RAPORT DE ACTIVITATEportal.just.ro/312/Documents/Bilant Judecatoria Slobozia... · Web view(4) din...
Transcript of RAPORT DE ACTIVITATEportal.just.ro/312/Documents/Bilant Judecatoria Slobozia... · Web view(4) din...
RAPORT DE ACTIVITATEpentru anul 2015
- JUDECĂTORIA SLOBOZIA -
IANUARIE 2016
1
CAPITOLUL I
STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
I.1. Activitatea instanţei în anul 2015
1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii / complete specializate / materii
Conform datelor statistice centralizate de personalul I.T., la începutul anului 2015, la
Judecătoria Slobozia, exista în stoc un număr de 2126 de dosare, din care 197 în materie penală (din
care 2 suspendate) şi 1929 în materie civilă (din care 226 suspendate); faţă de stocul anului 2014,
respectiv 2171 dosare, se constată că acest indicator a suferit schimbări cantitative.
În cursul anului 2015 au fost înregistrate 6127 dosare, din care 1353 în materie penală şi
4774 în materie civilă.
Se constată statistic din aceste date o scădere a numărului de dosare înregistrate în anul 2015
cu 2046 dosare, faţă de anul 2014.
Volumul total de cauze supus judecăţii în anul 2015 a fost de 8253, din care 1550 penale şi
6703 civile, comparativ cu anul 2014, când volumul total a fost de 10344, din care 2022 penale şi
8322 civile.
Numărul cauzelor soluţionate în cursul anului 2015 a fost de 6047, din care 4734 civile şi
1313 penale, rămânând nesoluţionate un număr de 2206 cauze, din care 1969 civile şi 237 penale.
În baza dispoziţiilor legale ce reglementează executarea pedepselor şi măsurile dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal, a fost delegată la Penitenciarul Slobozia, în calitate de
judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, doamna judecător Pismiş
Viorica.
În anul 2015 au fost înregistrate 361 de dosare având ca obiect cereri, plângeri, sesizări şi
comisii rogatorii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 254/2013. De asemenea, s-au înregistrat 33
dosare având ca obiect refuz de hrană.
Săptămânal, la Biroul Judecătorului delegat s-au ţinut audienţe cu deţinuţii din
Penitenciarul cu Regim Închis Slobozia, un număr de 345 persoane prezentându-se la audienţe.
Totodată, judecătorul delegat a participat săptămânal, de regulă în ziua de miercuri, la
Comisia de Liberare Condiţionată, în cadrul căreia au fost analizate 263 de propuneri de liberare.
Judecătorul delegat a efectuat şi activitatea de inspecţie şi control la Penitenciarul Slobozia,
potrivit dispoziţiilor Legii 254/2013 şi a Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii.
Sintetic, volumul de activitate pe anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:
2
VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2014
Stadiul procesual
Stoc anterior Dosare nou intrate Total dosare pe rol Dosare soluţionateStoc la sfârşitul anului (inclusiv
dosarele suspendate)
Dosare suspendate
Nr. Total puncte de complexitate Nr.
Total puncte de
complexitate
Nr.Total puncte
de complexitate
Nr.Total puncte
de complexitate
Nr.
Total puncte
de complexi
tate
Nr.
Total puncte
de complexit
ate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12PENAL 295 3 360 1 727 13 018 2 022 16 378 1 825 12 557 197 3 821 2 11
CIVIL 1 876 12 384 6 446 26 534 8 322 38 918 6 393 26 966 1 929 11 952 226 1 862
TOTAL 2 171 15 744 8 173 39 552 10 344 55 296 8 218 39 523 2 126 15 773 228 1 873
VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2015
Stadiul procesual
Stoc anterior Dosare nou intrate Total dosare pe rol Dosare soluţionateStoc la sfârşitul lunii (inclusiv
dosarele suspendate)
Dosare suspendate
Nr. Total puncte de complexitate Nr.
Total puncte de
complexitateNr.
Total puncte de
complexitateNr.
Total puncte de
complexitateNr.
Total puncte
de complex
itate
Nr.
Total puncte
de complex
itate
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
PENAL 197 3 821 1 353 9 292 1 550 13 113 1 313 9 458 237 3 655 1 7CIVIL 1 929 11 952 4 774 21 703 6 703 33 655 4 734 22 430 1 969 11 225 362 2 869TOTAL 2 126 15 773 6 127 30 995 8 253 46 768 6 047 31 888 2 206 14 880 363 2 876
3
1.2. Încărcătura pe judecător.
Încărcătura efectivă pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat un
judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de dosare la
numărul judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând deci magistraţii aflaţi în
concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în concediu fără plată,
concediu medical sau care din diferite motive, nu au activat la instanţa respectivă). Numărul de
judecători care au funcţionat efectiv la o instanţă se determină ca medie anuală, luându-se în
considerare durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul anului
activitate de judecată datorită motivelor arătate.
În anul 2015 au funcţionat efectiv la instanţă următorii judecători: Şerban Nicolae – 12 luni,
Andrei Adriana – 12 luni, Leanca Cosmin – 12 luni , Vernea Sorin Alexandru – 12 luni, Păduraru
George Cristian – 12 luni, Costea Maria Isabela – 11 luni, Purice Ciprian Cristian – 11 luni, Stanca
Ana Maria – 11 luni, Ciocan Nicolae Mugurel – 7 luni, Oanea Andreea – 8 luni, Zamfir Alexandra
Ioana – 8 luni.
Faţă de modificările intervenite în privinţa numărului de judecători care au activat efectiv în
cursul anului 2015, în medie activitatea instanţei de judecată a fost asigurată de 10 judecători.
Raportând la acest număr de judecători numărul dosarelor înregistrate pe rolul judecătoriei Slobozia
în cursul anului 2015, rezultă o încărcătură medie pe judecător de 825 dosare.
Rezultă din aceste cifre statistice că încărcătura pe judecător la nivelul instanţei a fost destul
de ridicată, situată în apropierea mediei naţionale, acest număr de dosare depăşind totodată numărul
optim de cauze care trebuie să revină unui judecător pentru ca activitatea acestuia să fie eficientă,
iar actul de justiţie să nu aibă de suferit.
Operativitatea pe instanţă, în diferitele materii şi pe judecător.
Din datele statistice rezultă, în ceea ce priveşte indicele general de operativitate al
Judecătoriei Slobozia, la un număr de 6127 dosare nou intrate în cursul anului 2015 şi un stoc
înregistrat la finele anului 2014 de 2126 dosare (în total un număr de 8253 dosare aflate pe rol),
din care au fost soluţionate 6047 cauze, un indice general de operativitate de 76,64 % (84,76 % în
materie penală şi 74,66 % în materie civilă).
În concluzie, relevăm că operativitatea pe anul 2015 a fost de 76,64 %, iar pe materii,
situaţia operativităţii, potrivit datelor statistice, se prezintă astfel:
OPERATIVITATE PE MATERII
ANUL 2015
PENAL – 84,76 % ; CIVIL – 74,66 %
4
Operativitatea pe judecători Anexa 4A
Nr. crt.
Numele şi prenumele judecătorului
Instanţa
Secţia Funcţia
Nr. total şedinţe
de judecat
ă
Nr. şedinţe
de judecat
ă condus
e
Stadiul procesua
l
Nr. dosare rulate Dosare soluţionate
Operativitatea (%)
Nr. hotărâri
repartizate pentru
redactareNr.
Total puncte de
complexitate
Nr.
Total puncte de
complexitate
0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11
1ŞERBAN NICOLAE JS
JUDECĂTOR 26 26
PENAL 19 119 16 80 84.21053 16CIVIL 1389 9836 619 3631 44.56443 619
TOTAL 1408 9955 635 3711 45.09943 635
2ANDREI ADRIANA JS
JUDECĂTOR 29 29
PENAL 18 98 16 81 88.88889 16CIVIL 2286 17147 756 4547 33.07087 756TOTAL 2304 17245 772 4628 33.50694 772
3 VERNEA SORIN ALEXANDRU JS
JUDECĂTOR 24 24
PENAL 38 247 16 76 42.10526 16CIVIL 2243 16065 719 3927 32.05528 719TOTAL 2281 16312 735 4003 32.22271 735
4LEANCA COSMIN JS
JUDECĂTOR 66 66
PENAL 1116 8457 420 3022 37.63441 420CIVIL 214 1129 104 559 48.59813 104
TOTAL 1330 9586 524 3581 39.3985 524
5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS
JUDECĂTOR 58 58
PENAL 1061 9121 391 2916 36.85203 391CIVIL 277 1527 124 644 44.76534 124TOTAL 1338 10648 515 3560 38.49028 515
6CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS
JUDECĂTOR 26 26
PENAL 815 7173 219 1818 26.87117 219CIVIL 145 808 67 358 46.2069 67
TOTAL 960 7981 286 2176 29.79167 286
7
COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTO
R 27 25
PENAL 22 241 6 42 27.27273 6
CIVIL 1146 6060 392 1383 34.20593 392
TOTAL 1168 6301 398 1425 34.07534 398
8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS
JUDECĂTOR 27 27
PENAL 26 175 19 126 73.07692 19CIVIL 1164 5811 636 2418 54.63918 636TOTAL 1190 5986 655 2544 55.04202 655
9STANCA ANA MARIA JS
JUDECĂTOR 27 27
PENAL 27 190 15 86 55.55556 15CIVIL 830 4243 499 1989 60.12048 499
5
TOTAL 857 4433 514 2075 59.97666 514
10OANEA ANDREEA JS
JUDECĂTOR 14 14
PENAL 19 97 2 10 10.52632 2CIVIL 600 2255 346 976 57.66667 346TOTAL 619 2352 348 986 56.21971 348
11ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS
JUDECĂTOR 14 14
PENAL 12 65 4 23 33.33333 4CIVIL 556 1837 317 820 57.01439 317TOTAL 568 1902 321 843 56.51408 321
TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA
338 336
PENAL 3173 25983112
4 8280 35.42389 1124
CIVIL1085
0 66718457
9 21252 42.20276 4579
TOTAL1402
3 92701570
3 29532 40.6689 5703
Operativitatea pe judecători Anexa 4B
6
Nr. crt.
Numele şi prenumele judecătorului Instanţa Secţia Funcţia
Nr. total şedinţe
de judecată
Nr. şedinţe
de judecată conduse
Stadiul procesua
l
Nr. dosare rulate Dosare soluţionate
Operativitatea (%)
Nr. hotărâri
repartizate pentru
redactareNr.
Total puncte de
complexitate
Nr.
Total puncte de
complexitate
0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11
1ŞERBAN NICOLAE JS JUDECĂTOR 11 11
PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 85 305 73 269 85.882 73TOTAL 85 305 73 269 85.882 73
2ANDREI ADRIANA JS JUDECĂTOR 14 14
PENAL 4 22 4 22 100 4CIVIL 77 274 73 268 94.805 73TOTAL 81 296 77 290 95.062 77
3VERNEA SORIN ALEXANDRU JS JUDECĂTOR 12 12
PENAL 1 3 1 3 100 1CIVIL 74 229 63 189 85.13514 63TOTAL 75 232 64 192 85.333 64
4LEANCA COSMIN JS JUDECĂTOR 13 13
PENAL 88 486 88 486 100 88CIVIL 2 2 2 2 100 2TOTAL 90 488 90 488 100 90
5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS JUDECĂTOR 14 14
PENAL 71 417 70 412 98.59155 70CIVIL 2 2 2 2 100 2TOTAL 73 419 72 414 98.630 72
6 CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS JUDECĂTOR 10 10 PENAL 61 169 61 169 100 61CIVIL 1 1 1 1 100 1TOTAL 62 170 62 170 100.000 62
7COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTOR 14 14
PENAL 8 38 8 38 100 8CIVIL 68 221 45 168 66.17647 45TOTAL 76 259 53 206 69.737 53
8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS JUDECĂTOR 11 11
PENAL 4 12 4 12 100 4CIVIL 44 142 40 138 90.90909 40TOTAL 48 154 44 150 91.667 44
9STANCA ANA MARIA JS JUDECĂTOR 11 11
PENAL 6 36 6 36 100 6CIVIL 36 146 33 135 91.66667 33TOTAL 42 182 39 171 92.857 39
10OANEA ANDREEA JS JUDECĂTOR 4 4
PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 16 30 14 28 87.5 14TOTAL 16 30 14 28 87.500 14
11ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS JUDECĂTOR 5 5
PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 19 26 12 18 63.15789 12
7
TOTAL 19 26 12 18 63.158 12
TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA119 119
PENAL 243 1183 242 1178 99.588 242
CIVIL 424 1378 358 1218 84.434 358TOTAL 667 2561 600 2396 89.955 600
Operativitatea pe judecători Anexa 4 A + Anexa 4B
8
Nr. crt.
Numele şi prenumele judecătorului Instanţa Secţia Funcţia
Nr. total şedinţe
de judecată
Nr. şedinţe
de judecată conduse
Stadiul procesua
l
Nr. dosare rulate Dosare soluţionate
Operativitatea (%)
Nr. hotărâri
repartizate pentru
redactareNr.
Total puncte
de complexi
tate
Nr.
Total puncte
de complexit
ate0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11
1ŞERBAN NICOLAE JS JUDECĂTOR 37 37
PENAL 19 119 16 80 84,21 16CIVIL 1474 10141 692 3900 46,95 692TOTAL 1493 10260 708 3980 47,42 708
2ANDREI ADRIANA JS JUDECĂTOR 43 43
PENAL 22 120 20 103 90,91 20CIVIL 2363 17421 829 4815 35,08 829TOTAL 2385 17541 849 4918 35,60 849
3VERNEA SORIN ALEXANDRU JS JUDECĂTOR 36 36
PENAL 39 250 17 79 43,59 17CIVIL 2317 16294 782 4116 33,75 782TOTAL 2356 16544 799 4195 33,91 799
4LEANCA COSMIN JS JUDECĂTOR 79 79
PENAL 1204 8943 508 3508 42,19 508CIVIL 216 1131 106 561 49,07 106TOTAL 1420 10074 614 4069 43,24 614
5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS JUDECĂTOR 72 72
PENAL 1132 9538 461 3328 40,72 461CIVIL 279 1529 126 646 45,16 126TOTAL 1411 11067 587 3974 41,60 587
6CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS JUDECĂTOR 36 36
PENAL 876 7342 280 1987 31,96 280CIVIL 146 809 68 359 46,58 68TOTAL 1022 8151 348 2346 34,05 348
7COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTOR 41 39
PENAL 30 279 14 80 46,67 14CIVIL 1214 6281 437 1551 36,00 437TOTAL 1244 6560 451 1631 36,25 451
8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS JUDECĂTOR 38 38
PENAL 30 187 23 138 76,67 23CIVIL 1208 5953 676 2556 55,96 676TOTAL 1238 6140 699 2694 56,46 699
9STANCA ANA MARIA JS JUDECĂTOR 38 38
PENAL 33 226 21 122 63,64 21CIVIL 866 4389 532 2124 61,43 532TOTAL 899 4615 553 2246 61,51 553
10OANEA ANDREEA JS JUDECĂTOR 18 18
PENAL 19 97 2 10 10,53 2CIVIL 616 2285 360 1004 58,44 360TOTAL 635 2382 362 1014 57,00 362
11 ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS JUDECĂTOR 17 17 PENAL 12 65 4 23 33,33 4
9
CIVIL 575 1863 329 838 57,21 329TOTAL 587 1928 333 861 56,73 333
TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA455 453
PENAL 3416 27166 1366 9458 39,99 1366
CIVIL 11274 68096 4937 22470 43,79 4937TOTAL 14690 95262 6303 31928 42,91 6303
10
Analiza cantitativă a activităţii instanţei pentru anul 2015 relevă o menţinere a ponderii
cauzelor penale şi a cauzelor civile în raport cu totalitatea cauzelor înregistrate, numărul cauzelor
penale fiind mult mai mic decât cel al cauzelor civile.
Eficienţa activităţii instanţei, reflectată sub aspect cantitativ de indicatorul „operativitate”,
a fost afectată în anul 2015 de problemele de personal, atât în ceea ce priveşte pe magistraţi, cât şi
în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, în condiţiile în care volumul de activitate al
acestei instanţe este apropiat de media naţională, Judecătoria Slobozia fiind şi instanţă de
executare în materie penală.
Un singur judecător este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă
ale actului de justiţie (atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei personale şi al
formării profesionale) în legătură cu numeroasele domenii de drept ce intră în competenţa
judecătoriei.
Va fi necesară pe viitor o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se putea
asigura o asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în domeniile de specialitate, iar
pentru redimensionarea structurilor organizatorice existente se impune o analiză complexă a
volumului de activitate, a gradului de procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor
de funcţii şi personal ale instanţelor judecătoreşti.
În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de personal reprezintă
un proces amplu, care presupune existenţa unor resurse umane şi financiare suplimentare, rolul
managerului este acela de a aduce în atenţia forurilor tutelare competente aceste aspecte şi de a
realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete după criterii obiective (volum de
activitate, aptitudini reale, specializare).
1.3. Managementul resurselor umane.
Activitatea de conducere dintr-un domeniu a părut necesară şi s-a manifestat chiar de la
primele forme de organizare socială, aceasta evoluând în pas cu dezvoltarea materială şi spirituală
a omului.
Sistemul judiciar nu face excepţie, astfel că, în vederea realizării unei reforme reale,
resimţite de cetăţeni (destinatari ai activităţii judiciare), se impune actualizarea instrumentelor
manageriale.
O conducere eficientă reclamă un set de principii, unele generale, altele specifice
domeniului de activitate, alături de aptitudinile şi de calităţile conducătorului, care trebuie să
asigure funcţionalitatea normală, mereu cu tendinţă spre performanţă, a colectivităţii umane din
cadrul instanţei.
11
În vederea organizării eficiente a activităţii administrativ - judiciare a instanţei,
preşedintele a exercitat atribuţiile manageriale prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al
inastanţelor judecătoreşti. În acest sens a emis un număr de 27 decizii avizate de colegiul de
conducere al instanţei.
De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca organ colectiv de
conducere, după cum, în vederea respectării dispoziţiilor regulamentului de ordine interioară al
instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi
control, menite să filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de
conducere să-şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor altora; desigur că
activităţile de conducere ale preşedintelui, vicepreşedintelui, colegiului şi judecătorilor delegaţi
nu trebuie să fie total independente unele faţă de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei
conlucrări.
Scopurile principale urmărite în activitatea managerială au fost:
Respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea informatizată a
cauzelor şi continuitatea completului de judecată;
Preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii
de personal;
Identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor într-un
termen rezonabil;
Asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de înfăptuire a
justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să se exercite într-un sistem străin de
ingerinţe exterioare sau interioare, prin evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora, dar şi
prin respectarea actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea
activităţii de judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul auxiliar şi terţii;
Măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei, respectiv: emiterea de
ordine de serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru ca personalul să înţeleagă
pe deplin atribuţiile stabilite; monitorizarea permanentă a procentului de operativitate al
instanţei; rezolvarea rapidă a corespondenţei, în special a celei care are implicaţii în rezolvarea
dosarelor; responsabilizarea judecătorilor în scopul unei verificări mai atente a lucrărilor
întocmite de grefieri; monitorizarea redactărilor hotărârilor judecătoreşti; verificarea
comportamentului personalului şi jandarmilor în relaţia cu publicul;
Îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia cu
personalul, cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi organismele implicate în
activitatea de judecată, cu justiţiabilii şi cu publicul, în general, respectiv cu mass-media.
12
În exercitarea atribuţiilor, preşedintele Judecătoriei Slobozia:
A convocat şi prezidat Adunarea generală. Convocarea adunării generale a fost
realizată de către preşedintele instanţei în mod transparent, cu convocatoare semnate de
judecătorii instanţei, cu indicarea ordinii de zi, conform Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti; în anul 2015 - 3 şedinţe.
A convocat colegiul de conducere. Convocarea şedinţelor de colegiu a fost
realizată de preşedintele instanţei şi comunicată celorlalţi membri ai colegiului de conducere
însoţită de ordinea de zi cu cel puţin 1 zi înainte de şedinţă, fiind astfel respectate dispoziţiile
prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Convocarea a fost
adusă la cunoştinţa întregului colectiv de magistraţi.
Preşedintele instanţei a asigurat implicarea efectivă a colegiului de conducere în dezbaterea
problemelor generale de conducere a instanţei, în organizarea şi funcţionarea acesteia, asigurând
în acelaşi timp transparenţa decizională.
În anul 2015, colegiul de conducere a fost convocat într-un număr de 15 şedinţe.
A luat măsuri pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţii instanţei.
A emis decizii prin care a realizat planificarea judecătorilor de serviciu sau a
grefierilor cu studii superioare.
Desemnarea judecătorului de serviciu s-a făcut de către preşedintele instanţei cu avizul
colegiului de conducere.
A emis ordine de serviciu avizate de colegiul de conducere prin care a repartizat
personalul auxiliar de specialitate în cadrul compartimentelor şi a stabilit atribuţiile acestora,
urmărind o repartizare echilibrată a sarcinilor de serviciu, în concordanţă cu atribuţiile şi
pregătirea profesională a fiecăruia.
Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei a avut în
vedere specificul şi exigenţele necesare fiecărui compartiment, calităţile necesare pentru a
răspunde acestor exigenţe.
În ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţii derulate de preşedintele instanţei, în
registrul de control au fost consemnate menţiuni privind efectuarea de către acesta a verificărilor
lunare la diferite compartimente, ocazie cu care s-au făcut constatări şi s-au dispus măsuri cu
precizarea termenului în interiorul căruia să fie rezolvate problemele constatate.
Preşedintele instanţei a efectuat verificări frecvente şi cu caracter de continuitate în scopul
identificării vulnerabilităţilor şi deficienţelor în activitatea compartimentelor auxiliare ale
instanţei şi, de asemenea, în vederea înlăturării acestora.
A emis ordine de serviciu, avizate de colegiul de conducere, prin care a desemnat
judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată.
13
În desemnarea judecătorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privind
activitatea de judecată, s-au avut în vedere: stabilirea compatibilităţii între cerinţele specifice
fiecărui sector sau compartiment şi calităţile judecătorului desemnat, existenţa abilităţilor de
comunicare, existenţa abilităţilor de a relaţiona, de a prezenta şi reprezenta activitatea
compartimentelor, de a da explicaţii şi răspunsuri clare, concise, precise, bine argumentate,
pentru a evita confuziile şi interpretările eronate sau vădit eronate de natură să prezinte instanţa
într-o lumină nefavorabilă, capacitatea de a gestiona informaţiile şi situaţiile de criză.
În repartizarea acestor atribuţii, conducerea instanţei a urmărit atât realizarea unui
echilibru al volumului de activitate, dar şi păstrarea continuităţii în exercitarea atribuţiilor, aspect
considerat util, având în vedere experienţa dobândită de judecătorii delegaţi pe parcursul
îndeplinirii atribuţiilor.
Preşedintele instanţei a întocmit, împreună cu grefierul şef, programarea grefierilor
care participă în şedinţele de judecată, urmărindu-se în egală măsură, asigurarea unei continuităţi
a grefierilor pe un anume complet, dar şi echilibrarea volumului de activitate, prin participarea la
un număr relativ egal de şedinţe de judecată.
De asemenea, după modelul planificării de permanenţă stabilită pentru judecători,
prin ordin de serviciu al preşedintelui instanţei s-a stabilit şi o programare de permanenţă a
grefierilor, precum şi o planificare a participării grefierilor de şedinţă la soluţionarea cauzelor
urgente.
Activitatea profesională a personalului auxiliar a fost verificată periodic, atât prin
intermediul judecătorilor delegaţi la compartimentele instanţei, cât şi prin verificări directe
efectuate de preşedintele instanţei; în situaţia constatării unor deficienţe, au fost luate măsurile
necesare remedierii acestora .
În exercitarea atribuţiilor de verificare şi coordonare a activităţii de repartizare
aleatorie a cauzelor, preşedintele instanţei a controlat periodic activitatea grefierilor desemnaţi
pentru realizarea operaţiunilor de repartizare aleatorie; a avizat procesele-verbale întocmite de
grefieri pentru situaţiile în care au intervenit modificări în componenţa completelor de judecată;
a propus colegiului de conducere desfiinţarea unor complete de judecată şi a dsispus alte măsuri
necesare pentru buna desfăşurare a activităţii.
În perioada de referinţă, atribuţiile preşedintelui nu au fost delegate altor membri ai
colegiului de conducere, cu excepţia perioadelor când preşedintele instanţei s-a aflat în concediu
de odihnă şi când atribuţiile au fost delegate prin ordin de serviciu vicepreşedintelui instanţei.
A emis un număr de 27 decizii în cursul anului 2015.
1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă
Prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei (conform StatisEcris)
14
a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;
102,71 % (6293 dosare soluţionate din 6127 dosare intrate)
b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;
2840 dosare aflate în stoc din care 134 mai vechi de 1 an si 6 luni
c) Ponderea dosarelor închise într-un an – reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;
89,69 % (5644 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare din 6293 soluționate)
d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) – reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final.
În penal, această durată a fost de 3,81 luni.
În materiile non penal a fost de 5,81 luni.
e) Redactările peste termenul legal – reprezintă procentul instanţei de redactare peste termen a dosarelor finalizate
64,74 % (2427 dosare au fost redactate peste termen din 3749 dosare)
Prezentarea grafică a rezultatului cumulării celor 5 indicatori de eficienţă a activităţii instanţei în perioada 01.01.2015 – 31.12.2015, astfel cum reiese aceasta din aplicaţia STATIS
COMENTARII
1. În privința primului indicator referitor la hotărârile circumscrise materiei civile, constatăm
că acestea reprezintă peste două treimi din hotărârile pronunțate la nivelul Judecătoriei
Slobozia, iar obținerea unei valori supraunitare față de numărul de dosare intrate, se
explică prin activitatea susținută întreprinsă de judecătorii care activează în această
materie.
15
2. Referitor la hotărârile aferente litigiilor cu profesioniști, pronunțate tot de judecătorii care
activează în materie civilă, se observă soluționarea unui număr mai mare de cauze decât
cele intrate în cursul anului 2015, diferența fiind justificată de stocul preexistent la
01.01.2015.
3. În ce privește litigiile de muncă, apreciem că indicatorul nu este relevant decât la nivel
teoretic, în considerarea faptului că eșantionul de raportare este dat de 4, respectiv 1 dosar.
4. Litigiile privind minori si familie s-au înregistrat într-un număr inferior numărului de
dosare soluționate, diferența fiind și în acest caz justificată de stocul preexistent la
01.01.2015.
5. Inclusiv în materie penală au fost soluționate mai multe cauze decât numărul de dosare
înregistrate, situație care reflectă activitatea susținută depusă de judecătorii specializați în
această materie.
6. În concluzie se poate observa că în mod real s-a atacat stocul rămas din anii anteriori,
activitatea instanței putând fi calificată ca eficientă.
COMENTARII
Numărul dosarelor mai vechi de 1 an reflectă în mod fidel activitatea judiciară efectuată
cu celeritate de judecătorii instanței, iar numărul de 106 dosare din materie civilă este justificat de
complexitatea cauzelor și dificultăţile de administrare a probatoriilor. În acest sens, dosarele care
impun efectuarea actelor de procedură cu părți aflate în străinătate sau care presupun un număr
mare de expertize și contraexpertize explică de ce aproximativ 5 procente din dosarele aflate pe
rolul instanței, în materie civilă, sunt mai vechi de 1 an.
În privința dosarelor care vizează litigii cu profesioniști sau cauze privind minori și
familie, observăm că procentual, cauzele mai vechi de 1 an, reprezintă sub 5 % din totalul
cauzelor, respectiv 13 și 10 dosare. Dat fiind numărul mic de cauze din această situație, apreciem
că justificarea poate fi generată atât de complexitatea cauzelor și dificultăţile de administrare a
probatoriilor cât și de specificul fiecărei cauze în parte, în special în materia litigiilor de familie,
16
unde părțile pot avea nevoie de un termen îndelungat în vederea împăcării, sau dificultăţile de
realizare a unor anchete sociale pe calea comisiei rogatorii şi de citare în străinătate.
În materie penală, numărul de 5 cauze mai vechi de un an este justificat de complexitatea
dosarelor și de numărul mare de părți din respectivele cauze.
COMENTARII
Soluționarea a peste 88 % din dosarele în materie civilă și în materia litigiilor cu
profesioniști în interval de 1 an de la înregistrarea acestora reprezintă o expresie a celerității
actului de justiție, conformă cu exigențele dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6
CEDO, prin soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
În privinţa procentului de 82,66 % înregistrat în materia Minori și familie, trebuie să avem
în vedere că în astfel de cauze, uneori, părțile solicită acordarea unor termene lungi în vederea
soluționării amiabile a litigiilor dintre ele. În egală măsură, întârzierile în soluționarea cauzelor
mai sunt justificate și de stabilirea uneia din părți în străinătate, în lipsa unui domiciliu procesual
ales în România, fapt care impune îndeplinirea procedurii cu respectiva parte în condiții mult mai
dificile decât cu un resortisant național.
Cu privire la procentul din materia litigiilor de muncă, întrucât eșantionul este de 4,
respectiv 3 dosare, îl apreciem ca fiind irelevant pentru efectuarea riguroasă a unor statistici,
motiv pentru care nu considerăm că se impune analiza acestuia în contextul procentelor de peste
80 % anterior menționate.
17
COMENTARII
Analizând indicatorii din această secțiune, observăm că la toate cele 5 materii Judecătoria
Slobozia a fost calificată cu un grad maxim de eficiență, nefiind necesară nicio observație de
natură a justifica situația reținută în tabel. Aceasta se explică prin activitatea susținută și
îndeplinită cu profesionalism de judecătorii instanţei.
COMENTARII
Având în vedere clasificarea instanței în cel mai redus grad de eficiență, precizăm că
această situație are o justificare obiectivă bazată pe fluctuația de personal din cadrul instanței din
ultimii 2 ani.
La data de 01.07.2014, au fost transferaţi din cadrul Judecătoriei Slobozia doi judecători,
fiind repartizate ciclic urmare a plecării acestora un număr de aproximativ 650 dosare, între 3
completuri de judecători definitivi active la acel moment. Începând cu data de 01.01.2015, alţi doi
judecători din cadrul Judecătoriei Slobozia au fost transferaţi.
În această manieră, s-a ajuns ca la începutul anului 2015, o parte din judecătorii care
judecă în materie civilă să aibă un stoc de peste 600 de dosare. La acestea s-au adăugat dosarele
nou intrate, în cursul anului 2015, în medie, peste 600 pentru fiecare judecător din materie civilă,
precum şi dosarele preluate de către judecători, urmare a desfiinţării a două completuri de
judecător stagiar.
Potrivit statisticii aferente anului 2015, întocmită pentru Judecătoria Slobozia, judecătorii
în materie civilă au redactat în medie peste 600 hotărâri judecătorești, existând un judecător care
a redactat în cursul anului 2015 un număr de 907 hotărâri judecătoreşti.
În aceste condiţii, nu se poate reține o inactivitate a judecătorilor prezentei instanțe, iar
calificarea drept ineficientă a situației evocate trebuie analizată în concret, fiind peste putința unei
persoane să depășească în mod constant un număr de 50-70 de hotărâri redactate în fiecare lună,
în condițiile în care în mod regulat prezidează ședințe de judecată cu între 90-100 dosare/şedinţă.
18
În plus, în acest context, o creștere a rapidității motivării unei hotărâri presupune și o
scădere a calității motivării, fapt de neacceptat în condițiile actului de justiție contemporan.
Aceleaşi dificultăţi le-au întâmpinat şi judecătorii din cadrul instanţei ce soluţionează
cauze penale şi civile cu arestaţi, în raport de faptul că sunt doar trei judecători, îndeplinesc şi
atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi iar unul dintre aceştia a fost plecat la începutul
anului 2015, o perioadă de trei luni de zile la cursuri de formare profesională.
În final mai relevăm că în şedinţele Colegiului de conducere al instanţei din datele de
11.08.2015 şi 26.01.2016, au fost analizaţi indicatorii de eficienţă a activităţii instanţei şi s-au
dispus măsuri în vederea îmbunătăţirii performanţei în privinţa acestui indicator care este de altfel
singurul la care instanţa a obţinut un rezultat slab.
1.5. Probleme generale de management al instanţei.
În cadrul acestui subpunct relevăm că eficienţa activităţii instanţei, a fost afectată şi în
anul 2015 de problemele de personal, atât în privinţa magistraţilor, cât şi în ceea ce priveşte
personalul auxiliar de specialitate, în condiţiile în care volumul de activitate al acestei instanţe
este apropiat de media naţională, Judecătoria Slobozia fiind şi instanţă de executare în materie
penală.
Se reţine în această privinţă că, de mai mulţi ani de zile d-na. judecător Pismiş Viorica
este judecător delegat la Penitenciarul Slobozia şi supleantul la penitenciar este desemnat tot din
rândul magistraţilor Judecătoriei Slobozia, iar pe parcursul anului 2015 judecătorii stagiari Oanea
Andreea şi Zamfir Alexandra s-au aflat în concediu pentru pregătirea şi participarea la examenul
de capacitate şi din luna ianuarie 2016 au plecat la alte instanţe, condiţii în care soluţionarea
dosarelor înregistrate pe rolul instanţei s-a realizat în medie de doar 10 judecători (9,75 fără
aproximare), cu toate că schema de magistraţi a instanţei prevede un număr de 12 judecători.
De asemenea, în cursul anului 2015, doi grefieri s-au aflat în concediu medical pentru o
peroadă mai mare de 60 de zile, ca urmare a unor probleme grave de sănătate, un grefier a plecat
din cadrul instanţei prin demisie, iar doamna grefier Păunescu Crişan Andreea s-a transferat la o
altă instanţă, fiind necesară astfel îndeplinirea atribuţiilor acestora de către personalul rămas în
activitate .
Sintetizând, considerăm că activitatea instanţei a fost afectată, pe de o parte, de
subdimensionarea schemei, iar pe de altă parte, de fluctuaţia personalului care a funcţionat în
cadrul instanţei în ultimii ani, fapt ce a condus la suprasolicitarea judecătorilor şi grefierilor care
au rămas în activitate prin preluarea atribuţiilor, prin asigurarea permanenţei în numeroase
şedinţe de judecată şi prin îndeplinirea unei multitudini de activităţi non-judiciare.
Această stare de fapt este generată de poziţionarea geografică a instanţei în apropierea
19
capitalei ţării, aspect ce face această instanţă dezirabilă pentru judecătorii care urmăresc
desfăşurarea activităţii în Bucureşti şi care aleg, pentru o perioadă tranzitorie, activarea în cadrul
Judecătoriei Slobozia.
Posibilităţile de remediere a acestei situaţii sunt minime, din perspectiva cauzei analizate,
întrucât nu poate fi oprit în nici un fel dreptul fiecărui judecător de a-şi dezvolta cariera.
De asemenea, politica de transferuri nu este atributul Judecătoriei Slobozia, şi nu poate
avea în vedere numai situaţia specifică a instanţei noastre, ci trebuie să ţină cont şi de ceilalţi
factori implicaţi, respectiv situaţia personală a solicitantului, sau situaţia instanţei la care se
solicită transferul.
Deşi au existat aceste dificultăţi, prin efortul susţinut al personalului s-a reuşit obţinerea
unui indice bun al operativităţii şi aşa cum se poate observa s-a redus numărul dosarelor aflate în
stoc la final de an, fapt ce conduce la concluzia că în anul 2015 s-a soluţionat numărul total de
cauze nou intrate şi o parte din stocul anterior, condiţii în care se poate concluziona că instanţa
are rezultate foarte bune din punct de vedere al eficienţei .
I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
Judecătoria Slobozia deţine competenţa teritorială de a soluţiona dosare civile şi penale
din raza municipiului Slobozia, a oraşelor Amara şi Căzăneşti şi a 20 de comune aflate în
apropierea municipiului Slobozia. Sub aspect material şi funcţional, la Judecătoria Slobozia se
judecă toate tipurile de cauze date de lege în competenţa judecătoriilor şi sunt îndeplinite toate
atribuţiile conferite judecătoriilor de lege şi de actele normative cu forţă juridică inferioară legii,
inclusiv de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Această instanţă posedă capacitatea instituţională de a duce cu succes la îndeplinire toate
funcţiile ce i-au fost încredinţate în sistemul judiciar, deşi resursele umane şi materiale ce i-au
fost puse la dispoziţie sunt insuficiente şi există în continuare disfuncţionalităţi care trebuie avute
în vedere în viitorul apropiat.
Resursele umane ale instanţei
La nivelul Judecătoriei Slobozia activau la data de 1 ianuarie 2015, 9 judecători, schema
de personal conţinând 12 posturi de judecător. Din aceşti 9 judecători, unul exercita funcţia de
preşedinte al instanţei, un judecător exercita funcţia de vicepreşedinte, un judecător era delegat la
Penitenciarul Slobozia, iar trei judecători aveau calitatea de judecător stagiar.
În cursul anului 2015, începând cu data de 26 ianuarie 2015 au fost numiţi în cadrul
Judecătoriei Slobozia 4 judecători.
20
În aceste condiţii, la data de 31.12.2015, la Judecătoria Slobozia activau 12 judecători,
schema de personal fiind de 12 posturi. Dintre aceşti 12 judecători, un judecător deţine calitatea
de preşedinte al instanţei, un judecător exercită funcţia de vicepreşedinte, un judecător este
delegat la Penitenciarul Slobozia, iar doi judecători sunt stagiari.
Astfel, la data de 1 ianuarie 2016 nu sunt vacante posturi de judecător.
În ceea ce priveşte personalul auxiliar, la Judecătoria Slobozia activează la acest moment
25 de grefieri, din care: 1 grefier şef, 17 grefieri de şedinţă, 1 grefier delegat la compartimentul
executări penale, 1 grefier delegat cu repartizarea aleatorie a cauzelor, 1 grefier delegat la
Penitenciarul Slobozia, 4 grefieri arhivari şi registratori. Din cei 17 grefieri de şedinţă 2 grefieri
se află în concediu medical pentru o peroadă mai mare de 60 de zile, ca urmare a unor probleme
grave de sănătate.
În cursul anului 2015 un grefier a plecat din cadrul instanţei prin demisie, iar un alt grefier
a fost transferat la altă instanţă.
Având în vedere intrarea în vigoare a noilor coduri apreciem că personalul existent la
Judecătoria Slobozia este insuficient pentru buna realizare a actului de justiţie iar volumul de
muncă per judecător este unul excesiv, aşa cum de altfel este la majoritatea instanţelor din ţară.
Este de remarcat că la Judecătoria Slobozia de mulţi ani nu au mai fost ocupate toate
posturile de judecător, observându-se o mobilitate crescută a personalului şi temporar o lipsă
acută de personal care dăunează bunei funcţionări a instanţei. În ceea ce priveşte mobilitatea
personalului, aceasta este firească şi nu poate fi împiedicată în vreun fel, deşi la nivelul
Consiliului Superior al Magistraturii sau la nivel legislativ se pot lua măsuri pentru ca judecătorii
să fie numiţi de la începutul carierei în localităţile în care locuiesc membrii familiilor lor, astfel
încât să se evite tendinţa continuă a unei mari părţi a judecătorilor de a se transfera în alte
localităţi decât cele în care au fost numiţi iniţial.
Resursele materiale ale instanţei
În anul 2015, resursele materiale de care a dispus Judecătoria Slobozia au fost suficiente
pentru ca instanţa să îşi poată desfăşura activitatea, dar insuficiente pentru creşterea calităţii
activităţii instanţei.
Astfel, deşi clădirea în care îşi desfăşoară instanţa activitatea a fost recent renovată şi a
fost achiziţionat mobilier nou, în aceeaşi clădire îşi desfăşoară activitatea şi Tribunalul Ialomiţa,
numărul de birouri şi de săli de judecată fiind insuficient. În cazul grefierilor, există situaţii în
care într-un birou destinat a fi ocupat, faţă de dimensiunile sale, de două persoane, îşi desfăşoară
activitatea trei sau patru persoane. În cazul judecătorilor nu au existat în anul 2015 probleme sub
acest aspect.
21
Referitor la sălile de judecată, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea instanţa este
prevăzută cu trei săli de judecată, care sunt folosite şi de Tribunalul Ialomiţa, existând şi situaţii
în care şedinţele de judecată nu pot începe la ora programată din cauza lipsei unei săli libere.
Subliniem şi faptul că arhiva curentă îşi desfăşoară activitatea în condiţii dificile, spaţiul
pentru depozitarea dosarelor aflate pe rolul instanţei şi pentru desfăşurarea activităţii grefierilor
arhivari fiind prea mic.
În ceea ce priveşte tehnica de lucru, există calculatoare pentru fiecare judecător şi grefier
şi imprimante pentru fiecare birou, dar trebuie subliniat că viteza de procesare a datelor de către
calculatoarele respective este redusă şi apar deseori defecţiuni la acestea, ceea ce evidenţiază că
respectivele calculatoare sunt vechi şi trebuie să fie înlocuite.
În schimb, este important de menţionat că fiecare calculator are acces la internet, la Ecris
şi la programul legislativ, ceea ce uşurează considerabil activitatea judecătorilor şi grefierilor. În
plus, în fiecare birou există posturi telefonice care permit accesul la linia telefonică internă a
Judecătoriei Slobozia şi Tribunalului Ialomiţa, iar în sălile de judecată există tehnica necesară
pentru înregistrarea audio a cauzelor civile şi penale. De asemenea, în fiecare birou există aparate
de aer condiţionat, iar în perioada iernii, sistemul de încălzire a clădirii funcţionează normal.
Pentru că nu existau încăperi în care să se desfăşoare activităţile judiciare specifice
Camerei de Consiliu, în anul 2015, împreună cu conducerea tribunalului s-au facut eforturi pentru
identificarea unor spaţii care sa fie amenajate provizoriu în acest scop, astfel că a fost reamenajată
biblioteca instanţei, iar aceasta este folosită în prezent de Judecătoria Slobozia drept Cameră de
Consiliu.
Disfuncţionalităţile semnalate evidenţiază că Judecătoria Slobozia nu a fost pregătită din
punct de vedere al resurselor materiale pentru intrarea în vigoare a noilor coduri în materie
penală, în special din cauza numărului mic de săli de şedinţă, insuficienţei spaţiului destinat
compartimentului arhivă, lipsei camerelor de consiliu, numărul redus de judecători şi grefieri,
precum şi insuficienţei numărului de birouri.
Apreciem că instituirea autonomiei financiare a sistemului judiciar ar contribui decisiv la
îmbunătăţirea acestei situaţii, deoarece încasările din taxele judiciare de timbru ar fi orientate în
mod efectiv către instanţe şi parchete, pentru buna realizare a actului de justiţie şi pentru
modernizarea acestora.
I.3. Calitatea actului de justiţie
I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de
desfiinţare.
22
În anul 2015, la nivelul Judecătoriei Slobozia s-au soluţionat 6047 cauze (1313 cauze
penale şi 4734 cauze civile), în această cifră fiind incluse nu doar cauzele finalizate prin
pronunţarea unei sentinţe, ci şi cauzele în care s-a pronunţat o încheiere de dezînvestire a
instanţei, cum ar fi, spre exemplu, cauzele având ca obiect învestirea cu formulă executorie,
încuviinţarea executării silite ori luarea unei măsuri preventive în cadrul procesului penal.
Dintre hotărârile pronunţate în aceste 6047 cauze, indiferent că este vorba despre sentinţe
sau despre încheieri de dezînvestire, au fost atacate cu apel sau cu recurs 830 hotărâri, din care
291 penale şi 539 civile, ponderea atacabilităţii fiind de 13,73%, iar pe materii: 22,16 % în penal
şi 11,39 % în materie civilă.
Cifrele arătate se regăsesc evidenţiate şi în tabelul de mai jos:
MATERIA
NR. HOTĂRÂRI
PRONUNŢATE
(SENTINŢE SAU
ÎNCHEIERI)
NR. HOTĂRÂRI
ATACATE
CU APEL/RECURS
PONDEREA
ATACABILITĂŢII
Penal 1313 291 22,16%
Civil 4734 539 11,39%
Total 6047 830 13,73%
Dintre cele 4734 hotărâri civile pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015
şi atacate cu apel sau cu recurs 539, 126 hotărâri au fost modificate şi 15 de hotărâri casate. Prin
urmare, indicele de reformare a hotărârilor civile în raport de numărul total al hotărârilor civile
pronunţate de Judecătoria Slobozia este de 2,98 %, indicele de modificare este de 2,66 %, iar
indicele de casare este de 0,32 %.
Dintre cele 1313 hotărâri penale pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015
şi atacate cu apel sau cu recurs 291, 17 hotărâri au fost modificate iar 0 hotărâri au fost casate.
Prin urmare, indicele de reformare a hotărârilor penale în raport de numărul total al hotărârilor
penale pronunţate de Judecătoria Slobozia este de 1,29 %, indicele de modificare este de 1,29 %,
iar indicele de casare este de 0 %.
Cumulând cele două statistici, rezultă că dintre cele 6047 hotărâri civile şi penale
pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015 şi atacate cu apel sau cu recurs respectiv
un număr de 830, 143 hotărâri au fost modificate şi 15 casate. Prin urmare, indicele de reformare
a hotărârilor în raport de numărul total al hotărârilor pronunţate de Judecătoria Slobozia este de
2,61 %, indicele de modificare este de 2,36 %, iar indicele de casare este de 0,25 %. 23
MATERIA NR.
HOTĂRÂRI
MODIFICATE
NR.
HOTĂRÂRI
CASATE
INDICE DE
REFORMARE
ÎN RAPORT
DE
HOTĂRĂRILE
PRONUNŢATE
Penal 17 0 1,29 %
Civil 126 15 2,98 %
Total 143 15 2,61%
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii).
Considerat ca unul dintre indicii de calitate a actului de justiţie, soluţionarea cauzelor într-
un termen rezonabil a constituit în anul 2015, la fel ca şi în anul anterior, o preocupare a
judecătorilor din cadrul Judecătoriei Slobozia şi, aceasta, atât pentru a se evita accentuarea
disconfortului procesual al justiţiabililor, cât şi pentru a se descongestiona rolul instanţei şi a se
menţine o încărcătură a şedinţelor de judecată la un nivel acceptabil de gestionat.
Urmărirea modului de respectare a acestui criteriu s-a făcut periodic, fiind identificate şi
aduse la cunoştinţa judecătorilor dosarele mai vechi de un an, astfel încât fiecare complet de
judecată să poată decide care este cea mai adecvată soluţie procedurală pentru finalizarea
judecării lor.
De principiu, soluţionarea cauzelor civile şi penale se realizează într-un termen rezonabil
cuprins între 0 lună şi 6 luni sau mai mare, în funcţie de complexitatea cauzelor deduse judecăţii,
în prezent pe rolul Judecătoriei Slobozia existând doar 178 dosare mai vechi de un an.
În cursul anului 2015, în materie penală, una din problemele ivite a fost legată de
desfăşurarea procedurii în camera preliminară. Au fost întâmpinate dificultăţi la comunicarea
copiei certificate a rechizitoriului către inculpat, precum şi la comunicarea cererilor şi excepţiilor
formulate în baza art. art. 344 din Noul Cod de procedură penală, tuturor părţilor din proces, după
pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 641/2014, întrucât adresa de domiciliu
a acestora nu era cea menţionată în actul de sesizare.
De asemenea, pe parcursul judecării cauzelor penale, o altă problemă a fost legată de
transferul inculpaţilor sau petenţilor arestaţi sau aflaţi în detenţie, în vederea participării la şedinţa
de judecată.24
Neaducerea acestora la termenele de judecată, în condiţiile în care Codul de procedură
penală dispune imperativ prezenţa lor pentru a se asigura o apărare completă, a atras în mai multe
dosare amânarea repetată a cauzelor şi nesoluţionarea acestora, cu consecinţa îngreunării actului
de justiţie. În acest sens amintim cauzele în care inculpaţii arestaţi sunt judecaţi în acelaşi timp şi
de alte instanţe judecătoreşti în alte cauze penale.
Un alt aspect ce trebuie avut în vedere la soluţionarea cauzelor penale complexe este
întinderea în timp a judecăţii, datorată unor motive obiective, cum sunt administrarea de
probatorii complexe, expertize contabile, financiar – bancare, criminalistice. De exemplu, o
expertiză criminalistică efectuată de Laboratorul Interjudeţean de Criminalistică durează peste 6
luni.
Alte cauze ce conduc la întârzierea judecăţii sunt: numărul mare al părţilor, neindicarea
corectă a numelui şi a domiciliilor părţilor în actul de sesizare a instanţei, realizarea procedurii de
citare şi comunicare a actelor procedurale în străinătate.
Având în vedere specificul cauzelor penale referitoare la infracţiunile de corupţie, este
necesară specializarea judecătorilor desemnaţi pentru judecarea acestor cauze în cadrul unor
cursuri sau seminarii ce ar fi în măsură să completeze cunoştinţele, mai ales în domenii
tangenţiale precum cele financiar – contabile, bancare, fiscale, etc.
În materie civilă, desfăşurarea procedurii de verificare şi regularizare a cererii de chemare
în judecată şi etapele ulterioare acesteia, până la fixarea primului termen de judecată, au avut ca
efect creşterea termenului de soluţionare a cauzelor.
Întârzierea în soluţionarea cauzelor în materie civilă a fost generată de întârzierea în
întocmirea rapoartelor de expertiză mobiliară şi imobiliară corelată cu numărul insuficient de
experţi tehnici – judiciari, întocmirea defectuoasă a expertizelor, fapt care conduce la efectuarea
unui supliment la expertiză sau o nouă expertiză, comportamentul părţilor care formulează cereri
de recuzare neîntemeiate a expertilor, solicită termene pentru încheierea tranzacţiilor judiciare
fără finalizarea demersurilor prin stingerea litigiului pe cale amiabilă, acordarea mai multor
termene de judecată pentru depunerea de către părţi a înscrisurilor, redactarea defectuoasă a
cererilor privind obiectul, motivarea în fapt şi în drept a acestora, nedepunerea într-un număr
suficient de exemplare a cererilor promovate precum şi a înscrisurilor, întocmirea greşită a
citaţiilor, a comunicărilor, a mandatelor, neemiterea adreselor dispuse de instanţă în termen util,
cererile de amânare a judecăţii formulate de apărători sau părţi, sancţionarea cu întârziere a
persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea actului de justiţie şi care prin neîndeplinirea
obligaţiilor stabilite de instanţă conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor.
Nu pot fi omise nici dosarele civile suspendate pentru lipsa părţilor sau la cererea lor, ori
în baza art. 155 indice 1 din Codul de procedură civilă/art. 242 alin. 1 din Noul Cod de procedură
civilă, din cauza neîndeplinirii de către părţi a obligaţiilor stabilite de instanţă, repuse pe rol cu
25
puţin timp înainte de a expira termenul legal de perimare, precum şi cele suspendate în temeiul
art. 244 Cod procedură civilă/art. 413 din Noul Cod de procedură civilă, durata relativ mare în
care se realizează procedura de comunicare şi notificare a actelor procedurale în materia
cooperării judiciare internaţionale.
În concluzie, analizând situaţia statistică a dosarelor mai vechi de 1 an înregistrate la
data de 31.12.2015, atât în materie civilă cât şi în materie penală, se observă că instanţa
înregistrează un număr de 178 dosare mai vechi de 1 an, respectiv 162 dosare în materie civilă şi
16 dosare în materie penală.
Se mai reţine că principalele cauze obiective ale întârzierii soluţionării cauzelor sunt
complexitatea probatoriului, având în vedere că se realizează judecata în primă instanţă, fluctuaţia
judecătorilor şi a personalului auxiliar prin promovare ori transfer, schema de personal
subdimensionată, realizarea cu întârziere a expertizelor dispuse şi celelalte aspecte mai sus
evidenţiate.
Îmbunătăţirea acestui indice de performanţă în activitatea instanţei se poate realiza
prin efectuarea unui control riguros al judecătorilor asupra propriului volum de dosare rulate şi
identificarea cauzelor obiective sau subiective ce au determinat prelungirea ciclului procesual,
prin urmărirea modului de realizare a măsurilor procesuale dispuse de către personalul auxiliar, în
vederea identificării deficienţelor ce influenţează soluţionarea cu celeritate a dosarelor, prin
perfecţionarea relaţiilor instanţei cu celelalte instituţii sau persoane care participă la realizarea
activităţii judiciare. Se mai impune şi analiza periodică a dosarelor mai vechi de 6 luni pentru
identificarea măsurilor ce ar putea fi luate în vederea urgentării soluţionării acestora.
Sintetic, durata de soluţionare a cauzelor, pe materii se prezintă astfel :
MateriaMateriaDosareDosare
soluționasoluționate (te (totaltotal))
Durata medie de soluţionare a cauzelor0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani
Nr. ds. soluționa
teProcent
(%)Nr. ds. soluționate
Procent(%)
Nr. ds. soluțio
nateProcent
(%)Nr. ds. soluțio
nateProcent
(%)
1 22 3344
(col. 3 X(col. 3 X 100/col.2)100/col.2)
5566
(col. 5 X(col. 5 X 100/col.2)100/col.2)
77
88(col. 7 X(col. 7 X 100/col.2100/col.2
))
991010
(col. 9 X(col. 9 X 100/col.2)100/col.2)
penal 13131313 11801180 89,87%89,87% 9595 7,24%7,24% 3232 2,44%2,44% 66 0,46%0,46%civil 43684368 33463346 76,60%76,60% 684684 15,66%15,66% 274274 6,27%6,27% 6464 1,47%1,47%proprietate intelectualălitigii cu profesioniştii
363363 266266 73,28%73,28% 6767 18,46%18,46% 2222 6,06%6,06% 88 2,20%2,20%
falimentlitigii de muncă
33 22 66,67%66,67% 00 0,00%0,00% 11 33,33%33,33% 00 0,00%0,00%
asigurări socialecontencios administrati
26
v şi fiscalTOTAL cauze
soluționate
60476047 47944794 79,28%79,28% 846846 13,99%13,99% 329329 5,44%5,44% 7878 1,29%1,29%
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare.
În scopul unificării practicii judiciare, pentru evitarea pronunţării unor hotărâri divergente
în probleme juridice identice, a fost instituit la nivel naţional un sistem de unificare a practicii
judiciare din care fac parte, recursul în interesul legii, reglementat, în materie civilă, de
dispoziţiile art. 514 - 518 Codul procedură civilă iar în materie penală de dispoziţiile art. 471 –
474 din Codul de procedură penală şi sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile
pentru dezlegarea unor probleme de drept, prevăzută de art. 519 - 521 Cod procedură civilă şi art.
475 – 477 din Codul de procedură penală, ambele instituţii de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie.
a) În privinţa recursului în interesul legii, în anul 2015 au fost pronunţate mai multe
decizii în interesul legii, dintre care următoarele cu relevanţă prin prisma competenţei generale şi
materiale a judecătoriei:
- Decizia 6/16.02.2015 privind interpretarea dispoziţiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 şi ale
Legii nr. 455/2001, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalităţii
procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de O.G. nr. 15/2002 privind
aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din
România;
- Decizia 8/27.04.2015 cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5)
raportat la art. 998-1000 din Codul de procedură civilă şi ale art. 54 din Legea nr. 304/2004, cu
referire la compunerea completului de judecată, tipul hotărârii care se pronunţă şi calea de atac
căreia îi este supusă hotărârea pronunţată;
- Decizia 9/25.05.2015 privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în
vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar,
constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002;
- Decizia 12/08.06.2005 referitoare la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii
de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are
doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia;
- Decizia 13/22.06.2015 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f)
şi art. 10 din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 94 şi 95 din Codul de procedură civilă, cu referire
la stabilirea naturii şi competenţei de soluţionare a cauzelor având ca obiect acţiuni în pretenţii
prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea
27
unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de
protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 şi Legea nr. 272/2004;
- Decizia 14/22.06.2015 cu privire la natura juridică a dobânzilor acordate pentru sumele
încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare pentru autovehicule şi taxă pentru
emisiile poluante provenite de la autovehicule, restituite prin hotărâri judecătoreşti şi cu privire la
momentul de la care aceste dobânzi încep să curgă;
- Decizia 19/05.10.2015 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-
1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr.
71/2011, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în
temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de
intrarea în vigoare a noului cod civil;
- Decizia 21/19.10.2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin.
(2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4
alin. (4) din O.G. nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din
sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în sensul neincluderii
echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se
stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
b) În ceea ce priveşte deciziile pronunţate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ,
anul 2015 poate fi privit prin prisma următoarelor decizii:
- Decizia 5/16.03.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă - Dosar nr. 17/1/2014/HP/C - Decizia nr. 5 din 16 martie 2015 cu privire la modul de
interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, art. 1528 din Codul
civil, în corelare cu dispoziţiile art. 4, art. 33 alin. (1), art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a
imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România;
- Decizia 7/27.04.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă - Dosar nr. 16/1/2014/HP/C - Decizia nr. 7/2015 cu privire la modalitatea de interpretare a
dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 17 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, raportate la
prevederile O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca
obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;
- Decizia 21/22.07.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă - Dosar nr. 199/1/2015 - Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 cu privire la interpretarea şi
aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1523 alin. (2) lit. d)
din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii şi art. 1088 din Codul civil de
la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 şi art. 1535 din Codul civil, în
28
sensul că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de
plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acţiunii;
- Decizia 23/27.09.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă – Dosar nr. 1.367/1/2015 - Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 cu privire la modul de
interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor;
- Decizia 26/21.09.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă – Dosar nr. 1.622/1/2015 - Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015 cu privire la modul de
interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor;
- Decizia 28/21.09.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă – Dosar nr. 1924/1/2015 - Decizia nr. 28 din 21.09.2015 cu privire la dezlegarea modului
de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi
a prevederilor art. 130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă;
- Decizia 34/16.11.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie
civilă – Dosar nr. 2780/1/2015 - Decizia nr. 34 din 16 noiembrie 2015 referitoare la modul de
interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, privind
posibilitatea actualizării în cadrul executării silite a cheltuielilor de judecată stabilite printr-o
hotărâre judecătorească.
În materie penală, în cursul anului 2015, au fost pronunţate atât hotărâri pentru
asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti cât şi
hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, relevantă în acest sens şi cu impact
major asupra întregului sistem judiciar fiind Decizia nr. 15/2015 pronunţată de către Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie prin care s – a statuat faptul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.
348 din Codul penal, fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în
cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea
nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau
activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal, această chestiune primind, pentru o perioadă mai mare
de 10 ani, interpretări şi soluţionări diferite din partea instanţelor judecătoreşti şi a organelor de
urmărire penală.
În continuare dorim să evidenţiem faptul că judecătorii din cadrul Judecătoriei Slobozia
sunt în permanenţă preocupaţi să asigure deplina previzibilitate a legii, care include şi formarea
unei practici unitare, pentru a asigura, în consecinţă, un proces echitabil justiţiabililor. În anul
2015 nu au existat tipuri de cauze în care practica să fie neunitară la nivelul instanţei.
29
Au existat unele soluţii diferite cu privire la cererile de învestire cu formulă executorie a
proceselor – verbale de constatare a contravenţiei, formulate de C.N.A.D.N.R., în sensul că unii
dintre colegi au admis aceste cereri iar alţi colegi le-au respins fie pe motiv că procesul-verbal de
constatare a contravenţiei nu a fost comunicat potrivit Deciziei I.C.C.J. nr. 10/2013 pronunţată în
recurs în interesul legii, fie pe motiv că procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu poartă
semnătura agentului constatator, însă după admiterea căilor de atac de către judecătorii din cadrul
Tribunalului Ialomiţa, practica a fost uniformizată.
Cea mai importantă măsură luată şi în anul 2015 pentru unificarea practicii judiciare a fost
organizarea periodică de întâlniri cu toţi judecătorii instanţei, la care s-au discutat probleme de
drept. În cadrul acestor întâlniri, în problemele de drept dezbătute s-a ajuns la un punct de vedere
unitar.
Au mai contribuit în mod decisiv la rezolvarea problemei practicii neunitare informările
pe care judecătorii le primesc cu privire la hotărârile pronunţate de alte instanţe, deciziile Curţii
Constituţionale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului
ori ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. De asemenea, judecătorii sunt periodic informaţi
despre rezultatul întâlnirilor organizate de Curtea de Apel Bucureşti cu judecătorii care activează
în raza acestei instanţe pentru unificarea practicii judiciare.
În plus, formarea continuă a magistraţilor a contribuit, de asemenea, la rezolvarea
problemelor de practică neunitară.
I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar.
Printre hotărârile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
cu impact asupra sistemului judiciar amintim :
- Hotărârea din 17 martie 2015 în cauza Ignătescu şi alţii împotriva României în care
Curtea a hotărât că au fost încălcate art. 6§1 şi art.1P1 ca urmare a nepunerii în executare a
deciziei din data de 5 noiembrie 2002, pronunţată de către Curtea de Apel Suceava. Conform
acestei decizii, debitorii: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Chiţoi Vasile şi
Salvari Dumitru au fost obligaţi să deschidă drumul în suprafaţă de 177 mp identic cu parela
5104/1 din CF 508 a comunei Câmpulung Moldovenesc, conform variantei a II-a din raportul de
exepertiză întocmit de inginer Huţanu Vasile;
- Hotărârea din 19 mai 2015 în cauza Căpitan şi alţii împotriva României în care Curtea a
hotărât că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;
astfel, ţinând seama de complexitatea procedurilor de executare, comportamentul părţilor şi
natura reparaţiilor, s-a constatat că autorităţile nu au depus toate eforturile necesare pentru a
30
executa integral şi în timp util hotărârile pronunţate în favoarea reclamanţilor, hotărâri care
constituie bunuri în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;
- Hotărârea din 19 mai 2015 în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva
României în care curtea a considerat că reclamanţii nu au beneficiat de judecarea cauzei lor într-
un termen rezonabil; astfel, s-a hotărât că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în ceea ce
priveşte durata procedurii, prelungirea acesteia fiind imputabilă autorităţilor, precum şi faptul că
instanţele interne au avut nevoie de trei ani pentru a pronunţa o primă decizie valabilă pe fondul
cauzei şi de aproximativ doi ani în plus pentru a pronunţa o decizie definitivă;
- Hotărârea din 10 februarie 2015 în cauza Colac împotriva României – Curtea a constatat
încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie coroborat cu art. 6 § 3 lit. d din Convenţie; pentru a constata
încălcarea convenţiei, Curtea a stabilit că instanţele din România nu au dat ocazia reclamantului
să adreseze întrebări unor martori ale căror depoziţii au fost avute în vedere la pronunţarea
condamnării nici în etapa urmăririi penale, nici în instanţă. În plus, a stabilit Curtea, că
autorităţile interne nu au respectat normele de procedură penală în vigoare la momentul faptelor,
care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa martorilor iar declaraţiile date în etapa
urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost citite în proces înainte de a fi admise ca
probe.
I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar.
-pentru judecători:
La nivel centralizat, în cursul anului 2015 au fost selecţionaţi să participe la cursurile de
perfecţionare profesională organizate de către INM magistraţii din cadrul instanţei, astfel cum
şi-au manifestat opţiunile de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi
de programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM.
Judecătorii din cadrul Judecătoriei Slobozia au participat şi la diferite seminarii organizate
de C.S.M., I.N.M., C.A.B. sau alte organizaţii.
Totodată, au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde sunt discutate
problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul unificării practicii judiciare; de
fiecare dată a participat şi un reprezentant al Judecătoriei Slobozia.
În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ profesional în care
s-au analizat soluţiile pronunţate, practica de casare, identificarea problemelor de practică
neunitară, prelucrarea legislaţiei nou apărute, dezbaterea reglementărilor care ridică probleme de
interpretare.
31
NR.CRT.
DATA/ORA TEMATICA REFERENT /MODERATOR
1. 16.01.2015 ora 14,00 Pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare după apariţia Legii nr.17/2014.
Vernea Sorin Alexandru
2. 20.02.2015 ora 14,00 Divorţul prin acord. Păduraru George Cristian
3. 20.03.2015 ora 14,00 Procedura regularizării conform art.194-197 Noul Cod de procedură civilă.
Leanca Cosmin
4. 24.04.2015 ora 14,00 Natura contractului de vânzare-cumpărare în Noul Cod civil.
Oanea Andreea
5. 22.05.2015 ora 14,00 Denunţarea unilaterală a contractelor sinalagmatice.
Zamfir Alexandra Ioana
6. 12.06.2015 ora 14,00 Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Vernea Sorin Alexandru
7. 25.09.2015 ora 14,00 Violarea vieţii private în Noul Cod penal.
Păduraru George Cristian
8. 23.10.2015 ora 14,00 Medierea în penal. Leanca Cosmin
9. 20.11.2015ora 14,00
Modificări aduse de Noul Cod penal în materia circumstanţelor atenuante.
Oanea Andreea
10. 11.12.2015 ora 14,00 Măsurile preventive. Zamfir Alexandra Ioana
De asemenea, au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat recursuri în
interesul legii, precum şi hotărârile CEDO.
Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii instanţei în ceea ce
priveşte pe judecătorii stagiari; potrivit Regulamentului de Ordine Interioară, preşedintele
organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna
desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a preşedintelui, întrucât are
impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie să fie stimulaţi în abordarea unei conduite
profesionale responsabile în toate dimensiunile activităţii lor.
În cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii echilibrate (un
număr adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi judiciare diversificat, care să
permită judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor sectoarelor de activitate a instanţei), care să
poată fi îndeplinite de aceştia în concordanţă cu capacităţile profesionale.
32
De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat într-un volum
rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice.
Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în participarea la
bunul mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul lor tânăr, entuziast, a adus
elemente de noutate benefice.
Astfel, preşedintele instanţei a urmărit modul în care judecătorii stagiari s-au familiarizat
cu specificul activităţii din cadrul instanţei, coordonând desfăşurarea stagiului acestora în bune
condiţii.
- pentru personalul auxiliar de specialitate
În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ profesional, menite să
completeze formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, în anul 2015 calendarul
întâlnirilor fiind următorul:
NR.CRT.
DATA/ORA TEMATICA REFERENT /MODERATOR
1. 16.01.2015 ora 14,00
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă în Noul Cod de procedură civilă.
Moldoveanu Titi
2. 20.02.2015 ora 14,00
Camera preliminară. Durată. Măsuri premergătoare. Procedură.
Barză Irina Andreea
3. 20.03.2015 ora 14,00
Înaintarea dosarelor în căile de atac. Popa Alina Ionela
4. 24.04.2015 ora 14,00
Arestul la domiciliu. Anghel Mădălina
5. 22.05.2015 ora 14,00
Reprezentarea judiciară convenţională a părţilor în procesul civil.
Moldoveanu Iuliana
6. 12.06.2015 ora 14,00
Citarea, comunicarea actelor procedurale.
Dermengiu Cătălina
7. 25.09.2015 ora 14,00
Nulitatea actelor de procedură. Frâncu Liliana
8. 23.10.2015 ora 14,00
Cererea de chemare în judecată. Regularizarea cererii.
Bălănescu Nina
9. 20.11.2015ora 14,00
Participanţii în procesul civil. Frîncu Dochia
10. 11.12.2015 ora 14,00
Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ, desfăşurată în procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.
Ghionoiu Claudia
De asemenea, în cursul anului 2015, grefierii au participat la sesiuni de pregătire
organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate de la Bucureşti, Bîrlad,
Constanţa, Sovata, Iaşi.
33
CAPITOLUL IIPRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII
SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015
În materie civilă evidenţiem :
- Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art. 6
alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in
natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in
Romania, precum si pentru prorogarea unor termene a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 226 din 2 aprilie 2015. Legea nr. 65/2015 a prelungit termenul pana la care Agentia
Domeniilor Statului da publicitatii si transmite Autoritatii Nationale pentru Restituirea
Proprietatilor lista imobilelor din Fondul national. Daca initial Agentia trebuia sa publice lista
imobilelor pana la 1 ianuarie 2015, data limita s-a prelungit la 1 mai 2015.
- Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 a fost republicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015. Actul normativ stabileste regimul
general al cadastrului si publicitatii imobiliare, organizarea activitatii de cadastru sau organizarea
lucrarilor sistematice de cadastru in vederea inscrierii in cartea funciara. Referitor la publicitatea
imobiliara, sunt reglementate: evidenta cadastral-juridica, procedura de inscriere in cartea
funciara sau sanctiunile prevazute de lege.
- Ordonanta Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevazute de
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor a fost publicata in
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie 2015.
De asemenea amintim :
- Republicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015
- Publicarea în M. Of. nr. 964 din 24 decembrie 2015 a O.U.G. nr. 62/2015 pentru
prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă
- Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 485 din 23 iunie 2015 referitoare la
excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) şi art.486
alin.(3) din Codul de procedură civilă.
- Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 895 din 17 decembrie 2015
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de
procedură civilă ;
34
II. În materie penală :
- Publicarea în M. Of. nr. 473 din 30 iunie 2015 a O.U.G. nr. 24/2015 pentru
modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală
Materie civilă.
1. Republicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015
Republicarea a fost realizată în temeiul art. XIV din Legea nr. 138/2014 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi
pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014.
Legea nr. 134/2010 a fost anterior republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 545 din 3
august 2012 în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
134/2010 privind Codul de procedură civilă, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 134/2010 a fost iniţial publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 485 din 15
iulie 2010, modificată şi completată prin Legea nr. 76/2012 şi rectificată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 542 din 3 august 2012.
Consecinţa imediată a acestor republicări, implicit a celei din data de 10.04.2015, o
constituie renumerotarea articolelor Codului de Procedură Civilă ca urmare a inserării în
cuprinsul acestuia a modificărilor succesive pe care Legea nr. 134/2010 le-a suferit în intervalul
scurs de la intrarea sa în vigoare, până la data republicării.
2. Publicarea în M. Of. nr. 964 din 24 decembrie 2015 a O.U.G. nr. 62/2015 pentru
prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă
Potrivit articolului unic al acestui act normativ „Termenele prevăzute la art. XII alin. (1),
art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri
pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii
nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1
ianuarie 2017. Dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin.
35
(2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum
şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu
modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până
la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.
Cauzele care au condus la amânarea intrării în vigoare a acestor dispoziții legale s-au
rezumat la raţiuni ce ţin de imposibilitatea obiectivă de desfășurare a cercetării procesului și,
după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu, de necesitatea bugetarii corespunzătoare a
acestor măsuri, precum și de realizarea lucrărilor de infrastructură, pentru acoperirea necesităților
identificate, cu implicarea directă a instituțiilor sistemului justiției civile.
Ca urmare a acestei amânări, dispozițiile art. 240 Cod Procedură Civilă nu îşi pot produce
efectele şi pe cale de consecinţă, şi în continuare, cercetarea procesului şi dezbaterea fondului se
va desfăşura în şedinţă publică.
3. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 485 din 23 iunie 2015 referitoare la
excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) şi art.486
alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Din dispozitivul şi din considerentele acestei decizii rezultă că persoanele juridice,
entităţile prevăzute de lege şi orice alte organizaţii (instituţii) legal înfiinţate, beneficiază de
garanţiile dreptului la un proces echitabil întocmai ca o persoană fizică şi, aplicând mutatis
mutandis raţionamentul cuprins în considerentele Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014,
raţionament referitor la obligativitatea reprezentării prin avocat a persoanelor fizice în recurs,
Curtea a constatat că obligaţia reprezentării şi asistării prin consilier juridic sau avocat pentru
exercitarea recursului echivalează cu o condiţie de admisibilitate a exercitării unei căi de atac
precum şi faptul dreptul de a avea un reprezentant convenţional este transformat într-o obligaţie,
în cazul recursului.
Concluzionând, şi în cazul persoanelor juridice (indiferent că sunt de drept public sau de
drept privat), textul de lege criticat restrânge liberul acces la justiţie şi dreptul la apărare.
4. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 895 din 17 decembrie 2015
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.641 şi art.666 din Codul de
procedură civilă
Prin decizia sus menţionată Curtea Constituţională a stabilit ca dispozițiile art. 641 şi art.
666 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), prin
prisma exercitării de către executorii judecătorești a unei activităţi specifice instanțelor
36
judecătoreşti, precum si ale art. 21 alin. (3) si art. 124, în raport de faptul că declanșarea
procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, in acest fel, pe de o parte,
exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității si independenţei autorităţii,
nu sunt respectate, iar pe de alta parte înfăptuirea justiției este "delegată" executorului
judecătoresc.
De asemenea, Curtea a reținut încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât
legiuitorul nu a respectat Decizia CCR nr. 458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele
constituționale stabilite prin aceasta.
O consecinţă importantă ce ar putea fi anticipată este aceea că, în viitor, competenţa
generală a încuviinţării procedurii executării silite va reveni din nou instanţelor judecătoreşti.
Materie penală
De la intrarea în vigoare a noii legislaţii, au existat numeroase intervenţii atât asupra
normelor de drept material cât şi asupra celor de procedură, intervenţii realizate, de cele mai
multe ori, de către judecătorii Curţii Constituţionale prin constatarea încălcării drepturilor sau
libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României. Relevante în acest sens sunt
deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 712/2014 publicată în M. Of. al României nr. 33
din 15.01.2015 şi nr. 361 /2015 publicată în M. Of. al României nr. 419 din 12.06.2015, decizii
prin care s – a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 211 – 217 din Codul de procedură
penală, referitoare la măsura preventivă a controlului judiciar, şi art. 222 din Codul de procedură
penală, referitoare la măsura preventivă a arestului la domiciliu, motivat de faptul că, prin
omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul acestor articole termenul şi durata maximă a
măsurilor preventive a controlului judiciar şi a arestului la domiciliu, sunt încălcate dispoziţiile
constituţionale cuprinse în art. 23 – libertatea individuală, art. 25 – libera circulaţie, art. 26 - viaţa
intimă, familială şi privată, art. 39 - libertatea întrunirilor, art. 41 - munca şi protecţia socială a
muncii şi, respectiv în art. 53 - restrângerea exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale.
Dispoziţiile legale anterior menţionate au fost puse în acord cu principiile statuate de
Constituţia României prin O.U.G. nr. 82/2014 şi O.U.G. nr. 24/2015 emise de către Guvernul
României.
Totodată, un impact major asupra activităţii judecătorilor care soluţionează dosare în
materie penală dar şi asupra personalului auxiliar, cu consecinţe directe asupra volumului de
muncă, a fost generat de deciziile Curţii Constituţionale a României prin care s-a constatat că
procedurile care nu implică participarea procurorului şi citarea părţilor sunt neconstituţionale
fiind încălcat astfel dreptul părţilor la un proces echitabil în componenta sa privind
contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor.
37
CAPITOLUL III
INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar.
Independenţa magistratului este premisa statului de drept şi garanţia fundamentală a unei
corecte judecăţi şi a unui proces echitabil.
În cadrul activităţii lor, judecătorii trebuie să asigure dreptul oricărei persoane la un proces
echitabil. Aceştia vor promova dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi public, într-o
perioadă de timp rezonabilă, în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, constituită conform
legii, în vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor civile ale acesteia sau în cazul oricărei acuzaţii
penale împotriva sa.
Totodată, pentru a vorbi de o reală independenţă a judecătorilor, trebuie să nu existe
imixtiuni ale politicului în activitatea de justiţie, să nu existe încercări ale justiţiabililor de a
influenţa soluţia instanţei, iar mediatizarea unor cauze nu trebuie să fie excesivă şi incorectă.
De aceea, judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia
profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii
care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor verificării,
poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice
altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
În cursul anului 2015, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Slobozia nu a formulat
cerere de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale, astfel cum această
cerere este reglementată în art. 30 din Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, şi nici nu au fost constatate disfuncţionalităţi sub aspectul respectării independenţei
judecătorilor.
Evaluarea profesională a judecătorilor trebuie, într-adevăr, să fie înţeleasă ca o măsură ce
asigură motivarea/stimularea magistraţilor în vederea creşterii calităţii actului de justiţie. În
vederea obţinerii unor rezultate care să reflecte într-o mare măsură calitatea actului de justiţie şi
profesionalismul oamenilor angajaţi în înfăptuirea ei, este necesar ca procesul de evaluare să fie
unul transparent şi accesibil, atât pentru evaluat cât şi pentru evaluatori. De asemenea, procesul
de evaluare trebuie să respecte principiul independenţei magistraţilor, astfel încât magistratul să îl
perceapă ca un mijloc de stimulare şi nu ca pe un mijloc de constrângere.
Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi calificativele acordate asupra
carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a judecătorilor, reglementată prin Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, i s-a dat importanţa cuvenită şi în cadrul
Judecătoriei Slobozia.
38
În cursul anului 2015, ca urmare a faptului că un număr insuficient de judecători
îndeplinesc condiţia de vechime în privinţa evaluării pentru a putea face parte din comisia de
evaluare, nu a fost posibilă constituirea în cadrul instanţei a unei comisii de evaluare a
judecătorilor.
În aceste condiţii, evaluarea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Slobozia a fost realizată
de către comisia de evaluare constituită la nivelul Tribunalului Ialomiţa.
De asemenea, trimestrial, judecătorii stagiari - doamna judecător Oanea Andreea şi
doamna judecător Zamfir Alexandra Ioana - au fost evaluaţi de către judecătorul coordonator de
stagiu – preşedintele instanţei d-nul judecător Şerban Nicolae - prin întocmirea referatelor şi a
fişei de stagiu.
A existat o preocupare permanentă a judecătorilor pentru informarea, respectiv
cunoaşterea şi respectarea standardelor de evaluare, astfel cum au fost stabilite prin Ghidul de
evaluare aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul stimulării
dezvoltării profesionale.
În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorilor din cadrul instanţei, în anul
2015 nu s-a pus problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare şi niciun judecător din cadrul
instanţei nu a fost sancţionat.
De asemenea, în anul 2015, ca urmare a comiterii unei abateri s-a aplicat o singură
sancţiune disciplinară unui grefier din cadrul Judecătoriei Slobozia, iar personalul contractual al
instanţei nu a fost sancţionat disciplinar.
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar.
În ceea ce priveşte răspunderea penală a judecătorilor din cadrul instanţei, în anul 2015
niciun judecător din cadrul instanţei nu a fost sancţionat.
De asemenea, în anul 2015 nu s-a aplicat nicio sancţiune penală personalului auxiliar şi
contractual al instanţei.
CAPITOLUL IV
ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA
INTERNAŢIONALĂ
Aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a impus tuturor
autorităţilor române, inclusiv instanţelor judecătoreşti, îndeplinirea obligaţiei de promova şi de a
asigura respectarea valorilor care au stat la baza întemeierii Uniunii, scopul final fiind acela de a
39
crea pentru cetăţeanul european un spaţiu larg în care acesta să îşi poată manifesta pe deplin
drepturile ce i-au fost conferite.
Dincolo de perspectivele pe termen lung şi de rolul structural pe care instanţele de
judecată îl au în dezvoltarea şi menţinerea ordinii sociale în cadrul unor structuri statale şi
suprastatale, coordonatele judiciare ale dezvoltării spaţiului european şi al cooperării sunt date de
mecanismele de interacţiune instituţională în materie civilă şi în materie penală.
Cooperarea judiciară în materie civilă are ca obiectiv o mai strânsă colaborare între
autorităţile statelor membre. Aceasta caută să elimine obstacolele legate de incompatibilităţile
existente între diferitele sisteme juridice şi administrative, pentru a facilita astfel accesul la
justiţie. Piatra de temelie a cooperării în materie civilă este principiul recunoaşterii reciproce şi
executării hotărârilor şi deciziilor extrajudiciare. Cooperarea judiciară în materie civilă contribuie
la Spaţiul de justiţie, libertate şi securitate prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene.
Combaterea infracţionalităţii presupune consolidarea dialogului şi a acţiunilor între
autorităţile judiciare în materie penală din statele membre. De aceea, Uniunea Europeană (UE) a
creat organe specifice pentru a facilita asistenţa reciprocă. Eurojust şi Reţeaua judiciară
europeană sprijină cooperarea între autorităţile judiciare. Cooperarea judiciară în materie penală
se bazează pe principul recunoaşterii reciproce a sentinţelor şi a hotărârilor judiciare de către
statele membre. Aceasta implică apropierea legislaţiilor naţionale în domeniu şi aplicarea unor
norme minime comune. Normele minime se referă, în principal, la admisibilitatea probelor şi la
drepturile victimelor infracţiunilor, precum şi ale persoanelor care fac obiectul unor proceduri
penale. Introdusă de Tratatul de la Maastricht în 1993, cooperarea judiciară în materie penală este
prevăzută de Titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Ca în fiecare an, instanţa s-a implicat în mod activ în promovarea şi asigurarea unui set de
valori comune statelor europene prin realizarea unei bune cooperări judiciare în materie civilă şi
penală cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv prin respectarea drepturilor cetăţenilor
inclusiv prin aplicarea şi garantarea standardelor de protecţie institutite la nivel european şi prin
aplicarea dreptului Uniunii în cauzele aflate în competenţa Judecătoriei Slobozia.
Analizând în mod punctual activităţile circumscrise cooperării judiciare în materie civilă,
vom evidenţia, în primul rând, faptul că s-a intensificat colaborarea cu organele judiciare ale
statelor membre, prin obţinerea rapidă şi corespunzătoare de probe, prin mijlocirea instrumentelor
de cooperare la nivel european.
În al doilea rând, comunicarea actelor de procedură în străinătate şi efectuarea unor
asemenea acte se poate realiza în continuare cu eficienţa necesară garantării celerităţii actului de
justiţie.
40
În acest sens, evidenţiem utilitatea unor mecanisme de cooperare precum cele instituite de
Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie
2007 care are ca obiectiv simplificarea și accelerarea transmiterii între statele membre a actelor
judiciare și extrajudiciare, în scopul comunicării sau notificării și, prin urmare, a creșterii
eficacității și rapidității procedurilor judiciare. În scopul simplificării și accelerării cooperării
între jurisdicțiile statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă și comercială,
Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1206/2001. În scopul ameliorării, simplificării și
accelerării cooperării judiciare dintre statele membre și favorizării accesului la justiție pentru
persoanele aflate în litigii transfrontaliere, prin Decizia nr. 2001/470/CE din 28 mai 2001 a
Consiliului a fost creată o Rețea Judiciară Europeană în materie civilă și comercială. Rețeaua
este compusă din punctele de contact desemnate de statele membre, din autoritățile centrale
prevăzute în anumite instrumente ale Uniunii, din magistrații de legătură și din alte autorități cu
responsabilități în domeniul cooperării judiciare dintre actorii statali (judecători, autorități centrale). Decizia nr. 2001/470/CE a fost modificată prin Decizia nr. 568/2009/CE a
Parlamentului European și a Consiliului care viza extinderea și întărirea misiunilor repartizate
Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială. O inovație importantă introdusă de
noua decizie constă în deschiderea rețelei ordinelor profesionale care reprezintă profesioniștii din
domeniul dreptului, în special avocații, notarii și executorii judecătorești.
Cooperarea judiciară în materie penală, în anul recent încheiat, a fost ilustrată prin 6
cauze având ca obiect mandat european de arestare nefiind înregistrată nici o cauză având ca
obiect extrădare activă în temeiul Legii nr. 302/2004. Această situaţie este o expresie concretă a
nivelului de cooperare existent. Lipsa unui număr mare de cauze care necesită interacţiuni cu
organele judiciare străine nu poate fi privită ca un dezavantaj în condiţiile în care dimensiunea
criminalităţii cu element de extraneitate la nivelul circumscripţiei Judecătoriei Slobozia este dată
de aceste statistici.
Ca şi repere normative ale cooperării judiciare în materie penală, majoritatea actelor au
fost fundamentate pe Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de
arestare (MEA) care a revoluționat sistemul de extrădare clasic, adoptând norme fiabile
instituţionale, precum limitarea motivelor care pot fi invocate pentru a refuza executarea,
transferul procesului decizional de la autoritățile politice către cele judiciare, posibilitatea de a
preda resortisanți ai statului de executare și termene clare pentru executarea fiecărui MEA.
Punerea în aplicare a MEA a întâmpinat anumite dificultăți, atât la nivelul UE, cât și la nivel
național. Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană își pot aduce o contribuție importantă
în domeniul asistenței juridice reciproce și al cererilor de MEA. La 27 februarie 2014,
Parlamentul a adoptat o rezoluție cuprinzând recomandări adresate Comisiei, referitoare la
revizuirea MEA.
41
Ca şi reţele de cooperare complementare, respective instrumente instituţionale
corespunzătoare nevoilor de cooperare, vom puncta existenţa Eurojust, un organ al Uniunii
Europene înființat în 2002 printr-o decizie a Consiliului, modificată în decembrie 2008. Eurojust
încurajează și îmbunătățește coordonarea anchetelor și a urmăririlor penale între autoritățile
competente din statele membre, îndeosebi prin facilitarea acordării de asistență juridică
transfrontalieră reciprocă și punerea în aplicare a cererilor de extrădare și a mandatelor europene
de arestare. Tratatul de la Lisabona prevede următoarele: „Pentru combaterea infracțiunilor care
aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotărând prin regulamente în
conformitate cu o procedură legislativă specială, poate institui un Parchet European, pornind de la
Eurojust”. Se prevede totodată posibilitatea ca, într-o etapă ulterioară, competențele Parchetului
European să fie lărgite, pentru a include criminalitatea gravă care prezintă o dimensiune
transfrontalieră. La 17 iulie 2013, Comisia a prezentat propuneri legislative privind instituirea
Parchetului European și reformarea Eurojust, care urmează să devină Agenția UE pentru
Cooperare în Materie de Justiție Penală.
Experienţa pe care am acumulat-o până în prezent va îmbunătăţi activitatea viitoare a
Judecătoriei Slobozia în materie de cooperare judiciară, mai ales în condiţiile în care s-a remarcat
o creştere constantă a cauzelor în care una dintre părţi îşi are domiciliul într-un alt stat membru
UE decât România. Această situaţie se datorează faptului că un număr relativ mare de români şi-
au exercitat dreptul fundamental de a alege să locuiască şi să lucreze într-un alt stat membru decât
cel de cetăţenie.
Pe parcursul anului recent încheiat, au fost asigurate, în procedurile penale şi civile, acele
garanţii procedurale fără de care echitatea procedurii nu ar mai fi realizată. Astfel, în cauzele
având ca obiect măsuri preventive de natură penală s-a acordat o importanţă hotărâtoare libertăţii
individului şi caracterului excepţional al privării acestuia de libertate iar în cauzele de dreptul
familiei, instanţa a contribuit la realizarea intereselor superioare ale minorilor şi la respectarea
vieţii de familie a fiecărui cetăţean. Totodată, o deosebită atenţie s-a acordat respectării vieţii
private a individului, în sensul ocrotirii confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale acestuia,
neexistând nicio situaţie în care date confidenţiale să ajungă pe căi nelegale în publicaţiile presei,
fără a limita dreptul de acces la informaţii de interes public, în condiţiile legii.
În final, un indicator al calităţii activităţii judiciare în spaţiul european este că în tot mai
multe cauze, magistraţii Judecătoriei Slobozia au aplicat dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, preluate şi de Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene, şi au acordat întotdeauna prioritate prevederilor europene mai favorabile
cetăţeanului, conform dispoziţiilor constituţionale.
CAPITOLUL V
42
RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM
ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
Obiectivul principal urmărit de conducerea instanţei nu poate fi altul decât îmbunătăţirea
actului de justiţie, atât prin acurateţea juridică a soluţiilor pronunţate, cât şi prin realizarea
acestuia în condiţii optime şi într-o perioadă de timp rezonabilă şi utilă celui ce a solicitat
înfăptuirea justiţiei.
În acest scop se impune realizarea unei bune şi corecte colaborări cu ceilalţi participanţi
care îşi aduc aportul la realizarea actului de justiţie, cu instanţele de acelaşi grad şi instanţele
superioare, cu C.S.M. – ul şi celelalte instituţii, precum şi cu societatea civilă .
A existat în permanenţă o preocupare pentru asigurarea unor condiţii bune pentru
desfăşurarea activităţii, pentru identificarea corectă a necesităţilor şi dificultăţilor, urmărindu-se
realizarea unei colaborări permanente cu conducerea Tribunalului Ialomiţa şi a Curţii de Apel
Bucureşti .
În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu instanţele (superioare sau egale
în grad), activitatea Judecătoriei Slobozia s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege şi de
regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.
În cadrul instanţei s-au adus la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM care vizează
activitatea judecătorilor. De asemenea, instanţa a răspuns solicitărilor din adresele Consiliului
Superior al Magistraturii în timp util.
În anul 2015, comunicarea cu C.S.M. s-a efectuat în bune condiţii, prin realizarea unui
schimb de informaţii operativ şi eficient.
Totodată, s-a asigurat în condiţiile legii colaborarea cu Parchetul de pe lângă
Judecătoria Slobozia şi cu organele de poliţie. Nu s-au constatat disfuncţionalităţi în ceea ce
priveşte colaborarea cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia şi cu organele de poliţie aflate
sub supravegherea procurorilor.
Cooperarea cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia a fost
bună, nefiind semnalate aspecte negative în acest privinţă. S-a asigurat procurorilor posibilitatea
de a studia în condiţii optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate
cauzele penale şi civile în care participarea procurorului este obligatorie.
În raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu
experţii judiciari, colaborarea trebuie să pornească de la premiza că aceşti participanţi la
realizarea actului de justiţie au un aport indispensabil, motiv pentru care trebuie încurajată o
conduită reciprocă de respect şi de responsabilitate.
Colaborarea bună cu Baroul Ialomiţa a avut în vedere, pe de o parte, plata onorariului
pentru asistenţa juridică acordată în materie penală (potrivit procedurii prevăzute în Protocolul
43
încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România), cât şi
împrejurările în care s-a încuviinţat ajutorul public judiciar sub forma asigurării unor servicii de a
reprezentare judiciară prin avocat (potrivit OUG nr. 51/2008), avocaţii răspunzând tuturor
solicitărilor instanţei, în sensul acordării asistenţei juridice din oficiu. Pe de altă parte, se impune
stabilirea unui standard de calitate în conduita profesională a avocaţilor, prin monitorizarea
participării acestora la actul de justiţie, atât din perspectiva prezenţei lor, cât şi din perspectiva
substanţei asistenţei sau reprezentării, pentru evitarea unei apărări formale, în scopul apărării
dreptului cetăţeanului la un proces echitabil.
Aceeaşi bună colaborare s-a realizat şi cu consilierii juridici, precum şi cu mediatorii
din judeţul Ialomiţa.
Comunicarea cu experţii judiciari a avut drept obiectiv principal depunerea lucrărilor
într-un termen rezonabil, aceasta fiind cauza obiectivă principală ce conduce la tergiversarea
proceselor. Conducerea instanţei a manifestat interes pentru aducerea la cunoştinţa personalului a
tuturor informaţiilor noi în domeniu (actualizarea listelor de experţi, corespondenţa relevantă
purtată cu organismele de conducere ale experţilor).
În raporturile cu mass – media, trebuie pornit de la premisa că rolul instituţiilor de
presă este acela de a fi „gardianul democraţiei” şi, aşadar, trebuie să poată avea acces şi la date
ale activităţii de judecată, întrucât puterea judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.
De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii consecvent, deschis, cu jurnaliştii de la
toate instituţiile de presă, indiferent de audienţa lor (naţională, regională sau locală). De altfel,
majoritatea solicitărilor de acces liber la informaţiile de interes public aparţin jurnaliştilor şi, până
în prezent, cererile au fost soluţionate în mod favorabil, cu respectarea cerinţelor legale.
Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul în general, reprezintă, în fapt, esenţa
activităţii instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial,
credibil şi eficient, ca o condiţie esenţială pentru consolidarea principiilor statului de drept şi
asigurarea supremaţiei legii.
De aceea trebuie acordată maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii Biroului de
Informaţii Publice şi de soluţionare a petiţiilor, activităţilor desfăşurate de purtătorul de cuvânt, se
impune îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii activităţii judiciare, întrucât publicul are
dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-
şi exercita drepturile recunoscute de o societate democratică.
În cadrul Judecătoriei Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor prin
intermediul judecătorului de serviciu şi a grefierului desemnat cu repartizarea aleatorie, care are
un program zilnic de la 8,30 la 12,30. De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul
justiţiabililor, s-au pus la dispoziţia acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la
justiţie şi comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public se realizează prin afişarea
44
acestora în spaţii special amenajate şi prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei, scop în
care site-ul este actualizat permanent. În acelaşi scop şi în cursul anului 2015 a funcţionat, în sala
paşilor, un punct de informaţii (info-chioşc).
Raporturile cu societatea civilă
Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la respectarea valorilor
şi legilor într-un stat democratic.
În cursul anului trecut (2015), imaginea justiţiei în societate a continuat să fie afectată din
diverse motive, astfel că percepţia cetăţenilor nu a fost una dintre cele mai bune. În acest context,
societatea civilă a devenit mai interesată de rezultatele sistemului judiciar iar instanţele de
judecată şi-au arătat interesul pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă
pentru o percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii cu
societatea civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile informaţii de
interes public, iar instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele comunicate de societăţile civile
şi organismele interesate şi a oferit datele statistice solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a
sistemului judiciar.
În baza acestor măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor raporturi
constructive cu societatea, dar şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte. De asemenea, se
creează premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi corect evaluată de către justiţiabili.
CAPITOLUL VI
CONCLUZII
Instanţa de judecată nu se opreşte niciodată. Ea este o unitate cu foc continuu, pentru că
după fiecare şedinţă de judecată te aşteaptă o altă şedinţă de judecată, iar fiecărui dosar pronunţat
îi va lua loc imediat un altul.
Plecând de la această realitate, nici conducerea instanţei nu poate avea momente de
odihnă. Ea trebuie să vegheze permanent, fiecare şedinţă de judecată şi fiecare dosar, pentru
îndeplinirea scopului final – înfăptuirea actului de justiţie.
Înfăptuirea justiţiei este o operă complexă, rezultat al muncii de specialitate desfăşurate de
judecători, personalul auxiliar de specialitate şi de personalul de conducere organizat pe scara
ierarhică.
La nivelul fiecărei instanţe nimeni nu poate realiza nimic fără contribuţia celorlalţi şi de
aceea scopul final nu poate fi atins decât prin eforturile susţinute ale colectivului privit în
integralitatea sa, pentru că performanţele oricărei organizaţii depind într-o mare măsură de
randamentele individuale ale membrilor săi.
45
Apoi, fiecare instanţă constituie parte a mecanismului general judiciar, astfel că
funcţionarea în bune condiţii a Judecătoriei Slobozia alături de celelalte instanţe va duce la
atingerea rezultatelor scontate, respectiv înfăptuirea justiţiei şi asigurarea statului de drept.
În contextul actual în care modernizarea, consolidarea sistemică şi eficientizarea au fost
constrânse să adopte ritmurile cerute de nevoia de progres a societăţii, reuşind transformarea într-
un suport capabil să susţină responsabilităţile majore ale unei adevărate puteri în stat, trebuie să
observăm necesitatea raportării managementului instanţelor la valorile justiţiei, fără de care
performanţa într-o instanţă nu poate exista.
Preşedinte – judecător ŞERBAN NICOLAE
Membrii colegiului de conducere
judecător LEANCA COSMIN
judecător VERNEA SORIN ALEXANDRU
46