă lacurile marginale Agighiol , Calica şi Balta Calica. Grindul Schelei separă balta Calica de lacul Razelm. Are o formă lobată din cauza unor intrânduri ale uscatului (Cotul Mare, Cotul Mic şi Cotul Schelei) care separă lacurile marginale Agighiol , Calica şi Balta Calica. Grindul Schelei separă balta Calica de lacul Razelm. Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei Valea Nucarilor aparţine bazinului prin cuveta lacustră Razelm. Lacul Agighiol este situat în prelungirea Cataloiului şi Tulcea iar în lacul Calica se varsă Valea Nucarilor. Văile prezintă debite mici dependente de precipitaţii. Teritoriul comunei are amenajate numeroase canale de desecare – irigaţie. Formarea acestei cuvete s-a realizat în două etape : Etapa I – Pregătitoare cu o fază de abraziune în care se formează golfurile Razelm –

Sinoe, văile de tip liman şi se individualizează martorii de abraziune Popina, Grădiştea, Bisericuţa şi o fază de acumulare în care se depune un orizont prăfos cenuşiu marin ce constituie baza complexelor litologice ulterioare;

Etapa a II a – a formării lacurilor, perioadă în care este închis vechiul golf pe aliniamentul grindurilor şi se individualizează lacurile. Geologia- Dobrogea de nord aparţine Orogenului nord dobrogean situat între falia

Peceneaga – Camena la sud şi falia Sfântu Gheorghe la nord şi nord est. Dobrogea de nord prezintă o structură diversificată reprezentată prin unităţile alpine cutate – Pânza de Măcin, Pânza de Niculiţel şi Pânza de Tulcea. În cadrul comunei Valea Nucarilor apar depozite ce aparţin Pânzei de Tulcea cu depozite triasice antrenate într-o structură anticlinală şi depozite jurasice ce formează structuri sinclinale. Aceste formaţiuni au fost acoperite de un depozit de loess de vârstă Pleistocen mediu – pleistocen superior, depus pe un relief precuatenar. Acest depozit a fost îndepărtat prin procese de eroziune şi deflaţie de pe zonele mai înalte ale dealurilor şi depuse cu grosimi mari pe zonele de eroziune ale văilor.


Depozite triasice pe Dealul Pietros În zona limitrofă lacurilor apar ele mai tinere depozite de vârstă holocen superior. Pânza de Tulcea este reprezentată în zonă prin depozite ce aparţin Triasicului mediu şi superior. Ciclul de sedimentare triasic debutează cu formaţiuni detricice Wefenian inferioare, care pe alocuri cuprind în bază şi nivele de vârstă permiană. Din Werfenianul superior până în Norian, în cuprinsul Pânzei de Tulcea se dezvoltă o succesiune carbonatică ce debutează cu depozite marnocalcaroase seccedate de o stivă ce provine dintr-o platformă carbonatică care prezintă diferenţieri la aproape toate nivelele Triasicului mediu şi superior. Faciesurile neritice predomină în partea externă iar cele de apă mai adâncă în partea internă. Formaţiunile de tip fliş ocupă intervalul Jurasic inferior şi mediu (flişul de Nalbant – gresii liasice) ce aflorează în partea de est a localităţii Valea Nucarilor. Pleistocenul mediu – superior ( qp22-qp3). Ocupă o suprafaţă mare zona de eroziune a văilor şi baza versanţilor şi este reprezentat prin complexul loessoid alcătuit din loessuri prăfoase şi prăfos argiloase ce continuă cu unele intercalaţii argiloase.


Depozite triasice pe Dealul Pietros Holocenul superior - este reprezentat prin nisipuri, prafuri şi lentile de mâluri, neconsolidate de origine deltaică sau marină. Alternanţa uscat – apă şi schimbările atât în plan orizontal cât şi vertical a nivelurilor de bază se evidenţiază prin plajele îngropate cu orizonturi de nisipuri cochilifere intercalate în depozite cu granulaţie mai fină. Formaţiunile litologice care intră în alcătuirea grindurilor sau se găsesc pe fundul lacurilor pot fi grupate în linii mari în mai multe complexe. În sud predomină cele nisipoase – prăfoase, cu un conţinut redus de argile (< 20%), iar la contactul dintre lacul Razelm şi Deltă la sud de braţul Sfântu Gheorghe să predomine cele de origine turbă. Faza de golf în lacul Razelm, este evidenţiată de un orizont marin alcătuit din praf nisipos cu aspect mâlos cu lentile de nisipuri fine uneori cocilifere îndesate care confirmă variaţiile de nivel ale mării şi aparişia cordoanelor litorale. Geneza cordoanelor litorale şi a grindurilor este strâns legată de evoluţia Deltei Dunării.Vârsta formaţiunilor este de circa 1500- 3500 ani. Consideraţii tectonice

Pânza de Tulcea ce apare în partea de est a Dealurilor Tulcei se caracterizează prin prezenţa anticlinalului ce traversează de la nord la sud dealurile Pietros şi căuşa mare şi o structură sinclinală evidenţiată în dealul Movila Retezată. Hidrogeologie

Apele freatice sunt situate la adâncimi mici de 0.50 – 0.60 m în apropierea lacurilor. Ele provin din infiltrarea apelor meteorice prin depozitele de nisip sau apelor marine în perioada furtunilor. Datorită granulaţiei fine a sedimentelor şi a naturii acestora (argilă, praf şi nisip fin) nu este posibilă izolarea apelor subterane de adâncime de apele freatice. În funcţie de inălţimea


şi dimensionarea cordoanelor litorale apa mării pătrunde în lacuri. Reţeaua apelor curgătoare, reprezentată de cele 4295 de râuri este colectată în cea mai mare parte de Dunăre, doar micile râuri dobrogene care se varsă în complexul lagunar Razelm sau, prin limana maritimă, în Marea Neagră nu aparţin bazinului dunărean. Reţeaua hidrografică a zonei studiate este dominată de câte un curs de apă permanent ce străbate fiecare dintre satele comunei. Lacurile Agighiol şi Calica ce formează un tot unitar prin corespondenţă cu lacul Razelm impresionează prin numărul lor mare şi bogăţia elementelor faunistice şi floristice prezente. Sunt variabile ca suprafaţă, dar adâncimea lor nu depăşeşte 3 m. Constituie importante zone de

pescuit, dar şi de agrement şi recreere. Clima

Teritoriul comunei Valea Nucarilor se încadrează în climatul continental temperat cu veri fierbinţi cu precipitaţii slabe şi ierni nu prea reci cu viscole puternice dar prezinta o serie de caracteristici datorită factorilor locali ca: poziţia faţă de Dunăre (morfologia reliefului,masivitatea şi altitudinea dealurilor). Precipitaţiile relativ reduse ating valori anuale medii sub 400 mm, zona prezentând o ariditate ridicată. Radiaţia solară ca sursa principală de care este legată dezvoltarea tuturor proceselor din natura în aceasta zonă valorile cele mai ridicate din ţară fiind 132,50 Kcal/cm 2. Temperatura medie anuală este de 11°C. Îngheţul durează circa 3-4 luni şi atinge valori de până la -26°C. Caracterizarea climatică a zonei pe anotimpuri este:

iarna blândă (+2°C - 25°C) 3 luni primăvara moderat caldă (+9.5°C -10°C) vara foarte calduroasă (+22°C) toamna moderat caldă (+11°C)

Dacă se urmăreşte harta izotermelor anuale se constată că acestea urmează îndeaproape zonele de relief. Astfel izoterma anuală de 11°C delimitează în general Lunca Dunării faţă de câmpie. Limita dintre Câmpia Română şi dealuri este marcată aproximativ de izoterma de 10°C, iar limita dintre dealuri şi munţi de izoterma de 6°C. Precipitaţiile atmosferice înregistrează valori reduse (439 mm Tulcea, mai mici, sub 400 mm în regiunea Deltei Dunării şi a complexului lacustru Razelm). Majoritatea precipitaţiilor cad în semestrul cald, aversele fiind foarte frecvente. Regimul eolian

In zona Valea Nucarilor,predomina vanturile din nord ce depasesc 6 m/sec. Vanturile din nord ating o frecventa mare iarna, vara adaugandu-se cele din vest si nord-vest, iar primavara cele din sud-est. Vânturile au frecvenţe şi viteze variabile de la un loc la altul, în funcţie de relief. Frecvenţele medii anuale indică predominarea vănturilor din NV (17,1%) şi V(13,9%). Frecvenţa medie anuală a calmului este foarte mare la Tulcea (42,4). Vitezele medii anuale oscilează între 0,80 – 3,40 m/s la Tulcea. Precipitaţiile

Inregistrează valori relativ reduse (439 mm Tulcea, sub 400 mm în regiunea Deltei Dunării şi a complexului lacustru Razelm). Majoritatea precipitaţiilor cad în semestrul cald, aversele fiind foarte frecvente. Conform CR 1-1-3-2005, încărcarea din zăpadă pe sol s0.k=2,0 kN/mp, având intervalul de recurenţă IMR de 50 ani.


Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheţ în zona este de 0,80 – 0,90 m. Vânturile au frecvenţe şi viteze variabile de la un loc la altul, în funcţie de relief. Frecvenţele medii anuale indică predominarea vânturilor din NV (17,1 %) şi V (13,9%). Frecvenţa medie anuală a calmului este foarzte mare la Tulcea (42,4). Vitezele medii oscilează între 0,80 – 3,4 m/s la Tulcea.

Din punct de vedere al încărcărilor date de vânt , amplasamentul se încadrează în zona cu viteză mediată pe 1 minut, la înălţimea de 10 m ( având 50 ani interval mediu de recurenţă – repartiţia Gumbel), de v1m=35 m/s ( cu 2% probabilitate de depăşire). Presiunea de referinţă mediată de 1 minut la înălţimra de 10 m ( T= 50 ani) de 0,5 kPa, conform NP 082-04.

2.1.2. Factorul de mediu “Apă”

Apa este elementul esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale. Existenţa noastră şi activităţile economice ale omenirii sunt în totalitate dependente de această pretioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic cel mai important, care susţine dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţa şi energie în ciclul hidrologic. La nivel global, apa reprezintă o resursa limitată, cu un echilibru fragil, care suportă din ce în ce mai greu efectele poluării globale şi consecinţele activităţilor antropice ale populaţiei în continuă crestere.

Activităţile antropice în permanentă dezvoltare precum şi explozia demografică, exercită presiuni din ce în ce mai greu de suportat asupra resurselor de apă, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, astfel că este necesară perfecţionarea instrumentelor legislative deja existente, care să reglementeze clar problemele complexe apărute şi să contribuie la ocrotirea resurselor de apă şi asigurarea necesarului de apă pentru generaţiile viitoare.

Armonizarea legislaţiei naţionale privind protecţia calitatii apei in context european, s-a realizat prin transpunerea prevederilor Directivelor UE în reglementările naţionale, prin următoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 100/07.02.2001 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 662/07.07.2005, Hotărârea de Guvern nr.567/26.04.2006; completată de Hotărârea nr.210/28.03.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţie mediului);

Ordinul MMGA nr. 161/16.02.2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

Hotărîrea de Guvern nr. 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluîrii cu nitraţi proveniţi din sursele agricole (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 1360/10.11.2005; modificată şi completată de Hotărârea de Guvern nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţie mediului);


Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.1234/14.11.2006 privind aprobarea Codului de bune practice în fermă;

Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 1072/19.12.2003 privind aprobarea organizării Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane;

Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 352/21.04.2005; modificată şi completată de Hotărârea de Guvern nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului);

Legea apelor nr. 107/25.09.1996 (modificata de: Legea nr. 192/19.04.2001; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/05.09.2002; Legea nr. 310/28.06.2004; Legea nr. 112/05.04.2006; completata de Ordonanta de urgenta nr. 12/28.02.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectie mediulu);

Hotararea de Guvern nr. 351/21.04.2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase (modificata de Hotararea de Guvern nr. 783/14.06.2006; completata de Hotararea de Guvern nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectie mediului);

Legea nr. 14/24.02.1995 pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia la 29.06.1994;

Hotararea de Guvern nr. 118/07.02.2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase;

Hotararea de Guvern nr. 472/09.06.2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa;

Legea nr. 458/08.07.2002 privind calitatea apei potabile (modificata de Legea nr.311/28.06.2004);

Hotararea de Guvern nr. 202/28.02.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectia si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole (modificata de Hotararea de Guvern nr. 563/26.04.2006; completata de Hotararea de Guvern nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectie mediului);

Legea nr. 192/19.04.2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura (modificata de: Legea nr. 481/12.11.2003, Legea nr. 298/28.06.2004, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.69/16.09.2004, Legea nr.113/28.04.2005, Ordonanta de urgenta nr.13/22.02.2006, Legea nr.116/04.05.2006);


Hotararea de Guvern nr. 201/28.02.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste (modificata de Hotararea de Guvern nr. 467/12.04.2006, completata de Hotararea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectie mediului; Hotararea de Guvern nr.

859/01.08.2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative in vederea finalizarii transpunerii acquis-ului comunitar in domeniul protectie mediului);

Hotararea de Guvern nr. 118/07.02.2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase;

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.1049/13.11.2002 pentru aprobarea planului de masuri pentru eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor subterane;

Hotararea de Guvern nr. 53/29.01.2009 pentru aprobarea Planului National de protectia a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii.

Resursele de apă teoretice si tehnic utilizabile Tipurile de resursele de apă teoretice si tehnic utilizabile, de pe teritoriul administrativ al judeţului Tulcea sunt :

subterană, utilizata numai în scop potabil; de suprafaţă (Dunărea cu braţele Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, canalele adiacente si

lacurile deltaice, alimentate din Dunăre cu apă dulce si Lacurile complexe Razelm si Babadag).

Ape de suprafaţă Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă pe teritoriul judeţului Tulcea a fost efectuata de un colectiv al APM Tulcea in anul 2009 conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă. S-au utilizat :

evidenţierea secţiunilor de apă degradate – analiza surselor de poluare; tendinţa de evoluţie pe termen scurt (prin comparaţie cu anul precedent); comparatia cu clasa I - a de calitate, clasa ce corespunde valorilor ţintă (obiective de

referinta) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice;. Indicatori de calitate analizaţi:

regimul termic si acidifiere: pH; regimul oxigenului: oxigen dizolvat, CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn; nutrienţi: amoniu, azotiţi, azotaţi, ortofosfaţi, fosfor total; salinitate: reziduu filtrabil, cloruri, sulfaţi, calciu, magneziu, sodiu; poluanti toxici specifici de origine naturala: cupru, zinc, nichel, mangan, crom, plumb,

cadmiu ,cobalt, fier total; alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergenţi;


Apa paraului Valea Cataloiului de pe raza comunei Valea Nucarilor nu a fost anlizata de S.G.A. Tulcea in anul 2009. Surse de apa

Singura sursa de apa de suprafata este Valea Cataloiului, care are un curs permanent si traverseaza centrul localitatii Agighiol, fiind puternic poluat organic. Surse subterane freatice

Stratul acvifer freatic din baza depozitelor loessoide este practic extins pe intreg teritoriul localitatilor, reprezenta pana acum catva timp singura sursa de apa subterana a peste 60% din gospodariile taranesti, desi este foarte vulnerabil la poluare iar fantanile nu au zone de protectie sanitara si canalizare menajera nu exista.

Sursele subterane de adancime se afla localizate in sectorul vestical localitatii Agighiol, spre Dealul Pietros si Dealul Causa Mare, la circa 150m adancime. Pentru satele Valea Nucarilor si Iazurile, sursa de apa este tot de adancime, situata in nordul localitatii Valea Nucarilor, pe Dealul Nucarilor, la circa 800m. Calitatea apelor

Soluţia hidrogeologică recomandată pentru asigurarea debitului de apă potabila necesar sistemului centralizat, reprezintă o captare de apă subterană, alcătuită din puţuri forate de adâncime, cu adâncimea de 150,00 m în satul Agighiol, cu un debit de qnec= 7,70 l/s şi puţuri forate cu adâncimea de 100 m şi un debit maxim de q =25 l/s pentru satele Valea Nucarilor şi Iazurile.

Apele subterane sunt mai puţin expuse riscului poluării, astfel încât apa distribuită către populaţie respectă cerinţele pentru apa potabilă.

Principalele cauze ale poluării apelor subterane sunt infiltraţiile de la suprafaţă cu substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane, depozitări necontrolate de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice, din substanţe fertilizante şi de combatere a dăunătorilor utilizate în agricultură, utilizarea de closete uscate, surse de apă (fântâni fără perimetre de protecţie, etc.). La acestea se mai adaugă încărcarea de substanţe minerale şi săruri provenite din scurgeri de ape meteorice încărcate şi apoi infiltrate în stratul freatic, existenţa unor surse de apă (izvoare, fântâni) necorespunzătoare igienico-sanitar, care pot fi afectate de încărcarea apelor subterane cu substanţe organice şi chimice, ceea ce influenţează negativ calitatea surselor de apă potabilă de suprafaţă.

Sistemul de forare în adâncime pentru asigurarea necesarului de apă s-a dovedit a fi o sursă calitativă de alimentare cu apă a localităţilor, apa obţinută nefiind necesar a fi tratată decât cu clor. Protecţia apelor Protectia apei cu respectarea Legii 107/1996 a apelor, HG 188/2002 privind aprobarea normelor referitor la conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale. Fiind un factor de mediu fundamental, apa conferă posibilităţi de utilizare pentru orice fel de necesităţi. Supravegherea calităţii apelor are ca scop protecţia împotriva efectelor nocive ale poluării şi implică două etape: cunoaşterea


calităţii şi măsuri de protecţie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafaţă, şi a apelor subterane. Ca măsuri, sunt necesare:

Realizarea şi funcţionarea la capacitate maximă şi exploatarea corespunzătoare a staţiilor de epurare a apelor uzate;

Instituirea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare;

Înfiinţarea alimentării cu apă potabilă a localităţilor din surse corespunzătoare, asigurarea potabilităţii prin instituirea zonelor de protecţie sanitară a fântânilor, asigurarea acestora cu capace şi ghizduri înalte de 70 -100 cm, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale);

Realizarea fizică a sistemului centralizat de canalizare menajeră în satele componente; Regularizare văi torenţiale.

Obiective si masuri privind reducerea poluarii apei

In prezent, societatea moderna in continua dezvoltare, impune rigori în materie de igienă şi necesar de apă potabilă distribuită populatiei, care cresc progresiv cererea de apă. Începând de la sursa de captare, continuând cu transportul la utilizator, utilizarea, evacuarea, epurarea şi redarea apei circuitului natural, toate instalaţiile, procesele şi lucrările trebuie eficientizate. Calitatea şi cantitatea apei devine o problemă majoră în condiţiile schimbărilor climatice, care duc la scăderea pânzei de apă freatică şi la secete prelungite. Activitatea serviciilor de apă şi canalizare are ca obiective:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor; realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca bază a dezvoltării economice; dezvoltarea durabilă a serviciilor; protecţia mediului.

Atat in mediul urban cat si in mediul rural se impun măsuri pentru: continuarea lucrărilor la obiectivele aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de

apă; economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie,

utilizarea eficientă a apei; îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării cauzate de substanţe periculoase

deversate în mediul acvatic (modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi staţii de epurare a apelor industriale).


2.1.3 Factorul de mediu “Aer” In zona comunei Valea Nucarilor poluantii specifici sunt monoxidul de carbon(CO), dioxidul de carbon (CO2) pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice. Surse de poluare zonala:

Circulatia rutiera; Surse difuze de combustie; Activitatii agrozootehnice; Activitati de profil variat; Emisii rezultate de pe platforme deseuri(mirosuri, autoaprinderi).

Procese de combustie Surse specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier) Surse fixe:

- sisteme de incalzire: procese de srdere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid(motorina)

- poluanti de interes: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie. Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se

caracterizeaza prin functionarea zilnica intermediata, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se reface dirijat prin costuri de inaltime variabila.

O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetru localitatii, neantretinerea salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere. Surse mobile:

- circulatia pe DJ 222, DJ 222C si pe drumurile locale(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plimb, hidrocarburi.

Activitatii agrozootehnice

Activitatii agrozootehnice desfasurate pe teritoriul comunei Valea Nucarilor in ferme sau in gospodariile individuale reprezinta surse locale de poluare cu metan si amoniac.

Activitati cu profil variat

In zona comunei Valea Nucarilor isi desfasoara activitatea: magazine satesti, depozite pentru materiale de constructii, agenti economici cu activitati diverse.

In urma activitatilor specifice societatilor amintite exista posibilitatea evacuarii in atmosfera a pulberilor organice sau anorganice, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot, iar din activitatile de crestere animale – amoniac, hidrogen sulfurat, sulberi in suspensie, etc.


Datorita aplicarii unor tehnologii adecvate si masurile de protectie a mediului, nivelul emisiilor nu afecteaza zona propusa pentru functiunea de locuire.

In afara acestor activitati zona este dominata de terenuri agricole. Poluantii de interes reprezentati prin:

Pulberi in suspensie; Oxizi de azot(exprimati in NO2); Oxizii de sulf(exprimati in SO2).

Sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor cat si celor din lungul principalelor artere de circulatie(DJ 222 si DJ 222C). Poluantii de interes reprezentati prin hidrocarburi nearse si produsi de oxidare sunt specifici arealelor din lungul arterelor de circulatie. Se apreciaza ca starea factorului de mediu aer in zona comunei Valea Nucarilor nu este afectata de activitatile existente pe amplasament.

Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face în asa fel încât sa nu depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masura la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite în functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului). Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte:

principala sursa de zgomot este reprezentata de traficul rutier; activitatea economica (comert) contribuie într-o mai mica masură la poluarea

sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) îsi aduce contributia sa.

2.1.4. Factorul de mediu “Sol”

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi, în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei, în special a râurilor, a lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.Pentru protejarea şi conservarea acestei importante resurse naturale sunt necesare acţiuni susţinute pentru prevenirea, stoparea sau


reducerea tuturor factorilor care influenţează negativ buna gestionare şi exploatare a fondului funciar existent. Întrucât solul se degradează din ce în ce mai mult sau se pierde ireversibil, iar costurile degradării solului sunt foarte ridicate şi generate în principal, de către societate, nu de cei care folosesc terenul, Uniunea Europeană a considerat necesară abordarea protectivă şi cuprinzătoare, prin elaborarea unei legislaţii specifice protecţiei solului. Astfel, Uniunea Europeană a elaborat Strategia tematică privind protecţia solului şi propunerea de Directivă - cadru pentru protecţia solului. Pericolele propuse a fi rezolvate prin implementarea Directivei – cadru sunt:

contaminarea; scoaterea din circuitul agricol; eroziunea; degradarea materiei organice; salinizarea; compactarea; alunecările de teren şi inundaţiile. pierderea biodiversităţii solului;

Obligaţiile preventive prevăzute în Directiva–cadru pe care trebuie să le îndeplinească Statele Membre şi utilizatorii de teren sunt:

Identificarea şi evaluarea impactului politicilor sectoriale implicate în exacerbarea sau reducerea proceselor de degradare a solului;

Obligaţiile utilizatorilor de teren de a lua măsuri de precauţie pentru a preveni sau minimiza efectele negative semnificative pentru funcţiile solului;

Statele Membre vor lua măsurile corespunzătoare pentru a limita scoaterea din circuitul agricol sau, acolo unde aceasta se impune totuşi, să diminueze efectele. Comisia Europeană va pregăti o Strategie de Implementare Comună a Directivei

pentru susţinerea Statelor Membre în identificarea şi întreprinderea celor mai eficiente măsuri din punct de vedere al costurilor şi pentru a permite o cooperare mai bună între statele membre în abordarea şi atingerea unor ţinte comparabile în ceea ce priveşte protecţia solului.

Solurile

Solurile din comuna Valea Nucarilor, sunt în general de tip nisipos sau argilos - nisipoase pe care se cultivă în special grâu, porumb, plante tehnice, etc. Irigarea se practică pe zone restrânse, de aceea eroziunea si levigarea solului sunt limitate. Folosirea îngrăsămintelor chimice este redusă, majoritatea amendamentelor aplicate solului fiind îngrăşămintele organice rezultate din creşterea animalelor. Podişul Dobrogei se împarte în două diviziuni:

Masivul Dobrogei de Nord mai înalt, mai vechi şi mai complex ca alcătuire Podişul Dobrogei de Sud, cu altitudine mai mică, cu relief şi alcătuire geologică mai simplă. Masivul Dobrogei de Nord reprezintă un rest de munţi vechi, cutaţi în fazele alkaliană la

sud şi hercinică la nord. Cu toate că sunt alcătuiţi din roci tari (graniţe, calcare vechi, sisturi verzi, etc.) au suferit o puternică eroziune în decursul erelor geologice şi au fost fragmentaţi prin rupturi tectonice, astfel că în prezent au înălţimi de dealuri. În mare parte (la sud şi la est) el prezintă culmi netede, fapt care îndreptăţeşte încadrarea acestui masiv între podişuri. Fiind


înconjurat de ţinuturi mai joase (sub 10 m în luncă şi Delta Dunării) şi rupturi de falie pe margine, el apare ca un horst, cu aspect destul de semeţ, mai ales în partea de nord-vest.

Din punct de vedere geologic, localităţile care compun Valea Nucarilor se dezvoltă în zona Tulcea-Dobrogea de nord. Depozitele paleozoice sunt puternic dislocate şi străbătute de filoane de granit şi de porfire. Triasicul este discordant peste fundamentul paleozoic şi este la rândul său cutat şi străbătut de erupţii de diabeze şi porfire. Liasicul se află placat peste depozitele triasice şi nu este străbătut de roci epurative. Depozitele triasice au fost cutate de Liasic, adică în triasicul superior, în timpul cutărilor kimerice. Ca şi restul Dobrogei, regiunea Tulcea a fost puternic erodată mai întâi în timpul unei scurte exondări care a avut loc după cutarea kimerică din Triasicul superior şi după liasic când marea s-a retras probabil definitiv.

În cuaternarul inferior, terenurile acestea vechi au fost acoperite de loess. Eroziunea din Cuaternarul superior (Holocen) a îndepărtat în parte pătura de loess descoperind, sub forma de mameloane porţiunile ridicate ale vechiului relief înainte de sedimentarea loessului. Marea majoritate a construcţiilor existente în localitate care compun comuna Valea Nucarilor, are regimul de înălţime “parter” şi servesc la locuinţe individuale ţărăneşti cu acareturile respective.

Ele sunt executate din materiale locale: fundaţii din zidărie uscată de piatră brută, din localitate de pe continent; pereţi din chirpici sau vălătuci şi mai rar din cărămidă.

Resursele naturale ale solului şi subsolului, mod de exploatare, valorificare raţională Suprafaţa comunei este acoperită în proporţie de aproape 80% de depozite loessoide. De sub cuvertura acestora se ivesc şase corpuri de formaţiuni triasice iar din apele lacului Razelm încă unul. În malul Razelmului se găsesc cele mai tinere formaţiuni, holocene superioare. Spre sud şi sud-vest de localitatea Agighiol, în culmile Orta-Bair, Căuşa Mare şi Dealul Pietros se găseşte un corp imens (arcuit, întins pe o lungime de peste 8 km, a cărei lăţime depăşeşte uneori 2 km), alcătuit din calcare de vârstă anisiană şi carniană. Ele sunt dispuse sub forma unui sinclinal, a cărui umplutură este alcătuită din calcare negre cu silexuri şi intercalaţii de şisturi argiloase, localizate îndeosebi în Dealul Căuşa Mare iar pe margine prezintă calcare triasice medii. Ca roci utile, cea mai mare importanţă o prezintă calcarele anisiene, cenuşiu – roşcate. Unele caracteristici fizico- mecanice ale lor sunt următoarele Şdensitatea aparentă = 2,65 – 2,75 g/cm3, rezistenţa la compresiune în stare uscată = 800-1100 daN/ cm2, coeficientul de înmuiere după 25 de cicluri îngheţ-dezgheţ = 25%. Resursele sunt imense iar rezervele foarte mari. Condiţiile de exploatare şi de transport sunt bune. Calcarele carniene, cenuşiu – negricioase, cu silexuri sunt casante şi prezintă rezistenţe scăzute la solicitări mecanice şi la acţiunea intemperiilor. La nord şi nord-est de satul Valea Nucarilor se ivesc, cu lungimi până la 2 km, patru corpuri de calcare triasice medii, iar în insula Popina împărţit pe jumătate cu comuna Murighiol încă unul. Resursele pe care le cantonează sunt foarte mari.Condiţiile de exploatare şi de transport sunt favorabile. Depozitele loessoide formate în Pleistocen mediu şi superior se găsesc pe mari suprafeţe. Resursele lor sunt imense şi posibilităţile de exploatare foarte bune.În sudul acestora, dinspre lacul Razelm pătrund în uscat sub forma a două golfuri formaţiuni holocene superioare constituie din maluri şi nisipuri. Nisipurile sunt nevalorificabile la scară industrială dar posibil de extras în mici cantităţi, pentru necesităţi locale.


Exploatările de substanţe minerale solide Pe teritoriul comunei s-a exploatat calcar, în jurul localităţilor Valea Nucarilor şi

Agighiol. În prima localitate s-a extras calcar triasic folosit pentru întreţinerea şoselelor. La vest de Agighiol, în dealurile Orta Bair, Căusa Mare şi Dealul Pietros s-au extras varietăţi de calcar cenuşiu –negricios cu intercalaţii de silex şi sisturi argiloase. Calcarele extrase sporadic s-au întrebuinţat pentru zidărie şi fabricarea varului. Una din resursele în curs de exploatare la un nivel crescut este energia eoliană a regiunii, ce va contribui la dezvoltarea uneia dintre cele mai mari parcuri eoline din ţară. Surse de poluare a solurilor

Principalii factori care pot afecta solul sunt: fertilizarea solului timp indelungat cu produce chimice cu continut de: compusi organici

(NH4, NO2, NO3), fosfati, pesticide; combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative; manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice. apele reziduale scurse la suprafata; deseurile menajere si de constructii imprastiate pe amplasament; scurgeri petroliere de la utilajele de deservire.

Caracteristicile constructive precum si metoda de exploatare a obiectivelor poate face ca efectul asupra solului din zona sa fie nesemnificativ, se poate spune chiar diminuat la maxim. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Îngrăşăminte

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului, dar folosirea lor fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor poate provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor). Îngrăşămintele chimice conţin elemente nutritive care completează rezerva de substanţe nutritive, în forme uşor asimilabile în scopul fertilizării solului şi creşterii producţiei vegetale.

Creşterea producţiei agricole a condus în timp la reducerea rezervelor de substanţe nutritive disponibile plantelor. Cunoaşterea stării de fertilitate a solului permite aplicarea raţională, corectă şi echilibrată a îngrăşămintelor chimice, evitându-se apariţia excesului de azotaţi şi fosfaţi care au efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente. În judeţul Tulcea, în cursul anului 2009 pentru fertilizarea suprafeţelor agricole s-au folosit atât îngrăşăminte chimice cât şi îngrăşăminte naturale. Îngrăşăminte chimice Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice în anul 2009

Anul

Ingrasaminte chimice folosite (tone substanta activa)

Suprafata fertilizata(ha)

Azotoase Fosfatice Potasice Total

2009 16043 6399 170 22612 95396

Sursa: DADR Tulcea


Evoluţia consumului de îngrăşăminte chimice în judeţul Tulcea, în perioada 2001 – 2009

Anul Ingrasaminte chimice folosite (tone substanta activa)

Consum de ingrasaminte chimice pe ha (Kg s.a./ha)

Azotoase Fosfatice Potasice Total Suprafata arabila total judet

Suprafata agricola total judet

2001 2827 3807 13.16 10.71

2002 2270 2393 8.23 6.60

2003 2557 512 12 3081 10.59 8.49

2004 2837 777 46 3660 12.55 10.10

2005 4873 1061 45 5980 20.47 16.50

2006 4083 2190 205 6478 22.18 17.87

2007 4087 1520 283 5890 20.20 16.30

2008 6388 1756 223 8367 28.60 23.00

2009 16043 6399 170 22612 76.90 62.13

Sursa: DADR Tulcea

Se poate observa o creştere a cantităţii de îngrăşăminte chimice totale în anul 2009 faţă de 2008, creşterea înregistrându-se atât la îngrăşămintele azotoase cât şi la cele fosfatice, constatând-se în schimb o scădere la îngrăşămintele potasice. Oricum, aceste cantităţi sunt mai mici decât necesarul culturilor şi nu sunt aplicate pe toate suprafeţele cultivate, ceea ce face ca plantele să consume din rezerva solului. Îngrăşăminte naturale

În categoria îngrăşămintelor naturale se include o serie de reziduuri organice – dejecţii solide şi lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile şi frunzele rămase după recoltarea unor plante, precum şi toată masa vegetală de la plante cultivate special pentru a fi încorporate în sol ca îngrăşământ. În această categorie se include şi turba, utilizată ca atare sau sub formă de compost. Pentru obţinerea unei eficienţe superioare, se impune diferenţierea fertilizării după consumul plantelor în diferite elemente, după capacitatea acestora de a asimila sărurile nutritive din sol şi după însuşirile tipului de sol. În anul 2009 suprafeţele pe care s-au aplicat fertilizanţi organici au fost foarte mici, reprezentând doar 0,22% din suprafaţa agricolă totală a judeţului Tulcea, înregistrându-se o diminuare faţă de 2008, de peste 42% a cantităţii de îngrăşăminte folosite. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

În categoria substanţelor fitosanitare sunt incluse substanţele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticidele şi pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele şi virucidele. Însuşirea comună a acestor substanţe o constituie acţiunea chimic activă şi fiziologic activă de tulburare a funcţiilor fiziologice, respectiv distrugerea parţială sau totală a micro şi macroorganismelor vii.


Utilizarea pesticidelor în agricultură pe lângă avantajul obţinerii unor producţii sporite prezintă dezavantajul poluării mediului, fiind cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată. Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradează.

Pentru reducerea efectelor negative ce pot apărea la utilizarea pesticidelor, pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale agroecosistemelor, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii ai acestor produse.

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Deşeurile rezultate din zootehnie se încadrează în clasa celor uşor degradabile, şi în cazul în care sunt depozitate controlat pe sol, după ce au fost supuse unui proces de fermentaţie şi în cantităţi care să nu depăşească limitele de biodegrabilitate, au rol de fertilizare a solului. Deşi, în judeţul Tulcea nu sunt evidenţiate soluri afectate de reziduuri zootehnice, se impune monitorizarea solurilor pe care se aplică dejecţiile animaliere provenite din sectorul zootehnic, întrucât utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse pot avea un impact negativ asupra calităţii solului şi a apelor subterane. Calitatea solurilor

Solurile din regiune sunt caracteristice ca profil şi factori de fertilitate, fiind în dependenţă de factorii meteo-climatici, decisivi în pedogeneza şi de roca mamă. Tipurile de sol ce apar în zonă sunt solurile cenuşii închise şi cernoziomurile levigabile (slab , moderat şi puternic), la care se adaugă pe areale mai restrânse litosoluri şi cernoziomuri carbonatice. În restul zonei se întîlnesc cernoziomuri levigabile, instalate pe loessurile de vârsta cuaternară. Aceste tipuri de soluri sunt caracteristice formaţiunilor intens drenate (cu orizontul freatic foarte adânc) şi au o constituţie lutoasă şi luto-argiloasă. Grosimea acestor soluri variază între 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditaţii, solurile din zonă au un pH în general neutru, cuprins între 6,5 si 7. Aceste soluri s-au format pe produsele dezagregate şi alterate ale diferitelor formaţiuni cristaline, roci magmatice şi roci sedimentare.

Solul, rezultat al interacţiunilor tuturor elementelor mediului şi suport al întregii activităţi umane, este influenţat puternic de acestea, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare a unor fenomene naturale. Sursele de poluare a solului sunt fizice (datorate utilajelor şi tehnologiei de cultură a solurilor), chimice (utilizarea îngrăşămintelor, pesticidelor, erbicidelor), bilogice (nerespectarea concentraţiei de reziduri, dejectii solide şi lichide agricole) şi poluarea radioactivă din aer. Principalele activiăţti şi fenomene care influenţează negativ solul pe teritoriul comunei Valea Nucarilor, dar în mică măsură:

depuneri întâmplătoare de deşeuri menajere şi dejectii de grajd de la populaţie; deşeurile şi reziduri provenite din agricultură; administrarea incorectă a substanţelor fertilizante şi pentru combaterea dăunătorilor; fenomenele fizice care afectează solurile determinând degradarea lor sunt reprezentate

de eroziuni, exces de umiditate, compactări. Aceste fenomene se produc datorită unor condiţii naturale care acţionează în

interdependenţa apelor subterane, apele de suprafaţă, pantele şi energia reliefului, substratul


geologic, regimul pluvial, caracterul argilos al terenurilor de luncă, gradul de acoperire cu vegetaţie, etc. Acestora li se adaugă influenţele unor activităţi antropice vechi (defrişări, desteleniri, etc.) sau mai noi (neîntreţinerea lucrărilor funciare, agrotehnici impropii terenurilor în pantă, creşterea nivelului apelor de suprafaţă, etc.). La nivelul comunei cea mai mare pondere o au terenurile cu exces de umiditate, inundabile în perioadele cu precipitatii şi implicit a apelor freatice. Lucrările hidrotehnice, de îndiguiri, desecări existente sunt în bună parte în stare de exploatare, dar rezolvă parţial problemele. Îmbunataţirea calitaţii managementului deşeurilor la nivelul judetului

Implementarea directivelor europene în domeniul managementului deşeurilor la nivelul agenţilor economici cât şi la nivelul administraţiilor publice locale, va conduce la scăderea impactului negativ pe care îl au deşeurile asupra calităţii mediului şi sănătăţii umane. Strategia Naţională de Gestionare a deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor au ca obiectiv general dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor care să asigure protecţia mediului şi protecţia sănătăţii populaţiei. La nivelul judeţului Tulcea, obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt următoarele:

Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor orăşeneşti; Demararea acţiunilor specifice pentru înfiinţarea punctelor de colectare deşeuri rurale

şi construcţia celor cinci staţii de transfer la nivelul judeţului; Prevenirea depozitării necontrolate a deşeurilor; Instituirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile; Educaţia cetăţenilor privind beneficiile colectării selective a deşeurilor reciclabile.

Obiectivele specifice avute în vedere vor fi concretizate prin acţiuni desfăşurate pe domenii de activitate. În domeniul colectării deşeurilor :

Coordonarea serviciilor de salubritate care cuprind activităţi de precolectare, colectare, transport şi depozitare pentru instituirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor;

Îmbunătăţirea activităţii de colectare şi transport a deşeurilor orăşeneşti prin înoirea parcului de utilaje specifice colectării şi transportului deşeurilor, dotarea punctelor de colectare a deşeurilor cu pubele specifice colectării selective a deşeurilor;

Organizarea continuă de campanii de conştientizare a populaţiei privind colectarea selectivă a deşeurilor;

Organizarea/participarea la acţiuni de educare şi informare în şcoli privind colectarea selectivă a deşeurilor.

În domeniul depozitării deşeurilor :

Finalizarea investiţiei privind Staţia de transfer a deşeurilor din oraşul Măcin; Elaborarea portofoliului de proiecte necesare pentru managementul deşeurilor,

proiecte identificate prin realizarea Masterplanul privind gestionarea deşeurilor în judeţul Tulcea;

Eliminarea depozitărilor necontrolate de deşeuri.


2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate”

România deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu ţările Uniunii Europene şi cu celelalte ţări candidate şi este singura ţară care deţine 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial în UE, respectiv: regiunea alpină, continentală, panonică, pontică şi stepică, ultimele doua se regăsesc şi pe teritoriul judeţului Tulcea.

Datorită poziţiei sale geografice, judeţul Tulcea are aproape toate formele de relief din România, plecând de la Munţii Măcinului - cei mai vechi munţi din România şi printre cei mai vechi din Europa şi până la Delta Dunării - teren încă în formare, cel mai nou pământ al tarii.

Delta Dunării este importantă şi cea mai cunoscută pentru diversitatea impresionantă a habitatelor şi a formelor de viaţă pe care le găzduieşte, constituind un adevărat muzeu al biodiversităţii, o bancă naturală de gene de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, recunoscută prin triplul statut de protecţie pe care îl deţine: Rezervaţie a Biosferei, Zonă umedă de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor de apă - Sit Ramsar şi parte a Patrimoniului Natural Mondial.

Pe de altă parte în zona continentală a judeţului există peisaje de stepă şi silvo-stepă unice în Europa, lucru ce face ca această zonă să fie recunoscută drept una din cele mai frumoase regiuni ale ţării. În ansamblul României, judeţul Tulcea reprezintă o zonă extrem de importantă din punct de vedere biogeografic prin marea varietate staţională şi altitudinală a zonei, care a determinat concentrarea unui număr de specii de floră şi faună de interes conservativ şi totodată interferenţa speciilor floristice din arealele central european, mediteranean şi asiatic. În acest sens, Delta Dunării este cel mai cunoscut exemplu dar nu poate fi exceptată zona Munţilor Măcinului, pentru că aici se găseşte limita nordică a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice, o unitate distinctă a provinciei floristice macedo-tracică. De asemenea, din punct de vedere faunistic, judeţul este bine cunoscut pentru numărul important de specii de păsări existente în Delta Dunării dar şi pentru faptul că prin Dobrogea trec mai multe căi importante de migraţie a păsărilor, dintre care cel mai important culoar de migraţie din sud-estul Europei format din Delta Dunării, zona lagunară şi zona litorală românească.

Importanţa conservativă la nivel european a judeţului Tulcea, din punct de vedere al Directivei Habitate (92/43/EEC), constă în faptul că aici s-au identificat un număr de 38 tipuri de habitate conform Anexei 1 a Directivei, printre care cele mai importante sunt tipurile de habitate de zone umede danubiene şi pontice specifice Deltei Dunării şi Mării Negre, şi habitatele de stepă.

În ceea ce priveşte importanţa avifaunistică, putem preciza că în Delta Dunării şi Dobrogea de Nord se întâlnesc aproximativ 97 de specii de păsări listate în Anexa 1 a Directivei Păsări (79/409/EEC), printre care specii rare de răpitoare: Aquila heliaca (acvila de câmp), Aquila clanga (acvila ţipătoare mare), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug (şoim dunărean), Caprimulgus europaeus (caprimulgul), dar şi o multitudine de specii legate de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican creţ), Cygnus olor (lebăda de vară), Egretta garzetta (egreta mică), Egretta alba (egreta mare), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), care sunt prezente şi în “Lista Roşie a Vertebratelor din România”.


Importanţa la nivel naţional Datorită poziţiei sale geografice, şi a prezenţei numeroaselor forme de relief, judeţul

Tulcea se distinge printr-o biodiversitate deosebit de interesantă şi valoroasă, în scopul conservării acesteia fiind constituite mai multe arii protejate. Relieful este caracterizat prin îmbinarea celei mai noi porţiuni din suprafaţa României respectiv Delta Dunării cu cea mai veche unitate de relief din România - Munţii Măcinului.

Delta Dunării este una dintre cele mai întinse delte de pe continentul european şi totodată cea mai bine conservată zonă umedă din Europa. Ecosistemele Deltei Dunării, diverse şi cu o distribuţie discontinuă, tip "mozaic", creează un cadru aparte faţă de alte biomuri de pe teritoriul ţării noastre. Astfel, Delta Dunării adăposteşte o varietate mare de specii de plante şi animale, unele strict adaptate condiţiilor Deltei Dunării, cât şi asociaţii şi comunităţi de plante deosebit de interesante.

Din cele peste 300 de specii de păsări care se întâlnesc pe teritoriul rezervaţiei în tot timpul anului sau numai în anumite perioade ale acestuia, peste jumătate sunt specii protejate sau strict protejate de Convenţii Internaţionale. Acestea sunt doar câteva caracteristici pentru care Delta Dunării a fost declarată în 1990 Rezervaţie a Biosferei şi inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul Programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO în 1970. Vegetaţia

Sub raportul vegetaţiei teritoriul comunei Valea Nucarilor se înscrie în zona de silvostepă caracterizată prin apariţia unor păduri izolate, care cuprind suprafeţe limitate şi pajişti relativ restrânse, cea mai mare parte a silvostepei fiind cultivată. Acoperirea islazurilor este destul de slabă, vegetaţia dezvoltându-se în special primăvara şi in prima lună a verii când umiditatea solului este favorabilă. Vegetaţia azonală este reprezentată de vegetaţia luncilor şi bălţilor, care pătrunde tentacular în toate zonele amintite, cu excepţia celor alpine. Vegetaţia lemnoase, cele mai răspândite sunt: salcia, plopul alb şi negru, aninul, stejar, jugastru, frasin, ulm, tei, cireş, păr, corn, etc. Flora şi fauna Flora şi fauna sunt comune cu flora şi fauna Deltei. Flora terestră este reprezentată majoritar de plante caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, xerofile sau hidrofile. În lunca Dunării se întâlnesc atât specii comune cât şi specii ocrotite (Nuphar sp, Nymphea sp.). Fauna sălbatică este bogată şi cuprinde numeroase specii ocrotite (păsări şi mamifere) a căror areal natural s-a restrâns în ultimele decenii datorită activităţilor umane. În componenţa comunei este cuprinsă o arie protejată ce face parte din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării. O preocupare permanentă, de perspectivă din partea autorităţilor locale este reprezentată de grija conservării acestei zone, prin dezvoltarea unui turism local ecologic care să nu afecteze arealul sau să pună în pericol existenţa unei specii. Vegetaţia de pajişti a suferit un proces intens de ruderalizare ca urmare a păşunatului, cu sărăcirea în specii furajere valoroase. În acest sens recomandarea este ca pajiştile care nu ocupă suprafeţe mari, să fie judicios folosite permiţând refacerea lor naturală prin parcelare şi limitarea păşunatului.


ARII NATURALE PROTEJATE

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de circa 580000 ha. Teritoriul rezervaţiei cuprinde câteva unităţi fizico-geografice deosebite atât din punct de vedere morfologic cât şi genetic:

Delta Dunării propriu-zisă; complexul lagunar Razelm-Sinoe; litoralul Mării Negre, până la izobata de 20 m; Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii cu zona inundabilă Isaccea-Tulcea; sărăturile Murighiol-Plopu.

Teritoriul Rezervaţiei este delimitat în următoarele zone:

zone cu regim de protecţie integrală - sunt suprafete restranse din teritoriul rezervatiei, in care se pastreaza in conditii nemodificate sau putin modificate de om specii de plante si animale, precum si mediul lor de viata. Rolul lor principal este de conservare a vegetatiei caracteristice si de refugiu pentru diferite specii de animale. In aceste zone este interzisa activitatea economica, intrarea in interiorul acestora fiind permisa doar in scop de cercetare si de supraveghere-insula Popina;

zone tampon sunt zonele care inconjoara zonele strict protejate si in care pot avea loc activitati traditionale ale locuitorilor deltei(pescuit, recoltarea stufului, pasunatul, culturi agricole pe suprafete restranse, precum si practicaea turismului, toate sub un control strict). Tot litoralul lacului Razelm, Agighiol si Valcica, se afla in zona tampon a R.B.D.D.

zone economice cuprind restul rezervatiei, incluzand asezari umane, zone amenajate pentru piscicultura, agricultura, silvicultura si alte folosinte caracteristice regiunii. In aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al intregului teritoriu. In aceasta categorie sunt incluse si zonele de reconstructie ecologica reprezentate de zone economice care si-au pierdut valoarea economica si care sunt sau vor fi refacute din punct de vedere ecologic. Din septembrie 1990, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca Zonă

umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind inclusă între cele peste 600 astfel de zone dar situându-se printre cele mai întinse dintre acestea.

Unica delta din lume, declaratã rezervaţie a biosferei; Suprafaţa 580000 ha - 2,5 % din suprafata României; Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa; Cea mai întinsa zona compacta de stufarişuri de pe planeta; Un muzeu viu al biodiversitãţii:

- 30 tipuri de ecosisteme - 5137 specii, din care: 1689 specii de florã şi 3448 specii de faunã

O bancã de gene naturalã, de valoare inestimabilã pentru patrimoniul natural universal. Flora RBDD: speciile cuprind 4 specii şi o subspecie endemice: Centaurea pontica, Centaurea jankae, Ornithogallum amphibolum, Ornithogallum oreoides, Elymus pycnanthus ssp.deltaicus.


Exista 14 specii periclitate sau vulnerabile în RBDD: Centaurea pontica, Centaurea jankae, Astragalus dolicophyllus, Astragalus versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis, Orchis coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Trachomitum venetum, Artemisia tscernieviana, Centaurium spicatum, Convolvulus persicus, Stachys maritima. Fauna RBDD: Specii protejate prin Convenţia de la Berna:

strict protejate: insecte(1), peşti(1), amfibieni(6), reptile(9), pãsãri(224), mamifere(7); protejate: peşti(23), amfibieni(3), reptile(2), pãsãri(89), mamifere(15).

Cele 325 specii de pãsãri includ: cea mai mare parte a populatiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi

pelican creţ (Pelecanus crispus); 60 % din populatia mondialã de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus) 50 %din populatia mondialã de gâscã cu gât rosu Branta ruficollis (pe perioada iernii).


Pe teritoriul judeţului Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000, dintre care 9 sunt Arii de Protecţie Specială Avifaunistică(SPA) aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.1284/24.10.2007 şi 8 sunt Situri de Importanţă Comunitară(SCI) aprobate prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007.

Situri de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)

Nr. Cod Nume Sit Judete

1 ROSPA0009 Bestepe-Mahmudia TL

2 ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sisoe TL, CT

3 ROSPA0032 Denis Tepe TL

4 ROSPA0052 Lacul Beibugeac(Plopu) TL

5 ROSPA0073 Marea Neagra TL, CT

6 ROSPA0076 Macin-Niculitel TL

7 ROSPA0091 Padurea Babadag TL

8 ROSPA0100 Stepa Casimcea TL, CT

9 ROSPA0040 Dunarea Veche-Bratul Macin TL, BR, CT

Situri de Importanţă Comunitară (SCI)

Nr. Cod Nume Sit Judete

1 ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean TL

2 ROSCI0065 Delta Dunarii TL, CT, GL

3 ROSCI0066 Delta Dunarii- Zona marina TL

4 ROSCI0123 Muntii Macinului TL

5 ROSCI0237 Structuri submarine metanogene-Sf. Gheorghe TL

6 ROSCI0060 Dealurile Agighiolului TL

7 ROSCI0067 Denz Tepe TL

8 ROSCI0012 Bratul Macin TL, CT, BR

Din totalul siturilor SCI şi SPA instituite le nivelul judeţului, 15 se suprapun peste

ariile naturale protejate constituite anterior, incluzându-le în totalitate şi aproape dublându-le suprafaţa la nivel de judeţ.

Suprafaţa totală ocupată de siturile de tip SCI şi SPA la nivelul judeţului calculată de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea (exclusiv suprafaţa ocupată de apele teritoriale marine) este de 696269,55 ha, acoperind peste 80% din suprafaţa judeţului.


Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică Habitatele naturale Judeţul Tulcea, datorită unui climat specific Dobrogei de Nord (continental excesiv de tip

pontic), şi a formelor de relief variate, beneficiază de o diversitate biologică deosebită atât prin numeroasele tipuri de habitate şi ecosisteme, cât şi prin multitudinea de specii de floră şi faună.

Suprafaţa judeţului este acoperită în proporţie de 60% de ecosisteme naturale şi seminaturale, identificându-se un număr de 38 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar care sunt incluse în Anexa I a Directivei Habitate, şi pentru care s-au instituit cele 8 Situri de Importanţă Comunitară. Delta Dunării adăposteşte 18 dintre aceste habitate care nu se regăsesc în celelalte zone ale judeţului. Tipurile de habitate ce se întâlnesc în judeţul Tulcea, exceptând Delta Dunării şi zona marină:

Nr. Cod habitat Denumire Raspandire in Tulcea

1 40C0*

Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice

în zonele de silvostepă din siturile SCI: Podişul Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile Agighiolului şi în Munţii Măcinului

2 91AA* Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

în Munţii Măcinului, Podişul Nord Dobrogean şi Dealurile Agighiolului, în zone de silvostepa cu stejar pufos

Flora şi fauna sălbatică Flora

Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizează zona Dobrogei de Nord,

determină existenţa unui număr mare de specii de floră şi faună sălbatică, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate.

În conspectul florei Dobrogei se enumeră 1770 specii de plante pentru această zonă, ceea ce reprezintă 52% din flora României şi aproape 19 % din flora europeană(Boscaiu,1976). În statistici ulterioare se consideră că Dobrogea concentrează 1911 specii, ceea ce înseamnă că flora acestei provincii este foarte bogată, fiind comparabilă cu cea a insulelor mediteraneene Creta şi Corsica (Dihoru, 1970).

Din punct de vedere al importanţei la nivel european, pe teritoriul judeţului Tulcea au fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei3 a Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia(Trifoiaş de baltă); Agrimonia pilosa(Turiţă); Campanula romanica(Clopoţel dobrogean); Echium russicum(Capul şarpelui); Moehringia jankae(Merinană); Centaurea jankae (Vineţele, Dioc, Zglăvoc); Potentilla emilii-popii(Buruiană cu cinci degete); Aldrovanda vesiculosa(Otrăţel); Centaurea pontica (Vineţele, Dioc, Zglăvoc). Dintre speciile de floră sălbatică identificate la nivel naţional două sunt prezente în anexa


nr. 4B OUG 57/2007: Dianthus dobrogensis (garofiţa dobrogeană) şi Paeonia tenuifolia (bujorul de stepă).

Fauna Din punct de vedere faunistic la nivelul judeţului Tulcea se întâlnesc un număr

important de specii de interes conservativ la nivel naţional şi European. Astfel au fost identificate un număr de 163 de specii de interes comunitar incluse în anexa nr. 3 a OUG 57/2007 şi 110 specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă conform anexei 4B a aceluiaşi act normativ.

Dintre Nevertebrate putem menţiona 9 specii de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 OUG. nr. 57/2007: Bolbelasmus unicornis, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus (rădaşcă), Morimus funereus, Osmoderma eremita (pustnicul), Callimorpha quadripunctaria, Euphydryas maturna, Lycaena dispar şi Pholidoptera transsylvanica.

Euphydryas maturna Callimorpha quadripunctaria

Dintre Amfibieni şi reptile la nivelul judeţului se întâlnesc 7 specii de interes

comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a OUG 57/2007.

Guşter (Lacerta viridis)

Dintre speciile care prezintă importanţă ştiinţifică la nivel naţional putem menţiona la amfibieni: Bufo bufo (broasca râioasa) ca relict glaciar în zona Măcin, şi Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) tot un relict ce demonstrează vechimea pădurilor din zonă, iar la reptile menţionăm: Testudo graeca (broasca ţestoasa dobrogeană), Ablepharus kitaibelii,


Lacerta trilineata (guşterul vărgat), Lacerta viridis (guşter), Elaphe quatorlineata(balaurul dobrogean), Elaphe longissima, Coronella austriaca şi Vypera ammodytes ssp. Montandoni (vipera cu corn).

Păsările se bucură de o mare varietate specifică în zona Dobrogei şi mai ales în partea de nord, respectiv în judeţul Tulcea unde se găsesc cele mai însemnate zone de cuibărit şi de hrănire pentru majoritatea speciilor: Delta Dunării şi complexul Razim-Sinoie.

Pietrar răsăritean (Lanius collurio)

Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul judeţului Tulcea întâlnim 100 de specii

de păsări de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică.

În cadrul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării dintre cele 331 de specii de păsări identificate până în prezent, 172 de specii sunt cuibăritoare iar restul de 57 sunt sedentare sau parţial migratoare, 9 specii fiind declarate monument al naturii. Excluzând câteva specii eratice ce s-au înregistrat anterior în teritoriul RBDD şi care provin cu siguranţă din parcuri şi grădini zoologice, actualmente există certitudinea semnalării în această arie a unui număr de 315 specii. Doar un număr de 7 nu au fost cuprinse în Lista Roşie a RBDD, întrucât sunt specii frecvente şi abundente în acest teritoriu şi nu fac obiectul nici unei convenţii internaţionale. Toate celelalte specii sunt incluse în una sau mai multe convenţii internaţionale, chiar dacă o bună parte din acestea actualmente nu sunt periclitate în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Ornitofauna din RBDD nu deţine specii endemice şi subendemice. (Lista Roşie RBDD, 2000).

Pelican creţ (Pelecanus crispus) Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)

Dintre speciile de mamifere pe teritoriul judeţului Tulcea există 10 specii de interes

comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 OUG nr. 57/2007. Cele zece specii sunt: liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus


ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), popândăul(Spemophilus citellus), grivan mic (Mesocricetus newtoni), şoarece săritor de stepă(Sicista subtilis), lup(Canis lupus), vidră (Lutra lutra), nurcă (Mustela lutreola), dihor pătat (Vormela peregusna) şi dihor de stepă (Mustela eversmanni).

Vulpe (Vulpes vulpes) Vidră (Lutra lutra)

Comuna Valea Nucarilor este inclusă în zona siturilor de importanţă comunitară –Dealurile Agighiolului ROSCI 0060, în partea vestică a teritoriului, Dealul Pietrosu, La Cărări şi Pădurea Agighiol – cu circa 4% din teritoriu şi în ROSCI 0065 Delta Dunării cu 28%.

Ariilor de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0009 – Beştepe – Mahmudia – cu 1% din teritoriu, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 28%. Toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă comunitară sau în vecinătatea acestora vor trebui să se supună procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Administraţiile publice locale terbuie să încadreze aceste arii naturale protejate provizorii în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În concluzie, neexistând factori agresivi pentru mediu, calitatea factorilor de mediu se încadrează în limitele admise. Bilant teritorial al zonelor protejate la nivelul comunei valea Nucarilor

CATEGORIE SUPRAFATA

(ha) PROCENTE

(%)

ROSCI0060 Dealurile Agighiolului 653.03 4.45

ROSCI0065 Delta Dunării 4060.05 27.66

ROSPA0009 Beştepe – Mahmudia 73.44 0.50

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe

4,697.50 32.01

TERITORIU ADMINISTRATIV 14676.54


Rezervaţie paleontologică şi geologică

Singura rezervaţie de fosile marine din Europa, situată pe Dealul Pietros, din sud-vestul

satului Agighiol. Avand in total 9,7ha, rezervatia se situeaza in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi si Agighiol. Rezervatia paleontologica este reprezentata printr-un celebru punct fosilifer din Dobrogea de nord, care adaposteste o bogata fauna mediotriasica. Aici se intalnesc Triasicul mediu in dezvoltare complexa. Morfologic, caracteristica reliefului o constituie insularitatea masivelor calcaroase cu versanti prelungi, acoperiti cu loess si cu altitudini reduse(206m).

Vegetatia este caracterizata prin existenta pajistilor de stepa. Fauna: Obiectul protectiei il constituie fauna fosila de varsta Triasic. Nu au fost efectuate alte studii sau cercetari.

Alcatuit exclusiv din calcare cenusii si negre,dealul adaposteste peste 100 specii de amoniti, cefalopede, canodonte si brahiopode. Fauna de cefalopode are afinitati cu cea din restul domeniului alpin european, dezvoltata in aceeasi faciesuri si in Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a intregului domeniu. Propuneri pentru RLU:

Funcţiuni admise: amenajări de semnalizare şi punere în valoare a monumentului; drumuri acces, zone odihna, belvedere;

Funcţiuni interzise: orice tip de activitati care implică construire de clădiri sau anexe;

Interdicţie definitivă de construire – până la cercetarea exhaustivă a zonei. Pe teritoriul comunei, există o zonă strict protejată - insula Popina


Insula Popina este o insulă situată în nordul lacului Razelm, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile si Sarinasuf si a localităţii Iazurile. Insula este localizată pe teritoriul jud. Tulcea, la 500 m de satul Iazurile. Insula Popina domină partea de nord a Lacului Razelm (jud. Tulcea), având o înălţime de 47 m și o suprafaţă de 98 ha. Ea se află localizată la 45°17'60'' latitudine nordică si 29°38'60'' longitudine estică. Insula oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al Lacului Razelm. Scurt Istoric al formării insulei

Istoricul grec Ptolemeu menţionează prezenţa insulei Eucon într-o descriere a unei lupte a romanilor cu geto-dacii în golful Helmyra (Halmyris după Plinius). După unele păreri, această insulă este de fapt actuala Insulă Popina, aflată în perimetrul lagunar Razelm, care atunci era o lagună, iar Delta Dunării se afla în fazele primare (incipiente) ale formării sale. Tot litoralul de la Lacul Sinoe și până la Insula Popina din nordul lacului Razelm a fost vatra de formare și evoluţie a civilizaţiei neolitice de tip Hamangia (5000-3000 înainte de Hristos).

Tot litoralul de la Lacul Sinoe și până la Insula Popina din nordul lacului Razelm a fost vatra de formare și evoluţie a civilizaţiei neolitice de tip Hamangia (5000-3000 înainte de Hristos). Zonă strict protejată

În perioada 1948-1994, Insula Popina a fost rezervatie naturală. În prezent, prin Hotărârea de guvern nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", Insula Popina este o zonă strict protejată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. În zona Popina, pentru un perimetru de 3.600 ha din jurul insulei, s-au realizat o serie de proiecte destinate reconstrucţiei ecologice.

Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice triasice și parţial acoperită cu o pătură de loess. Pe ţărmul nordic al insulei, există niște izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un plus de interes știinţific.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Razim

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Tulcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iazurile,_Tulcea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ptolemeu


Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte, unele dintre ele destul de periculoase. Vegetaţia şi fauna insulei

Vegetaţia insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărișuri și rogozuri), precum și din plante acvatice (în special nuferi). Insula Popina reprezintã un loc de popas important pentru pãsãrile migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetaţie săracă și pitică poposesc venind din alte zone mai calde păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), precum și păsări de pădure cum ar fi: privighetoarea roșcată(Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia de Bãrãgan (Melanocorypha calandra) etc.

De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibãrit pentru califarul alb (Tadorna tadorna) și călifarul roșu (Asarca teruginea). În afară de păsări, s-a mai consemnat și prezenţa pe insulă a unei faune de nevertebrate, care a fost insuficient studiată. Printre aceste nevertebrate menţionăm rarităţi cum ar fi păianjenul veninos "văduva neagră" (Lactrodectus tredecimguttatus) -a cărui prezenţă pe insulă a fost semnalată în anul 1965 și miriapodul gigant (Scolopendra cingulata). De asemenea, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosașul (Isophya dobrogensis).

Se propune elaborarea unui studiu de stabilire a calităţilor de mediu şi climă a insulei Popina, în funcţie de care se poate concluziona modul de exploatare a acestor condiţii în scopuri turistice sau balneoclimaterice.

Până la definitivarea acestora insula Popina este inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării – zonă strict protejată, cu interdicţie de construire.

Conform limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, teritoriul continental al comunei se află la limita zonei, în zona economica, în care se pot desfăşura unele activităţi umane, precum şi zone de reconstrucţie ecologică, cu restricţii parţiale(vecinatatea insulei Popina).

Se instituie interdicţie definitivă de construire pe Insula Popina – zonă strict protejată, până la elaborarea unui studiu privind potenţialul balnear al zonei. Interdictii de construire conform legii. In baza OUG 57/2007 Art. 22 (2) zonele cu protectie stricta sunt zonele din ariile naturale protejate, de mare importanta stiintifica, ce cuprind zone salbatice in care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. Art. 22(3) In zonele prevazute la alin.(2) se interzice desfasurarea oricaror activitati umane, cu exceptia activitatilor de cercetare, educatie si ecoturism, cu limitarile descrise in planurile de management.

ZONE PROTEJATE NATURA 2000

Pe baza propunerilor din teritoriu, Ministerul Mediului şi dezvoltării Durabile a semnat

Ordinul nr. 766/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene “Natura 2000 în România” Natura 2000 este o reţea de arii protejate formată din:

Arii speciale de conservare, constituite conform Directivei Habitatului (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea Habitatelor Naturale ale Faunei şi Florei sălbatice);


Arii de protecţie speciale şi avifaunistică – constituie conform Directivei de Păsări (Directiva 79/408 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).

Comuna Valea Nucarilor este inclusă în zona siturilor de importanţă comunitară –

Dealurile Agighiolului ROSCI 0060, în partea vestică a teritoriului, Dealul Pietrosu, La Cărări şi Pădurea Agighiol – cu circa 4% din teritoriu şi în ROSCI 0065 Delta Dunării cu 28%.

Ariilor de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0009 – Beştepe – Mahmudia – cu 1% din teritoriu, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe 28%. Toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă comunitară sau în vecinătatea acestora vor trebui să se supună procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Administraţiile publice locale terbuie să încadreze aceste arii naturale protejate provizorii în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În concluzie, neexistând factori agresivi pentru mediu, calitatea factorilor de mediu se încadrează în limitele admise. ROSCI 0060 Dealurile Agighiolului

Situl se caracterizează prin prezenţa a 3 habitate prioritare. În cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62C0* stepe ponto-sarmatice, ce ocupă aproximativ 0,9% din suprafaţa naţională a habitatului, o valoare remarcabilă prezintă asociaţia Agropyro brandzae - Thymetum zygioidi, endemică pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999), ce ocupă suprafeţe apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. În cadrul acestei asociaţii este de subliniat prezenţa unor populaţii importante ale speciei Euphorbia myrsinites, inclusă în lista roşie naţională (Oltean et al. 1994), foarte rară în Dobrogea, singura regiune din ţară în care este întâlnit acest taxon. Locul secund ca importanţă îl deţine habitatul 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, reprezentat prin asociaţia Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis răspândită în ţară predominant în Dobrogea. În sit mai sunt întâlnite şi alte specii din lista roşie naţională (Oltean et al. 1994), respectiv: Agropyron brandzae, Koeleria lobata, Thymus zygioides etc, din care primul taxon este mentionat si in lista rosie europeana.


Localizarea sitului: Latitudine N 45º 2' 39''; longitudine E 28º 48' 41'', suprafata sitului este de 1479ha. Regiunea biogeografica este stepica. Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste

Cod Denumira habitat % Reprez. Supr. Rel. Conserv. Global

40CO* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0.7 C C B C

62CO* Stepe ponto-sarmatice 61 A C B B

91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

34 A B B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie :Rezinenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1335 Spermophilus citellus RC C B C B

2609 Mesocricetus newtoni P B B A B

Specii de amfibieni úi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie :Rezinenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1219 Testudo graeca P C B B B

Alte specii importante de floră si faună

Cat Specie Populatie Motiv

P Thymus zygioides R A

Descrierea sitului Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N09 43 321 Pajisti naturale, stepe N12 19 211-213 Culturi (teren arabil) N14 6 231 Păsuni N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile N16 21 311 Păduri de foioase N21 9 221, 222 Vii si livezi

Alte caracteristici ale sitului: situl are o suprafată de 1476ha, fiind încadrat în totalitate în bioregiunea stepică Clase de habitat Tufărisuri - 0,67%


Stepe - 60,97% Păduri caducifoliate – 33,87% Plantatii de arbori – 5,5% Total = 100%

În cadrul sitului este inclusă o rezervatie naturală legiferată la nivel national (Legea 5/2000), respectiv Locul Fosilifer Agighiol Vulnerabilitate. Situl este îndeosebi amenintat prin :

efectuarea de plantatii în cuprinsul habitatelor 62CO* si mai putin 91AA (inclusiv pe suprafete reduse cu specii invazive ca Eleagnus angustifolia) intensitatea acestui factor fiind redusă;

exploatări forestiere si alte tipuri de lucrări silvice în habitatul 91AA, aceste interventii fiind de intensitate redusă;

păsunat de intensitate redusă; perspectivele iminente de instalare a unor centrale eoliene în sit si în vecinătatea

acestuia;

ROSCI 0065 Delta Dunării Situl are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44º54'6'' latitudine Nordica si la 28º55'19'' longitudine Estica. Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita prezentei speciilor specifice. Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Cod Denumire habitat % Reprez. Super. Rel.

Conserv. Global

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri

1 B A B B

7210* Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus

0.001 B A B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0.8 A B A A

92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

0.2 B A B B

1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare

1 B C B B

1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului

1 A A B B


1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

1 B A B B

1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

1 A A A A

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

1 B C B B

2110 Dune mobile embrionare (în formare)

1 B A B B

2130* Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri)

5 A A A A

2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A

2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

1 A A A A

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

10 A B A A

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

2 A A A A

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

1 A A A A

62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

1 B C B B

6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio- Holoschoenion

0.0001 A A B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

30 A A A A

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara

1 B A B B

1150* Lagune costiere 2 B A B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 3 A A A A


40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 0.001 C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos

0.002 C C B C

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie Rezidenta

Reprod. Iernat Pasaj Sit. pop.

Conserv. Izolare global

2633 Mustela eversmannii

V B B B B

2635 Vormela peregusna

V C B B B

1335 Spermophilus citellus

P C B C B

1355 Lutra lutra R A B C B

1356 Mustela lutreola

R A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



Conserv. Izolare global

1188 Bombina bombina

C A A C A

1219 Testudo graeca

R C B B B

1220 Emys orbicularis

RC A B C A

1298 Vipera ursinii

R A A A A

1993 Triturus dobrogicus

RC A B B A

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE



Conserv. Izolare Global

1124 Gobio albipinnatus

C B A C A

1130 Aspius aspius C A A C A

1134 Rhodeus sericeus amarus

P B A C A

1145 Misgurnus fossilis

C A A C A

1146 Sabanejewia RC A B C B


aurata

1149 Cobitis taenia RC A B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

C A B B B

1160 Zingel streber P B B C B

2522 Pelecus cultratus

RC A B C B

1159 Zingel zingel P B B C B

2491 Alosa pontica C A B C B

2511 Gobio kessleri V D

2555 Gymnocephalus baloni

RC A A B A

4120 Alosa tanaica RC A B C B

2011 Umbra krameri R A B B B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1060 Lycaena dispar RC B B C B

1084 Osmoderma eremita

P C B C B

4064 Theodoxus transversalis

R B B B B

1037 Ophiogomphus cecilia

P A B C B

1089 Morimus funereus

R D

4027 Arytrura musculus

R A B C B

4028 Catopta thrips R B B C B

4030 Colias myrmidone

P B B C B

4045 Coenagrion ornatum

P

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1428 Marsilea quadrifolia

R A B C B

1516 Aldrovanda vesiculosa

R A B C B


2253 Centaurea jankae

R A B A B

2255 Centaurea pontica

V A B A B

4067 Echium russicum

R C A C A

Alte specii de flora si fauna

Categorie Specie Populatie Motiv A Bufo bufo C D

A Pelobates fuscus P D

A Rana ridibunda C D

B Acrocephalus arundinaceus C

B Acrocephalus scirpaceus C

B Anas crecca C

B Anas querquedula C

B Aquila clanga C

B Ardea purpurea C

B Asio otus C

A Hyla arborea P D

A Pelobates syriacus P D

A Triturus vulgaris P A

B Acrocephalus paludicola C

B Anas clypeata C

B Anas penelope C

B Anser erythropus C

B Aquila pomarina C

B Ardeola ralloides C

B Aythya ferina C

B Aythya fuligula C

B Aythya nyroca C

B Buteo buteo C

B Carduelis spinus C

B Chlidonias niger C

B Circus aeruginosus C

B Circus pygargus C

B Cuculus canorus C

B Dendrocopos major C

B Dendrocopos syriacus C

B Egretta garzetta C

B Emberiza schoeniclus C

B Falco peregrinus C

B Gallinago gallinago C


B Himantopus himantopus C

B Lanius collurio C

B Limosa limosa C

B Merops apiaster C

B Numenius arquata C

B Nycticorax nycticorax C

B Oriolus oriolus C

B Pelecanus onocrotalus A C

B Phalacrocorax pygmeus C

B Platalea leucorodia C

B Plegadis falcinellus C

B Porzana porzana C

B Remiz pendulinus C

B Sterna albifrons C

B Tringa glareola C

B Turdus iliacus C

B Upupa epops C

F Carassius auratus P D

F Chalcalburnus chalcoides mento P A

F Leuciscus borysthenicus R D

F Neogobius syrman P B

F Sander lucioperca P D

F Silurus soldatovi P D

F Vimba vimba P D

I Crypsinus angustatus R D

I Geotomus punctulatus R D

I Melanocoryphus tristrami R D


I Ochetostethus nanus R D

I Odontoscelis hispidula R D

I Pachybrachius fracticollis R D

I Saga pedo R D

I Stagonomus bipunctatus R D

I Tholagmus flavolineatus R D

M Erinaceus concolor concolor R D

M Micromys minutus R D

M Mustela erminea aestiva R D

M Neomys anomalus P D

P Alyssum borzaeanum R C

P Artemisia arenaria R D

P Astrodaucus littoralis V D

P Camphorosma monspeliaca V D

P Centaurium spicatum R D

P Convolvulus lineatus R D


P Corispermum marschallianum R D

P Eryngium maritimum R D

P Frankenia hirsuta R D

P Heliotropium curassavicum V D

P Limonium meyeri R D

B Aythya marila C

B Botaurus stellaris C

B Buteo lagopus C

B Chlidonias hybridus C

B Ciconia ciconia C

B Circus macrourus C

B Clangula hyemalis C

B Cygnus cygnus C

B Dendrocopos minor C

B Egretta alba C

B Emberiza melanocephala C

B Falco naumanni C

B Falco vespertinus C

B Gallinula chloropus C

B Ixobrychus minutus C

B Limosa lapponica C

B Mergus albellus C

B Miliaria calandra C

B Numenius phaeopus C

B Oenanthe oenanthe C

B Pelecanus crispus A C

B Phalacrocorax carbo sinesis C

B Philomachus pugnax C

B Plectrophenax nivalis C

B Porzana parva C

B Rallus aquaticus C

B Scolopax rusticola C

B Tringa erythropus C

B Tringa ochropus C

B Turdus merula C

B Vanellus vanellus C

F Carassius carassius V A

F Esox reichertii P D

F Leuciscus idus R D

F Perca fluviatilis P D

F Sander volgensis P D

F Umbra krameri R B

I Bagrada stolata R D

I Geotomus elongatus R D


I Leprosoma inconspicuum R D


I Menaccarus arenicola R D

I Odontoscelis fuliginosa R D

I Pachybrachius fracticollis R D

I Paramysis intermedia V B

I Pterocuma pectinatum V B

I Sciocoris homalonotus R D

I Stibaropus henkei R D

M Canis aureus P D

M Lepus europaeus R D

M Mus spicilegus R D

M Mustela nivalis R D

M Sorex araneus R D

P Anacamptis pyramidalis V D

P Asperula setulosa R D

P Cakile maritima ssp. euxina R D

P Carex secalina V C

P Ceratophyllum demersum C D

P Convolvulus persicus R D

P Crambe maritima R D

P Euphorbia paralias P D

P Groenlandia densa P D

P Hottonia palustris R D

P Lindernia procumbens P C

P Medicago marina V D

P Merendera sobolifera V D

P Nuphar lutea P A

P Onosma arenaria R D

P Orchis laxiflora ssp. elegans R D

P Petunia parviflora V D

P Plantago cornuti R A

P Polypogon monspeliensis R A

P Ranunculus aquatilis P D

P Ruppia maritima V D

P Salvinia natans C C

P Silene thymifolia V D

P Syrenia montana R A

P Zannichellia prodani P B

R Coronella austriaca R D

R Lacerta agilis P D

P Melilotus arenaria R A

P Myriophyllum spicatum C D

P Nymphaea alba P A


P Orchis coriophora ssp. fragrans R D

P Orchis morio V D

P Phragmites australis C D

P Polygonum amphibium P D

P Potentilla pedata R A

P Ruppia cirrhosa V D

P Saccharum strictum V D

P Scolymus hispanicus R A

P Stachys maritima V D

P Trapa natans C C

P Zygophyllum fabago V D

R Eremias arguta P D

R Podarcis taurica P D

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate N02 15 522, 521 Estuare, lagune

N06 10 511, 512 Râuri, lacuri

N06 2 511, 512 Râuri, lacuri

N07 52 411, 412 Mlastini, turbării

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe

N12 10 211-213 Culturi (teren arabil)

N16 5 311 Păduri de foioase

N22 2 332, 333 Stâncării, zone sărace în vegetatie

Calitate şi importanţă:

Delta Dunării, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare (unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării frapează încă prin densitatea ridicată de exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorită unor influenţe antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafeţe naturale în terenuri silvice, piscicole şi agricole etc.), n-a produs o diminuare până la dispariţie a unor specii de plante şi animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cusiguranţă mai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial. Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris(Apatura metis,


Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.

Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii). Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.).

Vulnerabilitate: În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie

producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave)de pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca. 120 nave, aflate în punctele: Km107 de pe braţul


Sfântu Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire. Desemnarea sitului:

Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o administraţie şi un consiliu ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin care s-a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a unor areale deteriorate.

Deşi Delta Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera” (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat şi transmis la UNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi Cultural Universal care conferea acordul ţării noastre la respectarea statutului acestor arii protejate şi solicita includerea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaţionale cum a fost semnarea în septembrie 1991 a Convenţiei privind zonele umede de importanţă internaţională – îndeosebi ca habitat pentru păsările de apă, cunoscută sub denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991, Delta Dunării, ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO.

Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost promovat în 1971 de către UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse genetice capabile de menţinerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de dispariţie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu este destinată unei protecţii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şi anume: conservarea ecosistemelor şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile; păstrarea formelor tradiţionale de activitate economică, care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaţiei Biosferei – conservarea. Tip de proprietate:

O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Suprafeţele de păşunat şi cel agricole aparţin comunităţilor locale, în rest, situaţia sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.


Siturile de Protecţie Avifaunistică - ROSPA 0009 Beştepe – Mahmudia Important loc pentru hrănirea răpitoarelor cuibăritoare precum şi a celor ce se află în

migraţie. Exemple de specii rare de răpitoare în zonă: Accipiter brevipes (uliu cu picioare scurte) Aquila heliaca (acvila de câmp), Aquila nipalensis (acvila de stepă), Aquila clanga (acvila ţipătoare mare), Circus macrourus (erete alb), Falco cherrug (şoim dunărean).

Localizarea sitului: Coordonatele sitului Latitudine N 4506’50” si Longitudine E28058’35” si are o suprafata de 3663.6 ha. Regiune biogeografica: Stepica Caracteristicile generale ale sitului

4 % - Pajisti naturale, stepe 62 % - Culturi (teren arabil) 5 % - Pasuni 14 % - Alte terenuri arabile 3 % - Alte terenuri arabile 8% - Paduri de foioase 4% - Vii si livezi

Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Pop. Rez

Ciobarit Iernat Pasaj Sit. pop

Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 4-5p B A C B

A255 Anthus campestris 400-500p C A C B

A090 Aquila clanga 2-6i A B C A

A404 Aquila heliaca 2i A A B A

A089 Aquila pomarina 600-700i

C B C B


A396 Branta ruficollis 600-700i

B B C B

A215 Bubo bubo 2-3p C A B B

A133 Burhinus oedicnemus

60-70p B B C A

A403 Buteo rufinus 5-7p B A C A

A243 Calandrella brachydactyla

50-70p C A C B

A224 Caprimulgus europaeus

20-22p C C C C

A080 Circaetus gallicus 3p B A B A

A082 Circus cyaneus 30-40i 200-300i

D B C B

A083 Circus macrourus 30-60i

C B C B

A084 Circus pygargus 30-50i

B A B B

A231 Coracias garrulus 5-6p C A C B

A429 Dendrocopos syriacus

10p C A C B

A511 Falco cherrug 1p A A B A

A103 Falco peregrinus 4-5i C B C A

A097 Falco vespertinus 200-1000

i

C B C A

A092 Hieraaetus pennatus 12-15i

C B C A

A338 Lanius collurio 280p C B C A

A339 Lanius minor 40-50p C B C A

A246 Lullula arborea 200-300p

D A C B

A242 Melanocorypha calandra

150-180p

C A C B

A073 Milvus migrans 1p C B C B

A533 Oenanthe pleschanka

32-40p C A C B

Calitate si importanta sitului:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 29 numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 30 numar de specii periclitate la nivel global: 7


Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Burhinus oedicnemus Caprimulgus europaeus Calandrella brachydactyla Oenan e pleschanka

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare(situl este bottle-neck pentru rapitoare). Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Branta ruficollis Circus cyaneus

Vulnerabilitate:

amplasare de generatoare eoliene; intensificarea agriculturii; schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura

intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini;

schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole, precum cositul sau pasunatul;

braconaj; desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses, în

turbarii - cositul în perioada de cuibarire; industrializare si extinderea zonelor urbane; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii); arderea vegetatiei (a miristii si a pârloagelor); scoaterea puilor pentru comert illegal; reglarea cursurilor râurilor; electrocutare si coliziune in linii electrice; turismul in masa; amplasare de generatoare eoliene; înmultirea necontrolata a speciilor invazive; defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe

suprafete mari; taierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperc; împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni,fânete etc.); desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses; reglarea cursurilor râurilor; arderea stufului în perioada de cuibarire.


ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie

Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componenta a rezervatiei, este situat in sudul Delta Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara, initial ocupata de apele maritime si care a fost segmentata ulterior prin formare de cordoane si grinduri. La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atat prezenta Dunarii cu depuneri de aluviuni, cat si deplasarea treptata spre est a traseului curentilor litorali, pe masura avansarii Deltei. Aceste procese au scos de sub actiunea directa a marii, tarmul vechiului golf Halmyris si au creat conditii favorabile formarii unor noi tarmuri ce au inchis complexul Razim Sinoe. Formarea propriu-zisa a lacurilor a inceput cu izolarea partiala a lacurilor Zmeica si Golovita de Grindul Lupilor si totala a lacurilor Tuzla, Nuntasi de Gridul Saele. Intr-o etapa urmatoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudica a lacului Sinoe. In etapa finala s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc si grindul Perisor. In ultimele decenii complexul a suferit transformari foarte mari datorita actiunii umane. Dupa lucrarile hidrotehnice realizate dupa 1970 complexul lagunar a fost transformat in doua unitati:

Unitatea Razim formata din lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Babadag cu cele doua lacuri componente Tauc si Topraichioi care a fost izolata de influenta marii si transformata in rezervor de apa dulce pentru alimentarea sistemelor de irigatie amenajate in jurul complexului. Cel mai important lac, Lacul Razim are o suprafata de 415 kmp si o adancime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legata cu bratul Sfantu Gheorghe prin canalele Dranov si Dunavat de unde primeste un aport fluvial provenit din Dunare. Unitatea Sinoe formata din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri. In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea. Localizarea sitului: Coordonetele sitului sunt: Latitudine N 44054’8” si Longitudine E 28054’3” si are o suprafata de 512380.6 ha. Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 80 de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva Pasari.

http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/lacul-babadag-396.html

http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/insula-bisericuta---lacul-razim-399.html

http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/insula-gradistea---lacul-razim-400.html


Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Pop. Rez

Ciobarit Iernat Pasaj Sit. pop

Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes R D B C B

A229 Alcedo atthis 1500-1700p

A B C B

A042 Anser erythropus 10-30i A B C A

A090 Aquila clanga 8-14i A B A B

A404 Aquila heliaca 1-3i B B C C

A089 Aquila pomarina 200-300i C B C C

A029 Ardea purpurea 230-450p

A B C A

A024 Ardeola ralloides 2000-2400p

A B C A

A060 Aythya nyroca 3800-4200p

A B C A

A021 Botaurus stellaris 1550-1650p

A B C A

A396 Branta ruficollis 7000-24000i

A B C A

A133 Burhinus oedicnemus

44-60p B B C C

A403 Buteo rufinus 4-5p C B C C

A138 Charadrius alexandrinus

90-120p 450-520i A B C B

A196 Chlidonias hybridus

2300-2500p

A B C B

A031 Ciconia ciconia 80-90p C B C C

A030 Ciconia nigra 2-5p D B C C

A080 Circaetus gallicus R D B C C

A081 Circus aeruginosus

300-400p

A B C B

A082 Circus cyaneus R D B C C

A083 Circus macrourus R B B C C

A084 Circus pygargus 2-3p B B C C

A231 Coracias garrulus 360-420p

B B C B

A037 Cygnus columbianus bewickii

1-4i A B C C

A038 Cygnus cygnus 340-1270i

B B C A

A238 Dendrocopos medius

R D B C C

A429 Dendrocopos syriacus

RC D B C C


A236 Dryocopus martius

RC D B C C

A027 Egretta alba 320-360p

620-870i

A B C A

A026 Egretta garzetta 1700-2500p

A B C A

A379 Emberiza hortulana

R D B C C

A511 Falco cherrug 1-2p B B C B

A098 Falco columbarius 20-60i D B C C

A095 Falco naumanni 1-3p A B A C

A103 Falco peregrinus R D B C C

A097 Falco vespertinus 2220-340p

A B C A

A154 Gallinago media 20-80i A B B B

A002 Gavia arctica RC D B C C

A001 Gavia stellata RC D B C C

A189 Gelochelidon nilotica

8-12p 320-350p A B C B

A135 Glareola pratincola

420-540p

A B C B

A075 Haliaeetus albicilla

26-28p A B C A

A092 Hieraaetus pennatus

R D B C C

A131 Himantopus himantopus

220-370p

1400-2200i

B B C B

A022 Ixobrychus minutus

3000-3500p

A B C A

A338 Lanius collurio RC C D B C C

A339 Lanius minor R C D B C C

A180 Larus genei 20-70i B B C C

A176 Larus melanocephalus

220-360p

A B B A

A177 Larus minutus 10000-12000i

B B B B

A157 Limosa lapponica 1-5i B B C C

A246 Lullula arborea V R D B C C

A242 Melanocorypha calandra

RC D B C C

A068 Mergus albellus 2100-3800i

A B C A

A073 Milvus migrans 6-7p C B C C

A159 Numenius tenuirostris

1-3i A B C B

A023 Nycticorax 2660- A B C A


nycticorax 3200p

A533 Oenanthe pleschanka

12-24p C B C C

A071 Oxyura leucocephala

1-4i C B C C

A094 Pandion haliaetus RC C B C C

A020 Pelecanus crispus 320-410p

A B B A

A019 Pelecanus onocrotalus

2560-4160p

A A A A

A393 Phalacrocorax pygmeus

8700-9500p

4000-6500i

4000-6500i

A B C A

A170 Phalaropus lobatus

700-1200i

C B C C

A151 Philomachus pugnax

13000-18000i

B B C B

A234 Picus canus R D B C C

A034 Platalea leucorodia

360-440p

A B C A

A032 Plegadis falcinellus

2000-3200p

A B C A

A140 Pluvialis apricaria 120-130i B B C C

A120 Porzana parva 2000-3000p

A B C A

A119 Porzana porzana 300-400p

B B C B

A121 Porzana pusilla V A B C C

A464 Puffinus yelkouan 20-1000i A B A A

A132 Recurvirostra avosetta

220-280p

800-1200i

B B C B

A195 Sterna albifrons 160-220p

A B C B

A190 Sterna caspia 120-140i B B C B

A193 Sterna hirundo 1800-3200p

A B C B

A191 Sterna sandvicensis

20-60p 1200-3000i

A B C B

A307 Sylvia nisoria R RC C B C C

A167 Xenus cinereus 1-3i A B C C

Nota: “A” – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului “B” – ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului “C” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national “D” – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (nesemnificativa la nivel national).


Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populatie Motiv

I Arytrura musculus B C

Calitate şi importanţă: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 151 numar de specii periclitate la nivel global: 17

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Pelecanus crispus Aytya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo

Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo attis

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina

Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa ery ropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina


Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas creccaCalidris temminckii Arenaria interpres

Chlidonias leucopterus Charadrius hiaticula Charadrius dubius Anser fabalis Anas querquedula Tringa ochropus Anas acuta Larus cachinnans Larus fuscus Lymnocryptes minimus Mergus serrator

Limicola falcinellus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Anser erytropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Aytya ferina Aytya fuligula Anser anser Anas strepera

Vulnerabilitate:

intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale în agricultura intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini - schimbarea habitatului semi-natural (fânete, pasuni) datorita încetarii activitatilor agricole ca cositul sau pasunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses, în turbarii - cositul în perioada de cuibarire - industrializare si extinderea zonelor urbane;

distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - arderea vegetatiei (a miristii si a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene;

înmultirea necontrolata a speciilor invazive - defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafe e mari - taierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii- adunarea lemnului pentru foc, - împaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni,


fânate etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de ses -reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibarire- amplasare de generatoare eoliene;

navigatie. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata: Activitati si consecinte în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitatae %

210 Pescuit profesionist(industrial) A 45

620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15

421 Depozitarea deseurilor menajere A 2

243 Braconaj, otravire, capcane A 10

Activitati si consecinte în jurul sitului

Cod Activitate Intensitatae %

140 Pasunatul A 15

620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15

210 Pescuit profesionist(industrial) A 30

Interdictii in zone protejate:

În zonele cu protecţie strictă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie şi ecoturism. În zonele de protecţie integrală sunt interzise:

orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;

activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

În zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi:

ştiinţifice şi educative; activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice,

proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;

localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;


intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, a planului de acţiune provizoriu, elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific şi valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;

intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului;

acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;

acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

In O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede că:

la proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia;

această procedură este urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare.

De asemenea, în O.U.G. nr. 195/2005 se mai prevede că pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis:

accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public;

pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, este interzisă exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de protecţie strictă, zonele de protecţie integrală şi zonele de management durabil ale parcurilor naturale. Conform art. 28 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 sunt interzise activităţile din perimetrele

ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor.


Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor. Conservare Toate speciile sunt protejate prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Masuri de conservare pentru pasari:

protectia habitatelor; tehnici de cultivare ecologica in agricultura; practici agricole neinvazive; protectia cuibaritului; constientizare social.

Impactul rezidual

Noţiunea de impact rezidual apare în legislaţie doar în Ordinul nr. 863/2003 al ministrului mediului si pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. PUG-ul nu produce efecte asupra nici uneia dintre ariile protejate de interes comunitar si avifaunistic. Starea pădurilor

Zona Dobrogei de Nord este cunoscută ca una dintre cele mai secetoase din ţară, unde condiţiile sunt vitrege şi unde se practică şi cea mai grea şi dificilă silvicultură, în mare parte. Aceasta ca urmare a dispariţiei pădurilor, care, dacă în urmă cu 150-200 de ani ocupau peste 60% din suprafaţa judeţului Tulcea, acum ele se întind pe numai 10,7%. Pădurile aflate în grija silvicultorilor, ca proprietate publică de stat, au rămas nealterate, îmbracă dealurile şi îndeplinesc perfect rolul ecologic-socio-economic, apreciat de populaţie. Complexul de condiţii naturale a determinat sub aspectul biogeografic existenţa următoarelor zone de vegetaţie: stepă-silvostepă-forestieră. Ca formaţii şi tipuri de pădure au fost separate etajul pădurilor de foioase mezofile – de tip balcanic şi etajul pădurilor de foioase xeroterme de tip sub-mediteranean compuse din cel mai bogat sortiment de specii din ţară grupate în 51 tipuri naturale de pădure. Gospodărirea, paza, protecţia şi conservarea fondului forestier se realizează prin intermediul conducerii ocoalelor silvice care au în subordine compartimentele specifice, iar teritorial acestea se realizează prin arondare pe districte silvice şi în cadrul acestora prin cantoane silvice. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Diversitatea biologică este într-o continuă ameninţare datorită intensificării activităţilor economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului. Presiunile antropice se manifestă prin creşterea gradului de ocupare a terenurilor, a numărului populaţiei, dezvoltarea agriculturii şi economiei, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe zone sensibile cu valoare ecologică ridicată.


Printre principalii factori antropici care au dus la diminuarea efectivelor speciilor de faună şi floră sălbatică se pot enumera:

amplasare de generatoare eoliene reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării; dezvoltarea intensă a activităţilor industriale şi de agrement; desecarea luncilor inundabile ale râurilor; creşterea poluării apelor şi solului; agricultura de tip industrial; suprapăşunatul; folosirea pesticidelor; vânătoare.

Luând în considerare importanţa deosebită pe care o are capitalul natural pentru dezvoltarea durabilă a colectivităţilor umane sub aspectul asigurării de resurse regenerabile (apă, aer, hrană, îmbrăcăminte, medicamente, regenerarea aerului şi apei etc), a valorii peisagistice şi de recreere, de protecţie şi de asigurare a echilibrelor ecologice necesare menţinerii unui mediu înconjurător sănătos, rezultă necesitatea imperativă a conservării biodiversităţii ca o condiţie necesară pentru dezvoltarea armonioasă a generaţiilor viitoare. În judeţul Tulcea presiunile directe exercitate asupra biodiversităţii sunt :

Păşunatul în zone stâncoase care poate afecta speciile ierboase de interes conservativ cât şi păşunatul în fond forestier. Deşi are caracter accidental, acesta poate provoca distrugerea speciilor erbacee sălbatice, rănirea şi compromiterea seminţişului şi a arborilor tineri prin roaderea scoarţei şi a rădăcinilor;

Incendiile datorate în special climei zonei dobrogene în care, fiind o zonă secetoasă, pericolul incendiilor se menţine ridicat aproape în tot cursul anului. Prin ardere sunt afectate în principal specii ierboase, dar poate fi afectată şi fauna;

Recoltarea florei sălbatice poate fi o ameninţare pentru speciile rare, endemice din zonă, iar în cazul plantelor medicinale când se recoltează peste capacitatea de suport.

La nivelul comunei presiunile indirecte exercitate asupra biodiversităţii sunt: Utilizarea în exces a pesticidelor care afectează sever mai ales specii de peşti, păsări şi

mamifere; Turismul necontrolat şi camparea în locuri nepermise; Ploile acide care afectează în special pădurile, iar eutrofizarea exercită o presiune

negativă asupra zonelor umede.


2.1.6. Zgomotul

Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului. Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban şi are o acţiune complexă asupra organismului în funcţie de frecvenţa, tăria şi poziţia surselor. Sursele principale de zgomot în mediul rural includ transportul rutier, feroviar, aerian, industriile, activitatea de construcţii şi activităţile publice, vecinătăţile (restaurante, discoteci, mici ateliere). Pentru oprirea acestei tendinţe s-au adoptat măsuri legislative de diminuare a nivelurilor de zgomot prin acţiuni atât “la sursă”, adică asupra elementelor generatoare de zgomot, cât şi “la receptor”, asupra elementelor ce trebuie protejate faţă de zgomot (locuinţe, spitale, şcoli, locuri de odihnă, parcuri etc.). În cadrul politicilor Uniunii Europene privind zgomotul, s-a adoptat – Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental care a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată în anul 2008. HG 321/ 2005 republicată are ca obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului; asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotului ambiant şi a

efectelor sale; adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru

prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, în special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.

Hărţi strategice de zgomot În conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005 republicată, autorităţile publice locale şi autoritatea publică centrală pentru transport au obligaţia de a elabora Planurile de acţiune destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot pentru aglomerările cu peste 250.000 locuitori, pentru drumurile principale cu peste 6.000.000 treceri pe an şi pentru căile ferate principale cu peste 60.000 treceri pe an.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea prin reprezentantul său în cadrul Comisiei Regionale de Zgomot a participat în cursul anului 2009, la analizarea şi evaluarea Planurilor de acţiune pentru aglomerările, drumurilor şi căilor ferate din cadrul Regiunii 2 Sud- Est, care se încadrează în prima etapă de elaborare. Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru judeţul Tulcea se va realiza în etapa a doua, până la data de 30 iunie 2012, în conformitate cu prevederile art. 4, alin (7) lit. b din HG nr. 321/2005 republicată. Mediu şi sănătate

Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc de mediu au o deosebită importanţă şi constituie poate, cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei. Mediul ambiant poate influenţa sănătatea prin: factori fizici (climă, aer, apă, sol, zgomot, poluare, radiaţii); factori biologici (hrană, microorganisme,


calitatea nutritivă şi microbiologică a alimentelor); factori socio comportamentali şi organizaţionali (structura socială, mobilitatea populaţiei, educaţie, cultură, factori economici, stres). Obiective privind reducerea zgomotului Sursele de poluare sonoră sunt foarte numeroase şi diferite, principalele fiind: circulaţia sau transporturile, industria, construcţiile, comerţul, terenurile sportive şi stadioanele. Pentru diminuarea impactului generat de traficul urban se impun o serie de măsuri ca:

plantarea în aliniamentele stradale de arbori adecvaţi pentru condiţiile pedoclimatice din zonă;

întreţinerea în condiţii corespunzătoare a spaţiilor verzi, a luciilor de apă şi a fântânilor arteziene;

reorganizarea traseelor în funcţie de categoriile mijloacelor de transport şi de străzi astfel încât să se asigure o fluidizare a traficului autovehiculelor cu satisfacerea necesităţilor populaţiei şi a agenţilor economici.

Pentru diminuarea poluării sonore ambientale ar putea fi utile următoarele acţiuni: creşterea exigenţelor la verificările tehnice periodice mai ales la autovehiculele cu

greutatea nominală ce depăşeşte 3 tone; sincronizarea semafoarelor de pe căile rutiere cu trafic intens ce ar conduce la

diminuarea nivelului de zgomot stradal prin eliminarea turării motoarelor la demararea în intersecţii;

limite mai mici ale vitezei de deplasare a autovehiculelor pe străzile în care distanţa dintre limita exterioară a căii de rulare şi imobile cu destinaţia de locuinţe este egală sau mai mică de 3m;

fluidizarea traficului prin reconsiderarea arterelor cu sens unic; măsuri de protecţie a construcţiilor şi clădirilor.

Elaborarea hărţilor strategice de zgomot, pentru judeţul Tulcea se va realiza în etapa a doua, respectiv, până la data de 30 iunie 2012, în conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005 modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 674/2007, iar după realizarea cartării zgomotului se va realiza Planul de acţiune cu termen de realizare 18 iunie 2013, care va include măsurile de reducere a zgomotului care se impun.


2.1.7. Sănătatea populaţiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanti si declansatori, nu pot fi incriminati numai factorii de mediu (aer, apa, sol) si nici nu se poate determina în ce masura acestia sunt responsabili de producerea si agravarea bolilor. Evaluarea starii de sanatate a populatiei consta în identificarea factorilor de risc, care tin de :

calitatea aerului; alimentarea cu apa potabila; colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura; zgomot; habitatul conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populationala etc.); calitatea serviciilor oferite populatiei;

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:

Poluanţi cu acţiune iritantă: - pulberi (sedimentabile sau în suspensie) acţionează la nivelul căilor respiratorii (mucus,

epitelii ciliate, etc) care pot fi afectate de inflamaţii, rinite, faringite, laringite, bronşite sau alveolite;

- oxizii sulfului, ce apar în aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaţii ale căilor respiratorii;

- oxizii azotului, rezultă la fel ca cei ai sulfului, produc la nivelul căilor respiratorii blocarea mişcărilor cililor epiteliilor bronhice şi traheale;

- substanţele oxidante generate prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete asupra unor produşi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru căile respiratorii;

- pumbul, eliminat în atmosferă sub formă de vapori care se condensează relativ repede, poate pătrunde în organismul uman atât pe cale respiratorie cât şi pe cale digestivă.

Poluanţii cu acţiune infectantă sunt reprezentaţi de diverşi germeni patogeni din atmosferă;

Poluanţii cu acţiune asfixiantă (CO) sunt cei care împiedică asigurarea cu oxigen a ţesuturilor organismului. Monoxidul de carbon rezultat din arderile incomplete, combinându-se cu hemoglobina formează carboxihemoglobina şi produce în funcţie de concentraţie intoxicaţii cronice sau chiar moartea;

Poluanţii cu acţiune fibrozantă produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator;

Poluanţii cu acţiune cancerigenă pot fi organici (hidrocarburi policiclice aromatice, insecticide organoclorurate) sau anorganici (azbest, As, Se, Cr, Co, Be, Ni);

Poluanţii cu acţiune toxică sistemică (Pb, Cd, Hg, pesticide organoclorurate şi organofosforice) sunt agenţii toxici care după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe.


Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate se poate reflecta prin indicatorul “număr persoane decedate din cauza poluarii aerului”. În judeţul Tulcea nu s-au înregistrat persoane decedate din cauza poluării aerului . Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Ca şi aerul, apa este un factor indispensabil vieţii. In organisme ea îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul şi eliminarea produşilor nocivi şi/sau rezultaţi din metabolism. Acţiunea poluanţilor organici provoacă modificări organoleptice evidente. Dintre aceşti micropoluanţi, trei sunt consideraţi principali: pesticidele, detergenţii şi hidrocarburile. Pesticidele organoclorurate, datorită degradării lor biologice lente şi remanenţei prelungite în apă, se acumulează în ţesutul adipos al organismului şi acţionează asupra ficatului, sistemului nervos, asupra unor enzime, având acţiune cancerigenă.

Efectele toxice ale detergenţilor se manifestă la concentraţii ridicate. Datorită activităţii tensioactive, ei acţionează în sensul favorizării toxicităţii altor substanţe chimice care se găsesc concomitent în apă şi în tubul digestiv.Hidrocarburile policiclice aromatice au o acţiune cancerigenă asupra organismului. Ele se dizolvă foarte lent în apă, însă solubilitatea lor poate fi favorizată de prezenţa detergenţilor anionici.

Methemoglobinemia infantilă este o intoxicaţie a organismului produsă de o cantitate mare de nitraţi din apa de băut (40-60 mg/dm3). Mecanismul intoxicaţiei constă în reducerea nitraţilor la nitriţi, reducere ce poate avea loc exogen-în apă, dar mai ales endogen, în intestin şi blocarea hemoglobinei la methemoglobină. Se manifestă în special la copii în primul an de viaţă, alimentaţi artificial. Dintre afecţiunile infecţioase care se pot contracta prin consumul apei poluate,se pot aminti: hepatita, febra tifoidă, leptospiroza, tuberculoza. Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Tulcea, în anul 2009 : - nu s-au înregistrat epidemii hidrice; - s-a înregistrat un caz de methemoglobinemie la copiii 0-1 an, generate de apa din fântână.

In comuna Valea Nucarilor problema poluarii apei potabile a fost rezolvata odata cu implementarea sistemului centralizat de alimentare cu apa la nivelul intregii comune. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Cele mai grave efecte ale managementului defectuos al deşeurilor solide municipale sunt considerate poluarea aerului şi contaminarea rezervelor de apă de băut. Efectele se răsfrâng, în cele din urmă, asupra populaţiei, afectând fie direct, fie indirect starea de sănătate a acesteia. De altfel, în aşezările urbane, agenţii patogeni din aer, apă, sol sau hrană s-au numărat întotdeauna printre cauzele majore de îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a administra propriul mediu de viaţă.

Unele boli infecţioase şi parazitare sunt în relaţie directă colectarea şi eliminarea inadecvată a deşeurilor menajere. La gestionarea deşeurilor menajere se observă o slabă mobilizare în mediul urban prin înlocuirea parţială a containerelor deteriorate, prin adăugarea de containere pentru colectarea selectivă şi realizarea de platforme betonate pentru acestea. Poluarea produsă de deşeuri asupra factorilor de mediu implică efecte negative şi asupra sănătăţii populaţiei:


De asemenea, incendiile provocate la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie.

La momentul intocmirii Raportului de Mediu (martie 2011) problema deseurilor nu este rezolvata complet la nivelul comunei Valea Nucarilor, dar din discutiile pe care evaluatorul le-a avut cu cei din conducerea comunei suntem siguri ca si comuna Valea Nucarilor se va alinia la termenul limita care figureaza in PJGD Tulcea (pentru mediul rural) si anume anul 2013 pentru acoperirea serviciului de colectare a deseurilor menajere si asimilabile de 100%. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei

Datorită ritmului alert de desfăşurare a actvităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul din “efectele secundare” negative ale civilizaţiei. În prezent, poluarea acustică este singura formă de poluare cu tendinţe în creştere, şi cu reclamaţii din partea populaţiei.

Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte începînd cu uşoare oboseli auditive pîna la stări nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, obiectivele industriale şi comerciale, comportamentul inadecvat al vecinilor.

La nivelul comunei Valea Nucarilor nivelul zgomotului nu afecteaza sanatatea locuitorilor, fiind cu mult sub limitele normale.

2.1.8. Peisajul

Comuna Valea Nucarilor se găseşte în Podişul Dobrogei de Nord, la baza Dealurilor Tulcei, cu înălţimi medii de 150 m – 200 m mai domoale, dar dominante de o mulţime de vârfuri calcaroase izolate, ce coboară uşor spre sud- Dealul Pietros – 206 m sau se prelungeşte prin culmi înguste şi coline în est (Beştepe – 242 m) şi regiunea joasă a lacului Razelm. Aceasta regiune vine în contact direct cu lunca şi Delta Dunării, iar în sud cu complexul lacustru Razelm şi cu treapta cea mai înaltă, deluroasă a Bazinului Babadag.

„Peisajul este o porţiune de teritoriu prezentă ca atare în percepţia locuitorilor, al cărei caracter rezultă din acţiunea şi interacţiunea factorilor naturali şi umani.”„Sistemele de peisaj pot fi organizări spaţiale diferit „manufacturate” , fie ele naturale sau artificiale, majore sau minore, legate între ele prin vecinătate spaţială sau relaţii simbolice, vizuale sau funcţionale.” Lionella Scazzosi, proiectul LOTO Landscape Opportunities for Territorial Organisation.

Satele comunei Valea Nucarilor au şansa desfăşurării într-un peisaj foarte valoros şi atrăgător. Diversitatea imaginilor pe un teritoriu relativ restrâns fascinează; de la dealurile pietroase ce mărginesc teritoriul la est şi vest, la stufărişul ce tiveşte iazurile dinspre lacul Razelm şi oglinda albastră a acestora, peisajul inspiră arhitectura ca volumetrie, ca textură şi cromatică. Singura apariţie invazivă asupra liniilor calme ale peisajului o constituie siluetele eolienelor ce au cuprins o parte a dealurilor dinspre Tulcea şi dinspre vest.” În ceea ce priveşte zonele propuse pentru refacere peisagistică, acestea se referă în principal la terenurile


neproductive reprezentate prin alunecări, eroziuni torenţiale active, terenuri ocupate cu depuneri de deşeuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere, prin revenirea la peisajul iniţial, sau prin amenajări de agrement. Remedierea cauzelor poluării trebuie efectuată în ordinea priorităţilor definite prin politica comunei, în paralel cu aplicarea de măsuri administrative ferme.

2.1.9. Schimbări climatice

Schimbările climatice sunt schimbări de climat, atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unei perioade comparabile şi care conduc la creşterea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un fenomen complex care cuprinde manifestări meteo extreme(tornade, furtuni violente, inundaţii în toate anotimpurile, temperaturi extreme atât iarna cât şi vara, topirea gheţarilor, etc.), ale căror consecinţe vizează toate domeniile vieţii la nivel global şi care sunt consecinţe ale încălzirii globale.

Încălzirea globală este unanim recunoscută de comunitatea stiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiată de analiza datelor observaţionale pe perioade lungi de timp. Înregistrările arată că temperatura medie globală a crescut cu 0,60 C în secolul XX, existând dovezi că, încălzirea înregistrată în ultimii 50 de ani este cea mai accentuată, în Europa înregistrându-se o încălzire mai ridicată decât media globală. Modelele climatice prognozează o creştere în continuare a temperaturilor la nivel mondial care va influenţa stările de vreme, resursele de apă, ciclul anotimpurilor, ecosistemele, evenimentele meteorologice extreme etc.

Efectele schimbărilor climatice în Europa şi în zona arctică sunt deja considerabile şi măsurabile. Schimbările climatice vor avea consecinţe profunde asupra mediului natural al Europei, precum şi asupra majorităţii segmentelor societăţii şi economiei. Din cauza caracterului neliniar al efectelor schimbărilor climatice şi al sensibilităţii ecosistemelor, chiar şi variaţiile uşoare ale temperaturii pot avea efecte însemnate. Cantităţile de ploaie şi zăpadă au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003, care a depăşit orice record, sunt o consecinţă directă a schimbărilor climatice provocate de om. Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arătat faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene a crescut deja considerabil datorită schimbărilor climatice. Există dovezi incontestabile că aproape toate procesele naturale, biologice şi fizice (de exemplu, înflorirea timpurie a arborilor, topirea gheţarilor) reacţionează la schimbările climatice din Europa şi din întreaga lume. Mai mult de jumătate dintre speciile de plante din Europa ar putea fi vulnerabile sau ameninţate până în anul 2080.

Numeroase sectoare economice sunt puternic dependente de condiţiile climatice, astfel că activităţile şi întreprinderile din aceste sectoare vor fi printre cele afectate direct de consecinţele schimbărilor climatice: agricultura, silvicultura, pescuitul, turismul litoral, sporturile de iarnă, precum şi sectorul sănătăţii. Disponibilitatea scăzută a resurselor de apă, pagubele provocate de vânt, creşterea temperaturilor, intensificarea incendiilor


forestiere şi incidenţa mai ridicată a bolilor vor duce la distrugerea pădurilor. Creşterea frecvenţei şi a intensităţii unor fenomene extreme precum furtunile, precipitaţiile violente, inundaţiile din zonele de coastă şi viiturile, secetele, incendiile forestiere şi alunecările de pământ provoacă pagube clădirilor şi infrastructurii de transport şi industriale, având astfel consecinţe indirecte asupra sectorului serviciilor financiare şi al asigurărilor. Chiar şi pagubele produse în afara UE ar putea afecta serios economia acesteia.

Marile infrastructuri de transport cu durată lungă de viaţă, cum sunt autostrăzile, căile ferate, căile navigabile, aeroporturile, porturile şi gările feroviare, funcţionarea acestora şi a mijloacelor de transport aferente sunt influenţate de condiţiile meteorologice şi climatice şi, prin urmare, sunt, la rândul lor, afectate de schimbările climatice. Factorii principali responsabili de acest fenomen sunt activităţile umane, în special industria, agricultura, schimbarea modului de utilizare a terenurilor, transporturile care determină emisia unor cantităţi mari de gaze respectiv, dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), ozon (O3) şi alte gaze industriale cu durată mare de viaţă precum HFCs şi PFCs care măresc grosimea stratului natural de gaze cu efect de seră, blocând căldura în atmosferă şi crescând temperatura la nivel global. Statele lumii trebuie să fie conştiente de necesitatea stabilirii de politici şi acţiuni pentru reducerea în timp a emisiilor de gaze cu efect de seră precum şi pentru adaptarea la consecinţele acestora, dat fiind că schimbările climatice sunt deja inevitabile, într-o anumită măsură, pentru acest secol şi pentru viitor, chiar dacă eforturile de atenuare întreprinse la nivel internaţional în următoarele decenii se vor dovedi eficiente.

Nici România nu este ocolită de schimbările climatice care vor influenţa ecosistemele, aşezările umane şi infrastructura. Modificările preconizate de temperatură şi precipitaţii pot duce la modificarea perioadelor de vegetaţie şi deplasarea liniilor de demarcaţie dintre păduri şi pajişti. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) îşi vor face apariţia mai frecvent şi pagubele aferente pot deveni mai semnificative. Deja se observă că zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România, cele mai expuse fiind în sud-estul ţării, dar aproape întreaga ţară este afectată de secetă prelungită in perioada verii. Împreună cu inundaţiile, perioadele îndelungate de secetă duc la pierderi economice însemnate în agricultură, transporturi, alimentarea cu energie, gospodărirea apelor, sănătate şi în activitatea din gospodării.

Prin adoptarea Strategiei Naţionale privind schimbările climatice precum şi a altor acte normative care privesc acest domeniu, România a deschis calea către implementarea unor acţiuni naţionale îndreptate atât spre limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât şi asupra efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice. La nivelul Uniunii Europene a fost demarată în anul 2007 prima iniţiativă politică în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, prin adoptarea de către Comisia Europeană a documentului „Cartea verde privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice în Europa – opţiuni pentru acţiuni UE”.

Uniunea Europeană au decis unanim la Consiliul de primăvară din 2007 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, iar în cazul încheierii unui acord mondial global, cu 30% până în anul 2020 şi au subliniat importanţa unei reduceri, până în anul 2050, cu până la 50% faţă de nivelurile din anul 1990.

În baza acţiunilor demarate la nivel internaţional şi european România a elaborat în anul 2008 Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC, care a fost aprobat prin Ordinul MMDD 1170/2008. Obiectivul Ghidului este reprezentat de creşterea capacităţii de adaptare a României la efectele actuale şi potenţiale ale schimbărilor climatice prin:


Monitorizarea impactului provocat de schimbările climatice, precum şi vulnerabilităţile socio-economice asociate;

Integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile şi politicile de dezvoltare sectorială şi armonizarea lor intersectorială;

Identificarea măsurilor speciale privind adaptarea sectoarelor critice din punctul de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice. România şi-a manifestat în mod clar preocuparea faţă de schimbările climatice încă de

la apariţia acestei probleme majore la nivel mondial, precum şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din convenţiile şi înţelegerile internaţionale. Astfel, România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea 24/1994 asumându-şi angajamentul pentru realizarea obiectivului acesteia: „stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic, nivel care trebuie realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura într-o manieră durabilă”.

România a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legea nr. 3/2001, asumându-şi angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de serǎ, şi anume stabilirea unor măsuri, ţinte şi perioade clare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serǎ pentru perioada 2008 - 2012 este de 8% faţă de anul de bază 1989, în vederea armonizării cu măsurile Uniunii Europene, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu acelaşi procent. România şi-a creat un cadru legislativ corespunzător protecţiei mediului care abordează şi problematica schimbărilor climatice prin transpunerea legislaţiei Uniunii Europene dar şi a convenţiilor internaţionale, enumerându-le pe cele mai importante: OUG 195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare ; HG 586/2004 - privind infiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi

gestionare integrată a calităţii aerului; HG 543/2004 – privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de

gestionare a calităţii aerului; HG 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei; HG 738/2004 – pentru aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei

atmosferei; Ordinul MAPM nr.592/2002 – privind aprobarea Normativului privind stabilirea

valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurator;

Ordin MAPM nr. 745/2002 – privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului din România; HG 1877 / 2005 pentru aprobarea Planul naţional de acţiune privind schimbarile

climatice (PNASC) pentru perioada 2005 – 2007; HG 658/2006 privind înfiinţarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice; Ordinul MMDD nr. 1122/ 2006 care aprobă Ghidul pentru pentru dezvoltarea

proiectelor JI pe baza modului II în România;


HG 780/2006 E privind stabilirea unei scheme de comercializare cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, care a transpus Directiva 2003/87/CE;

Ordinul MMDD nr.85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare;

Ordinul MMDD nr.1768/2007 pentru aprobarea Procedurii de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de

seră; Ordinul MMDD nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi

operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră; Ordinul MMDD nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei

privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012; Ordinul MM nr. 254/2009 pentru aprobarea metodologiei privind alocarea certificatelor

de emisii de gaze cu efect de sera din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate pentru perioada 2008 – 2012.

Emisii anuale de dioxid de carbon Dioxidul de carbon este cel mai important gaz, care cauzează efectul de seră (cu o pondere de cca. 50% din efectul de seră antropogen). Conform raportului IPCC din 2001, începând cu anul 1750 a avut loc o creştere a concentraţiei de CO2 din atmosferă cu 31%. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili. Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit în mod hotărâtor la evoluţia vieţii pe Pământ. Moleculele de dioxid de carbon blochează radiaţiile calorice provenite de la soare. Numai menţinerea relativ constantă a unei cantităţi de dioxid de carbon asigură condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii. Daca anumite limite ar fi depasite, efectele ar fi devastatoare. Dioxidul de carbon şi vaporii de apă din atmosferă absorb cea mai mare parte a radiaţiilor infraroşii. Radiaţia solară ce reuşeşte să ajungă la suprafaţa terestră (aproximativ o treime) este reflectată din nou în spaţiu, restul fiind absorbită. Aceasta din urmă generează, atunci când solul se răceşte, formarea de radiaţii infraroşii sau căldură, care sunt retrimise în atmosferă, unde sunt reţinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comportă ca un filtru în sens unic, permitând trecerea radiaţiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerea radiaţiilor cu lungimi de undă mai mari la întoarcere.

Poluarea aerului este cauzată, în mare proporţie, (50%) de dioxidul de carbon. Se ştie că, în linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Crescând concentraţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie la producerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncălzirea va creşte cu 4 - 5 grade.

Cantitatea cea mai mare de emisii CO2 (53,71%) provine din transportul rutier şi din arderile în energetică şi industrii de transformare (25,84%). Cantităţile cele mai mici provin din tratarea şi depozitarea deşeurilor (0,355%). Pe anul 2009 se observă o creştere a emisiilor de CO2, cauzată de intensificarea traficului în judeţul Tulcea şi de reînceperea activităţii a SC Alum SA Tulcea, care în perioada 2007 - 2008 a fost închisă pentru retehnologizare. Măsuri pentru diminuarea emisiilor de CO2:

Pentru a răspunde cererii de energie electrică se va urmări: creşterea eficienţei instalaţiilor energetice;


dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei(Parcul eolian de la Valea Nucarilor care se intinde pe o suprafata de 1500ha este o dovada in acest sens). Economisirea energiei prin:

modernizarea punctelor termice; modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare; modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde; îmbunătaţirea izolaţiei termice; controlul şi măsurarea căldurii livrate.

Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şi conservare a energiei prin:

schimbări structurale(reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);

modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente; îmbunătaţirea managementului energiei(energia eoliana din comuna Valea Nucarilor

este o energie verde – nu produce nici un fel de poluare asupra factorilor de mediu). Modernizarea agriculturii în România prin:

creşterea eficienţei maşinilor agricole; modernizarea fermelor de animale; schimbarea politicii forestiere prin împiedicarea despăduririi şi extinderea spaţiilor

verzi. Politicile pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor se bazează pe:

creşterea performanţelor vehiculelor rutiere; dezvoltarea transportului public urban şi interurban; folosirea combustibililor alternativi.

Emisii anuale de metan

Metanul este un gaz cu efect de seră, al doilea ca importanţă după dioxidul de carbon. Concentraţia metanului în atmosferă aproape s-a triplat în ultimii 150 de ani. Cu toate că metanul este cunoscut în special sub formă de gaz natural, numai o mică parte din metanul din atmosferă se eliberează din activităţile industriale. Cea mai importantă sursă de metan o constituie aşa numitele surse "biogene", cum ar fi cultivarea orezului sau creşterea animalelor domestice, activităţi corelate cu creşterea populaţiei umane. Astăzi, metanul din atmosferă se datorează în primul rând surselor biogene. Emisiile de CH4 intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din:

arderea combustibililor; descompunerea vegetală; arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine ); materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite).

Emisiile de CH4 din judeţul Tulcea în anul 2009 provin într-o proporţie de 98,99% din agricultură (activitatea de creşterea animalelor şi păsărilor), restul reprezentând celelalte sectoare.


Reducerea emisiilor de CH4 Un mai bun management al deşeurilor prin:

igienizarea staţiilor de depozitare; diminuarea cantităţilor de deşeuri organice depozitate.

Îmbunatăţirea tehnologiilor de creştere a animalelor prin: îmbunăţatirea calităţii nutreţului; creşterea performanţelor animaliere.

Emisii anuale de protoxid de azot

Protoxidul de azot este de 310 de ori mai eficient în crearea efectului de seră decât CO2. Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Chiar şi agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică mai ales prin consumul sporit de îngrăşăminte cu azot, prin transformarea microbiană a azotului din sol. Producţia de N2O intensificată prin influenţa antropică poate fi explicată prin pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în soluri, mai ales prin agricultură, industrie şi circulaţie rutieră. Se descompune prin reacţii fotochimice în stratosferă.

Măsuri pentru diminuarea emisiilor de N2O

Aplicarea de tehnologii îmbunatăţite de tratament a solurilor cu îngraşăminte pe bază de azot.

Măsurile de diminuare a emisiilor în ecosistemele de păduri sunt: extinderea ariilor de pădure; îmbunătăţirea speciilor şi formelor de copaci; realizarea întregului volum de protecţie a lemnului.

Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Politicile şi măsurile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trasate pentru România, trebuie să se implementeze şi la nivel local. Enumerăm câteva din aceste politici şi măsuri:

Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile(comuna Valea Nucarilor este fruntasa in promovarea energiei din surse regenerabile);

Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie; Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în sistemele de

încălzire centrală; Gestionarea emisiilor de GES provenite din transport; Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură;

Printre acţiunile care au ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aplicate în judeţul Tulcea, menţionăm:

Până la finalul anului 2009 s-au amplasat 10 centrale eoliene pentru obţinerea energiei electrice, folosind sursa regenerabilă – vântul, de care dispune judeţul Tulcea, datorită condiţiilor climaterice;


Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto Protocolul de Kyoto stabileşte limitarea şi reducerea legală şi cuantificabilă a gazelor cu efect de seră pentru ţărilor industrializate şi stabileşte cantităţile de emisii pentru fiecare ţară industrializată, pentru perioada de angajament 2008-2012. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GES adoptat de România este de 8% faţă de anul de bază 1989. Protocolul de la Kyoto permite Părţilor, care l-au ratificat, să-şi îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor de GES combinând politicile şi măsurile interne cu trei mecanisme flexibile, şi anume: Implementare în comun - Joint Implementation (JI); Mecanism de dezvoltare curată - Clean Development Mechanism (CDM) şi Comercializarea internaţională a emisiilor - International Emissions Trading . Primele două mecansime au la bază proiecte reale de investiţii prin care Părţile pot reduce costurile de realizare a angajamentelor de reducere a emisiilor proprii de GES profitând de oportunităţile de realizare a acestor proiecte JI şi CDM în alte ţări, proiecte ce vor avea ca efect reducerea emisiilor de GES sau intensificarea absorbţiei şi sechestrării CO2 din atmosferă cu costuri mai mici comparativ cu realizarea unor reduceri similare în ţările respective. Astfel beneficiarii proiectelor de investiţii, care au ca efect reducerea emisiilor de GES, au posibilitatea de a acoperi o parte a schemei financiare din transferul unităţilor de reducere a emisiilor (ERU) către o ţară dezvoltată care participă la dezvoltarea proiectului. În judeţul Tulcea nu a fost implementat nici un proiect de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în baza mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

2.1.10 Monumente istorice şi arhitectură Prezenţe arheologice

Datorită poziţiei sale geografice, teritoriul de astăzi al comunei Valea Nucarilor a fost un spaţiu de tranziţie pentru popoarele migratoare. Cel de al treilea val de populaţii indo-europene, încadrate în cultura Iamnaia, a lăsat urme marcante pe teritoriul delimitat de valea pârâului Agighiol şi lacul Razim, unde există un important număr de tumului, grupaţi în aliniamente, pe directia nord – sud sau est – vest. Campaniile de cercetare ale acestor tumului au scos la iveală mărturii ale unei culturi care precede epoca bronzului. Inventarul mormintelor, poziţia scheletelor care denotă un anumit tip de ritual folosit pentru înhumare, au dus la formularea unor opinii diferite asupra populaţiilor care le-au ridicat.

Majoritatea cercetătorilor par a fi de părere că, în acea perioadă, avem de a face cu existenţa „unei permanente mişcări de grupuri de păstori” având manifestări spirituale diferite, chiar dacă aparţineau aceleiaşi culturi. Perioada Hallstatt şi începutul perioadei La Tene, sunt bine reprezentate pe teritoriul comunei Valea Nucarilor prin „tezaurul princiar de la Agighiol”. Prezenţa în imediata vecinătate a urmelor unor cetăţi – fortificaţii getice (la Beştepe şi Enisala) presupun existenţa ca populaţie stabilă în acest teritoriu a daco - geţilor. Alături de aceste cetăţi, precum şi a oraşelor porturi ce au cunoscut o dezvoltare continuă, în satele comunei de azi Valea Nucarilor s-au aşezat de timpuriu comunităţi umane ale căror vetre de aşezare constituie astăzi situri arheologice clasate.


Tezaurul princiar de la Agighiol În primăvara anului 1931, autorităţile din jud. Tulcea au fost sesizate că pe locul numit

Movila lui Uţă (un tumul funerar, cum s-a stabilit ulterior) din localitatea Agighiol, „căutătorii de comori" întreprind săpături, fireşte neautorizate. De îndată s-au luat măsuri pentru sistarea acestei „îndeletniciri", fiind anunţate, în acelaşi timp, cercurile ştiinţifice. În luna octombrie, acelaşi an, prof. I. Andrieşescu, asistat de prof. D. Berciu, care a şi publicat un studiu asupra tezaurului acum un deceniu şi jumătate, au început cercetările sistematice, care au dus la descoperirea unui mormânt cu două camere funerare alăturate şi dromos (coridor de acces) din piatră, descoperire foarte valoroasă pentru cunoaşterea unor aspecte culturale ale vieţii străvechilor locuitori ai patriei noastre, în primul rând a ritualului lor de înmormântare. În mormânt au fost găsite splendide piese de armură din argint aurit, vase de asemenea din argint şi podoabe de aur, veritabile capodopere artistice ale toreuticii geto-dacice, ca şi piese de ceramică grecească de import, ce au înlesnit datarea ansamblului în primul sfert al sec. IV î.e.n. Spre această datare conduce şi numărul relativ redus de obiecte din aur, căci în rândul societăţii greceşti şi traco-getice se înregistrează atunci o criză a aurului, fastuoasele armuri de aur specifice sec. V î.e.n. fiind înlocuite cu piese din argint şi argint-aurit, cu nimic mai prejos însă din punct de vedere artistic.

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE

Tabelul de mai jos cuprinde monumentele istorice care figurează în anexa la OMCC (Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor) 2314/2004 pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice din România, comuna Valea Nucarilor, judeţul Tulcea, cu modificările şi completările din anexa la OMCC 2182/2005 pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice – modificări şi completări, judeţul Tulcea.

22 TL-I-s-B-05723 Situl arheologic de la Agighiol

Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

În vatra satului şi zona limitrofă spre E

23 TL-I-m-B 05723.01

Aşezare rurală Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor


Sec. X-XII. Epoca medieval


timpurie

24 TL-I-m-B-05723.02

Aşezare getică Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor


Epoca romană

25 TL-I-s-B-05724 Aşezare greco-indigenă


La 350 m V de sat; pe versantul de N al dealului Pietros

Sec IV-III a. Chr. Latene

26 TL-I-s-B-05725 Aşezare rurală Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

La 1, 5 km SE de sat, pe malul lacului Agighiol

Sec. II-IV p. Chr. Epoca romană


La 1 km NV de sat Sec. II-III p. Chr. Epoca romană

28 TL-I-s-B-05727 Aşezare Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

La 1, 3 km N-NV de sat, pe versantul de V a văii Tulcea

Sec. II p. Chr. Epoca romană


La 1, 8 km N-NV de localitate

Sec. III-IV p. Chr. Epoca romană


La 1, 6 km N de localitate

Sec. X-XI. Epoca medieval timpurie

31 TL-I-s-B-05730 Villa rustica Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

La 1, 5 km N de sat, la 300 m E de Valea Tulcei

Sec. II-III p. Chr. Epoca romană


La 1, 6 km de sat Sec. XI-XII. Epoca medieval tipurie

33 TL-I-s-B-05732 Aşezare getică Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

La 1, 7 km de sat Sec. II-III p. Chr. Epoca romană

34 TL-I-s-A-05733 Tumuli Sat Agighiol; comuna Valea Nucarilor

35 TL-I-m-A-05733.01

Aliniament de 3 tumuli (EV)


La 1 km S de DJ Agighiol-Sarinasuf

36 TL-I-m-A-05733.02

Tumuli grupaţi (10)


Limita de E a intravilanului

37 TL-I-m-A-05733.03

Aliniament de 11 tumuli (NS)

Sat Agighiol; comuna Valea

Între Agighiol şi Valea Nucarilor


Nucarilor

38 TL-I-m-A-05733.04

Tumuli grupaţi (4)


La 1, 5 – 2, 5 km N de localitate

39 TL-I-m-A-05733.05

Tumuli izolaţi (2)


La 500 m şi 1, 5 km N de localitate

40 TL-I-m-A-05733.06

Tumuli grupaţi (11)


La NV de localitate

41 TL-I-m-A-05733.07

Tumuli grupaţi (2)


La 2 km V de localitate

42 TL-I-m-A-05733.08

Tumuli grupaţi (2)


La 4 km NV de localitate

43 TL-I-m-A-05733.09

Tumuli grupaţi (3)


La 500-700 m S de localitate

162 TL-I-s-B-05799 Aşezare rurală Sat Iazurile; comuna Valea Nucarilor

La 2 km E de satul Iazurile

Sec. II-IV p. Chr. Epoca romană

163 TL-I-s-B-05800 Aşezare Sat Iazurile; comuna Valea Nucarilor

„Silişte”, la 1, 5 km SV de satul Iazurile şi 500 m E de lacul Agighiol

Sec. XVII-XVIII

164 TL-I-s-B-05801 Tumuli aliniaţi SE (4)

Sat Iazurile; comuna Valea Nucarilor

În marginea de E a satului Iazurile

165 TL-I-s-B-05802 Tumul Sat Iazurile; comuna Valea Nucarilor

La 1, 3 km V de satul Iazurile

447 TL-I-s-B-05955 Aşezare rurală Sat Valea Nucarilor; comuna Valea Nucarilor

Intravilanul satului şi com. Valea Nucarilor, sector SE

Sec. II-III p. Chr. Epoca romană

448 TL-I-s-B-05956 Tumuli (12) Sat Valea Nucarilor; comuna Valea Nucarilor

La cca. 4 km N de satul Valea Nucarilor; la cca. 1, 5 km E de sat; la 250 m N de sat; la 750 m şi 400 m V de sat; la 100-200 m SE de sat.


503 TL-II-m-B-05999

Biserica „Sfinţii Voievozi”


1858-1860

Singurul monument de arhitectură clasat este Biserica “Sfinţii Voievozi“ din Agighiol.

Pentru aceasta se propune instituirea unei zone de protecţie, delimitată pe limite cadastrale, zonă care coincide parţial cu cea mai veche vatră a satului, aşa cum este ea definită pe vechile hărţi dar şi prin cercetare arheologică. Zone cu valoare arhitecturală şi ambientală tradiţionale

În toate cele trei sate ale comunei au fost identificate zone ce păstrează puternic marcate, caracteristici ale organizării spaţiale ale satului din a doua jumătate a sec. al XIX-lea, cu moduri de organizare a gospodăriei şi de construcţie a casei şi anexelor, ce coboară mult mai adânc în istorie. Aceste zone au fost definite pe limite cadastrale, luându-se în considerare acele părţi de sat în care consistenţa şi coerenţa autenticului şi tradiţionalului sunt mai pregnante.

2.2. Evolutia probabilă în situaţia neimplementării masurilor din PUG

Starea actuala a mediului prezentata la acest capitol constituie „alternativa zero”, si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona în lipsa implementarii PUG. Evolutia acestei stari de mediu, în lipsa implementarii planului este similara cu starea actuala.


Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general

Factori de mediu Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1.Apa - in satele Agighiol si Valea Nucarilor alimentarea cu apa se face in sistem centralizat; - in satul Iazurile se alimenteaza din panza freatica prin intermediul fantanilor satesti, alimentarea cu apa in sistem centralizat fiind in faza de receptie finala.

-Se propune racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila a tuturor consumatorilor din satele Valea Nucarilor si Agighiol; -Se propune finalizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila si in satul Izvoarele (sistem care este in momentul actual, cand intocmim Raportul de Mediu in faza de receptie) si apoi racordarea tuturor consumatorilor.

Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si se va compromite calitatea freaticului, care este vulnerabil la poluare. - reteaua de canalizare este

inexistenta Realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare in toate cele 3 sate componente ale comunei Valea Nucarilor; Exista in fază de execuţie documentaţii privind: - sistem centralizat de canalizare şi staţie epurare – sat Agighiol; - sistem centralizat de canalizare şi staţie epurare in satele Valea Nucarilor şi Iazurile.

2.Aer La poluare atmosferei contrbuie: - activitati de crestere a animalelor in gospodariile populatiei; - treficul rutier; - instalatii de incalzit pentru locuinta; - depozitarile necontrolate de

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul administrativ; Utilizarea energiilor neconventionale panouri solare; Propunerile din PUG referitoare la constructia sau modernizarea

Gradul de degradare al drumurilor va creşte; Relatiile de comunicare dintre localităţi se vor restrânge; Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de seră;


deseuri generatoare de oxizi de carbon, metan.

drumurilor, racordarea la retelele de apa si canalizare a tuturor consumatorilor, pot afecta pe termen scurt calitatea aerului (pe durata executiei).

Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului migrator.

3.Sol - Eroziunea solurilor; - Epurarea apelor uzate menajere este inexistenta - Canalizare inexistenta - Colectarea deseurilor menajere care inca nu este rezolvata definitiv la nivelul comunei(in comuna se cauta inca un operator de salubritate pentru ridicarea deseurilor menajere).

Puncte de colectare a deseurilor din toate satele componente ale comunei, de la agentii economici; Monitorizarea modului de utilizare a fertilizantilor; Stimularea combaterii eroziunii solurilor; Realizarea de studii de specialitate pentru lucrari hidrotehnice cu rol de aparare a malurilor împotriva eroziunii, a inundatiilor precum si de combatere a eroziunii terenului; Realizarea retelei de canalizare si executia statiilor de epurare ape uzate.

Degradarea solului si a pânzei freatice din zonă; Depozitare necontrolată de deseuri în special pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan, cu pericolul degradării solului; Afectarea calităţii apei din pânza freatică sau de suprafaţă, aspect dezagreabil.

4.Sanatatea populatiei

Apa potabilă - din subteran (fântâni, captări de izvoare, foraje proprii) pentru populatia din comuna nu îndeplineşte parametrii sanitari

Asigurarea cu apa potabila, din sistem centralizat a tuturor gospodariilor din comuna prin racordare individuala la sistemul centralizat.

Confort al locuitorilor scazut; Conditii igenico-sanitare precare – aparitia unor focare de infectii; Stagnare economica si sociala; Scaderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban; Poluarea pânzei freatice si a

Retea de canalizare si statie de epurare inexistenta.

Realizarea retelei de canalizare si executia a doua statii de epurare ape menajere conform cu standardele în vigoare.

Gestionarea deseurilor In prezent(martie 2011) la nivelul comunei Valea Nucarilor problema


deseurilor nu este rezolvata complet; Conducerea comunei promite ca se va incadra in termenul limita propus in PJGD Tulcea si PRGD Regiunea 2Sud -Est si anume anul 2013 pentru acoperirea cu servicii de salubritate pentru deseurile menajere si asimilabile de 100% in mediul rural. Colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza de catre un operator de salubritate, către rampa ecologică de la Tulcea, până la realizarea rampei de la Mahmudia.

solului; Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din pânza freatica sau de suprafata.

5.Riscuri naturale Inundatii pe toate vaile cu apa permanenta

Realizarea de studii de specialitate pentru lucrari hidrotehnice cu rol de aparare a malurilor împotriva eroziunii, a inundatiilor precum si de combatere a eroziunii terenului;

Drumuri degradate sau întrerupte; Pierderi materiale în gospodariile populatiei; Marirea suprafetelor degradate.

6.Schimbari climatice

Sursele de emisii cu efect de sera sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Folosirea energiei eoliene pe o scara tot mai mare (Parcul eolian de 1500ha din comuna Valea Nucarilor este o dovada).

Energia verde nu este poluatoare.

7.Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienţi de transfer termic mare. Utilizare combustibili cu putere calorifică mică si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin: - reabilitarea termică a clădirilor; - modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice; - folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconventionale (solară, eoliană), la Valea Nucarilor se va da in folosinta in anul 2011 un parc eolian.

Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si încălzire prin tăieri de vegetatie forestieră.


8.Biodiversitate Pe teritoriul comunei se gasesc: Rezervaţie paleontologică şi geologică; Zona protejata Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; Zonă strict protejată - insula Popina Zone protejate Natura 2000: Arii speciale de conservare; Arii de protecţie speciale şi avifaunistică;

Toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în zonele protejate sau în vecinătatea acestora vor trebui să se supună procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Rezervatia naturala poate fi afectata

9.Patrimoniu cultural

Pe teritoriu comunei se gasesc multe prezenţe arheologice; Tezaurul princiar de la Agighiol; Monument de arhitectură clasat este Biserica “Sfinţii Voievozi“ din Agighiol.

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamântul institutiilor cu atributii stabilite prin lege. Restaurarea cu acordul institutiilor abilitate pentru a nu se distruge valoarea istorica si arhitecturala.

Pericol de degradare fizica a monumentelor istorice. Schimbarea aspectului traditional, arhitectural, cu piederea valorii monumentelor.

10.Zonarea teritoriala

Se introduce o suprafata mare in intravilan

Cresterea suprafetei de intravilan cu 86,28 ha fata de suprafata existenta

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse (pamânt). Nu se pot asigura servicii de gospodarire comunala, alimentare cu apa, canalizare.

11.Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediu

PUG elaborat dupa consultarea administratiei si a cererilor cetatenilor. Hotarârile Consiliului Local sunt aduse la cunostina cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau înfiintarea de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic si social.


Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al comunei Valea Nucarilor nu creaza premise pentru dezvoltare rurala moderna; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi în scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitătii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire în rândul populatiei. Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Valea Nucarilor

Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).

Masura prevazuta in PUG EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X

Aer X

Sol X

Sanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari climatice X

Conservarea resurselor X

Biodiversitate X

Patrimoniu cultural si istoric X

Zonarea teritoriala X

Constientizarea populatiei X

0 -- 16 6

Având în vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foarte mare. Pentru populatie, perpetuarea pericolului de inundatii si a alunecarilor de teren poate sa aiba consecinte catastrofale prin pierderi materiale chiar, în caz extrem, de vieti omenesti. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate ca s-a încadrat efectul ca major, poate sa capete caracter catastrofic, cu poluarea grava a pânzei de apa din subteran daca nu se rezolva racordarea la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila a tuturor consumatorilor din comuna (apa din fantani este improprie consumului) cat si problema canalizarii si tratarii apelor uzate menajere.

Rezulta din aceasta încadrare ca implementarea masurilor prevazute în PUG este impetuos necesara.


3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.

Din analiza obiectivelor prevazute în Planul Urbanistic general al comunei Valea Nucarilor se poate aprecia ca toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei în domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Risc de inundabilitate

Sat Valea Nucarilor - Prezintă zona de risc de-a lungul văii ce îl traversează de la nord la sud, cu riscul mare de eroziune din apele meteorice şi torenţii ce se formează la averse. Valea viilor pătrunde în sat pe la nord, străbate localitatea pe porţiunea paralelă cu DJ 222 C unde este regularizată şi străbate şi localitatea Iazurile, după care străbate terenul foarte jos al Câmpiei litorale a complexului Razelm şi se varsă în lacul Razelm.

Sat Iazurile - Prezintă aceleşi riscuri, fiind traversat de aceeaşi vale torenţială şi împărtăşind aceleaşi condiţii. Cotele mai joase ale terenului, cu apa freatică relativ la suprafaţă (3-5 m) contribuie la extinderea zonei inundabile şi a celei de interdicţie de construire pe o lăţime ce variază între 50-200 m.

Sat Agighiol - Satul are o situaţie mai dificilă, fiind traversat de valea Cataloiului si valea Tulcei, care se întâlnesc în centrul localităţii şi se varsă în lacul Agighiol, cu ieşire în Razelm.Văile sunt formate de torenţi, parţial amenajate malurile sunt sărăturate pe distanţe mari de la firul apei, ceea ce induce o interdicţie de construire şi cultivare cu culturi agricole sau legumicole. Risc de instabilitate

Potenţialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din “Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie”.

Pe baza criteriilor prevăzute în studiul geotehnic, au fost conturate următoarele zone: zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, practic sau redusă marcate

pe zona culmilor deluroase, pe zona terasei de abraziune, precum şi pe zona câmpiei dar şi pe zonele de versant cu pantă mică, sub 5 grade;

zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie, situate pe zonele versanţilor unde, cu nivelul hidrostatic este situat la adâncimi mai mari de 10 m şi nemobilate. Zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie - mare, mare şi foarte

mare, nu au fost identificate pe teritoriul comunei, datorită litologiei în zona deluroasă şi a pantelor reduse în zona de câmpie.

Calitatea aerului la nivelul comunei Valea Nucarilor

Sursele de poluare a aerului sunt naturale (procesele fiziologice ale omului şi animalelor, pulberile de sol, substanţe organice şi anorganice, incendierea maselor vegetale, descompunerea materialelor organice, vegetale şi animale) sau antropice (arderea combustibililor solizi, traficul auto, industria alimentară, depozitarea şi conservarea alimentelor, prelucrarea pietrei, activitatea agricolă şi zootehnică).


Pot fi menţionate o serie de surse locale cu caracter temporar – accidental, reprezentat de următoarele activităţi umane:

procesele de ardere pentru încalzirea locuinţelor şi obiectivelor social economice cu cărbuni, lemn, care generează gaze şi pulberi specifice, fum, funingine;

circulatia şi transporturile rutiere, care genereaza prin sursele mobile gaze de eşapament, pulberi, zgomot.

Trebuie mentionat ca turbinele eoliene (care acopera o mare suprafata a comunei Valea Nucarilor) nu produc nici un fel de poluare asupra aerului(si a celorlalti factori de mediu) in perioada de functionare, deoarece energia eoliana este o energie verde.

Calitatea apei la nivelul comunei Valea Nucarilor

Apele subterane sunt mai puţin expuse riscului poluării, astfel încât apa distribuită către populaţie respectă cerinţele pentru apa potabilă. Principalele cauze ale poluării apelor subterane, sunt infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane depozitări necontrolate de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice, din substanţe fertilizante şi de combatere a dăunătorilor utilizate în agricultură, utilizarea de closete uscate, surse de apă (fântâni fără perimetre de protecţie, etc.). La acestea se mai adaugă încărcarea de substanţe minerale şi săruri provenite din scurgeri de ape meteorice încărcate şi apoi infiltrate în stratul freatic, existenţa unor surse de apă (izvoare, fântâni) necorespunzătoare igienico-sanitar, care pot fi afectate de încărcarea apelor subterane cu substanţe organice şi chimice, ceea ce influenţează negative calitatea surselor de apă potabilă de suprafaţă. Sistemul de forare în adâncime pentru asigurarea necesarului de apă, s-a dovedit a fi o sursă calitativă de alimentare cu apă, a localităţilor, apa obţinută nefiind necesar a fi tratată decât cu clor. Riscuri

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea îmbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si apopulatiei. Totusi, deoarece Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. În Plan se face referire la specificul activitatii economice care se poate dezvolta în comuna Valea Nucarilor în domeniul agriculturii si cresterii animalelor precum si cele în domeniul exploatarii materiilor prime, a micii industrii, serviciilor si turismului. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avînd aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute în PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a localitatii.


4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

In urma analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului Urbanistic General.

Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri şi programe, au fost considerati relevanti urmatorii:

Factor/aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Apa Posibila poluare a apei se realizeaza ca urmare a evacuarii apelor uzate menajere neepurate, in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate menajere. Ridicarea nivelului apei freatice in urma ploilor produce inundarea latrinelor si a puturilor satesti si poluarea lor cat si datorita activitatilor agricole (utilizarea ingrasamintelor chimice pe terenurile cultivate, cresterea animalelor si pasarilor) desfasurate de-a lungul timpului si in present.

Aer Principalele surse de poluanţi atmosferici din zona sunt reprezentate de încălzirea rezidenţială (aproape exclusiv cu lemne), de traficul rutier din interiorul şi din exteriorul localităţilor. Calitatea aerului in comuna Valea Nucarilor este buna, activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare.

Sol Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale din satele apartinatoare comunei. Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si fosfati in unele perimetre de pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizarii ingrasamintelor chimice si cu nitriti ca urmare a depozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite din cresterea animalelor. Comuna Valea Nucarilor nu are in prezent un serviciu de salubritate independent, dar prin gestiune directa isi propune in acest moment sa rezolve problema colectarii si transportului deseurilor menajere din teritoriul administrativ. Conducerea comunei promite ca se va incadra in termenul limita propus in PJGD Tulcea si PRGD Regiunea 2Sud - Est si anume anul 2013 pentru acoperirea cu servicii de salubritate pentru deseurile menajere si asimilabile de 100% in mediul rural.

Riscuri naturale Terenul ce se situeaza in intravilanul comunei Valea Nucarilor este in cea mai mare parte plan si stabil, specific reliefului de câmpie, cu denivelari mici in zonele de eroziune ale retelei hidrografice din teritoriu. Pe teritoriul comunei au fost identificate eroziuni ale malurilor


cursurilor de apă precum şi zone unde se produc eroziuni şi alunecări de teren din cauza precipitatiilor abundente.

Conservarea resurselor naturale

Prepararea hranei sau încălzirea locuintelor din gospodăriile individuale ale populatiei se face prin ardere de combustibil solid – cărbune si lemne. Alte resurse sunt reprezentate de parcul eolian care va fi dat in folosinta in decursul anului 2011.

Patrimoniu cultural

Fond bogat în monumente istorice, situri arheologice, Tezaurul princiar de la Agighiol.

Fauna, flora, biodiversitatea, peisajul

Natura 2000 este o reţea de arii protejate formată din: Arii speciale de conservare, constituite conform Directivei Habitatului (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea Habitatelor Naturale ale Faunei şi Florei sălbatice) Arii de protecţie speciale şi avifaunistică – constituie conform Directivei de Păsări (Directiva 79/408 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice) Pe teritoriul comunei se gasesc situri de importanta comunitara: -Dealurile Agighiolului ROSCI 0060 -Delta Dunării ROSCI 0065 -Beştepe – Mahmudia ROSPA 0009 Zone protejate: -Rezervaţia Biosferei Delta Dunării Zonă strict protejată: -Insula Popina Perimetrul se găseşte într-o zonă de interes major din punct de vedere al biodiversităţii. Dat fiind faptul că s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic, ştiinţific, etc., se justifică luarea unor măsuri de protecţie în scopul conservării unor specii.

Zonarea teritoriala

Teritoriul administrative este diferentiat în functie de destinatia principala a terenurilor si în conformitate cu necesitatile populatiei; Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene se realizeaza prin campanii de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de vârsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata în actiuni de protectie a mediului.


5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU ACTUALIZARE PUG COMUNA VALEA NUCARILOR

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor

de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. In cazul proiectului de Actualizare PUG Valea Nucarilor evaluarea s-a realizat prin

cuantificarea performanţelor planului de urbanism propus, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Trebuie precizat că un obiectiv este un angajament definit, mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite ţinte.

Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor precum şi în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

5.1.Corelerea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar, international

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973. Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană

În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

Planul Regional de Dezvoltare; Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; Planul National pentru Transport; Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice.


Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:

domenii majore de activitate; abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); perioada de implementare: termen scurt si mediu; problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 Sud - Est Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Tulcea Colectarea, transportul si gestionarea deşeurilor menajere din zona Valea Nucarilor, se va incadra in prevederule proiectului „Sistem de Management Integrat al Deseurilor in judetul


Tulcea”. Odată cu actualizarea PUG-ului propus autoritătile locale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

Conform PRGD – Regiunea 2 Sud - Est, coeficientul de colectare selective a deseurilor va fi de 60% in mediul rural, pana in anul 2013;

Conform PRGD – Regiunea 2 Sud - Est, fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural trebuie sa ajunga la 50% pana in 2013 si 35% pana in 2016;

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural va fi de 100% in 2013; Respectarea termenelor de colectare in proportie de 100% a deşeurilor solide din

mediul rural, (respectiv comuna Valea Nucarilor) până în anul 2013 conform PJGD Tulcea;

Recuperarea şi reciclarea tuturor deşeurilor de ambalaje până în anul 2013 conform PJGD Tulcea;

Colectarea tuturor deşeurilor periculoase şi similare pâna in anul 2017 conform PJGD Tulcea;

Colectarea tuturor DEEE conform PJGD Tulcea; Colectarea tuturor deşeurilor provenite din constructii şi demolari (in momentul actual

Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri). Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare în cadrul zonelor de locuit;

Retehnologizarea si diversificarea locurilor de muncă; Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor

pluviale din zonele de locuit; Reabilitarea podetelor care necesită interventie; Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie între unitătile economice

poluante si vecinătăti; Extinderea alimentarii cu apa in sistem centralizat pentru toate satele componente ale

comunei; Realizarea retelei de canalizare si statiilor de epurare, în satele componente; Introducerea retelelor de distributie a gazelor naturale; Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite

la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de România în capitolul 22. Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte normative:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006;

H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată

prin Legea nr. 426/2001,ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru


privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004 si Ordonanata 11/2007;

OUG nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;

Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007; Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a

recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii mediului.

5.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale (strategice) sau

particulare (specifice). obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional; obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan,

derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional. Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului social şi asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate. Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului. Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.

În tabelul de mai jos se prezintă obiectivele strategice, obiectivele specifice, ţintele şi indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.


Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Apa -Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă si a apelor subterane; -Masuri pentru diminuarea/eliminarea cauzelor ce conduc la inundarea albiilor raurilor

-eliminarea poluării apelor de suprafaţă si a apei subterane datorată evacuării apelor neepurate. -combaterea degradarii malurilor cursurilor de apa datorita eroziuniilor laterale la debite mari.

-realizarea retelei de canalizare si a statilor de epurare; -realizarea perimetrelor de protectie la retelele de alimentare cu apa.

-indicatori specifici de calitate ai apelor evacuate (NTPA-001); -consolidarea malurilor cursurilor de apa.

Aerul -Mentinerea calitatii aerului atmosferic

-respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile) -reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate

-mentinerea calitatii cailor de rulare, salubrizarea strazilor, controlul gestiunii deseurilor; -incurajarea dezvoltarii spatiilor verzi in arealele private; -solicitarea avizelor de mediu la eliberarea autorizatiilor de construire a unitatilor economice.

-indicatori pentru monitorizarea calitatii aerului; -concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; -inventarul anual al emisiilor de poluanţi; -numar avize de mediu solicitate.

Zgomotul şi vibraţiile

-Limitarea la surse a poluării fonice; -Limitarea nivelurilor de vibraţii;

-respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; -protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

-infiintarea unor perdele de arbori pe DJ 222 si DJ 222C cu rol de protectie fonica, acolo unde se impune;

-măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii implementate; -niveluri de zgomot la receptori; -niveluri de vibraţii la


receptori

Peisajul -Minimizarea impactului asupra peisajului (inclusiv cel arhitectural);

-menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi minimizarea schimbărilor topografice; -organizarea sistemelor de spaţii verzi şi construcţii astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri cât mai estetice; -incadrarea in peisajul urbanistic actual;

-marirea suprafetei spatiilor verzi; -protejarea suprafetelor cu spatii verzi, parcuri evitându-se fărâmiţarea şi ocuparea acestor terenuri cu clădiri de locuit; -amplasarea noilor clădiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar şi crearea unor aliniamente stradale lungi, nespecifice localităţii;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora

Solul/Utilizarea terenului

-Limitarea impactului negativ asupra solului; -Oprirea fenomenelor de degradarea a terenurilor;

-diminuarea poluării solului prin depozitarea corespunzătoare a deseurilor; -stoparea evolutiei proceselor geodinamice de degradare a terenurilor;

-implementarea prevederilor Planului de management al deşeurilor; -indepartarea cauzelor de declansare si intretinere a proceselor de degradare a terenurilor; -impaduriri de suprafete improprii pentru constructii; -consolidari de versanti;

-indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului -masurarea dinamicii suprafetelor in zonele critice; -tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra solului (terenurilor).


Managementul deşeurilor

-Respectarea legislaţiei privind colectarea, şi depozitarea deşeurilor;

- colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza de un operator de salubritate, către rampa ecologică de la Tulcea, până la realizarea rampei de la Mahmudia; -respectarea termenelor conform PJGD Tulcea si a PRGD Regiunea 2Sud-Est (specifice mediului rural).

-Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor menajere, industriale din demolari etc, care ia în considerare reducerea/ eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare;

Cantităţi de deşeuri pe tipuri; Compoziţie deşeuri pe tipuri; Documente de raportare; Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri;


5.3. Varianta propusă în PUG Zonificarea teritoriului. Intravilan propus. Bilanţ teritorial

Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale existente au suferit modificări în structura şi mărimea lor prin mărirea suprafeţei intravilanului.

Limita intravilanului localităţilor comunei Valea Nucarilor s-a modificat, noua limita incluzând toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii sau amenajări existente, rectificări de limite precum şi suprafeţele de teren necesare dezvoltării ulterioare a comunei.

Zonificarea existentă cu mici excepţii, s-a menţinut au apărut modificări ale unor zone funcţionale din intravilan, justificate de înlăturarea disfuncţionalităţilor semnalate sau în extravilan la zonele de extinderi unde s-au propus mutaţii în folosinţa terenurilor. Suprafaţa totală propusă pentru extindere intravilan S = 86,28 ha Suprafaţa intravilane propuse = 1008,76 ha

Suprafaţa teritoriu comunal = 14676,54 ha(conf.limita OCPI) BILANT TERITORIAL AL TRUPURILOR DIN INTRAVILAN

SITUATIA EXISTENTA SITUATIA PROPUSA

Nr. Crt


Supraf. (ha)

Nr. Crt.


Supraf. (ha)

1 Localitatea Valea Nucarilor T1 264,18 1 Localitatea Valea Nucarilor T1 285,85

2 Localitatea Iazurile T2 228,08 2 Localitatea Iazurile T2 228,92

3 Localitatea Agighiol T3 324,15 3 Localitatea Agighiol T3 342,67

4 Statie epurare Iazurile T4 0,82 4 Statie epurare Iazurile T4 0,82

5 Amenajare turistica Iazurile -Calica

T5 102,16 5 Amenajare turistica Iazurile -Calica

T5 102,27

6 Statie pompare Iazurile T6 0,06 6 Statie pompare Iazurile T6 0,06

7 Statie pompare Iazurile T7 0,08 7 Statie pompare Iazurile T7 0,08

8 Amenajare piscicola Poarta Deltei

T8 0,01 8 Amenajare piscicola Poarta Deltei

T8 0,01

9 Rezervor apa Valea Nucarilor

T9 0,25 9 Rezervor apa Valea Nucarilor

T9 0,25

10 Foraj 1 Valea Nucarilor T10 0,06 10 Foraj 1 Valea Nucarilor T10 0,06



13 - - - 13 Extindere drum Iazurile T13 0,11

14 - - - 14 Extindere drum Iazurile T14 0,67

15 - - - 15 Extindere zona turistica Agighiol

T15 39,23

16 Amenajare piscicola T16 1,05 16 Amenajare piscicola T16 1,05


Rompesc+Simbolic Rompesc+Simbolic

17 Rezervor apa Agighiol T17 0,16 17 Rezervor apa Agighiol T17 0,16

18 - - - 18 Statie epurare Agighiol T18 0,04

19 Platforma deseuri Agighiol T19 0,03 19 Platforma deseuri Agighiol T19 0,03

20 Statie pompare Agighiol T20 0,51 20 Statie pompare Agighiol T20 0,51

21 - - - 21 Statie transformare parc eolian

T21 0,76

22 Statie pompare +PT Agighiol

T22 0,23 22 Statie pompare +PT Agighiol

T22 0,23

23 Rezervor apa Agighiol T23 0,10 23 Rezervor apa Agighiol T23 0,10

24 - - - 24 Statie transformare parc eolian

T24 0,33

25 Statie clorinare +PT Agighiol

T25 0,16 25 Statie clorinare +PT Agighiol

T25 0,16

26 Foraj apa Agighiol T26 0,28 26 Foraj apa Agighiol T26 0,28

Total suprafata intravilan existent

922,48 Total suprafata intravilan propus

1008,76


BILANT AL FOLOSINTEI SUPRAFETELOR DIN TERITORIUL ADMINISTRATIV PROPUS

TERITORIU ADMINISTRATIV AL UNITĂŢII DE BAZĂ

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

AGRICOL (ha)

Arabil Păşuni faneţe

Vii Livezi

INTRAVILAN 448,99 33,62 101,26 1,37

EXTRAVILAN 8072,81 695,60 349,00 3,41

TOTAL 8521,80 729,22 450,26 4,78

%DIN TOTAL 58,07% 4,97% 3,07% 0,03%

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

NEAGRICOL (ha)

Păduri Ape Drumuri Căi ferate

Curţi Constr.

Amenajări piscicole

Neproductiv

Total

0,20 8,42 106,32 0,00 281,21 0,00 27,37 1008,76

356,94 2754,91 217,79 0,00 0,00 1100,37 116,95 13667,78

357,14 2763,33 324,11 0,00 281,21 1100,37 144,32 14676,54

2,43% 18,82% 2,21% 0,00% 1,92% 7,50% 0,98% 100%

SAT VALEA NUCARILOR

Intravilanul propus cuprinde zonele propuse a fi incluse în limita intravilanului existent la data elaborării documentaţiei (2010), ca urmare a solicitării proprietarilor de terenuri a strategiei de dezvoltare a localităţii sau de rectificare limite pe limitele cadastrale. S-au propus a fi incluse în intravilan : Zona A – situată în extremitatea vestică a localităţii de o parte şi de alta a DJ 222 C, pe

direcţia Agighiol – Valea Nucarilor, reprezintă teren proprietate privată a locuitorilor. Zona este propusă pentru funcţiunea de locuinţe şi funcţiuni complemnatre iar pe o ampriză de maxim 30 m se propun funcţiuni mixte – locuire şi dotări, servicii. Această extindere este justificată de:

cereri ale proprietarilor de terenuri, ce intenţioneaza să realizeze locuinţe sau funcţiuni complementare, dotări, servicii, solarii;

vecinătatea directă cu limita intravilanului şi direcţia firească de extindere spre Agighiol, la nivelul drumului judeţean DJ 222C;

posibilitatea extinderii reţelelor edilitare aflate în imediata vecinătate (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică);


accesul direct la o reţea de transport rutier DJ 222C; Suprafaţa totală a extinderii se încadrează în prevederile Planului de Amenajare

Teritorială Zonal, de extindere maximă cu 20 + 25% din suprafaţa existentă. Suprafaţa zona A=20,73 ha Zona B – situată in vestul localităţii, în T 61, A 539, teren proprietate privată, propusă

pentru rectificarea limitei intravilan pe limita proprietăţii. Suprafaţa zona B=0,75 ha Zona C – situată în vestul localităţii şi reprezintă proprietate privată, folosinţă curţi –

construcţii Suprafaţă zona C=0,19 ha - Trup9 - rezervor apă S= 0,25 ha - Trup10 - foraj F1 S= 0,06 ha - Trup11 - foraj F2 S= 0,06 ha - Trup12 - foraj F3 S= 0,05 ha - Trup 24 –statie transformare-parc eolian S= 0,33ha

Trupurile reprezintă zona de dotări tehnico – edilitare, situate în nordul localităţii Valea

Nucarilor, pe Dealul Nucarilor, pe teren domeniu privat al localităţii.

TOTAL SUPRAFATA INTRAVILAN PROPUS = 286,60 ha Din care: SUPRAFATA TRUP PRINCIPAL 1 = 285,85 ha SUPRAFATA TRUPURI IZOLATE (T9,10,11,12,24) = 0,75 ha SUPRAFAŢĂ EXTINDERI PROPUSE = 22,00 ha (8,30% din suprafaţa existentă) Intravilanul localităţii Valea Nucarilor va fi compus din:

Trup 1 – localitate S = 275,99 ha Trup 9 – rezervor apă S = 0,25 ha Trup 10,11,12 – foraje apă S = 0,17 ha

Total suprafaţă intravilan: 276,41 ha POT. propus=9% CUT. propus=0,09


BILANT TERITORIAL SAT VALEA NUCARILOR

PROPUS

ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţă ha Procent % din total intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare 69,68 24,32%


Unităţi industriale şi depozite 30,57 11,67%

Unităţi agrozootehnice 4,50 1,57%

Instituţii şi servicii de interes public 13,30 4,65%

Căi de comunicaţie şi transport, din care:

rutier feroviar aerian naval

27,40 9,56%

Spaţii verzi, sport, agreement, protecţie 7,12 2,48%

Construcţii tehnico-edilitare 0,75 0,26%

Gospodărie comunală, cimitire 5,00 1,74%

Zona cu restricţii naturale

Terenuri arabile in intravilan 125,49 43,78%

Ape şi zone inundabile 1,92 0,67%

Păduri 0,06 0,02%


TOTAL INTRAVILAN 286,60 100%


SAT IAZURILE Intravilanul propus se dezvoltă în trupul principal

TRUP 2 -localitate si trupurile izolate: S =228,92 ha

TRUP 4-Statie epurare S = 0,82 ha

TRUP 5-Amenajare turistica Iazurile-Calica S =106,27 ha

TRUP 6-Statie pompare S = 0,06 ha

TRUP 7-Statie pompare S = 0,06 ha

TRUP 8-Amenajare piscicola Poarta Deltei S = 0,01 ha

TRUP 13-extindere drum (D) S = 0,11 ha

TRUP 14-extindere drum (E) S = 0,68 h

Se propun extinderi minime,dictate atat de necesitatea rectificarii intravilanului,cat si de solicitarea proprietarilor de terenuri situate in zone cu potential turistic(în zona limitrofă Lacului Razim ,in zonă prevazută pentru funcţiuni turistice şi agrement, TRUP 5)ce inchid limita intravilaului dupa un contur compact.

Se propune extindere de intravilan , în zona limitrofă Lacului Razim ,in zonă prevazută pentru funcţiuni turistice şi agrement, TRUP 5 ,un teren proprietate privată:

-zona F S=4,11ha.

Această extindere este justificată de:

cereri ale proprietarilor de terenuri, ce intenţionează să realizeze locuinţe de vacanta sau funcţiuni complementare, dotări, servicii, solarii;

strategia de dezvoltare a comunei pe direcţia exploatării potenţialului turistic al zonei;

amenajarea zonelor turistice în strânsă relaţie cu ariile cu valoare peisagistică;

integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, insa putin atractive;

dezvoltarea turismului cultural;

posibilitatea asigurării echipării edilitare şi a drumurilor de acces;

aprobarea în imediata vecinătate a unei zone cu aceiaşi funcţiune mixtă de locuire şi amenjări turistice, loisir, ceea ce a determinat o relaţie de conlucrare şi completare a funcţiunii;

crearea unor oportunităţi noi privind locuri de muncă într-un sector secundar de activitate; stabilizarea populaţiei active şi reconversia profesională, activarea persoanelor în vârstă, a pensionarilor.

Se propun extinderi, segmente din drumul DC39 ce leagă trupul principal de zonă turistică şi segmentul de drum ce asigură accesul la staţia de epurare DC 901, terenuri domeniu public : TRUP 13, S=0,11ha

TRUP 14, S=0,68 ha

- rectificari limita intravilan S=0,85 ha

Total suprafaţă solicitată pentru includere în intravilan:5,74 ha(1,73% din situatia existenta)

TOTAL SUPRAFATA INTRAVILAN PROPUS:336,94 ha


din care: TRUP PRINCIPAL 2+5 = 335,19 ha TRUPURI IZOLATE(4,6,7,8,13,14) = 1,76 ha Zonificare functionala 1.Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare

Intravilanul localităţii este reprezentat în proporţie de 31,00% de zona de locuinţe. Zona se dezvoltă cu o concentrare maximă de-o parte şi alta a DJ 222C , pe direcţia nord-sud şi în extremitatea vestică , pe străzile aflate la distanţă de valea largă, tot pe direcţia nord-sud. Loturile construite sunt compacte de-a lungul drumului judeţean DJ 222C , cu parcele foarte generoase, cu suprafeţe cuprinse între 2.000,00 mp şi 5.000,00 mp. În zonele sudice şi vestice, parcelele se dezvoltă pe terenurile sigure, mai înalte şi accesibile prin drumurile săteşti, suprafeţele fiind relativ mari, între 1.500,00 mp şi 5.000,00 mp. Majoritatea locuinţelor păstrate în satele comunei Valea Nucarilor datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea şi prima jumătate a sec, XX. De altfel, perioada 1878 – 1950 este cea mai importantă din punct de vedere al definirii programului constructiv. Acum se generalizează locuinţa cu trei încăperi, care foloseşte modele urbane, preluate de la meşterii de oraş angajaţi să construiască şi în satele din vecinătatea oraşelor, în speţă a reşedinţei de judeţ: Tulcea sau prin meşteri locali şcoliţi la şantierele oraşului.

Apar astfel în arhitectura satelor elemente stilizate, interpretate ale unor stiluri europene la modă, în special clasicismul, a cărui sobrietate se plia bine pe modul de a construi al ţăranilor. Coloanele cu capitel şi bază, ce încadrează intrarea în tinda retrasă sau ce formează prin antele sale ieşite din planul faţadei un alt mod de marcare a intrării, constituie unul din motivele preluate în acest mod.

Din eclectismul care a dominat oraşele româneşti la graniţa dintre sec. XIX şi XX, satele din jur au preluat decoraţia subtilă reprezentată de conformarea tâmplăriei uşilor şi ferestrelor. Dar cel mai important element de decor al caselor rămâne cel al frontonului de la stradă, de multe ori veritabilă demonstraţie de virtuozitate artistică a meşterilor lemnari (în general ruşi lipoveni) care prin traforul aplicat înnobilează partea cea mai vizibilă a casei. Un alt element caracteristic satelor nord dobrogene şi implicit celor trei sate ale comunei Valea Nucarilor, este cromatica faţadelor; varul alb al zidurilor în contrast plăcut şi înviorător cu albastrul lemnăriei de la cerdac şi tâmplărie, care subliniază uneori şi soclul casei.

Învelitorile din stuf, în două ape şi frontoanele din lemn, completează fericit ansamblul cromatic al caselor, dând satului o unitate de expresie perfect încadrată în peisaj. În Planul Urbanistic Zonal aprobat , în sudul localităţii , cu o suprafaţă de 91,65 ha se propun zone de locuire tip locuinţe de vacanţă şi amenajări turistice. În prezent s-au aprobat în fază D.T.A.C. 3(trei) pensiuni turistice, diferenţa de teren fiind liberă, neconstruită.

Fondul de locuinţe este format în majoritate din locuinţe vechi, parter, realizate din chirpici , ceamur, paiantă, deseori fără fundaţii, acoperite cu stuf sau azbociment, dar şi locuinţe din cărămidă, cu fundaţii şi învelite cu tablă.

Zona din trupul T2 , este suplimentată de zona de locuire de vacanţă din UTR Calica. Se extinde zona de locuinţe şi funcţiuni complementare cu suprafaţa extinderii din trupul 5- zona mixtă de instituţii, servicii turistice şi locuinţe rurale, cu condiţia stabilizării terenului şi înălţare, dincolo de cota de inundabilitate + 2,50 m şi cu măsuri de drenare şi dirijare a apelor freatice. Se extinde cu zona adiacentă DJ 222C şi a drumului sătesc DC 39 ce coboară spre UTR Calica.


În perspectivă se va produce o mutaţie în folosinţa terenului arabil de la nivelul UTR Calica ce va avea alte funcţiuni. Intravilanul localităţii Iazurile va fi compus din:

TRUP 2 -localitate si trupurile izolate: S = 228,92 ha TRUP 4-Statie epurare S = 0,82 ha TRUP 5-Amenajare turistica Iazurile-Calica S = 106,27 ha TRUP 6-Statie pompare S = 0,06 ha TRUP 7-Statie pompare S = 0,06 ha TRUP 8-Amenajare piscicola Poarta Deltei S = 0,01 ha TRUP 13-extindere drum S = 0,11 ha TRUP 14-extindere drum S = 0,67 ha

TOTAL SUPRAFATA INTRAVILAN PROPUS :336,92ha POT.propus=7,5% CUT.propus=0,075 BILANŢ TERITORIAL SAT IAZURILE

PROPUS

ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţă - ha -

Procent % din total intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare 104,38 30,98%

Zone locuinţe colective 0,13 0,04%

Unităţi industriale şi depozite 2,83 0,85%

Unităţi agrozootehnice 3,25 0,96%

Instituţii şi servicii de interes public 4,83 1,43%

Căi de comunicaţie şi transport, din care: rutier feroviar aerian naval

40,12 11,91%

Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie 10,80 3,20%


Gospodărie comunală, cimitire 2,10 0,62%

Zona cu restricţii naturale


Ape şi zone inundabile 4,31 1,28%

Păduri 0 0,00%




SAT AGIGHIOL Intravilanul propus cuprinde zonele propuse a fi incluse în limita intravilanului existent

la data elaborării documentaţiei (2010), ca urmare a solicitării proprietarilor de terenuri sau a strategiei de dezvoltare a localităţii, sau de rectificare limite pe liniile cadastrale.

Trup 3 -localitatea Agighiol S= 342,67 ha Trup 15 –extindere zona turistica Agighiol S= 39,23 ha Trup 16- Amenajare piscicola Rompesc+Simbolic S= 1,05 ha Trup 17 –rezervor apa S= 0,16 ha Trup 18 –statie epurare S= 0,04 ha Trup 19 – platforma transfer deseuri S= 0,03 ha Trup 20– statie pompare Agighiol S= 0,51 ha Trup 21 – statie transformare parc eolian S= 0,76 ha Trup 22 – statie pompare+PT. S= 0,23 ha Trup 23 – rezervor apa-dezafectat S= 0,10 ha Trup 25 – statie clorinare+PT S= 0,16 ha Trup 26 – foraj apa S= 0,28 ha

S-au propus a fi incluse în intravilan : Zona A – situată în extremitatea nordică a localităţii, pe partea stângă a DJ 222, la intrarea în localitate dinspre Tulcea. Zona este propusă pentru funcţiunea de locuinţe şi funcţiuni complementare, iar pe o ampriză de maxim 30 m se propun funcţiuni mixte. Terenul reprezintă teren proprietate privată al locuitorilor. Suprafaţa zona A:7,30 ha Extinderea este justificată de:

cereri ale proprietarilor de terenuri, ce intenţionează să realizeze locuinţe sau funcţiuni complementare, dotări, servicii, solarii;

direcţia favorabilă spre Tulcea şi apropierea de centrul polarizator al zonei.(20 km); accesul direct la o reţea de transport rutier DJ 222; poziţia zonei, la limita nordică a intravilanului,intr-un teritoriu plan, ferit de zone cu

riscuri, accesibil usor si cu conditii de parcelare; se asigura o regularizare a limitei intravilanului, intr-un contur compact; limita extinderii nu se propune pe limita parcelelor din cauza adancimii exagerate(cca.500m), ci pe o adancime de 250m,posibil de identificat prin punctele de

contur cu coordonate stereo, prevazute in documentatie; posibilitatea extinderii reţelelor edilitare )alimentare cu apă, canalizare, energie electrică).

Zona C – situată în sudul localităţii, pe partea dreapta a DJ 222 spre Sabangia, propusă pentru funcţiunea de locuire şi funcţiuni complementare. Terenul reprezintă proprietate privată al locuitorilor. Suprafaţă zona C:9,99 ha Propunerea extinderii este justificată de:


vecinătatea directă la o reţea principală de transport rutier;


extinderea spre un pol important turistic din zonă – Sarichioi- Sarinasuf; posibilitatea extinderii reţelelor edilitare.

Zona D-situata in extremitatea sudica, propusa pentru o functiune mixta, industrie-depozitare, teren proprietate privată a localităţii. Există tendinţa de solicitare pentru funcţiuni de depozitare Suprafata zona D:1,23 ha Zona E – zona mixtă locuire de vacanţă +turism suprafaţa39,23ha, propusă în trup izolat T 15, în sudul localităţii şi limitrof lacului Agighiol, parţial pe terenuri domeniu privat al localităţii şi pe terenuri proprietate privată. Această extindere este justificată de:


strategia de dezvoltare a comunei pe direcţia exploatării potenţialului turistic al zonei; terenuri foarte valoroase din punct de vedere peisagistic adiacente lacului Razim, situate

la distanţe mici de localitate (600 m); Direcţii de dezvoltare prevazute în Planul de Amenajare Teritorial Zonal Delta Dunării, şi anume:

amenajarea zonelor turistice în strânsă relaţie cu ariile cu valoare peisagistică; integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate în Rezervaţia

Biosferei Delta Dunării, însă puţin atractive; dezvoltarea turismului cultural; posibilitatea asigurării echipării edilitare şi a drumurilor de acces; crearea unor oportunităţi noi privind locuri de muncă într-un sector secundar de

activitate; stabilizarea populaţiei active şi reconversia profesională , activarea persoanelor în vârstă,

a pensionarilor. TOTAL SUPRAFATA INTRAVILAN PROPUS = 385,22 ha Din care: SUPRAFATA TRUP PRINCIPAL 3 = 342,67 ha SUPRAFATA TRUPURI IZOLATE(T15,16,17,18,19,20,21,22,23,25,26)= 42,55 ha SUPRAFATA EXTINDERI PROPUSE ÎN INTRAVILAN = 58,55 ha (reprezinta 18% din supraf.existenta) Intravilanul localităţii Agighiol va fi compus din: - Trup 3 -localitatea Agighiol S= 342,67 ha - Trup 15 –extindere zona turistica Agighiol S= 39,23 ha - Trup 16- Amenajare piscicola Rompesc+Simbolic S= 1,05 ha - Trup 17 –rezervor apa S= 0,16 ha - Trup 18 –statie epurare S= 0,04 ha - Trup 19 – platforma transfer deseuri S= 0,03 ha - Trup 20– statie pompare Agighiol S= 0,51 ha - Trup 21 – statie transformare parc eolian S= 0,76 ha - Trup 22 – statie pompare+PT. S= 0,23 ha - Trup 23 – rezervor apa-dezafectat S= 0,10 ha - Trup 25 – statie clorinare+PT S= 0,16 ha - Trup 26 – foraj apa S= 0,28 ha TOTAL SUPRAFAŢĂ INTRAVILAN PROPUS: 385,22 ha


POT.propus=8,6% CUT.propus=0,08 BILANT TERITORIAL SAT AGIGHIOL

ZONE FUNCTIONALE PROPUS

Suprafata - ha -

Procent % din total

intravilan

Locuinte si functiuni complementare 107,15 27,81%


Unitati industriale si depozite 6,79 1,76%

Unitati agrozootehnice 12,72 3,30%

Institutii si servicii de interes public 12,56 3,26%

Cai de comunicatie si transport , din care: rutier feroviar aerian naval

38,80 10,07%

Spatii verzi, sport, agreement, protectie 13,20 3,43%


Gospodarie comunala, cimitire 2,39 0,62%


Ape si zone inundabile 2,19 0,57%

Paduri 0,14 0,04%




DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

Problematica dezvoltării ruralului şi noile raportări dintre agricultura şi industrie, dintre sat şi oras, impun o reconsiderare teoretică şi conceptuală faţă de care nu se pot elibera soluţii practice eficiente. Înnoirea aparatului teoretico- metodologic, este impus de restructurarea unor fenomene sociale cunoscute: industrializarea, urbanizarea, migraţiile rural urbane, etc. Şi de apariţia unor fenomene noi în perioada actuală de tranziţie modificarea atitudinii populaţiei urbane faţă de mediul rural în special şomerii, pensionarii, etc.

Satul nu mai este legat exclusiv de agricultură, aşa cum nici oraşul nu mai e legat exclusiv de industrie. În perioada actuală, dezvoltarea economiei comunei reprezintă nu doar o necesitate ci şi o posibilitate obiectivă. Această posibilitate constă în valorificarea crescândă a potenţialului economic de care dispune. Dezvoltarea economică este avută în vedere de către societate nu numai pentru satisfacerea cerinţelor materiale de baza ci şi pentru asigurarea resurselor în scopul imbunătăţirii calităţii vieţii, răspunzând cerinţelor pentru ocrotirea sănătăţii, educaţie,

dezvoltare socială şi mediu înconjurător mai bun. O altă preocupare este utilizarea raţională a resurselor naturale cu valoare economică şi

potenţial limitat în timp. Acestea includ vegetaţia, terenul, diversifitatea speciilor, care oferă oportunităţi pentru dezvoltare. Dezvoltarea economică are incidenţă nu doar asupra cadrului natural ci şi a potenţialului uman. Astfel o creştere economică susţinută implică folosirea cât mai completă şi cu o eficienţă sporită a forţelor de muncă. Strategia de dezvoltare a ruralului urmăreşte trecerea de la gospodăria de subzistenţă caracteristică momentului actual, la gospodăria microproductivă, bazată pe activităţi specifice, corelată cu resursele locale şi cu necesităţile pieţei. Din evaluarea stării economico – sociale a comunei şi din analiza posibilităţilor plauzibile de evoluţie pozitivă în viitor a spaţiului studiat, au rezultat o serie de priorităţi şi

oportunităţi ce pot jalona perspectiva acestei comune.

Industria

Activitatea economică cu cea mai rapidă creştere în comună o constituie valorificarea potenţialului eolian. Dealurile Dobrogei constituie o zona de interes pentru construirea de turbine eoliene, atât din cauza reliefului, cât şi pentru că această regiune este un veritabil “pol al vânturilor”, cu o viteză medie de 4m/sec, la nivelul standar de 10 m deasupra solului. Pe teritoriul comunei există în prezent parcuri eoliene cu o capacitate totală de 210 MW, cu 91 turbine eoliene, beneficiari: Enel Green Power; Blue Line Impex s.r.l. Construirea unui ansamblu de centrale pentru producerea energiei eoliene, este benefica atat pentru economia locala cat si pentru economia nationala. Pe plan local, aceste investitii presupun, pe langa lucrarile de creare si modernizare drumuri de deservire, din extravilan,retele de utilitati,personal de exploatare local, beneficii privind taxele locale, sponsorizare si investitii tematice pentru protectia mediului (parc thematic, hranitoare pasari,etc). Dezvoltarea sectorului secundar micii industrii alimentare prelucrătoare de materii prime furnizate de creşterea animalelor, producţiei agricole sau viticole, unităţi de morărit şi panificaţie, vinificaţie, prelucrare lapte şi produse lactate, etc. Dezvoltarea sectorului de prelucrare a pietrei, stufului şi activităţi tradiţionale.


Agricultura, legumicultura, viticultura, piscicultura

Propunerile prioritare privind obiectivele pe termen scurt şi mediu, care se impun pentru dezvoltarea acestui sector sunt:

campanii de informare a unităţilor din sectorul agricol privind oportunităţile de dezvoltare oferite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (P.N.D.R.),axa 1 “Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”.

Autorităţile pot folosi potenţialul agricol în vederea fundamentării necesităţii de a accesa fonduri:

dezvoltarea exploataţiilor stuficole şi piscicole; revitalizarea micilor asociaţii agricole; revitalizarea fermelor legumicole; dezvoltarea fermelor piscicole prin:

- achiziţionarea mijloacelor de transport; - bărci şi pontoane; - achiziţionarea de material biologic pentru prima populare.

măsuri de reducere a taxelor şi impozitelor locale pentru societăţi din acest profil şi asigurarea consultanţei de specialitate gratuită;

activităţile agricole de mecanizare, creşterea animalelor şi depozitare se pot dezvolta pe actualele amplasamente ale fostelor incinte CAP, SMA sau în extravilan.

Servicii de bază

Comerţul

diversificarea bunurilor comercializate; înfiinţarea unor pieţe agroalimentare pentru comercializarea produselor agricole locale şi

a unor centre de colectare a diferitelor produse agricole; servicii către populaţie:

- dezvoltarea secţiilor de reparaţii radio-tv, electrocasnice; - reparaţii încălţăminte, croitorie; - servicii de salubrizare.

unităţile comerciale şi de prestări servicii, nepoluante se pot dezvolta la nivelul întregului intravilan, pe terenuri proprietate privată, Consiliul Local nedispunând de rezerve de teren.

Turismul si agroturismul

amenajarea căilor de comunicaţii; extinderea de alimentare cu apă şi canalizare; consolidare şi amenajare zone expuse riscului la inundaţii; conservarea şi protecţia cadrului natural şi a siturilor arheologice; crearea unor pensiuni turistice şi agroturistice; promovarea pe piaţa internă şi externă a zonelor cu potenţial turistic, protejate (insula

Popina, lacul Razelm, Calica). Pentru dezvoltarea comunei Valea Nucarilor, este necesară o politică rurală complexă,


care să cuprindă gospodărirea resurselor naturale locale, dezvoltarea agriculturii adoptată la condiţiile şi realităţile locale, diversificarea activităţilor economice, prin dezvoltarea micilor întreprinderi, care să valorifice materia primă locală, instruirea şi valorificarea resurselor umane ale comunei, evidenţierea valorilor cadrului natural şi a celui cultural. Propunerile de relansare economica a localităţilor se axează pe valorificarea resurselor existente (piscicultura, legumicultura, agricultura) dar şi exploatarea terenurilor în cadrul parcurilor eoliene.

MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Dintre toate fenomenele studiate la nivelul comunei Valea Nucarilor din punct de vedere al riscurilor naturale, sunt considerate probabile următoarele:

eroziuni torenţiale pe văile torenţiale; zonele inundabile adiacente văilor torenţiale sau a cursurilor de apă; zonele de sărătură de pe Valea Cataloiului, Valea Calica şi litoralul lacului

Razelm. Măsuri preventive pentru zone cu eroziuni torenţiale pe versanţii văilor si pe terase:

menţinerea învelişului vegetal pe versanţii înclinaţi; lucrări de consolidare bilogică prin planţaţii silvice de protecţie cu specii de arbori si

arbusţi cât şi refacerea taluzelor, cu pante forţate cu praguri din beton sau prefabricate, modulate din beton armat, ori praguri din/sau prefabricate;

pe terenurile predispuse eroziunii şi alunecărilor se interzice defrişarea plantaţiilor silvice, amplasarea de construcţii si depozite grele, trasarea de căi de comunicaţii, efectuarea de săpături la piciorul versanţilor;

în aceste zone se pot autoriza doar construcţiile care au drept scop limitarea riscurilor naturale.

Alte categorii de construcţii pot fi autorizate doar după eliminarea factorilor naturali de risc şi cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995, privind calitatea în construcţii. Zone cu riscuri naturale prin inundare :

Realizarea cu prioritate a lucrărilor de “regularizare văi torenţiale” – proiecte avizate, în curs de execuţie pentru satele componente.

Lucrările investiţiei constau în: normalizarea regimului de scurgere, pentru scurgerea debitelor mari şi corectarea

traseului; lucrări de regularizare torenţi pentru ameliorarea regimului scurgerilor de suprafaţa

creşte pe Valea Cataloiului, Valea Tulcei şi Valea Calicii; Refacerea, stabilizarea şi protecţia malurilor; Stabilizarea patului albiei pentru stoparea fenomenului de adâncime şi reducerea

transportului de material aluvionar.


Pentru a evita producerea altor calamităţi în timpul ploilor, se propune a se executa următoarele lucrări:

Realizarea regularizării albiei pe toată lungimea ei cu mărirea acesteia în zonele unde nu poate prelua debitele ploilor torenţiale;

Executarea de praguri din zidărie de piatră.

Secţiunea regularizată este trapezoidală cu o lăţime de 4-8 m, lăţimea la partea superioară este de 7- 10 m. Lucrările de corectare a eroziunii în adâncime şi de corectare a formaţiilor torenţiale fac parte din ansamblul de măsuri pentru diminuarea debitelor maxime, creşterea debitelor şi reducerea transportului de aluviuni. În vederea executării lucrărilor de sprijiniri de maluri, propunem realizarea protecţiei împotriva inundaţiilor cu palplanşe sintetice din PVC compozit, elemnete prefabricate din profile speciale, introduse în teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil de circa 2110 ml pentru Valea Cataloiului, Valea Tulcei şi Valea Calicii.

Palplanşele se vor utiliza în locurile în care forţa distructivă a apei este cea mai mare şi extrem de periculoasă pentru aşezările umane sau acolo unde albia torentului nu prezintă maluri în ambele părţi, astfel:

La introducerea în teren a elementelor, nu există riscul nerealizării impermeabilităţii, deoarece prin modul de confecţionare al palplanşelor se realizează o etanşare corespunzătoare a rosturilor. Utilizarea palplanşelor este recomandată în situaţiile în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare. Principala componentă a digului din PVC este palplanşa sau foaia de PVC. Intercuplarea completă a palplanşelor din PVC oferă o putere de protecţie de neegalat, durabilitate şi apărarea malului împotriva eroziunii. Prin realizarea lucrărilor de corectare a torenţilor se ameliorează regimul scurgerilor de

suprafaţă, regularizarea debitelor torenţiale, se anulează efectele negative directe şi indirecte create de procesul de torenţialitate şi se obţin o serie de efecte favorabile printre care şi reducerea colmatării hidroenergetice şi punerea în siguranţă a unor căi de comunicaţie. Realizarea acestei investiţii crează premiza înfăptuirii unui pas important în direcţia protecţiei mediului şi de respectare a normelor referitoare la sănătatea publică, precum şi reducerea poluării surselor de apă: Legea 107/96 şi 137/95 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi OMS 535-97. Obiectivele care se urmaresc a fi atinse:

evitarea apariţiei unor boli provocate de descărcarea necontrolată a apelor de câmp; atragerea investitorilor şi dezvoltarea industriei locale prin asigurarea completă a

unităţilor edilitare; respectarea prevederilor P.U.G.; crearea de noi locuri de muncă.

În aceste zone din intravilanul satelor componente se instituie interdicţie permanentă de construire pe o adâncime de minim 25,00 m de-o parte şi de alta a lucrărilor de consolidare şi interdicţie temporară pentru o zonă mai restrânsă decât în prezent, cu condiţia efectuării studiilor geotehnice şi a înălţării platformelor construibile, măsuri de siguranţă privind materialele folosite, rezistente la sărăturare.


În cazul zonelor potenţial inundabile, propuse a fi incluse în intravilan, zone cu potenţial turistic, situate pe malurile lacurilor Agighiol, Calica şi Vâlcica condiţionarea construcţiilor se va face din faza documentaţiilor de urbanism (P.U.Z.), de lucrări hidrotehnice, cu continuitate de executare a platformelor la cote superioare (+2,50 m PMNS) şi a canalelor de drenaj, lucrări de proiectare de specialităţi de mare răspundere. Fluctuaţia nivelului lacului Razelm se situează în jurul valorilor de +0,45 şi 0,85 m RMN Sulina şi a fost diminuată de amenajările canalului Lipoveni. Supranălţarea nivelului apei în canalul Lipoveni nu poate depăşi 10-15 m, datorită breşelor existente în malul stâng al canalului prin care apele se descarcă direct în lacul Razelm.

Recomandările pentru aceste zone constau în: realizarea de platforme cu o supraînălţare minima a cotei terenului natural; sistematizarea terasamentelor şi nivelarea depresiunilor existente pe malurile acestora; decolmatarea şi reprofilarea reţelei de desecare existente, precum şi punerea în funcţiune

a instalatţiilor de descărcare a surplusului de apă în afara incintei studiate; întreţinerea albiei cursurilor de apă, a canalelor de desecare prin îngrijirea vegetaţiei de

pe maluri, prin controlul strict al depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei;

realizarea consolidării digurilor existente. Pentru aceste zone se instituie interdicţie temporară de construire până la eliminarea

cauzelor riscurilor naturale de la limita zonei inundabile spre zona continentală. Pentru această zonă inundabilă, adiacentă lacurilor Agighiol, Vâlcica şi Calica, se instituie interdicţie permanentă de construire, conform perimetri delimitat în studiul geotehnic.

DEZVOLTAREA ECHIPARILOR EDILITARE. PROPUNERI Gospodărirea apelor

La nivelul teritoriului există reţea de canale de desecare cu staţii de pompare, necesare lucrărilor de ameliorare pentru eliminarea surplusului de apă, în parte nefuncţionale. Limitrof locurilor din sudul comunei, există lucrări de îndiguiri şi canale de preluare a apelor în surplus, lucrări întreţinute şi funcţionale. Sistemul de irigaţii compus din reţele şi staţii de pompare este în general dezafectat şi nefuncţional. Propunerile privind lucrările hidrotehnice

dirijarea controlată a apelor meteorice; consolidarea şi menţinerea digurilor de protecţie dinspre lacurile Agighiol şi Vâlcica; refacerea sistemului de desecare de pe teritoriu; pentru zonele propuse a fi incluse în intravilan, în scopul dezvoltării sectorului turistic şi

de agrement, se propune realizarea unor platforme superioare cotelor existente; se vor asigura limitele zonelor de protecţie sanitară, conform Legii Apelor 107, anexa nr.2:

- canale de apă 1,00 – 1,50 m; - protecţie faţă de albiile minore 10,00 m; - protecţie faţă de cursul de apă 20,00 m;


- diguri 10,00 m spre cursul de apă, 4,00 m spre interior. Se va respecta HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi

hidrologică la captări apă. Lucrări necesare pentru apărarea contra inundaţiilor, eroziunii versanţilor

regularizare văi torenţiale din Agighiol, Valea Nucarilor şi Iazurile, (documentaţie avizată, în curs de execuţie);

reducerea defrişării dealurilor şi lucrări de plantare. Lucrări necesare pentru realizarea unor surse calitative de apă

lucrări de cercetare şi prospecţiuni pentru descoperirea unor surse de apă subterane; în prezent sunt în exploatare sau în curs de exploatare 5(cinci) puţuri de apă subterane.

Alimentare cu apa În prezent la nivelul comunei, sistemul de alimentare cu apă al gospodăriilor şi dotărilor este funcţional la capacitate în satele Agighiol şi Valea Nucarilor şi în curs de receptie finala în satul Iazurile. În Iazurile, sistemul de alimentare cu apă, prin HG 920/2007, se află în fază de receptie finala a lucrarii. Sat Valea Nucarilor şi sat Iazurile

Localităţile Valea Nucarilor şi Iazurile, comuna Valea Nucarilor, judeţul Tulcea nu au sursă de apă potabilă, singura alternativă fiind în prezent cea de a consuma apă din fântâni de mică adâncime, cu debite reduse, apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, fiind poluată de apele pluviale de suprafaţă, de infiltraţiile de la latrine şi de la dejecţiile animale, cu riscuri majore pentru sănătatea populaţiei. Pentru asigurarea debitelor de apă potabilă pentru toate gospodăriile localităţilor Valea Nucarilor şi Iazurile, comuna Valea Nucarilor, s-au proiectat şi executat următoarele lucrări:

execuţia a trei foraje, cu adâncimea maximă de 100 m, cu următoarele caracteristici: - Debit maxim de exploatare/foraj Q=25 l/s; - Adâncimea 100 m.

echiparea forajelor cu electrompompe submersibile, cu urmatoarele caracteristici: - Q=6,94 l/s=25 mc/h; - H= 120 mCA; - N= 30 Kw

realizarea cabinelor pentru foraje; realizarea racordului electric pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor de

pompare de la foraje şi a staţiei de clorinare; realizarea unei staţii de clorinare a apei, în zona forajelor; realizarea unui rezervor de înmagazinare a apei, cu capacitate 400 mc, amplasate conform

planului de situaţie anexat; conducta de refulare Dn 200 mm, de la foraje rezervorul de inmagazinare a apei, Pn 10

atm realizată din ţeavă PE100 SDR17, montată îngropat pe pat de nisip, grosime 15 cm, la adâncimea de 1,30 m;


conducte de distribuţie în localitate, curgere gravitaţională, Pn 6 atm, realizate din ţevi PE80 SDR 17,6 montate îngropat pe pat de nisip, grosime 15 cm, la adâncimea de 1,00 m;

realizarea împrejmuirii din zona forajelor şi a staţiei de clorinare, cu perimetrul împrejmurii 240 ml, în vederea asigurării zonei de protecţie sanitară la foraje şi staţia de clorinare;

Realizarea împrejmurii din zona rezervoarelor de înmagazinare a apei cu dimensiunile LxlxH=50 x 50 x 2 m, perimetrul împrejmurii = 50 x 4 buc =200 ml, în vederea asigurării zonei de proteţie sanitară la rezervoare.

Lungimea totală a conductelor proiectate este: lungime conductă de refulare (dintre foraje şi rezervorul de inamgazinare) L= 836 ml, ce

va fi realizată cu conductă PE 100 SDR 17, Pn 10 atm, Dn 200 mm; lungime conductă de aducţiune şi reţele de distribuţie a apei, L=7.907 ml, ce va fi realizată

din conductă PE 80 SDR 17.60, Pn 60 atm, Dn200 mm ÷ 63 mm. Pentru asigurarea debitelor de apă solicitate, s-a realizat alimentarea cu apă a localităţilor

Valea Nucarilor şi Iazurile, din cele trei foraje proiectate, captarea apei din aceste foraje şi stocarea ei într-un rezervor de înmagazinare închise, capacitate 400 mc. Clorarea apei s-a propus a se realiza în conducta de refulare, care transportă apa captată între foraje şi rezervoarele de înmagazinare închise. De la rezervorul de înmagazinare a apei, capacitate 400 mc, închis va fi alimentat gravitaţional, reţelele de distribuţie a apei, proiectate cu diametre cuprinse între 200 mm şi 63 mm, realizate cu conducte PE 80 SDR 17.6, Pn 6 atm.

Sistemul de alimentare cu apă centralizat în localităţile Valea Nucarilor şi Iazurile este finalizat în ceea ce priveşte reţelele de distribuţie, aducţiune, puţuri forate şi rezervor, urmând ca în perspectiva apropiată sa demareze racordarea gospodăriilor. Lucrări prioritare:

Sistemul de alimentare cu apă centralizat, asigură alimentarea populaţiei în totalitate, la datele corespunzătoare;

Lucrările privitoare se referă la executarea racordurilor consumatorilor la reţeaua stradală. Conform aquisu-lui comunitar privind cap. 22 (Protectia mediului inconjurator) semnat la

aderarea in U.E., Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani pana in anul 2022 privind calitatea apei destinate consumului uman(Directiva 98/83/EC). Canalizare

În prezent, în comuna Valea Nucarilor nu există sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere de la locuintele şi obiectivele social – culturale se evacuează în bazine vidanjabile, o mare parte folosind latrine uscate.

Sistem de canalizare sat Valea Nucarilor şi Iazurile

Documentaţie în fază de avizare, care constă în: Debite de calcul

La dimensionarea sistemului de canalizare s-a ţinut cont de etapa de perspectivă a localităţii, respectiv 2541 locuitori (plecând de la un număr de 2300 de locuitori actuali cu o rată de creştere a populaţiei de 0,5% pe an). Pentru determinarea debitelor de apă uzată s-au obţinut


date de la Primăria comunei Valea Nucarilor, date cu privire la numărul de consumatori şi la cantităţile de apă potabilă folosite. Debitul total de dimensionare al staţiei de epurare este de Q zi max. = 397 m3/zi.

Descriere constructivă şi funcţională Reţea de canalizare - În prezenta documentaţie, în comuna Valea Nucarilor, satele Valea

Nucarilor şi Iazurile s-a prevăzut realizarea unei reţele de canalizare în lungime de 22.735 m. Colectoarele de canalizare proiectate prevăzute, se vor realiza din conducte din PVC cu diametre de 250 mm şi 315 mm. Pentru facilitarea intervenţiei pe reţeaua de canalizare menajeră pe diferite sectoare, s-a prevăzut realizarea unor cămine de vizitare şi intersecţie, 447 cămine de vizitare (STAS 2448 - 82) Toate căminele luate în calcul sunt camere de lucru. Capacele căminelor de vizitare şi intersecţie vor fi carosabile şi prevăzute cu balama antufurt (BAF). Staţii de pompare - Sistemul de canalizare propus s-a dimensionat în ipoteza colectarii şi evacuării apei menajere uzate prin preluarea acesteia de către o staţie de epurare. Datorită configuraţiei terenului s-au prevăzut 5(cinci) staţii de pompare (SP1, SP2, SP3, SP4, SP5) în zonele cu cote scăzute toate. Staţiile de pompare se vor amplasa în spaţiul verde al străzilor pe domeniul public conform planurilor de situaţie. Staţia de epurare – Toate apele uzate din comuna Valea Nucarilor, satele Valea Nucarilor şi Iazurile vor fi epurate în staţia de epurare situată în partea de sud a localităţii Valea Nucarilor, pe teren public aflat în proprietatea Consiliului Local. Asceastă staţie de epurare a fost prevăzută de tip monobloc şi cuprinde treapta mecanică, treapta bilogică şi treapta de dezinfecţie finală.Apele epurate vor fi deversate în pârâul situat la aproximativ 200 m. Staţia de epurare s-a dimensionat pentru a prelua apele uzate menajere de pe întraga suprafaţă a localităţilor Valea Nucarilor şi Iazurile. S-a propus prevederea unei staţii de epurare la un înalt standard tehnic, s-a adoptat soluţia epurării mecanice şi biologice a apei uzate menajere, pentru o eficienţă superioară în conformitate cu legislaţia în vigoare NTPA 0001/2005. Alegerea echipamentului electromecanic are ca punct de plecare conformitatea cu scopul propus, siguranţa în exploatare, fiabilitatea, întreţinerea, disponibilitatea pieselor de schimb şi a service- ului precum şi compatibilitatea cu extinderile ulterioare. Se garantează următorii parametri la deversare în emisar:

PARAMETRU U.M. NORME CERUTE

CCO – Cr mg/l < 125

CBO5 mg/l < 25

MTS mg/l < 35

Fosfor mg/l 1,00

Azot total mg/l 10,00

N – NH4 mg/l 2,00

Analizele de testare vor trebui efectuate folosind metode recunoscute oficial de către

organele competente şi/sau de laboratoare acreditate şi recunoscute în mod legal.


Sistem de canalizare şi staţie epurare sat Agighiol

Reţea de canalizare – S-a prevăzut realizarea unei reţele de canalizare în lungime de 6.282,00 m cu conducte din PVC cu diametre de 250 mm şi 315 mm. Reţelele de canalizare menajeră urmăresc trama stradală a localităţii şi se vor executa din tuburi circulare din PVC – KG, SN 4, pentru canalizare. Colectoarele de canalizare menajeră s-au propus pe drumurile comunale conform planurilor de situaţie anexate. Reţeaua de canalizare se va poza în axul străzii pe toate străzile din satul Agighiol, cu excepţia drumului judeţean, unde se va poza pe o singură parte a acestuia în afara părţii carosabile. Reţeaua de canalizare se va poza sub adâncimea de îngheţ specifică zonei (0,90 m), pe un pat de nisip de 15 cm şi înglobată apoi într-un strat de nisip până la o înălţime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei. Subtraversarea drumului judeţean DJ 222 – Pentru a ajunge în colectorul principal, colectoarele secundare de canalizare situate pe uliţele 14 şi 15 trebuie să subtraverseze drumul judeţean DJ 222. Se propune subtraversarea acestuia prin două foraje orizontale având o lungime de 11 m pentru uliţa 14 şi 10 pentru uliţa 15, cu conducta de 250 mm, montată într-un tub de protecţie cu diametrul de 500 mm. Staţii de pompare (SP) – Sistemul de canalizare propus în localitate pentru ape menajere uzate prin preluarea acesteia de către staţia de epurare. Datorită configuraţiei terenului s-a prevăzut o staţie de pompare. Staţia de pompare este o construcţie de tip – cămin modular din PEID cu diametrul de 2,00 m şi adâncimea de 4,00 m echipată cu 1+1 popmpe submersibile complet automatizate. Staţia de pompare conţine toate echipamentele 2 pompe, vane, clapeţi, ţevi refulare, tablou automatizare cu transmitere de date prin GSM sau telefonie fixă cu preluarea, transmiterea şi stocarea în computer a 8 (opt) tipuri de semnale privind parametrii staţiei, sistem de ventilaţie, pompa drenaj, senzori de nivel, capac acces staţie din inox, sistem iluminare interior, rezervor interior de colectare. Aceasta prezintă urmatoarele caracteristici:

Q = 75 mc/h şi Hp = 20 mCA; P= 7,5 kw/h Caracteristicile pompelor vor fi în corelaţie cu elementele colectoarelor de refulare şi cu

volumul bazinului de asociaţie. Comenzile de pornire – oprire a pompelor se vor în regim automat funcţie de nivelul din bazinul de aspiraţie. Staţia de pompare (SP) se montează cu capac de fontă şi mai cuprinde tabloul de comandă, lanţuri de manevră, clapete şi vane de izolare. Staţia de pompare va fi racordată la reţeaua locală de alimentare cu energie electrică. Conducta de refulare se va executa din tuburi de PEID PN 10 şi va avea următoarele caracteristici:

conducta PEID, PN10, De 160 mm, L= 1065 m. Conducta de refulare se va poza în trotuar pe un strat de 10 cm de nisip paralel cu linia

terenului sub cota de îngheţ (adâncimea de pozare este de 0,90 m). Achiziţionarea staţiilor de pompare se va face în această variantă de la furnizorii de specialitate. Staţia de epurare – Toate apele uzate din satul Agighiol vor fi epurate în staţia de epurare situată pe malul drept al pârâului Dereaua. Această staţie de epurare a fost prevazută de tip monobloc şi cuprinde treapta mecanică, treapta biologică şi treapta de dezinfecţie finală. Apele epurate vor fi deversate în pârâul Dereaua. Această staţie de epurare a apelor uzate se caracterizează printr-o tehnologie simplă dar modernă şi are o eficienţă foarte ridicata.


Lucrări prioritare Executarea fizică a sistemelor centralizate de canalizare şi staţii de epurare în satele

componente: Valea Nucarilor, Iazurile şi Agighiol. Conform aquisu-lui comunitar privind cap. 22 (Protectia mediului inconjurator) semnat la

aderarea in U.E., Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani pana in anul 2022 privind apele uzate(Directiva 91/271/EEC). Gospodărie comunală Etapa 1

În prezent, la nivelul comunei se află în execuţie două staţii de transfer deşeuri menajere pe platforme situate în satele Agighiol şi Iazurile, în incintele fostelor C.A.P.-uri. Etapa 2

Se propune in perspectiva foarte apropiata, plantarea de containere metalice in zonele care sa acopere o distanta adecvata fata de gospodarii transportul deseurilor realizandu-se cu autovehicule speciale spre rampa ecologica de la Tulcea.

Conform “Master planul –sistemul de management integrat al deseurilor, jud.Tulcea” cel mai apropiat depozit ecologic este prevazut in comuna Mahmudia. Colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza cu autogunoiere de mare capacitate, către rampa ecologică de la Tulcea, până la realizarea rampei de la Mahmudia. În comună nu există depozite de deşeuri industriale. La nivelul comunei există patru cimitire unul în Agighiol, extins unul în Iazurile si doua în Valea Nucarilor ca urmare a extinderii cu o suprafaţă suplimentară. Prioritati:

Colectarea deşeurilor pe teritoriul comunei Valea Nucarilor se va face conform Directivei Europene şi Strategiei Naţionale de Gestionarea Deşeurilor şi a Planului naţional gestionare a deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care impun următoarele măsuri:

Trebuie mentionat ca fostele spatii de depozitare a deseurilor au fost inchise si ecologizate asa cum a fost prevazut in H.G. 349/2005(termenul de inchidere 16.07.2009 a fost respectat).

Etapa 1 Conform variantei 2 din PJGD(planul judetean de gestionare a deseurilor-Tulcea) precolectarea deseurilor: Precolectare prin aport individual la platforme comune pentru patru fractii (hârtie/carton, alte reciclabile, biodegradabile, reziduuri), colectarea si transportul deseurilor: Utilizarea autogunoierelor de mare capacitate. sortarea deseurilor: Înfiintarea de statii de sortare pentru fiecare punct de transfer al deseurilor. Statii de sortare de capacitate mare aferente doar viitoarelor depozite. gestionarea deseurilor biodegradabile: Compostare individuală în mediul rural; eliminarea deseurilor: Depozitele ecologice pentru eliminarea deseurilor municipale solide.


Stabilirea şi realizarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei (în intravilan), cu amplasarea containerelor pe o platformă, în fiecare sat al comunei. Platforma va fi dimensionată corespunzător numărului şi tipului de containere precum şi funcţie de operaţiunile ce urmează să se desfăşoare (sortare manuală sau mecanizată, valorificare deşeuri, etc.).

Întreţinerea punctelor de precolectare şi transportul deşeurilor din aceste puncte de colectare se va face de către societăţi specializate (Salubris Tulcea) în colaborare cu Consiliul Local.

Deşeurile menajere, din punctele de precolectare, vor fi preluate şi duse în perspectivă la o staţie de transfer din zonă. În prezent vor fi transportate şi depozitate la depozitul zonal de deşeuri al municipiului Tulcea .

Punctele de precolectare a deşeurilor vor fi amplasate în intravilanele localităţilor aparţinătoare comunei Valea Nucarilor, numărul acestora fiind dimensionat în funcţie de populaţie, capacitatea recipienţilor folosiţi şi frecvenţa preluării deşeurilor de către serviciul de salubritate (SR 13387 Salubrizarea localităţilor, Deşeuri urbane-Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare).

În funcţie de populaţie, şi considerându-se o frecvenţă de ridicare a deşeurilor de 7 zile şi o capacitate a eurocontainerelor de 1,1 mc, a fost calculat numărul de puncte de colectare necesar pentru fiecare localitate. Pe acestea vor fi amplasate un număr de cinci eurocontainere (2 containere de biodegradabil, un container hârtie+carton, un container PET post consum, un container plastic general) pe platforme betonate special amenajate, după cum urmează:

Valea Nucarilor si Iazurile 1 platformă Agighiol 1 platformă

Eurocontainerele vor fi amplasate în condiţii salubre, pe platforme betonate (cu pantă de 1%) prevăzute cu rigole de drenare a apei pluviale şi racordate la reţeaua de apă şi canalizare, sau la şanţul de colectare a apelor adiacent drumului, la care să aibă acces mijloacele de transport ce asigură preluarea deşeurilor şi situate la o distanţă de cca. 10 m de clădiri. Se recomandă împrejmuirea platformelor cu gard pentru prevenirea împrăştierii deşeurilor şi accesului persoanelor neautorizate. În punctele de precolectare nu este permisă pozarea conductelor de distribuţie a apei şi a conductelor de canalizare sau de gaze naturale.

Deşeurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fracţii: sticlă, plastic, hârtie şi carton, şi deşeuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecărui tip de deşeu şi vor fi colorate diferit pentru a facilita selectarea. Pentru fractia biodegradabila (menajere, deseuri din gradini, zootehnice) se recomanda compostarea in gospodarii si utilizarea ca ingrasamant organic. In timpul compostarii deseurilor se produce biogaz, cu un mare continut de metan. Compostarea se poate face in gospodariile individuale sau in instalatii industriale. Deseurile organice din gospodarii se vor depozita in prima faza in curti, urmand a fi transportate la rampele ecologice cele mai apropiate. Deşeurile spitaliceşti provenind de la dispensarele veterinar şi uman considerate periculoase (infecţioase şi înţepătoare) fie vor fi transportate în condiţii de siguranţă şi incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic şi depozitate la depozitul zonal în regim de deşeuri menajere nepericuloase. Deseurile si cadavrele animalelor se vor colecta intr-un spatiu special amenajat (camera, dotata cu spalator, sifon pardoseala, pardoseala mozaic si o camera frigorifica) de unde vor fi transportate spre central de colectare Smardan(crematoriu animale) sau Braila in drum spre


centrul Protam-Bucuresti. Primaria comunei Valea Nucarilor este in posesia unui contract de prestari servicii:

transport,colectare si incinerare cadavre animale cu sc.Protam Bucuresti-unitate specializata in astfel de lucrari. Etapa 2

Sistemul de colectare a deseurilor menajere e necesar a fi imbunatatit in sensul instalarii de containere metalice in zonele care sa acopere o distanta adecvata fata de gospodarii, transportul deseurilor realizandu-se cu autovehicule speciale spre rampa ecologica de la Tulcea.

Este necesar procurarea unei autogunoiere care sa asigure colectarea si transportul deseurilor spre rampa ecologica. In functie de populatie si considerandus-e o frecventa de ridicare a deseurilor de 7 zile si o capacitate a eurocontainerelor de 1,1 mc, a fost calculat numarul de puncte de colectare necesar pentru fiecare localitate. Pe aceste platforme vor fi amplasate un nr. de 5 eurocontainere (2 containere biodegradabile, 1 container hartie - carton, 1 container PET, 1 container plastic), pe platforme betonate, dupa cum urmeaza:

Valea Nucarilor – se propun - 35 de containere zincate de 1,1 mc si 10 containere din PVC; Iazurile – se propun - 35 de containere zincate si 10 containere PVC; Agighiol - se propun - 35 containere zincate si 14 containere PVC..

In momentul intocmirii Raportului de Mediu la nivelul comunei Valea Nucarilor problema deseurilor nu este rezolvata conform PJGD Tulcea. Din discutiile purtate de evaluatorul de mediu cu organele de conducere ale primariei rezulta ca termenele pentru 2011-2013 vor putea fi atinse si anume:

gradul de acoperire cu servicii de salubritate va fi de 100% in 2013 in mediul rural conform PRGD Regiunea 2Sud-Est;

conform PRGD – Regiunea 2 Sud – Est coeficientul de colectare selectiva a deseurilor va fi de 60% in mediu rural pana in anul 2013;

conform PRGD – Regiunea 2Sud-Est fractia biodegradabila din deseurile menajere din mediul rural trebuie sa ajunga la 50% pana in 2013 si 35% pana in 2016;

conform PJGD - Tulcea pana cel tarziu in anul 2013 rata de racordare la serviciile de salubrizare in mediul rural va fi de 100%;

conform PJGD – Tulcea, recuperarea si reciclarea tuturor deseurilor trebuie facuta pana in anul 2013;

colectarea tuturor deseurilor periculoase si similare trebuie facuta pana in anul 2017 conform PJGD – Tulcea;

colectarea tuturor DEEE trebuie facuta conform PJGD – Tulcea; deasemenea trebuie efectuata si colectarea deseurilor provenite din constructii si

demolari (in momentul actual Romania nu are o legislatie specifica pentru aceste tipuri de deseuri);


Alimentare cu energie electrica În prezent alimentarea cu energie electrică este integrală şi satisfăcătoare. Lucrări prioritare Datorită extinderii intravilanelor, a creşterii numărului de locuinţe, de obiective

economice, comerciale, turistice, se poate aprecia o creştere a consumului de energie electrică la nivelul comunei. Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori, se propun extinderi ale reţelei de joasă tensiune LEA 0,4 Kv şi se vor avea în vedere următoarele criterii:

alimentare cu energie electrică să corespundă nivelurilor de exigenţa impuse de normativele tehnice în vigoare;

toate circuitele principale vor fi trifazate; derivaţiile vor putea fi numai în mod excepţional mono sau bifazate; alimentarea reţelei de iluminat particular şi utilizării casnice se recomandă a se face prin 2

- 4 plecări, iar cea a reţelei de iluminat public prin 1-3 plecări; posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stâlpi, acestea se vor amplasa la

distanţe aproximativ egale, cât mai în centrul de greutate al consumatorilor şi în apropierea consumatorilor importanţi;

se va reabilita iluminatul public; branşarea la reţeaua electrică a construcţiilor noi; electrificarea zonelor deficitare şi creşterea gradului de siguranţă în exploatare; refacerea traseelor degradate; înlocuirea posturilor de transformare defecte.

Telecomunicatii

Infastructura de telecomunicaţii este acoperită pe toate căile, telefonie fixă, mobilă, televiziune prin cablu şi internet.

O rată scăzută a populaţiei beneficiază de aceste mijloace: 60% telefonie mobilă, 70% televiziune prin antene proprii şi 10% din locuitori au acces la internet. Nu există probleme legate de racordarea la sistemul fix de telefonie, cererile fiind satisfăcute de reţelele mobile de telefonie. În condiţiile extinderilor de intravilan propuse, se apreciază solicitări noi de posturi telefonice sau telefonie mobilă. Măsuri ce se impun la proiectarea şi întreţinerea instalaţiilor de telecomunicaţii:

liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distanţă între două transpuneri, să nu depăşească 1,6 KW;

se vor instala cabluri cu manta de aluminiu; la subtraversări, cablurile izolate se vor instala în ţevi izolate; se va evita înlocuirea unei linii aeriene cu o nouă linie aeriană pe alt traseu, se va înlocui

cu un cablu. Lucrări prioritare

creşterea gradului de siguranţă şi stabilitate în funcţionarea instalaţiilor telefonice; onorarea cererilor de noi posturi telefonice; extinderea reţelei de internet şi telefonie mobilă.


Alimentare cu căldură

Alimentarea cu căldură a locuitorilor se realizează cu sobe cu combustibil solid, ceea ce reduce substanţial gradul de confort, cu precădere în spaţiile socio – culturale. Schimbări ale sistemului de încălzire Se recomandă ca alimentarea cu căldură a clădirilor cu carcater socio – cultural, administrativ, să se realizeze cu centrale termice individuale, ce vor funcţiona cu combustibil lichid sau solid (lemn). Lucrări prioritare – Sistem de încălzire termică Primăria comuna Valea Nucarilor Alimentare cu gaze naturale

Nu este cazul

EVOLUTIA POPULATIEI

Evoluţia populaţiei între anii 2006-2025, în varianta medie este de 87,92% Varianta optimistă 92,30% Varianta pesimistă 86,91%

Dinamica populaţiei între anii 2006-2025 subzona Mahmudia, din care face parte comuna Valea Nucarilor este de 4,35% Populaţia de 0-14 ani pentru subzona între 2001-2006 este de 16,30 – 2,60%; Dinamica populaţiei de peste 65 ani pentru subzona 2001-2006 este de 2,60 – 0,70%; Dinamica populaţiei între 15-64 de ani pentru sbzona 2006-2025 este de 19,10%. Fenomenele demografice rezultate:

scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică; reducerea efectivului de tineri ( 0+14 ani) şi a populaţiei in vârstă de muncă (15-64 ani); creşterea segmentului vârstnicilor.

Obiectiv

Stoparea tendinţei de declin demografic şi creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei:

direcţii de dezvoltare; stoparea fenomenului de scădere a populaţiei; creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciilor medicale şi asistenţă socială; dezvoltarea sistemului educaţional în scopul creşterii calităţii resurselor umane; facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionale în desfăşurarea unor activităţi economice

şi după intrarea în inactivităţi; creşetrea cantitativă şi calitativ a serviciilor educaţionale oferite famiilor tinere; realizarea unor centre pentru activităţi de timp liber.


Estimarea locurilor de muncă În scopul stabilirii unor direcţii strategice necesare unei dezvoltarea viitoare a activităţilor economice în zonă, s-a încercat o estimare probabilă a necesarului de forţă de muncă în funcţie de evoluţia resurselor de muncă şi privind de la prognoza populaţiei totale şi a dinamicii acesteia în perioada 2006-2025. S-au folosit indicatori precum:

Resursele de muncă (1ianuarie 2008) – reprezintă populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16-62 ani şi femei de 16-57 ani) precum şi persoanelor sub şi peste vârsta de munca, aflate în activităţi;

Rata de ocupare a resurselor de muncă este raportul dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă x 100;

Populaţia ocupată civilă – toate persoanelor care au desfăşurat o activitate economico-socială aducătoare de venit cu excepţia cadrelor militare şi a salariaţilor organizaţiilor politice şi obsteşti. Dinamica estimată a necesarului de locuri de muncă în perioada 2006 – 2025, pentru

subzona Mahmudia este - 4,4%. Scădere mică în raport cu zona Delta Dunării, unde se remarcă o scădere de 28%. Dinamica necesarului de locuri de muncă

Oferă date de importanţe ce sunt realizate în stabilirea unor strategii pe termen lung, mediu şi scurt privind profilul economic al zonei. Profilul economic dominant, rezultat din situaţia existentă prezinta zona ca pe o arie în care predomină activităţile sectorului terţiar (activităţi comerciale). Activităţile comerciale sunt necesare unei zone foarte actractive din punct de vedere turistic prin resursele existente însă ele trebuie susţinute în condiţiile unei economii de piaţă echilibrate de un suport al producţiei intime. La nivelul comunei Valea Nucarilor, structura forţei de muncă se prezintă astfel:

agricultură 21% industrie 3% comerţ 13% administraţie 18% invăţământ, sănătate 45% rata şomajului 8,90%

Pentru elaborarea Planului Urbanistic General dinamica populaţie şi a forţei de muncă se

va concretiza în măsurile de reconsolidare a zonelor funcţionale şi a ponderii zonelor de producţie şi servicii din totalul suprafeţelor intravilanelor localităţilor.

Se va avea în vedere extinderea sectorului terţiar al prestărilor de servicii al activităţilor manufacturiere şi al industriei prelucrătoare de materii prime agicole sau animaliere.

Zonele agrozootehnice se menţin pe vechile amplasamente dar se reduc ca amploare. Stabilizarea populaţiei active în localităţi se va realiza şi ca urmare a aplicării strategiei de restructurare şi modernizare sau extindere a fondului de locuit pentru încadrarea în cerinţele normativelor în vigoare şi pentru asigurarea unei suprafeţe locuibile locuitor, superioară celei existente


PROTECTIA MEDIULUI

Priorităţile în domeniul mediului se referă în principal la acele măsuri necesare pe termen

scurt pentru rezolvarea unor disfunctionalităţi majore şi pentru menţinerea şi protejarea unor obiective valoroase ale cadrului natural şi construit. În acest sens se impun:

managementul integrat al deşeurilor; controlul strict al depozitarii deşeurilor menajere şi respectarea normelor în vigoare; realizarea de platforme betonate şi împrejmuite pentru fiecare punct de colectare gunoi; realizarea unor platforme de transfer în fiecare sat; supravegherea atentă a calităţii pânzei de apa freatice, în principal sub aspectul riscului

potenţial determinat de infiltraţiile de ape uzate, cu localizare în afara teritoriului comunei;

monitorizarea activităţilor comerciale şi turistice în vederea limitării şi eliminării poluării difuze;

instituirea de măsuri organizatorice care să îmbunătăţească activitatea agenţilor economici, sub aspectul colectării şi depozitării deşeurilor şi să-i stimuleze să meniţnă un mediu curat, sănătos;

protectia apelor subterane şi a captărilor existente prin instituirea zonelor de protecţie sanitară pentru obiectivele tehnico edilitare (puţ forat, statie captare, rezervor înmagazinare, staţie epurare, etc.);

recuperarea terenurilor afectate de inundaţii şi eroziuni prin lucrări hidroameliorative şi hidrotehnice, îndiguri, regularizări văi torenţiale, canale de preluare a apelor, drenare, plantaţii de protecţie şi salubrizare, etc.;

măsuri de prevenire a erodării zonelor colinare ale comunei prin plantarea de arbori şi arbuşti, acţiuni menite să imbunătăţească calitatea păşunilor prin utilizarea lor raţională;

crearea unui echilibru natural prin plantări şi zone verzi la nivelul fiecărei localităţi; exploatarea cadrului natural, valoros prin dotări turistice, de odihnă şi agrement; amenajarea zonelor turistice, în strânsă legătură cu ariile cu valoare peisagistică şi cu

arealele de protecţie a mediului, odată cu extinderea, diversificarea şi modernizarea dotării turistice;

dezvoltarea infrastructurii prin modernizarea drumurilor şi construirea unui sistem de canalizare şi a staţiilor de epurare care să asigure protecţia împotriva poluării apelor locurilor limitrofe. În ceea ce priveşte zonele propuse pentru refacere peisagistică aceastea se referă la

terenurile neproductive, reprezentată de alunecări, eroziuni torenţiale, terenuri ocupate cu deşeuri. Acestea vor trebui recuperate prin crearea de peisaje forestiere, prin revenirea la peisajul iniţial, sau prin amenajări de agrement.

Remedierea cauzelor poluării trebuie efectuată în ordinea priorităţilor diferite prin politica comunei, în paralel cu aplicarea de măsuri administrative ferme. În vederea asigurării unui mediu echilibrat şi stabil, se propun o serie de obiective şi măsuri necesare pentru rezolvarea problemelor de mediu şi aspectelor negative pe care acestea le generează.


REGLEMENTARI URBANISTICE

Soluţia de urbanism adoptată de documentaţia Planului Urbanistic General prevede în

general organizarea şi dezvoltarea localităţilor suprapuse peste intravilanul existent, cu menţinerea structurii actuale. Noile configuraţii create prin extinderea intravilanelor cu zone adiacente, vor păstra caracterul specific rezidenţial, ca bază de pornire în strategia de atragere a investitorilor pentru creşterea de noi locuri de muncă, stabilizarea populaţiei şi dezvoltarea nivelului de dotare din punct de vedere al spaţiilor publice, socio- culturale, turistice, etc. Extinderile zonelor cu funcţiuni mixte de locuire de vacanţă şi turism în areale limitrofe lacurilor Agighiol, Vâlcica şi Calica, reprezintă o modalitate de valorificare a potenţialului turistic şi peisagistic al zonei în condiţiile asigurării căilor de circulaţie şi a echipării tehnico-edilitare. O problemă concretă o constituie posibilitatea unificării satelor Valea Nucarilor şi Iazurile, delimitate în prezent formal şi care prezintă două entităţi relativ identice. Organizarea căilor de comunicaţii Satele comunei Valea Nucarilor dispun de reţele stradale ce asigură legătura eficientă între toate punctele localităţilor cu excepţia văilor torenţiale. Sunt necesare lucrări privind îmbunătăţirea calitativă prin îmbrăcăminţi provizorii sau definitive a drumurilor secundare şi trasarea unor trasee noi în zonele incluse în intravilan, zonele de lotizări sau amenajările turistice. Destinaţia terenurilor, zone funcţionale rezultate Zonele funcţionale s-au menţinut în general, pe acelaşi amplasamente şi cu aceleaşi caracteristici. Zonă locuinţe

Cea mai mare parte a terenurilor din intravilan vor continua să fie suportul pentru zona rezidenţială şi pentru asigurarea produselor agricole necesare consumului. Se propune îndesirea ordonarea şi reabilitarea fondului construit. În zonele de extindere, se impune realizarea locuinţelor din materiale durabile şi conforme cu normativele în vigoare şi cu specificul local. Zona dotări publice

Zona de dotări socio- culturale este constituită din obiectivele existente care satisfac parţial necesităţile localităţii şi care sunt situate în zona de locuit. Dispunerea acestora concentrate, configurează o zonă centrală. Se propun extinderi, în sensul dezvoltării reţelei dotărilor comerciale, de prestări servicii şi social- cultrurale. Pentru sectorul turistic şi de agrement s-au prevăzut extinderi în zonele cu potenţial turistic, accesibile din punct de vedere al traficului auto şi posibil de echipat edilitar. Zonă unităţi industriale şi agricole

Se vor dezvolta pe amplasamentele existente. Obiectivele de industrie mică (ateliere, manufacturi), compatibile cu celelalte zone funcţionale, vor putea fi amplasate şi în cadrul acestora (în zona de locuinţe). Orice nouă activitate de natură productivă de anvergură, va fi analizată pe baza unui studiu de impact, urmărindu-se reducerea la minim a efectelor asupra mediului. Ponderea zonelor agro-industriale s-a restrâns.


Zona spaţii verzi, sport

Prin Planul Urbanistic General, se propun corecţii structurale, care vizează îmbunătăţirea ponderală a suprafeţelor destinate spaţiilor verzi, amenajărilor sportive şi de agrement, dat fiind că în prezent aceste funcţiuni sunt slab reprezentate în structura rurala a localităţilor. În acest sens, pe lângă menţinerea şi reabilitarea spaţiilor verzi existente, se prevăd condiţii urbanistice pentru dezvoltarea de noi spaţii plantate - parcuri şi zone de agrement, valorificând în acelaşi timp particularităţile terenului de amplasament. De regulă aceste funcţiuni utilizează terenuri situate în intravilan, care datorită naturii terenului de fundare nu sunt favorabile construcţiilor, sau constituie perimetre de protecţie a zonelor de locuinţe. Suprafata spatiilor verzi s-au majorat, atât în intravilanele localităţilor, căt şi în zonele de extindere a intravilanului (dotări turistice, de agrement), cu plantaţii de aliniament stradal, plantatii de de stabilizare în zonele de riscuri sau plantaţii de protecţie, parcuri, scuaruri, etc. Se propune cresterea si diversificarea spatiilor verzi pana la 26mp/locuitor. Se respecta OUG 114/2007 privind ponderea spaţiilor verzi pe cap de locuitor (20mp/loc. până la 31dec.2010 si 26mp/loc. până la 31 dec. 2013).

Zonele de gospodărie comunală şi echipare tehnico-edilitară

Zonele de gospodărie comunală (platforme gunoi, puţuri seci) au fost dezafectate, terenurile fiind protejate şi în viitor redate funcţiunii iniţiale. Dotările edilitare se regăsesc de regulă în trupuri izolate, cu zone de protecţie sanitară. Zonele turistice, monumente istorice, arheologice si naturale

Se doreşte semnalizarea peisajelor şi monumentelor, redarea lor mai vizibila în patrimoniul natural sau cultural, în special pentru turiştii străini şi încurajarea circulaţiei în această zonă protecţia zonei prin educarea populaţiei. Zonele protejate cu valoare istorică

Zonele siturilor arheologice de pe teritoriul comunei Valea Nucarilor, vor face obiectul unui studiu de fundamentare care va stabili măsurile de protejare şi punerea în valoare a vestigiilor istorice. Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Minsitrului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de interes local, declarate şi delimitate prin Hotărârea Consiliului Judeţean, se face cu avizul serviciilor publice din judeţ. Autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional. Zone protejate cu valoare peisagistica Zona limitrofă lacurilor Agighiol, Vâlcica şi Calica, reprezintă zone tampon ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Zona cu protecţie integrală este reprezentată de insula Popina Comuna Valea Nucarilor este inclusă în zona situri de importanţă comunitară ROSCI 0060 în proporţie de 4%, ROSCI 0065 cu 28%, ROSPA 0009 cu 1% si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe din Natura 2000.


Zone protejate sanitar

Zonele protejate din punct de vedere sanitar confom HG 101/97 si Ord 536/1997 al Ministerul Sănătăţii se propun pentru obiectivele de utilitate publică (foraje apă, rezervoare, staţii epurare) şi culoare tehnice cu destinaţie specială. Limita zonelor protejate:

limita târg animale – zona protecţie faţă de locuinţe – 500 m limita piaţa agroindustrială – 40 m faţă de zona de locuinţe unităţi industriale şi depozitare – 100 m, 50 m faţă de locuinţe unităţi învăţământ, cultură, sănătate – 50,0 m faţă de locuinţe unităţi comerciale, prestări servicii – 15,00 m zona protecţie sursa de apă – 100,00 m amonte de priză, 25 m în aval, lateral de priză staţie pompare 10 m rezervor de apă 20,00 m puţuri forate 20,00 m (10,00 m din ax) conducte aducţiune apă – 10,00 m din ax şi 30,0 m faţă de orice sursă de poluare zonă de protecţie diguri spre cursul de apă 10,00 m spre interiorul incintei 4,00 m fose septice 30,00 m faţă de hotar staţie epurare 300,0 m faţă de locuinţe cimitire umane 50,00 m faţă de locuinţe zona de protecţie între groapa compost, platforma deşeuri, adăpost animale – 10,00 m faţă

de locuinţe

Zone de protecţie şi culoare tehnice Zone protecţie LEA :

- 50,00 m între staţie transformare şi locuinţe - 4,00 m între conductorul extern LEA 110 Kv şi locuinţe - 3,00 m între conductorul exterm LEA 20 Kv şi locuinţe - se interzice trecerea LEA peste locuinţe Zona protecţie antena GSM – 150,00 m faţă de locuinţe Canale de apă 1,00 – 1,50 m Protectie faţă de cursuri de apă 20,00 m Diguri 10,00 m spre cursul de apă 4,00 m spre interior Zona de protecţie drumuri judeţene: 24 m între gardurile sau construcţiile situate de o

parte şi de alta a drumurilor, în traversarea localităţilor rurale. Zona de protecţie drumuri comunale: 20 m între garduri sau construcţiile situate de-o

parte şi alta a drumurilor comunale

Interdicţii temporare de construire Pentru zonele care necesită studii şi cercetări suplimentare (PUZ-uri parcelări, reparcelări,

renovare). Acestea se stabilesc în următoarele situaţii: Necesitatea elaborării unor documentaţii de urbanism în vederea stabilirii regulilor de

construire aplicabile pentru zona respectivă (PUZ, PUD)


Necesitatea realizării în zonă a unor lucrări de utilitate publică, inclusiv lucrări de cercetare arheologică sau de conservare, protejare, restaurare sau punere în valoare a unor monumente istorice.

In cadrul comunei Valea Nucarilor, interdicţiile temporare de construire s-au stabilit pentru: Zone adiacente văilor torenţiale, până la regularizare şi consolidare maluri; Zonele de extindere a intravilanelor, până la realizarea documentaţiilor de urbanism PUZ

sau PUD; In zonele de protecţie cu regim sever a siturilor arheologice.

Interdicţii definitive de construire

Pentru zonele care prezintă riscuri naturale, servituţi de protecţie, etc. S-au stabilit pentru următoarele situaţii:

Zone cu riscuri naturale previzibile, albiile văilor torenţiale; Riscuri tehnologice grave; Grad ridicat de poluare a aerului, apei sau solului; Atunci cand regulamentul unei zone protejate stabileşte acest lucru; Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa natională.

Interdicţia permanentă de construire se poate ridica odată cu încetarea cauzei care a determinat instituirea ei. Zonele cu interdicţii definitive de construire la nivelul comunei Valea Nucarilor s-au stabilit :

Zonele cu riscuri naturale majore (ravene şi văi torenţiale, terenuri permanent sub ape) – zona litorală a lacului Razelm;

In zonele de protecţie sanitară a unităţilor agrozootehnice şi industriale cu grad mare de poluare;

Pe fostele amplasamente ale platformelor de gunoi sau puţuri seci. Interdicţii definitive de construire

La culoare tehnice şi zone de protecţie cu regim sever: Zona reţelei de tensiune 20 Kv 20,00 m; Zona de protecţie a cimitirului 50,00 m; Zona de protecţie a cursurilor de apa 20,00 m; Zona de protecţie a puţurilor forate 20,00 m (10,0 m din ax); Zona de protecţie a staţiilor de pompare 10,00 m; Zona de protecţie a staţiilor de clorinare şi a rezervoarelor 20,00 m; Zona de protecţie a fermelor zootehnice 100,00 m; Zona de protecţie la diguri spre cursul de apă 10,00 m spre interiorul incintei 4,00 m; Zona de protecţie la statia de epurare 300,00 m.

Se instituie interdicţie definitivă de construire pe Insula Popina – zonă strict protejată, până la elaborarea unui studiu privind potenţialul balnear al zonei. Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momentul eliminării cauzelor ce le-au determinat.


6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a guvernului 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii.

Raportul de mediu pentru Planul urbanistic general al comunei Valea Nucarilor trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea priorităţilor si etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influienţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se foloseste o scală cu 5 nivele:

Nivel Tip impact

+2 impact pozitiv semnificativ

+1 impact pozitiv

0 niciun impact

-1 impact negativ

-2 impact negativ semnificativ

Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt:

1. Racordarea la sistemul centralizt a consumatorilor din comuna Valea Nucarilor; 2. Realizare sistem de canalizare si statii de epurare; 3. Depozitarea deseurilor ; 4. Amenajarea si modernizarea infrastructurii rutiere; 5. Zonarea teritorială; 6. Reducerea/eliminarea riscurilor naturale; 7. Eficientizarea energetică prin realizarea parcului eolian si reabilitarea termică a

clădirilor; 8. Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural, istoric si natural a peisajului ; 9. Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.


6.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor de mediu

Măsura din P.U.G. –Racordarea la sistemul centralizt a consumatorilor din comuna

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecţia calităţii aerului

0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apă Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane

0 Nu are efect asupra calităţii apei

Sol Protecţia solului si reducerea suprafeţei afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea populaţiei

Îmbunătăţirea calităţii vieţii, cresterea confortului

+2 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătăţirea confortului si a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/ eliminarea inundaţiilor

0

Nu are impact

Patrimoniu cultural si natural

Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact asupra patrimoniului

Zonarea teritorială

Stabilirea funcţiunilor unităţilor teritoriale de referinţă

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbană, a economiei si serviciilor.

Conservare si utilizare resurse

Conservarea resurselor +1 Consum raţional de apă

Constienti- zarea populaţiei

Cresterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

+1 Implicarea populaţiei în păstrarea calităţii surselor de apă (respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă).

TOTAL +5


Măsura din P.U.G. – Realizare sistem de canalizare si statii de epurare

Factor de mediu


Nivel impact



0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.


+2 Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la menţinerea calităţii bune a apelor de suprafaţă si elimină poluarea pânzei freatice.


+2 Se elimină contaminarea solului prin deversări necontrolate de ape menajere uzate.



+2 Contribuie la îmbunătăţirea confortului si a igienei.


Protecţia populaţiei prindiminuarea/ eliminarea inundaţiilor

0 Nu are impact



0 Nu are impact



+1 Împact pozitiv, permite dezvoltarea economică si socială durabilă a localităţii.


Conservarea resurselor

0 Nu are impact

Conștientizarea populaţiei


+1 Implicarea populaţiei în managementul apelor uzate.

TOTAL +8


Măsura din P.U.G. – Implementarea “Sistemului de Management al Deseurilor”in comuna

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Se elimină sursele de miros dezagreabil


+1 Se elimină aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgătoare si astfel poluarea apelor de suprafaţă


+1 Se elimină suprafeţele de teren afectate de depozitările necontrolate



+1 Se îmbunătăţesc condiţiile de igienă


Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea inundaţiilor

0 Nu are impact



0 Nu are impact



0 Nu are impact


Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri



+1 Se elimină poluarea din surse difuze de la gospodăriile populaţiei;creste grija faţă de cantitatea de deseuri produsă de fiecare locuitor

TOTAL +7


Măsura din P.U.G. – Amenajarea si modernizarea infrastructurii rutiere

Factor de mediu


Nivel impact



+2 Fluidizează traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.


0 Nu are impact


+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.


Îmbunătăţirea calităţii vieţii, creșterea confortului

+1 Creste siguranţa în trafic, confortul deplasărilor si posibilităţile de comunicare.



0 Nu are impact



0 Nu are impact



+1 Impact pozitiv; se asigură suprafeţele necesare dezvoltării infrastructurii rutiere.


Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea cantităţii de combustibil.



+1 Creste grija faţă de integritatea infrastructurii rutiere.

TOTAL +7


Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială

Factor de mediu


Nivel impact



+1 Separarea funcţiunilor în intravilan protejează zonele de locuit de activităţile economice la care se pot genera emisii de gaze.


0 Nu afectează calitatea apei


+1 Asigură utilizarea raţională a terenurilor din intravilan



+1 Asigură confort si protecţie prin stabilirea activităţilor ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Separă activităţile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice (educaţie, sănătate, cultură, agrement, etc.)



+1 Creste siguranţa locuirii si a construcţiilor prin instituirea de interdicţii permenente sau temporare de construire.



+2 Asigură perimetre de protecţie a monumentelor si a ariilor protejate



0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.


Conservarea resurselor +2 Asigura utilizarea rationala a energiei eoliene



+1 Constientizează populaţia asupra valorii terenurilor si o implică în utilizarea lor optimă.

TOTAL +9


Măsura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii)

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact


0 Nu are impact


+2 Se elimină degradarea solului. Se instituie măsuri pentru protecţia vieţii si a bunurilor populaţiei



0 Nu are impact



+2 Protecţia vieţii si a bunurilor populaţiei



+1 Protejarea cadrului natural



0 Nu are impact


Conservarea resurselor 0 Nu are impact



+1 Creste responsabilitate publicului faţă de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică si a consolidărilor împotriva inundatiilor

TOTAL +6


Masura din P.U.G. – Eficientizarea energetică prin realizarea parcului eolian si reabilitarea termică a clădirilor.

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin: - reabilitarea termică a

clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire; - se conservă pădurea

(consumator de CO2 din atmosferă); - folosirea energiei verzi nu

produce nici un fel de poluare asupra factorului de mediu aer.


0 Nu are impact


0 Nu are impact; -efect benefic al energiei verzi, care nu este poluanta.



+1 Creste confortul locuirii; -efectul benefic al energiei verzi care nu este poluanta.



0 Nu are impact



0 Nu are impact



0 Nu are impact


Conservarea resurselor +2 Se consumă o resursă neregenerabilă; Scade consumul de energie.

Constienti-zarea populaţiei


+1 Creste aportul populaţiei în economisirea de resurse energetice

TOTAL +5


Măsura din P.U.G. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural, istoric si natural a peisajului

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact


0 Nu are impact


0 Nu are impact



0 Nu are impact



0 Nu are impact

Patrimoniul cultural si natural


+1 Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul P.U.G. Se asigură păstrarea mostenirii culturale, a tradiţiilor, a ariilor protejate



+1 Stabileste zone de protecţie


Conservarea resurselor 0 Nu are impact



+1 Implică populaţia în păstrarea patrimoniului cultural si istoric

TOTAL +3


Măsura din P.U.G. – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Factor de mediu


Nivel impact



+1 Implicare constientă în economia de resurse energetice si energie; Renunţarea la arderea resturilor vegetale.


+1 Respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă; Respectarea regimului deseurilor (interdicţia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă).


+1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.



+1 Respectare normelor igienico-sanitare.



+1 Participarea voluntară a populaţiei la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundaţiilor



+1 Instituirea si respectarea regulamentelor de urbanism în zonele de protecţie a monumentelor.



+1 Cresterea responsabilităţii administraţiei si a populaţiei în respectarea destinaţiei terenurilor si a regimului de construire.


Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană)



+1 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PU.G.

TOTAL +9


6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. Valea Nucarilor asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact

asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant/ obiectivul din PUG

Racordarea cons. la sistemul centralizat de apa

Realizare sistem canalizare si epurare ape uzate

Deseuri Infrastruc-tură rutieră

Zonare teritoriala

Riscuri naturale

Eficienţă energetică

Păstrarea patrimo-niului cultural

Constien-tizare public

TOTAL

Protecţia calităţii aerului

0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protecţia solului 0 +2 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +8

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

+2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protecţia populaţiei la riscuri naturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4

Asigurarea protecţiei peisajului

0 0 0 0 +2 +1 0 +1 +1 +5

Zonarea teritorială +1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conservarea resurselor

+1 0 +2 +1 +2 0 +2 0 +1 +9

Cresterea responsabilităţii populaţiei

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +9

TOTAL +5 +8 +7 +7 +9 +6 +5 +3 +9 +59


Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Există premisele atingerii

obiectivului?

Protecţia calităţii aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii aerului

DA

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă si subteran

DA

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii vieţii

DA

Protecţia populaţiei la riscuri naturale

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra protecţiei populaţiei

DA

Asigurarea protecţiei peisajului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra peisajului

DA

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra zonării teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu energia eoliana fiind o resursă neconventionala

DA


Educarea, informarea si participarea populaţiei la luarea deciziilor privind mediul

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. Valea Nucarilor rezultă un

efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Valea Nucarilor pe termen mediu si lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.


7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER.

Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente si viitoare,

precum si faptul că aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului si a stării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sănătăţii în context transfrontalier.

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului urbanistic general rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ si pentru întărirea efectelor pozitive. Asa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de PUG o parte din acestea vor avea o influienţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire si implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Valea Nucarilor se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului:

Zonarea teritoriala este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, asa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al comunei Valea Nucarilor îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală, a zonelor cu riscuri naturale. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit si activităţi complementare de activităţile economice. Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze Acord de mediu de instituţiile abilitate prin lege.

Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare. Evaluările de impact vor ţine seama pe lângă conformarea cu prevederile legislaţiei în vigoare si dacă:

s-au aplicat cele mai bune tehnici; sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului; sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil; sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după

implementarea proiectului.


Factorul de mediu – Aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a localităţii impune execuţia de lucrări pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deseurilor, dezvoltarea activităţilor economice. Ca măsuri de compensare se prevăd:

pe durata modernizării reţelei rutiere, a reparaţiilor la clădiri sau a execuţiei de construcţii de noi obiective de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibraţii (devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zonă, etc.), curăţenia pe drumurile publice;

deoarece, volumul de transport rutier creste se recomandă mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi - măsură prevăzută în bilanţul teritorial din PUG;

depozitarea deseurilor se va face în recipiente închise, operatorul de salubritate va trebui să respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deseurilor pentru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe;

pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuinţelor se recomandă izolarea termică a construcţiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;

în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de COV (compusi organici volatili), se va cere agenţilor economici să utilizeze materii prime ecologice (negeneratoare de COV sau alte noxe) si să prevadă echipamente de reţinere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosferă.

Factorul de mediu – Apa, în PUG Valea Nucarilor este prevăzută măsura de racordare a

tuturor consumatorilor la sistemul centralizat de alimentare cu apa in comuna Valea Nucarilor, realizare sistem canalizare si statii epurare. Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă si subterane se impun următoareale măsuri:

pentru captările de apă si staţiile de producere a apei potabile se vor institui zone de protecţie sanitară care să asigure integritatea surselor;

consumul de apă potabilă si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură si control;

substanţele utilizate în tratarea apei potabile si epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare, având în vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos);

se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de distribuţie apă si canalizare si de intervenţie rapidă în caz de avarie, eliminarea pierderilor asigură menţinerea stabilităţii terenului si evitarea contaminării solului, a apelor de suprafaţă si a pânzei freatice;

se vor lua măsuri (personal calificat si dotare laborator) pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005(Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orăsenesti si industriale la evacuarea în receptori naturali).


pentru a se evita intruziunea accidentală a persoanelor străine si a animalelor în perimetrul staţiei de epurare, incinta se va împrejmui asigurându-se si zone de protecţie sanitară;

în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

deseurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare (deseurile de lemn, metal sau de hârtie se vor valorifica prin agenţi economici autorizaţi iar, deseurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate).

se vor executa lucrările hidrotehnice pentru dragarea albiilor minore. Factorul de mediu – Sol, în PUG Valea Nucarilor sunt prevăzute măsuri pentru protecţia

acestuia, realizarea unui sistem pentru colectarea deseurilor. Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

se interzice înfiinţarea de locuri neamenajate de deseuri în teritoriul administrativ al comunei Valea Nucarilor;

cu toate că zona Valea Nucarilor nu este nominalizată ca zonă sensibilă la nitraţi, pentru protecţia apelor de suprafaţă si în special din subteran se recomandă utilizarea cu precauţie a dejecţiilor animaliere ca îngrăsământ natural; se vor folosi numai pe terenuri la care sunt făcute analize de sol cu respectarea prevederilor legale în domeniu;

se va urmari executarea si exploatarea corecta a foselor existente prin vidanjarea lor periodica, acestea urmand a fi dezafectate odata cu racordarea tuturor gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare;

introducerea prioritară în planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inundaţiilor si alunecărilor de teren;

pe durata executării lucrărilor de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal; la eliberarea Autorizaţiei de construire se va însera obligaţia investitorului de a transporta pământul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai puţin productive;

refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatiei specifice habitatelor acolo unde este cazul.

Factorul de mediu – Sănătatea populaţiei în PUG Valea Nucarilor sunt prevăzute

lucrări pentru racordarea consumatorilor la sistemul centralizat de distribuţie apă potabilă, realizarea reţelei de canalizare, statiilor de epurare, punerea în funcţiune a sistemului de colectare selectiva a deseurilor menajere în toate satele componente. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de constientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igienă si sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acţiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

În Planul urbanistic general sunt menţionate detaliat obiectivele de patrimoniu cultural. Planul stabileste zona de protecţie a monumentelor si indică prin Regulamentul de urbanism


restricţiile instituite pentru menţinerea integrităţii obiectivelor. Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza în:

intervenţiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

elaborarea unor cerinţe minime pentru aspectul arhitectural al construcţiilor individuale, cel puţin în zonele adiacente monumentelor pentru a pune în evidenţă valoarea acestora;

constientizarea în rândul populaţiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

Zone protejate Natura 2000 Pe baza propunerilor din teritoriu, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a semnat Ordinul nr. 766/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene “Natura 2000 în România”. Natura 2000 este o reţea de arii protejate formată din:

- Arii speciale de conservare, constituite conform Directivei Habitatului (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea Habitatelor Naturale ale Faunei şi Florei sălbatice)

- Arii de protecţie speciale şi avifaunistică – constituie conform Directivei de Păsări (Directiva 79/408 din 1979 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice)

Comuna Valea Nucarilor este inclusă în zona siturilor de importanţă comunitară –Dealurile Agighiolului ROSCI 0060, în partea vestică a teritoriului, Dealul Pietrosu , La Cărări şi Pădurea Agighiol – cu circa 4% din teritoriu şi în ROSCI 0065 Delta Dunării cu 28%. În zona ariilor de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0009 – Beştepe – Mahmudia – cu 1% din teritoriu si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe cu 28%. Toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă comunitară sau în vecinătatea acestora vor trebui să se supună procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Administraţiile publice locale terbuie să încadreze

aceste arii naturale protejate provizorii în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.


9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

S-au analizat doua variante la PUG: Varianta 0 – cazul neimplementarii planului; Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a

comunei Valea Nucarilor, relevand o serie de efecte negative: slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale si comertului in

cadrul comunei; starea precara a dotarilor culturale de pe teritoriul comunei, acestea necesitand

reabilitare; insuficienta valorificare a resurselor naturale cu potential turistic; neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea

functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit si depozitari;

lipsa unor spatii pentru sport si agrement; starea precara a spatiilor verzi existente; retea stradala nemodernizata si subdimensionata; lipsa parcajelor publice; insuficienta sistem centralizat de alimentare cu apa potabila; existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de

gospodarie comunala; inexistenta retea de canalizare si statie de epurare; izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; retea electrica nemodernizata; iluminat public deficitar; utilizarea pentru incalzire si prepararea hranei a combustibililor solizi, cu impact

negativ asupra mediului prin taierea padurilor, poluarea mediului; nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si

amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite; inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si cimitire; depozitare necontrolata a deseurilor menajere; precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv; lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; pondere redusa a activitatilor neagricole; lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); pondere ridicata a populatiei varstnice.


Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje: dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente in

intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora); asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvtivitatilor comerciale, serviciilor; reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente; executia de terenuri de fotbal si spatii verzi in toate localitatile comunei; amenajarea peisagera a spatiilor verzi existente; modernizarea strazilor existente; realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului; amenajarea intersectiilor; realizarea de parcaje in cadrul zonei centrale; dezvoltarea retelei de alimentare cu apa pentru toate satele componente; construirea retelei de canalizare si a statiei de epurare; modernizarea sistemului de iluminat public; se vor moderniza drumurile existente; incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat, ce

vor asigura pe langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri, prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de incendii;

aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor; introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor

reciclabile; asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnicoedilitare sau ale

gospodariei comunale; promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare potentialul

comunei; incurajarea dezvoltarii turismului; masuri de incurajare a cresterii natalitatii (facilitati privind locuirea acordate tinerelor

familii, stimularea incadrarii in munca a tinerilor, cresterea cantitativa si calitativa a serviciilor oferite familiilor tinere);

masuri de reducere a somajului; cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii fortei de munca

(inclusiv conversie profesionala).

In cazul planului de fata s-au avut in vedere : Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod similar costurile de intretinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUG prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a


acestuia. Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare

comparativ cu varianta aleasa. Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel de

lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie traditionale, desi detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

conditiile de mediu, tipul si natura lucrarilor, posibilitatea utilizarii materialelor locale, utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse, dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,

institutionale ale zonei, vecinatatile existente. Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si

utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si cu normele europene practicate actual in domeniul protectiei mediului. Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie folosite cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.


10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Asa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului implementarea

obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială comunei Valea Nucarilor. Relansarea puterii economice a comunei Valea Nucarilor se poate realiza prin:

- Reactivarea unităţilor economice existente din industrie şi din agricultura; - Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici întreprinzători; - Dezvoltarea serviciilor în sectorul public şi privat; - Extinderea intravilanului localităţilor în zone cu potential turistic; - Realizarea proiect “Amenajare turistică-sat Iazurile”; - Integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate în

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; - Realizare parc eolian.

Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, naţionale sau europene).

Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri:

1.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului

sunt surse staţionare de ardere asociate încalzirii spaţiilor rezidenţiale, comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier, spaţii parcare).

Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale:

obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de poluare sau nepoluante;

utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor de aerosoli cu conţinut de carbon, oxizi de carbon, aldehide şi

cetone, prin introducerea gazului metan; reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în

vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens;


se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Alimentare cu apa şi

canalizare

Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al comunei Valea Nucarilor, emis de ANAR-Direcţia Apelor. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa:

dimensionarea retelelor de apa si realizarea celei de canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei;

indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor încadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2005, Anexa 3 - NTPA 001/2005, modificata şi completata cu HG nr.352/2005;

racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza si inainte de punerea in funcţiune a sistemelor de canalizare cu conditia ca toti consumatorii sa-si construiasca fose septice vidanjabile;

se impune instituirea unor zone de protectie în lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire;

precizarea în documentatiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construcţiilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localităţilor;

amplasarea de lucrări şi constructii în albiile inundabile ale cursurilor de apa, în zonele de protecţie ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protecţie şi cu acceptul autorităţii de gospodărirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare;

pentru toate lucrările de investiţii la nivel local al comunei Valea Nucarilor, ce vor avea legatură cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, reţele de aducţiune, reţele de distribuţie a apei potabile, reţele de canalizare, staţii de epurare, lucrări de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documentaţii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare, orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor în situaţia unor debite mari;

pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie.

3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE, SUBTERANE"

se va realiza pentru toate strazile reţele de canalizare pentru evitarea poluarii

freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale; se va face dimensionarea reţelelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de

extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara


pentru surse de apa, statii tratare apa, statii de epurare, cimitire şi urmărirea respectării acestora, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitara şi hidrogeologică;

se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile;

se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate; se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul

administrativ; se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de

la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor, respectiv: reducerea cantităţilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice;

se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri;

se va realiza colectarea deşeurilor din toate satele comunei Valea Nucarilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii;

consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).

4. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAŢIE ŞI ASEZĂRI UMANE"

se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca

urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin funcţiune, configuraţie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;

consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire;

se va impune amenajarea de spaţii verzi in interiorul zonelor construite;


suprafeţele de spaţiu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător;

se va menţine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protecţie, conform legislaţiei în vigoare;

se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătaţii populaţiei;

se vor respecta distantele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m faţă de împrejmuirea cimitirelor;

se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului;

Consiliul Local va impune pentru orice lucrare de investiţie, în toate fazele de proiectare, să fie asigurata protecţia ecosistemelor, conservarea biodivesităţii şi gospodărirea durabila a resurselor naturale, inclusiv din punct de vedere al

asigurării sănătăţii umane. 5. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente

asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare; montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.

6. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu

extinderea zonelor verzi şi plantate; reabilitări şi modernizări de drumuri; extinderea reţelei de alimentare cu apa potabila si racordarea tuturor

consumatorilor la sistemul centralizat de apa potabila; realizarea retelei de canalizare si a statiilor de epurare si sistem evacuare ape uzate; stabilirea de zone de protecţie sanitară; instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor; implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deseurilor” in comuna,

respectand cu strictete termenele prevazute; interdicţia de construire pe terenuri forestiere; interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul; obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor naturii; delimitarea prin PUG a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi de

arhitectură şi a siturilor arheologice, monumente naturale; stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri

naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calităţii

factorilor de mediu nu va putea sa fie facută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.


Primaria comunei Valea Nucarilor va depune anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele "Programului de monitorizare" la Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Tulcea.

Factor de mediu

Indicatori monitorizaţi

Flora şi fauna

Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protecţie a zonelor împădurite; Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor; Programe educaţionale adresate locuitorilor ansamblului, cu privire la protejarea ecosistemelor forestiere, acvifaunistice şi a ariilor protejate;

Apa Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apă; Modul de implementare a proiectului privind realizarea sistemului de canalizare si a statiilor de epurare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de respectare a zonelor de protecţie sanitară la cursurile de apa de pe suprafaţa teritoriului administrativ al comunei.

Solul Modul de realizare a prevederilor programului de management al deşeurilor; Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor; Masuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatura cu educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri.

Aerul Modul de respectarea a programului de întretinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens; Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne, nepoluante; Concentraţii de poluanţi în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protecţia populaţiei, vegetaţiei, ecosistemelor.

Zgomotul Elemente privind amplasarea şi amenajarea căilor de circulaţie perimetrale şi interioare în raport cu necesităţile privind protejarea receptorilor sensibili (populaţie, construcţii) la zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinţe faţă de sursele de zgomot şi vibraţii; Modul de asigurare a zonei de protecţie pentru căi rutiere; Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită.

Populaţia şi sănatatea

Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafeţei de spaţiu verde pe locuitor; Modul de a asigura facilităţi de agrement dezvoltate la nivelul comunei;


umană Modul de a asigura facilităţi educaţionale dezvoltate la nivelul comunei; Modul de realizare a căilor de comunicaţii şi transport; Modul de respectare a procentului de spaţiu verde propus, amenajarea şi întreţinerea corespunzatoare a acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire; Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru comuna Valea Nucarilor cu realizarea infrastructurii necesare; Monitorizarea optimizarii densitaţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă.

Peisajul Modul de distribuire a spaţiilor plantate faţa de funcţiunile locuinţe, mixte. Modul de respectare a zonelor de protecţie a monumentelor istorice, zonele protejate, zona strict protejata.

Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, în exclusivitate de titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie.

Primaria comunei Valea Nucarilor va depune anual, pâna la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea - Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati


11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a Planului Urbanistic General al comunei Valea Nucarilor, judeţul Tulcea. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.

Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Valea Nucarilor. Titularul planului este Consiliul Local al comunei Valea Nucarilor. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile populatiei şi programe regionale şi nationale.

Continutul şi obiectivele principale al P.U.G. Memoriul general este structurat pe următoarele capitole:

Introducere (date de recunoaştere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); Stadiul actual al dezvoltării; Propuneri de organizare urbanistică; Concluzii, măsuri în continuare; Anexe

Principalele obiective ale PUG se referă la: dezvoltarea activităţilor; intravilan propus, zonificare, bilanţ teritorial; organizarea circulaţiei; evoluţia populaţiei; măsuri în zonele cu riscuri naturale; dezvoltarea echipării edilitare; zone protejate şi limitele acestora; interdicţii temporare şi definitive de construire;

Planul Urbanistic General crează cadru pentru activităţi şi proiecte noi, integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Valea Nucarilor cu alte planuri şi programe, după cum urmează:

Planul de amenajare a teritoriului naţional, toate sectiunile aprobate (Secţiunea 1 — Căi de comunicaţii; Secţiunea 2 — Apa; Secţiunea 3 — Zone protejate, naturale şi construite; Secţiunea 4 — Reţeaua de localităţi; Secţiunea 5 — Zone de riscuri naturale);

Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Tulcea; Planul de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea în perioada 2007-2013; Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene in perioada

2007 — 2013; Sistem de Management Integrat al Deşeurile - Plan de Investiţii pe termen Lung –

Judeţul Tulcea; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor – Regiunea 2 Sud-Est; Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor judetul Tulcea;


PLAM pentru judetul Tulcea este complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu.

Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului (modificată prin Legea nr. 159/1999)

Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 1076/2004 privind regimul deşeurilor; Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr 43/1997 privind

regimul juridic al drumurilor; Legea nr. 107/1996- a apelor; Legea nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004 privind calitatea

apei potabile; Legea nr. 41/1995- privind protecţia patrimoniului naţional; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi

completările ulterioare; H.G.R. nr. 525/1996- pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Regulamentul R.U.R. din 26.09.2006 referitor la organizarea şi funcţionarea

Registrului Urbaniştilor din Romania, publicat în M.O. nr. 853/18.10.2006; Codul Civil; Ordinul ministrului Sanătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi

a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor şi

Protecţiei Mediului şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului;

Legea 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N.- Sectiunea III- Zone protejate; Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului; Legea 215/2001 a administraţiei publice locale; Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 aprobată prin Legea nr. 82/1998, privind

regimul juridic al drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul M.L.P.A.T. 21/N/2000-Ghidul privind elaborarea şi aprobarea

regulamentelor locale de urbanism; Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice privind

proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale” publicat în Monitorul Oficial nr. 138 bis/1998;

H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;

H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural , alunecări de teren şi inundaţii;


H.G.R. 930/2005 privind protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de aprovizionare cu apă;

H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distributiei apei potabile;

H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice.

Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinut-cadru al Planului Urbanistic General, reglementare tehnică G.P.O. 38/1999 aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/1999;

Ghidul privind elaborarea şi aplicarea Regulamentelor locale de urbanism, reglementare tehnică aprobat cu ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/10.04.2000;

Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului, ca parte integrată a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor de urbanism, reglementare tehnică: G.M. 008-2000, în conformitate cu Ordinul Comun: Nr. 214/RT/1999 al M.A.P.P.M. şi nr 16/NN/1999 al MLPAT.

Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administraţia publică a comunei Valea Nucarilor, Raportul de Mediu este un instrument care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei Valea Nucarilor.

Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru: cresterea eficienţei procesului decizional; realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului; întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale; evaluare mai corectă a proiectelor. Raportul de mediu, prin evaluarea facută, ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a

unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administraţia publică în alegerea priorităţilor în dezvoltarea urbanistică a localităţii.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs: analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu

relevante, evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performanţă — se asigură controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevazute în PUG


care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

12. CONCLUZII SI MASURI

Amenajarea şi dezvoltarea unităţii teritorial administrative de bază în totalitatea

ei, în corelarea cu teritoriile adminsitrative înconjurătoare Ţinând seama de actuala situaţie a evoluţiei social – economice la nivel naţional, se constată o situaţie de instabilitate relativă cu mutaţii şi perturbări ce au ca o consecinţă scăderea nivelului de trai şi al puterii economice al populaţiei. Comuna Valea Nucarilor va asigura în continuare funcţia de locuire, satisfăcută parţial de intravilanul localităţilor dar şi suportul spaţial şi economic pentru dezvoltarea în perspectivă a sectorului energiei eoliene şi al turismului. Pentru realizarea acestor deziderate şi pentru o dezvoltare armonioasă a localităţilor se propune necesitatea unirii satelor Valea Nucarilor şi Iazurile şi tratarea lor ca o singură localitate. Fără să existe conflicte cu teritoriile administrative învecinate dimpotrivă, existând relaţii de cooperare şi completare pe liniile strategice de dezvoltare a sectorului energetic şi turistic, comuna Valea Nucarilor se va dezvolta unitar prin măsurile luate la nivel local, cât şi datorită oportunităţilor privind programele de finanţare ale Uniunii Europene, realizare a parteneriatelor publice private în promovarea turismului, dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii.

Şansele de relansare economico - socială a localităţilor, în corelare cu programul propriu de dezvoltare Şansele de ralansare economico-socială a comunei, depind de materializarea principalelor obiective şi priorităţi:

extinderile zonelor de locuinţe; dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, a obiectivelor de utilitate publică, de producţie,

servicii. Categorii principale de intervenţie, care să susţină materializarea programului de

dezvoltare Categoriile principale de intervenţie sunt structurale şi precizate în documentaţie, privind organizarea urbanistică, zonificarea funcţională a teritoriului, dezvoltarea activităţii economico-sociale în intravilan, echiparea tehnico – edilitară, probleme de conservare şi protejarea mediului, înlăturarea disfuncţionalităţilor, relaţiile în teritoriu şi instituţiilor publice. Principalele categorii de intervenţii sunt:

intervenţii locale, cu accent pe posibilităţile şi specificul local; intervenţii zonale, in teritoriu pe zonele cu riscuri naturale şi istorice; intervenţii la nivelul comunei, cu acţiuni comune tuturor localităţilor.


Prorităţi de intervenţie, în funcţie de necesităţi şi opţiuni ale populaţiei. Echipare tehnico-edilitară

Întrucât se manifestă tendinţe de emigrare a populaţiei, comuna trebuie să furnizeze servicii publice de bază pentru a-şi păstra locuitorii şi atrage noi locuitori. Dezvoltarea durabilă ulterioară a comunei este direct legată de existenţa infrastructurii de bază. În plus, infrastructura de bază (reţele de apă, canalizare, drumuri) se înscrie în priorităţile Uniunii Europene privind noile state membre, cerinţe reflectate şi în programele şi strategia de dezvoltare a României şi se acordă sprijin substanţial, pentru realizarea de proiecte în acest sens.

Dezvoltarea sectorului energieie eoliene Potenţialul eolian existent în perimetrul comunei poate justifica dezvoltarea sectorului de

energie eoliană. Premiza de bază există şi există surse de finanţare pe perioada 2008 – 2013 prin Programul operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii Economice (POS –CCE), axa 4 “Creşterea eficienţei energetice şi securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice“. In prezent, parcul eolian de la nivelul teritoriului comunal Valea Nucarilor, cuprinde 72 de turbine eoliene, cu o putere de 140 MW.

Dezvoltarea sectorului agricol Plecând de la potenţialul agricol, semnificativ, se propune crearea unei structuri de

sprijinire a activităţii de procesare a produselor agricole, prin stimularea firmelor existente, crearea de microîntreprinderi şi atragerea de noi investitori.

Dezvoltarea sectorului turistic Utilizarea programelor de finanţare ale U.E.; Realizarea de parteneriate publice – privat în scopul promovării turismului durabil.

Resursele turistice ale comunei sunt reprezentate de: tezaurul de la Agighiol; rezervaţia geologică de la Agighiol; zona protejată Popina; zona limitrofă a lacului Razelm.

Aprecieri ale elaboratorului Planului Urbanistic General Planul Urbanistic General, aprobat devine instrumentul tehnic în activitatea Consiliului

Local comunal pe probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea urbanistică a comunei. Pe baza acestuia se eliberează certificate de urbanism şi autorizaţii de construire sau se justifică respingerea unor cereri de construire neconforme cu Planul Urbanistic General. Odată cu aprobarea sa Planul Urbanistic General, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate al adminsitraţiei locale . Planul Urbanistic General este opozabil în justiţie în clarificarea conflictelor ce pot apărea între persoane fizice, între administraţia locală şi persoane juridice sau în alte situaţii. Planul Urbanistic General stă la baza situaţiilor de fundamentare pentru solicitarea unor fonduri de la bugetul de stat sau prin atragerea de finanţe nerambursabile, fonduri de dezvoltare regională şi fonduri structurale. Elaboratorul Planului Urbanistic General a ţinut cont de constrângerile impuse de zonele de restricţie, situri arheologice, zone Natura 2000, zone strict protejate R.B.D.D. (insula


Popina), etc., reglementările urbanistice s-au mulat pe aceste linii impuse şi au trasat direcţii de dezvoltare spre sectoare nepoluante, care să exploateze potenţialul natural şi turistic al zonei. Colaborarea cu reprezentanţii administraţiei locale a decurs normal, nu au apărut divergenţe de păreri în legătură cu elaborarea documentaţiei. Propunerile generale reglementate prin Planul Urbanistic General vor fi aprofundate şi continuate prin lucrări care se vor elabora în perioada următoare:

Planuri Urbanistice Zonale – în zonele cu interdicţie temporară de construire, zone introduse în intravilan;

Planuri Urbanistice de Detaliu, pentru obiective publice, care depăşesc indicatorii Planului Urbanistic General conform O.G. nr. 27/2008;

Studii privind detalierea unor zone – probleme conflictuale. Principalele obiective ale dezvoltării durabile comuna Valea Nucarilor.

Dezvoltarea infrastructurii de bază Reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal; Realizarea fizică a sistemului centralizat de canalizare menajeră şi staţii epurare în

localităţile Valea Nucarilor, Iazurile şi Agighiol; Regularizare văi torenţiale în satele Valea Nucarilor, Iazurile şi Agighiol; Construcţia de locuinţe; Dezvoltarea serviciilor şi activităţi productive; Modernizarea şi realizarea fondului locuibil existent; Dezvoltarea infrastructurii de transport.

Proiecte prioritare de investiţii Autorităţi executive :

Sistem de încălzire termică Primăria comunei Valea Nucarilor; Finalizare construcţie dispensar Agighiol.

Învăţământ: Utilităţi Grădiniţa Valea Nucarilor; Amenajare teren sport.

Cultură, recreere şi religie Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic sală de sport; Spaţii verzi şi parc de joacă pentru copii, cu mobilier urban în localitatea Valea Nucarilor

şi Iazurile; Amenjare parc Valea Nucarilor şi Agighiol; Dotare Cămin Cultural Valea Nucarilor, Agighiol şi Iazurile.

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică: Racordarea tuturor consumatorilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă în

comuna Valea Nucarilor; Plan Urbanistic Zonal – lotizări sat Agighiol; Plan Urbanistic Zonal – lotizări sat Valea Nucarilor; Plan Urbanistic Zonal – Amenajare turistică sat Agighiol şi Iazurile.


Protecţia mediului: Sistem centralizat de canalizare menajeră si statii de epurare în localităţile Agighiol,

Valea Nucarilor şi Iazurile; Regularizare văi torenţiale in localităţile Agighiol, Valea Nucarilor şi Iazurile; Implementare sistem integrat de gestionarea deşeurilor;

Transporturi: Modernizarea sistemului de drumuri şi uliţe în satele Agighiol, Valea Nucarilor şi

Iazurile. Comuna Valea Nucarilor, situată în zona centrală a judeţului Tulcea la 22 km distanţă de

municipiul Tulcea, se încadrează în gupa comunelor mari ca suprafaţă, cu profil agricol şi eolian şi cu un potenţial turistic neexploatat.

Nivelul de trai este mediu, dar perspectivele apropiate de realizare a infrastructurii edilitare şi al căilor de transport, dezvoltarea sectorului energetic eolian, turistic, al produselor alimentare, a resurselor piscicole, stuficole şi legumicole, va determina stabilizarea populaţiei şi încadrarea comunei într-un stadiu de dezvoltare impus şi acceptat de normele europene.

În concluzie, se apreciază ca implementarea PUG pentru comuna Valea Nucarilori va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a localitaţii pe termen mediu şi lung.


BIBLIOGRAFIE

La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului din care enumerăm:

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată si

modificată prin Legea nr. 265/2006 si OUG nr. 114/2007; Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri si programe; Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA; Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a

teritoriului; Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deseurilor si aprobarea

listei cuprinzând deseurile; Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei naţionale de

gestionare a deseurilor si a Planului naţional de gestionare a deseurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358/2007;

Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului si Gospodăriei Apelor si Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor;

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice;

Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Hotărâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;

Legea apelor nr. 107/1996 modificată si completată de Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006;

Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată si completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005;

Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mărimea zonelor de protecţie sanitară si hidrogeologică;

Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiţie în probleme de mediu – Convenţia de la Aarhus (1998);

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările si completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006;

Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arhologice ca zone de interes naţional, modificată si completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006;


Ordinul nr. 35/2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere în aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calităţii aerului;

Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;

Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici

Hotărâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informaţia privind mediu;

Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

RAPORT DE MEDIU ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL - … Galati/AVIZE/RM... · Planul Urbanistic...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL - … Galati/AVIZE/RM... · Planul Urbanistic...