RAPORT DE AUDIT AL PERFORMANŢEI cu privire la … Tabere.pdf · Patrimoniul taberelor şcolare a...
Transcript of RAPORT DE AUDIT AL PERFORMANŢEI cu privire la … Tabere.pdf · Patrimoniul taberelor şcolare a...
R O M Â N I A
C U R T E A D E C O N T U R I
CURTEA DE CONTURI
Strada Lev Tolstoi nr. 22 sector 1 cod 011948 Bucureşti
Telefon: 021.307.87.08. Fax 021.307.87.90
DEPARTAMENTUL IX
Direcţia 2
SINTEZA
RAPORT DE AUDIT AL PERFORMANŢEI
cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului taberelor
şcolare
BUCUREŞTI 2014
1
Abrevieri utilizate:
ANT - Autoritatea Naţională pentru Tineret
ANST - Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret
ATS – Administraţia Taberelor Şcolare
ANTTS - Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar
ATTS – Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar
CA – Centrul de Agrement
DJST – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret
DSTMB - Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti
DTMB – Direcţia de Tineret a Municipiului Bucureşti
HG – Hotărârea Guvernului
INS – Institutul Naţional de Statistică
ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean
MEC – Ministerul Educaţiei şi Cercetării
MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale
MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
MFP – Ministerul Finanţelor Publice
MTS - Ministerul Tineretului şi Sportului
OG – Ordonanţa Guvernului
ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
OUG – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
UAT – Unitatea Administrativă Teritorială
2
CUPRINS Pag.
CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALĂ A MISIUNII DE AUDIT.
OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ……………………………….3
Prezentarea entităţilor şi activităţilor care au făcut obiectul misiunii de audit…………3
Obiectivele misiunii de audit al performanţei…………………………………… ……….4
Ţintele auditului………………………………………………………………….…….........6
Metodologiile şi procedurile de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi
interpretarea probelor de audit ……………………………………………………………7
CAPITOLUL II. SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII………8
CAPITOLUL III. DETALIEREA PRINCIPALELOR VULNERABILITĂŢI ŞI
CONSTATĂRI REZULTATE ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL
PERFORMANŢEI…………………………………………………………………….............12
1. Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990 …………………………12
2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare
(centrelor de agrement) în perioada 1990-2013……………………………………………..15
3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013………………….........27
4. Evidenţa în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement ………………………………….…29
5. Analiza situaţiei şi cauzelor nefuncţionalităţii unor centre de agrement ………….…….29
6. Analiza modului de fundamentare, repartizare şi utilizare a fondurilor destinate
întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010 -
30.06.2013)………………………………………………………………………………………30
7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere şcolare
desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi
(pentru perioada 2010 – 30.06.2013)………………………………... ………………………38
8. Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement în
perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale,
excursii, etc.)……………………………………………………………………………............53
CAPITOLUL IV : RECOMANDĂRILE FORMULATE DE AUDITORII
PUBLICI EXTERNI ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANŢEI….……55
3
CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A MISIUNII DE AUDIT. OBIECTIVUL GENERAL ŞI
OBIECTIVELE SPECIFICE
Prezentarea entităţilor şi activităţilor care au făcut obiectul misiunii de audit
În Convenţia cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a
Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, s-a stabilit că unul din drepturile copilului
este „dreptul la odihnă şi la vacanţă, dreptul de a practica activităţi recreative proprii vârstei
sale, de a participa liber la viaţa culturală şi artistică”. România ca membră ONU, s-a angajat să ia toate măsurile legislative, administrative şi
de orice altă natură, necesare pentru punerea în aplicare a dreptului recunoscut în convenţia
menţionată şi să încurajeze punerea la dispoziţia copiilor a mijloacelor adecvate de petrecere a
timpului liber şi de desfăşurare a activităţilor recreative, artistice şi culturale.
În acest context, în perioada 1990-2013, instituţiile publice cu atribuţii referitoare la
organizarea de activităţi extraşcolare, de vacanţă şi de timp liber pentru copii şi la administrarea
bazei materiale în care se realizau acestea au fost următoarele:
Perioada 1990 – 19.07.1995
Conform prevederilor art. 176 al Legii nr. 28/1978 a educaţiei şi învăţământului, în
subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului, pe lângă inspectoratele şcolare funcţionau
consiliile educaţiei şi învăţământului judeţean şi al municipiului Bucureşti, care aveau ca
atribuţie „organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, a vacanţelor şi timpului liber
al preşcolarilor şi elevilor.”
Perioada 20.07.1995- 17.02.1999
Conform prevederilor HG nr. 491/1995 privind organizarea taberelor, excursiilor,
expediţiilor şcolare şi a altor forme de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi,
activităţile de vacanţă şi de petrecere a timpului liber pentru preşcolari şi elevi erau organizate de
Ministerul Învăţământului, împreună cu inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ,
cluburile copiilor şi elevilor şi Palatul Naţional al Copiilor.
Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al
municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, care aveau
ca atribuţie organizarea, în perioada vacanţelor şcolare şi în timpul liber de tabere de odihnă
pentru preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de
învăţământ sau în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire
sportivă, cluburi de vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-
artistice, tehnico-ştiinţifice, sportiv-turistice şi de educaţie civică.
Perioada 18.02.1999 – 10.05.2005
În temeiul HG nr. 86/1999 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Taberelor şi
Turismului Şcolar din România s-a creat Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar
(ANTTS), organ de specialitate cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei
Naţionale (MEN). Totodată, în subordinea ANTTS, la nivelul fiecărui judeţ s-au înfiinţat agenţii
teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar, prin reorganizarea administraţiilor permanente ale
taberelor şcolare judeţene şi a Municipiului Bucureşti.
Conform prevederilor HG nr. 2.137/2004 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale a Taberelor şi Turismului Şcolar şi a agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului
4
şcolar, începând cu data de 30.03.2004, ANTTS a trecut în subordinea Autorităţii Naţionale
pentru Tineret (ANT), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate
juridică, în subordinea Guvernului, finanţat prin bugetul Cancelariei Primului - Ministru.
Perioada 11.05.2005 – 12.01.2009
Conform art. 1 alin. 5 din HG nr. 384/2005 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale pentru Tineret, ANTTS s-a desfiinţat, iar personalul şi atribuţiile acesteia au
fost preluate de către ANT, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. În temeiul
aceluiaşi act normativ, prin reorganizarea şi preluarea activităţii, a personalului şi a bugetului
agenţiilor teritoriale ale taberelor şi turismului şcolar şi a compartimentelor de tineret, care s-au
desfiinţat, s-au înfiinţat direcţiile judeţene pentru tineret, ordonatori terţiari de credite în
subordinea ANT.
Perioada 13.01.2009 – 08.02.2010 Conform prevederilor HG nr. 1.721/2008 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Tineretului şi Sportului, atribuţiile şi personalul ANT au fost preluate de Ministerul
Tineretului şi Sportului (MTS).
Direcţiile judeţene pentru tineret îndeplineau la nivel teritorial atribuţiile în domeniul
taberelor şcolare.
Perioada 09.02.2010 – 18.01.2013
Conform prevederilor HG nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), atribuţiile în domeniul taberelor şcolare
au fost preluate de MECTS, prin Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret (ANST).
Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, organizate ca servicii publice deconcentrate
ale ANST, prin preluarea activităţii şi patrimoniului direcţiilor judeţene pentru tineret şi a
direcţiilor judeţene pentru sport, asigurau implementarea la nivel judeţean şi la nivelul
municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor Guvernului în domeniile sportului şi tineretului.
Perioada 19.01.2013 – în prezent
Atribuţiile în domeniul taberelor şcolare au fost preluate de MTS, conform prevederilor
HG nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret îndeplinesc la nivel teritorial atribuţiile în
domeniul taberelor şcolare.
Obiectivele misiunii de audit al performanţei
Obiectivul general al acţiunii de auditul performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia
patrimoniului taberelor şcolare, îl constituie economicitatea, eficienţa şi eficacitatea
administrării patrimoniului şi a utilizării resurselor alocate pentru funcţionarea taberelor
şcolare.
În acest sens, echipa de auditori publici externi a urmărit obţinerea de informaţii pentru a
se putea răspunde la următoarele întrebări:
1. Care a fost situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public al
statului destinat activităţilor de tabără şcolară? Au fost respectate principiile eficienţei,
eficacităţii şi economicităţii în administrarea acestui patrimoniu?
5
2. Fondurile publice alocate funcţionării centrelor de agrement şi organizării şi
desfăşurării activităţilor de tabără şcolară au fost utilizate în deplină legalitate şi cu respectarea
principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii?
Obiectivele specifice auditului performanţei cu privire la evoluţia şi situaţia patrimoniului
taberelor şcolare, stabilite de auditorii publici externi, au fost următoarele:
1. Identificarea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990.
2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare (centrelor
de agrement) în perioada 1990-2013.
2.1. Evaluarea bunurilor aparţinând taberelor şcolare (centrelor de agrement)
neevaluate în expresie bănească şi care au fost înregistrate în evidenţa tehnico – operativă,
în unităţi naturale sau natural convenţionale.
2.2. Reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement.
2.3. Analiza investiţiilor efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale,
modernizări, obiective noi).
2.4. Analiza transferurilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement efectuate către
unităţile administrativ teritoriale.
2.5 Analiza scoaterilor din funcţiune şi a casărilor de bunuri aparţinând centrelor de
agrement.
2.6. Analiza retrocedărilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement.
3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013.
4. Evidenţierea bunurilor aparţinând centrelor de agrement în Inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
5. Analiza funcţionalităţii sau nefuncţionalităţii centrelor de agrement (după caz).
6. Analiza modului de fundamentare, repartizare şi utilizare a fondurilor destinate
întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010-30.06.2013).
6.1. Analiza modului de fundamentare a sumelor de la bugetul de stat necesare
funcţionării centrelor de agrement.
6.2. Analiza modului de fundamentare şi realizare a veniturilor proprii ale centrelor
de agrement.
6.3. Analiza modului de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat pentru
funcţionarea centrelor de agrement.
6.4. Analiza modului de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor alocate de
la bugetul de stat şi din venituri proprii aferente funcţionării centrelor de agrement.
7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere
şcolare desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici
acreditaţi (pentru perioada 2010-30.06.2013).
7.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabere şcolare. Identificarea
problemelor existente privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără
în centrele de agrement proprii.
7.2. Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în
bazele agenţilor economici respectivi.
7.3. Modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în centrele
de agrement şi evoluţia acestora. Analiza privind modul de stabilire a cheltuielilor pentru
hrana copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ.
7.4. Finanţarea activităţilor de tabere şcolare organizate şi desfăşurate în centrele de
agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi.
6
8. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement
în perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii
etc).
8.1. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement
cu activităţi de tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare.
8.2. Analiza gradului de ocupare al capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement
cu activităţi desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.).
8.3. Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu
inspectoratele şcolare judeţene privind promovarea activităţilor de tabără organizate în
perioada vacanţelor şcolare.
9. Identificarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune pentru eficientizarea domeniului
auditat.
10. Carenţele, inadvertenţele, imperfecţiunile sau interpretările diferite ale cadrului
legislativ în vigoare. Propuneri de îmbunătăţire a acestuia.
Ţintele auditului
Misiunea de audit al performanţei a urmărit găsirea unor răspunsuri la următoarele
întrebări:
1. Patrimoniul taberelor şcolare a fost corect evidenţiat în contabilitatea entităţilor care-l
administrează?
2. Modificările apărute în inventarul bunurilor aparţinând centrelor de agrement au
respectat cadrul legal în vigoare şi au fost evidenţiate corect în contabilitatea entităţilor care-l
administrează?
3. Stabilirea valorii bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a făcut cu respectarea
legislaţiei în domeniu?
4. S-a efectuat reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement ?
5. Alocarea sumelor pentru investiţii s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în
vigoare şi reflectă necesităţile reale ale centrelor de agrement?
6. Restituirea bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a realizat cu respectarea
prevederilor legale în vigoare referitoare la termenele până la care se puteau depune cererile de
restituire?
7. Care a fost politica instituţiei în ce priveşte transferarea centrelor de agrement către
unităţile administrativ teritoriale?
8. Au fost respectate prevederile legale referitoare la trecerea bunurilor din domeniul
public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale?
9. A fost respectată destinaţia bunurilor transferate unităţilor administrativ teritoriale?
10. Scoaterile din funcţiune a bunurilor aparţinând centrelor de agrement s-a realizat cu
respectarea prevederilor legale în vigoare?
11. Bunurile aparţinând centrelor de agrement aflate în proprietatea publică a statului au
fost înregistrate în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului?
12. Care au fost cauzele care au dus la nefuncţionalitatea unor centre de agrement?
Conducerile entităţilor cu atribuţii în administrarea centrelor de agrement au luat toate măsurile
necesare pentru funcţionarea acestora?
7
13. Care este politica instituţiei care deţine în administrare centre de agrement
nefuncţionale referitor la repunerea lor în funcţiune ?
14. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru funcţionare centrelor de agrement au fost
corect dimensionate şi suficiente?
15. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru organizarea şi desfăşurarea de activităţi de
tabără şcolară au fost corect dimensionate funcţie de solicitările reale ale elevilor?
16. Au fost întreprinse măsuri de maximizare a veniturilor proprii ale centrelor de
agrement şi în consecinţă de diminuare a efortului bugetului de stat de susţinere a centrelor de
agrement? Care este politica instituţiei în acest sens?
17. Repartizarea sumelor alocate din bugetul de stat pentru funcţionarea şi modernizarea
centrelor de agrement s-a realizat în baza solicitărilor acestora?
18. Sumele alocate de la bugetul de stat pentru întreţinerea, funcţionarea şi modernizarea
centrelor de agrement şi pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabără şcolară au fost
angajate şi plătite cu respectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii?
19. Ce acţiuni au fost întreprinse de entitate pentru promovarea activităţilor de tabără
organizate şi desfăşurate în centrele de agrement proprii?
20. Care a fost gradul de ocupare în centrele de agrement proprii ale ministerului?
21. Conducerile instituţiilor care au avut atribuţii în domeniul tineretului au luat măsuri
pentru creşterea economicităţii, eficacităţii şi eficienţei utilizării patrimoniului taberelor şcolare ?
22. Ce influenţă au avut neconcordanţele legislative asupra activităţii entităţilor care au
avut atribuţii în domeniul centrelor de agrement/taberelor şcolare?
Metodologiile şi procedurile de audit utilizate pentru colectarea, analizarea şi interpretarea
probelor de audit
Echipa de audit a utilizat ca proceduri de audit: examinarea documentelor, interviurile
nestructurate, chestionare, machete, lista de verificare.
Probele de audit au fost sintetizate şi interpretate pe măsură ce au fost obţinute şi s-a
analizat dacă acestea sunt sau nu convingătoare în vederea obţinerii de probe suplimentare care
să fie colectate din surse diferite.
Tehnici de obţinere a probelor de audit. consultarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte administrarea patrimoniului
public al statului şi organizarea activităţilor de tabere şcolare;
solicitarea şi completarea chestionarelor în formă scrisă;
examinarea documentelor care se referă la obiectivele auditate;
folosirea interviurilor ca procedură directă de investigare.
Probe de audit chestionarele adresate reprezentanţilor entităţilor auditate;
machetele completate de către reprezentanţii entităţilor auditate;
documente care se referă la obiectivele auditate.
8
CAPITOLUL II
SINTEZA PRINCIPALELOR CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII
Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990
În anul 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în
administrarea inspectoratelor şcolare judeţene. La nivelul actualelor structuri ale MTS nu s-au
găsit documente contabile din care să poată fi stabilit distinct şi integral patrimoniul acestor
tabere.
Evaluarea şi reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement.
Din verificarea efectuată la nivelul a patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret,
respectiv la 28 de tabere şcolare (la DJST Vâlcea, DJST Constanţa, DJST Braşov şi DJST Buzău)
s-a constatat că în 1990 nu erau evaluate şi înregistrate în evidenţele contabile ale entităţilor ce le
aveau în administrare un număr de 40 de active.
În anul 1990, terenurile aferente centrelor de agrement erau înregistrate cel mult în unităţi
naturale (mp) în evidenţele tehnico-operative ale entităţilor care le administrau, înregistrarea
valorică în evidenţele contabile începând abia după anul 2003, când s-a realizat evaluarea
acestora.
Reevaluarea activelor din patrimoniul centrelor de agrement nu s-a efectuat de către
persoane autorizate, ci de către comisii din cadrul entităţii, prin aplicarea indicilor de inflaţie,
neluându-se în calcul mai multe elemente, respectiv utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul
pieţei. Folosirea unor metode de evaluare eronate a influenţat corectitudinea valorilor juste ale
activelor stabilite prin reevaluare, în raport cu utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei,
generând diferenţe semnificative între valoarea contabilă şi valoarea justă.
Investiţii efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale, modernizări, obiective
noi).
În perioada 2010 – 2013, nu a fost stabilit un plan de reabilitare şi extindere a centrelor de
agrement, iar la analiza oportunităţii şi a prioritizării lucrărilor de investiţii nu s-au avut în vedere
criterii clare, care să asigure cheltuirea banilor publici în condiţii de eficienţă şi eficacitate.
Din verificările efectuate la nivelul celor patru direcţii judeţene de sport şi tineret
auditate, referitor la fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii în centrele
de agrement s-a constatat că, în perioada 2010-2013, acestea au asigurat doar menţinerea stării de
funcţionare, fără să fie modernizate centrele de agrement la nivelul standardelor europene.
Având în vedere numărul relativ mare de tabere şcolare aflate în imposibilitatea de a
putea fi utilizate la capacitate maximă, precum şi tendinţa descrescătoare a alocaţiilor bugetare,
la iniţiativa ANTTS, în perioada 2003-2004, au fost încheiate 15 contracte de colaborare cu
societăţi comerciale, având ca obiect reabilitarea/modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazelor
materiale ale unor tabere şcolare. În prezent sunt încă în vigoare 3 astfel de contracte.
Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-a realizat fără respectarea
principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, astfel:
a) atribuirea contractelor s-a realizat în mod direct, fără aplicarea unor proceduri
care să asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr.
213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, potrivit cărora bunurile din
domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, nu pot fi înstrăinate, ele putând
fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate prin licitaţie publică;
9
b) în cuprinsul a 13 din cele 15 contracte de colaborare nu au fost incluse clauzele
privind repartizarea veniturilor în forma prevăzută în contractul cadru aprobat de ANTTS,
respectiv nu au fost incluse prevederi care să asigure repartizarea în totalitate către ANTTS a
veniturilor proprii, precum şi a unei sume fixe sau procentuale din veniturile comune realizate de
societatea parteneră din activităţile desfăşurate în baza materială a instituţiei contractante;
c) nu s-au realizat în totalitate, la termenele şi în cuantumurile stabilite, programele
de investiţii asumate de către investitori; aceasta s-a datorat, în special, nestabilirii/neincluderii în
contractele de colaborare a unor penalităţi explicite pentru nerealizarea investiţiilor asumate;
d) decontarea de către direcţiile teritoriale de tineret a contravalorii lucrărilor de
investiţii executate de investitori, în sumă totală de peste 3.477 mii lei, urmare rezilierii
contractelor de colaborare, s-a realizat la valori actualizate cu indici de inflaţie, superioare celor
din evidenţele contabile. Direcţiile teritoriale de tineret nu au solicitat ajustarea acestor valori în
funcţie de despăgubirile care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea de către investitori a
obligaţiilor contractuale;
e) în prezent mai sunt în vigoare 3 contracte de colaborare, ale căror prevederi/
clauze contractuale nu asigură realizarea de venituri sau alte beneficii economice de către ANTTS
în condiţiile stabilite prin notele de fundamentare aprobate de autorităţile tutelare.
În multe cazuri, din lipsa fondurilor necesare efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor,
imobilele transferate unităţilor administrativ-teritoriale nu sunt în stare de utilitate şi, în
consecinţă, obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale de a „moderniza şi de
a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele de calitate privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora” nu a fost respectată.
Transferurile de bunuri aparţinând centrelor de agrement către unităţile administrativ
teritoriale.
Prin 16 hotărâri ale Guvernului, emise în anii 2011-2012, a fost transmis patrimoniul unui
număr de 26 centre de agrement către autorităţile administraţiei publice locale, din care 9 se aflau
în stare de funcţionare, deşi în Programul de Guvernare era înscris ca obiectiv predarea
taberelor închise sau/şi nefuncţionale.
În actele normative este prevăzută obligaţia ANST de a verifica periodic modul de
folosire a imobilelor transferate, în condiţiile în care primitorul are obligaţia menţinerii
destinaţiei imobilelor preluate în administrare, respectiv de centre de agrement în care să se
desfăşoare activităţi recreative. Cu toate acestea, s-a constatat că ANST nu a realizat controale în
acest sens.
Unele din centrele de agrement transferate nu mai există efectiv, deşi conform actelor
normative prin care s-a realizat transferul, unităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia
menţinerii destinaţiei imobilelor transmise în administrare.
Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ-
teritoriale unde au fost transferate imobilele, s-a constatat faptul că, din lipsa fondurilor necesare
efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor, multe imobile transferate nu sunt funcţionale. Prin urmare,
nu a fost respectată obligaţia prevăzută în actele normative de a „moderniza şi de a întreţine
imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele de calitate privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii specifice acestora”.
Scoateri din funcţiune şi casări de bunuri aparţinând centrelor de agrement
Din verificarea efectuată la nivelul a patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret
(Braşov, Buzău, Constanţa, Vâlcea), s-a constatat că legislaţi în acest domeniu a fost respectată.
10
Retrocedările de imobile aparţinând centrelor de agrement
În perioada 1990-2013, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/08.02.2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
au fost retrocedate imobile aparţinând centrelor de agreement în valoare de 12.419,7 mii lei.
Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013
Sintetic, în perioada auditată, intrările şi iesirile din patrimoniu se prezintă astfel:
- total intrări - 990.519,0 mii lei, din care:
- investiţii (reparaţii capitale, consolidări) - 276.508,3 mii lei;
- evaluări, reevaluări – 714.010,7 mii lei.
- total ieşiri - 589.940,2 mii lei, din care:
- retrocedări - 12.419,7 mii lei
- casări – 1.986,5 mii lei
- imobile transmise unităţilor administrativ teritoriale – 574.753,0 mii lei.
Se constată că peste 72% din valoarea intrărilor o reprezintă evaluarea terenurilor şi
reevaluarea activelor ca urmare inflaţiei, iar la ieşiri, peste 97% din valoare este aferentă celor 26
centre de agrement transferate către autorităţile administraţiei publice locale. La 30.06.2013,
valoarea patrimoniului public al centrelor de agrement era de 456.482.073 lei.
Din totalul de 207 tabere şcolare aflate în proprietatea publică a statului la nivelul anului
1990, la data de 30.06.2013 mai exista un număr de 147, din care 66 (45 %) erau funcţionale.
Înregistrarea în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement
Din examinarea modificărilor intervenite în situaţia patrimoniului taberelor şcolare şi a
modului de operare a acestora în evidenţa contabilă, s-au constatat cazuri în care modificările nu
au fost operate în contabilitate la data producerii lor.
Modificările intervenite în patrimoniul centrelor de agrement nu au fost operate, conform
legislaţiei în vigoare, în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Fundamentarea sumelor de la bugetul de stat, necesare funcţionării centrelor de
agrement.
În perioada 2010 – 2013, elaborarea şi fundamentarea veniturilor şi a cheltuielilor
aferente activităţii de organizare şi funcţionare a centrelor de agrement s-au realizat în baza
prevederilor şi solicitărilor cuprinse în scrisorile cadru transmise de MFP.
La nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură formalizată care să
stabilească modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice privind
fundamentarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea centrelor de agrement şi
a activităţii desfăşurate de acestea.
Fundamentarea şi realizarea veniturilor proprii ale centrelor de agrement şi
identificarea de surse alternative de finanţare
La nivelul direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret nu au fost identificate surse noi de
venituri proprii şi nici soluţii de menţinere sau creştere a veniturilor din sursele deja existente.
Modul de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat pentru funcţionarea centrelor
de agrement
Nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru formalizată, care să stabilească
modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de repartizare a
11
sumelor de la buget, reprezentând finanţarea organizării şi funcţionării centrelor de agrement şi
activităţilor educaţionale şi recreative desfăşurate în cadrul acestora.
Modul de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor alocate de la bugetul de stat
şi din venituri proprii, aferente funcţionării centrelor de agrement
În perioada 2010 – 2013, eficienţa activităţii centrelor de agrement a înregistrat o evoluţie
pozitivă în primii 3 ani, pe fondul unei scăderi uşoare a veniturilor proprii, compensată de
diminuarea drastică a alocaţiilor pentru investiţii.
Pe fondul reducerii alocaţiilor bugetare pentru investiţii, veniturile proprii au înregistrat
un trend descrescător, deoarece la nivelul direcţiilor teritoriale nu au fost identificate surse noi de
venituri proprii şi nici soluţii de menţinere sau creştere a veniturilor din sursele deja existente.
Identificarea problemelor existente privind modul de organizare şi desfăşurare a
activităţilor de tabără în centrele de agrement proprii
Din documentele puse la dispoziţie, auditorii au constatat că în anii 2010 şi 2011 taberele
sociale au fost organizate numai în locaţii private, pe litoral.
Deşi normele metodologice de organizare a diferitelor tipuri de tabere trebuie aprobate cu
cel puţin o lună înainte de începerea vacanţelor, în anul 2012 normele metodologice de
organizare a taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap s-au aprobat cu întârziere.
Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în bazele
agenţilor economici respectivi
Actualul cadru legal nu reglementează obligativitatea acreditării de către MTS a tuturor
persoanelor care organizează tabere pentru elevi şi studenţi, astfel că nu pot fi controlate şi
aplicate sancţiuni, pentru eventuale nereguli, locaţiilor neacreditate. Desfăşurarea activităţilor de
tabără în locaţii neacreditate poate avea repercusiuni asupra gradului de confort, precum şi
asupra siguranţei participanţilor, astfel că se impune identificarea soluţiilor legale care să
prevadă obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se desfăşoară astfel de activităţi.
La nivelul instituţiei, lipsa fondurilor necesare efectuării cheltuielilor de acreditare, care
presupun cheltuieli de transport, diurnă şi cazare aferente deplasării membrilor comisiei de
acreditare la locaţiile agenţilor economici solicitanţi, a generat situaţii în care aceştia nu au
putut fi evaluaţi în vederea acreditării.
Referitor la modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în
centrele de agrement şi evoluţia acestora. Analiza modului de stabilire a cheltuielilor pentru
hrana copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ
Deşi prin ordin al Preşedintelui ANST au fost stabilite limite minime şi maxime ale
costurilor medii orientative pentru o zi de tabără, s-au constatat situaţii în care acestea nu au fost
respectate.
Finanţarea activităţilor specifice taberelor şcolare organizate şi desfăşurate în centrele
de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi
Numărul de participanţi în cazul celor două categorii de tabere desfăşurate în locaţiile
private acreditate, respectiv tabere pentru persoane cu handicap şi tabere sociale, este superior
numărului de participanţi din taberele organizate în centrele proprii. Astfel, ponderea
participanţilor la taberele sociale desfăşurate în perioada 2010 – 2012 în locaţiile private
acreditate reprezintă 74% în totalul participanţilor la tabere sociale, iar în cazul taberelor şcolare
pentru persoanele cu handicap reprezintă 56,5%.
12
Din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de entitate, se constată că fondurile
alocate în vederea desfăşurării taberelor pentru persoanele cu handicap sunt insuficiente.
În perioada 2010 – 30.06.2013 nu au mai fost organizate activităţi de tabără ale românilor
din diaspora, subvenţionate de la bugetul de stat.
Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu activităţi de
tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare
Există centre de agrement ce prezintă un nivel foarte scăzut al gradului de ocupare,
cuprins între 0% şi 50 %, acestea fiind dezavantajate nu numai de potenţialul turistic scăzut şi
facilităţi reduse privind căile de acces, dar şi de alţi factori precum:
- confort scăzut, datorită condiţiilor modeste de cazare, masă şi agrement;
- nu s-a făcut promovarea centrului de agrement şi popularizarea ofertei. Multe direcţii
judeţene nu au pagină „Web” proprie, pentru a aduce ofertele la cunoştinţa elevilor şi părinţilor;
- lipsa unui marketing adecvat, dar şi a fondurilor necesare pentru tipărirea unor pliante sau
a realizării unor materiale promoţionale;
- recomandările şi feedback-urile participanţilor;
- neorganizarea de tabere naţionale şi tematice.
Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu activităţi
desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.)
Caracterul ocazional al activităţilor desfăşurate în extrasezon, precum şi o serie de factori
menţionaţi mai sus, au influenţat gradul de ocupare, astfel că în multe centre de agrement în care
în sezon (perioada vacanţelor şcolare) s-a realizat un grad mediu de ocupare de peste 80%, în
extrasezon acesta a fost sub 20%.
Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu
inspectoratele şcolare judeţene pentru promovarea activităţilor de tabără organizate în
perioada vacanţelor şcolare
Pentru perioada 2010-2013 nu există documente oficiale de colaborare încheiate între
ANST/MTS şi MECTS/MEN, în ceea ce priveşte organizarea taberelor şcolare. Totodată, în
perioada menţionată nu au fost alocate sume pentru finanţarea unor acţiuni de publicitate privind
promovarea ofertelor de tabere şi activităţilor din centrele de agrement, astfel că nu a fost
posibilă participarea la târguri naţionale/internaţionale de turism.
CAPITOLUL III DETALIEREA PRINCIPALELOR VULNERABILITĂŢI ŞI
CONSTATĂRI REZULTATE ÎN URMA MISIUNII DE AUDIT AL PREFORMANŢEI
1. Situaţia patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990
La nivelul anului 1990, în România existau un număr de 207 tabere şcolare aflate în
proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene.
În perioada vacantelor şcolare şi de timp liber se organizau tabere de odihnă pentru
preşcolari, iar pentru elevi tabere de odihnă şi tabere specializate pe discipline de învăţământ sau
în diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii, artei şi culturii, tabere de pregătire sportivă, cluburi de
vacantă, excursii, expediţii şcolare, drumeţii, precum şi manifestări cultural-artistice, tehnico-
13
ştiinţifice, sportiv-turistice şi de educaţie civică, În perioada cursurilor şcolare se organizau
activităţi de odihnă şi recreere la sfârşit de săptămână, manifestări ştiinţifice, culturale, sportive,
tehnico-aplicative şi de educaţie civică, precum şi stagii de formare şi perfecţionare a cadrelor.
Pentru organizarea acestor activităţi, la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean şi al
municipiului Bucureşti funcţionau administraţii permanente ale taberelor şcolare, unităţi de
învăţământ şi educaţie, cu personalitate juridică.
Distribuţia taberelor şcolare pe unităţi administrativ teritoriale, în anul 1990, era
următoarea:
Aşa cum se poate observa, cea mai mare concentrare de centre de agrement se afla în
zona centrală şi de vest a României, zone cu potenţial turistic ridicat.
Aceste centre de agrement, la nivelul anului 1990, conform informaţiilor furnizate de
INS, aveau o capacitate de cazare de 53.900 locuri, în care au fost cazaţi 324 mii elevi.
În perioada dinainte de anul 1990, numărul taberelor şcolare, numărul serviciilor,
precum şi numărul beneficiarilor a crescut constant, în schimb, după anul 1990 numărul acestora
a fost într-o continuă descreştere, ca urmare atât a retrocedărilor, dar şi a degradării continue a
taberelor şcolare care au rămas în patrimoniul statului.
Nu s-a putut stabili cu exactitate de către actualele direcţii judeţene de sport şi tineret
valoarea patrimoniului taberelor şcolare la nivelul anului 1990, motivat de lipsa documentelor
contabile, ca urmare faptului că entităţile care administrau patrimoniul taberelor şcolare au trecut
printr-o serie de organizări şi reorganizări, care au presupus transferul arhivelor de la o entitate
la alta.
14
2. Analiza modificărilor intervenite în patrimoniul taberelor şcolare (centrelor de agrement)
în perioada 1990-2013
În perioada 1990-2013 s-au înregistrat operaţiuni privind intrările/ieşirile de active din
patrimoniul taberelor şcolare care au condus la modificări în structura şi valoarea patrimoniului.
Între operaţiunile relevante menţionăm:
Intrări: evaluări şi reevaluări de active, investiţii, achiziţii de active;
Ieşiri: casări de active, retrocedări de active, transmiterea dreptului de administrare către
unităţi administrativ-teritoriale sau către alte entităţi.
2.1. Evaluarea şi reevaluarea bunurilor aparţinând centrelor de agrement
La nivelul anului 1990 activele care formau patrimoniul taberelor şcolare nu erau
evaluate şi înregistrate, în totalitate, în contabilitatea entităţilor care le administrau.
În foarte puţine cazuri, terenurile aferente centrelor de agrement erau înregistrate în
evidenţele tehnico-operative ale entităţilor care le administrau în unităţi naturale (mp).
Înregistrarea valorică în evidenţele contabile s-a efectuat abia după anul 2003, când s-a realizat
evaluarea acestora.
În acest sens, prezentăm în continuare câteva constatări rezultate din verificarea efectuată
la nivelul direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret Braşov, Buzău, Constanţa şi Vâlcea.
În contabilitatea ATS Buzău, era înregistrat (numai în unităţi naturale) doar terenul
aparţinând CA Monteoru, în suprafaţă de 35.000 m.p. Această situaţie a fost remediată abia în
cursul anului 2012, în baza Deciziei nr. 44/06.12.2011 a Camerei de Conturi Buzău, când au fost
înregistrate în contabilitate terenuri aferente taberelor şcolare în valoare de 4.711.043 lei.
În contabilitatea ATS Vâlcea, la nivelul anului 1990 valoarea contabilă a terenurilor
centrelor de agrement aflate în administrare era zero, fiind evaluate în cursul anului 2009 la
valoarea totală de 9.648.660 lei.
Terenurile aferente centrelor de agrement din administrarea ATS Constanţa, în suprafaţă
totală de 67.787,30 mp, nu au fost înregistrate în evidenţele contabile nici până la data
prezentului audit. Ordonatorului de credite i s-a formulat recomandarea ca până la data de
31.12.2013 să ia măsurile legale în vederea evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă a valorii
terenurilor aflate în administrarea entităţii şi a intabulării şi înscrierii lor în cartea funciară.
Din verificările efectuate la nivelul celor 4 direcţii judeţene pentru sport şi tineret, a
rezultat că nu au fost luate măsuri pentru efectuarea lucrărilor de reevaluare a tuturor
activelor corporale în vederea reflectării acestora în situaţiile financiare anuale la valoarea
justă, astfel că există bunuri cu valori precum:
- la nivelul DJST Braşov:
- rezervor apă structură metalică - 0,06 lei;
- grup sanitar exterior - 0,2 lei
- castel apă structura metalică - 0,96lei;
- instalaţie apă potabilă - 1,81 lei.
- la nivelul DJST Buzău:
- clădire dată în folosinţă în anul 1988, fost sediu DJT Buzău (str. Col. Buzoianu,
nr.109) în suprafaţă construită de 208 mp, cu o valoare de inventar de 0 lei;
- CA Arbănaşi: două barăci dormitor şi o magazie de alimente în suprafaţă construită
de 166 mp, cu o valoare de inventar de 8 lei;
15
- CA Poiana Pinului: un şopron/magazie în suprafaţă construită de 15 mp, cu o
valoare de inventar de 1 leu.
- la nivelul DJST Constanţa - construcţii aferente centrelor de agrement, respectiv:
clădirea - depozit carburanţi din Centrul „New Paradise” Eforie Sud şi cabină portar din Baza
turistică „2 Mai” nu au fost evaluate şi figurează cu valoare de inventar „0”.
Referitor la modalitatea de reevaluare a activelor din patrimoniul centrelor de agrement,
s-a constatat că s-a efectuat prin aplicarea indicilor de inflaţie comunicaţi de INS, de către
comisii din cadrul entităţii şi nu de către persoane autorizate. Nu s-au luat în considerare şi alte
elemente, respectiv inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei. Folosirea unor
metode de evaluare inadecvate poate determina diferenţe semnificative între valoarea contabilă şi
valoarea justă, evaluată în raport cu utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
Faţă de cele arătate, se pot sintetiza următoarele concluzii:
- în perioada 1990-2013 o parte a patrimoniului taberelor şcolare a fost reevaluat, valoarea
rezultată ca urmare reevaluărilor efectuate, de 714.010.670 lei, fiind înregistrată în evidenţele
contabile ale entităţilor care le administrează;
- de regulă, reevaluarea activelor s-a realizat aplicându-se indicii bunurilor de consum
comunicaţi de INS, fără luarea în considerare a altor elemente, astfel că există diferenţe
semnificative între valoarea contabilă şi valoarea justă a bunurilor reevaluate;
- la data efectuării misiunii de audit existau încă active neevaluate sau nereevaluate,
astfel încât, pe ansamblu, valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă a acestora.
2.2. Analiza investiţiilor efectuate în centrele de agrement (reparaţii capitale,
modernizări, obiective noi)
Creşterea calităţii serviciilor oferite în centrele de agrement, dar şi înlăturarea factorilor
care ar afecta securitatea şi siguranţa participanţilor la tabere şcolare se poate asigura prin
realizarea de investiţii, respectiv prin reabilitarea şi extinderea centrelor de agrement.
În acest sens, în Programul de Guvernare pentru perioada 2009-2012, în domeniul
tineretului a fost stabilită ca direcţie de acţiune: „reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor
la standardele UE”, iar în Programul de Guvernare pentru perioada 2013 – 2016 s-a stabilit
ca direcţie de acţiune „refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi”.
Referitor la investiţiile efectuate în centrele de agrement, în cadrul prezentului audit al
performanţei au fost analizate:
1. Fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii;
2. Contractele de colaborare încheiate în perioada 2003 - 2005 cu diverse persoane juridice
private, având ca obiect „construirea, modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazei materiale a
unor tabere şcolare”;
3. Modul în care a fost respectată, de către unităţile administraţiei publice locale, obligaţia
„de a moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte standardele
de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora”.
2.2.1. Analiza fondurilor alocate din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii
Din verificarea efectuată, s-a constatat că în perioada 2010 – 2013 nu a fost stabilit un
plan de reabilitare şi extindere a centrelor de agrement.
16
Sumele din bugetul de stat pentru realizarea de investiţii în centrele de agrement au fost
alocate în baza fundamentărilor transmise de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret solicitante,
iar oportunitatea executării investiţiilor şi/sau lucrărilor de reparaţii capitale a fost stabilită de
către o comisie numită prin ordin al ministrului. Atribuţiile acestei comisii ministeriale au fost:
- analiza solicitărilor primite de la unităţile din subordine,
- stabilirea oportunităţii finanţării obiectivelor de investiţii în continuare sau noi propuse,
- stabilirea oportunităţii şi prioritizării lucrărilor de reparaţii capitale.
În perioada 2010-30.06.2013, a fost propus de către direcţiile judeţene pentru sport şi
tineret un volum de investiţii în centrele de agrement de 102.234.581 lei, aprobându-se o sumă
cumulată de 19.816.972 lei, aşa cum rezultă din tabelul următor:
Anul Valoare obiective propuse
(lei)
Valoare obiective aprobate
(lei) %
0 1 2 3=2/1
2010 55.853.433 14.437.357 25
2011 25.254.685 2.148.504 8
2012 13.951.446 1.785.594 12
2013 7.175.017 1.445.517 20
Total 102.234.581 19.816.972 19,3
Analizând, prin comparaţie, situaţia investiţiilor propuse de direcţiile judeţene pentru sport
şi tineret şi investiţiile aprobate şi pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în
perioada 2010-2013, s-au constatat următoarele:
- sumele alocate din bugetul de stat pentru investiţii au fost într-o continuă scădere:
- sumele aprobate pentru investiţii au fost mult sub cele stabilite de către direcţiile judeţene
pentru sport şi tineret ca fiind necesare pentru repararea şi modernizarea centrelor de agrement.
- o bună parte a sumelor alocate pentru investiţii au fost utilizate la centre de agrement
care, apoi, au fost transmise apoi în administrarea autorităţilor publice locale. Exemplificăm, în
acest sens, cazul centrelor de agrement Cerbul, Stejarul, Vânătorul şi Căprioara în care au fost
efectuate, în anul 2010, investiţii în valoare totală de 1.640.890 lei, reprezentând lucrări de
reabilitare şi dotări care, în anul 2011, au fost transmise în administrarea Consiliului Judeţean
Dâmboviţa.
Ca urmare, se poate concluziona că fondurile alocate din bugetul de stat pentru investiţii
în centrele de agrement, în perioada 2010-2013, au fost insuficiente pentru realizarea
modernizării acestora la nivelul standardelor europene.
2.2.2. Analiza contractelor de colaborare încheiate în perioada 2003 - 2005 cu
persoane juridice private, având ca obiect „construirea, modernizarea, întreţinerea şi
utilizarea bazei materiale a unor tabere şcolare”;
Având în vedere numărul mare de tabere şcolare aflate în imposibilitatea de a fi utilizate
la capacitate maximă, precum şi tendinţa descrescătoare a alocaţiilor bugetare, ANTTS, prin
agenţiile teritoriale, a încheiat în perioada 2003 – 2004 contracte de colaborare cu agenţi
economici privaţi, având ca obiect realizarea unor colaborări pentru construirea, modernizarea,
întreţinerea şi utilizarea bazei materiale a unor tabere şcolare.
Încheierea acestor contracte s-a realizat după modelul contractului cadru agreat de
conducerea MEC în baza Notei nr. 1178/02.06.2003 şi, ulterior, de conducerea ANT, în baza
Notei de fundamentare nr. 758/26.03.2004.
17
În perioada 2003 – 2004, agenţiile teritoriale au încheiat 15 contracte de colaborare, de
acest tip, astfel:
ATTS Bucureşti:
- contractul de colaborare nr. 108/2003 încheiat cu SC ALIN AMBIENT SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberelor Pustnicu I şi Pustnicu II;
ATTS Prahova:
- contractul de colaborare nr. 1843/2004 încheiat cu SC PORA SRL, având ca obiect
modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Păuleşti;
- contractul de colaborare nr. 1812/2004 încheiat cu SC Pact Confort SRL, având ca obiect
modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Voila;
- contractul de colaborare nr. 114/2004 încheiat cu SC Opogete Impex SRL, având ca
obiect modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei Sinaia;
- contractul de colaborare nr. 2122/2004 încheiat cu SC Opogete Impex SRL, având ca
obiect utilizarea şi exploatarea, în condiţii reciproc avantajoase, a suprafeţei de 400 mp
proprietate publică a statului situată în Sinaia;
- contractul de colaborare nr. 1810/2004 încheiat cu SC Pact Confort SRL, având ca obiect
modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cheia;
- contractul de colaborare nr. 1811/2004 încheiat cu SC Pact Confort SRL, având ca obiect
modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Telega;
ATTS Constanţa:
- contractul de colaborare nr. 1644/2004 încheiat cu SC Opogete Impex SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Costineşti;
- contractul de colaborare nr.1647/2004 încheiat cu SC Vanimar SRL, având ca obiect
modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Luminiţa Eforie Nord;
ATTS Vâlcea:
- contractul de colaborare nr. 541/2004 încheiat cu SC Extrem Turism SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cozia;
ATTS Sibiu:
- contractul de colaborare nr. 1367/2004 încheiat cu SC Gerocon SRL, având ca obiect
modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Ocna Sibiului;
- contractul de colaborare nr. 909/2004 încheiat cu SC Sobis Solutions SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Cisnădioara;
- contractul de colaborare nr. 2848/2004 încheiat cu SC Sobis Solutions SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Păltiniş;
- contractul de colaborare nr. 2723/2004 încheiat cu SC Agrosiro Serv SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberei Noul Săsesc;
ATTS Braşov:
- contractul de colaborare nr. 350/2004 încheiat cu SC Euroturism Serv SRL, având ca
obiect modernizarea întreţinerea şi utilizarea taberelor Dâmbu Morii şi Timişul de Jos.
Din analiza datelor şi a documentelor referitoare la încheierea şi derularea contractelor de
colaborare, s-au constatat următoarele:
a) Atribuirea contractelor de colaborare s-a realizat în mod direct, fără
respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia, potrivit cărora bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi
18
imprescriptibile, nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau
închiriate prin licitaţie publică.
b) Nu s-au respectat principiile de economicitate şi eficienţă, atribuirea
contractelor făcându-se fără aplicarea unor proceduri concurenţiale transparente, care să
asigure selecţia celor mai avantajoase oferte înaintate de potenţialii parteneri interesaţi să
investească şi să utilizeze imobilele aflate în proprietatea publică a statului şi administrarea
ANTTS (atât din punct de vedere al veniturilor care urmau a fi obţinute de ANTTS, cât şi al
programului investiţional asumat).
c) Faţă de prevederile menţionate în contractul de colaborare cadru, referitoare la
repartizarea veniturilor şi modalităţile de plată, s-a constatat că, în cuprinsul a 13 din cele 15
contracte de colaborare încheiate, nu au fost incluse clauze şi prevederi care să asigure
reţinerea în totalitate de către agenţie a veniturilor proprii realizate şi a unei părţi din
veniturile comune obţinute de societate din activităţile desfăşurate cu folosirea bazei materiale,
după cum urmează:
venituri proprii: în cuprinsul a 7 contracte de colaborare încheiate la nivelul ANTTS
Constanţa şi ANTTS Prahova, s-a prevăzut că veniturile obţinute din cazarea grupurilor
organizate de Agenţie se numesc venituri proprii şi aparţin Agenţiei doar în limita unui
număr fix de locuri de cazare stabilit prin contract şi nu în totalitate. Din cuprinsul
prevederilor contractului nr. 2122/2004, încheiat între ANTTS Prahova şi SC Opogete Impex
SRL, rezultă că veniturile proprii obţinute revin în totalitate investitorului;
venituri comune: în cuprinsul a 7 contracte nu s-a specificat modul de repartizare a
veniturilor comune, respectiv a veniturilor obţinute de societate din activităţile desfăşurate cu
folosirea bazei materiale ce face obiectul contractului de colaborare şi, implicit, nu a fost
prevăzută obligaţia investitorilor de a plăti către ATTS o sumă de bani fixă lunară sau
procentuală din veniturile comune.
d) Nerealizarea în totalitate, în termenele şi în cuantumurile stabilite, a
programelor de investiţii asumate de către investitori, în cazul a 12 din cele 15 contracte de
colaborare. Din analiza modului de îndeplinire a programelor de investiţii cuprinse în cele 15
contracte de colaborare, a rezultat că, pe ansamblu, acestea au fost realizate în proporţie de
cca. 29%, iar în cazul a patru contracte nu au fost demarate niciun fel de lucrări. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a planului de investiţii, ANTTS a
prevăzut în contractul cadru numai posibilitatea încetării contractului la iniţiativa sa şi/sau
posibilitatea solicitării de despăgubiri şi/sau daune, fără a se preciza, însă, şi modul concret de
cuantificare a acestora. Ca urmare, printre cauzele care au favorizat eşecul programelor
investiţionale prin asociere, este şi neincluderea în contractele de colaborare a unor
penalităţi explicite pentru nerealizarea în termenele şi cuantumurile stabilite a investiţiilor
asumate.
Pentru nerealizarea în totalitate a programelor investiţionale, direcţiile teritoriale de tineret
au solicitat rezilierea contractelor de colaborare, însă nu au solicitat daune/despăgubiri pentru
neexecutarea obligaţiilor contractuale şi/sau nerealizarea veniturilor ca urmare nerespectării
acestor obligaţii.
Menţionăm situaţia din contractul nr. 2122/2004, în care nu s-a prevăzut o valoare
explicită a programului investiţional şi nici termene concrete de realizare, fapt pentru care în
perioada 2003 – 2013 nu au fost demarate niciun fel de lucrări de investiţii. Cu toate acestea,
contractul este încă în vigoare, întrucât instanţele de judecată au respins solicitarea DJT
Prahova de reziliere ca urmare a neexecutării de către investitor a obligaţiilor contractuale.
19
e) În baza Ordinului preşedintelui ANST nr. 939/2006, s-a solicitat DJT Constanţa, DJT
Prahova, DJT Braşov, DJT Sibiu, DJT Vâlcea şi DTM Bucureşti anularea/rezilierea contractelor
de colaborare „deoarece nu a fost respectată procedura legală privind atribuirea contractelor cu
privire la patrimoniul unei instituţii publice, conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia” şi/sau „pentru neîndeplinirea obligaţiilor
contractuale”. Urmare demersurilor efectuate de direcţiile teritoriale menţionate, s-au reziliat 12
din cele 15 contracte de colaborare, după cum urmează:
- pentru 6 contracte de colaborare instanţele de judecată au dispus rezilierea ca urmare a
atribuirii acestora cu încălcarea prevederilor Legii nr. 213/1998;
- 1 contract a fost reziliat de instanţa de judecată pentru nerealizarea programului
investiţional;
- 2 contracte au fost reziliate prin înţelegere/convenţie judiciară;
- 3 contracte au fost reziliate prin acordul părţilor.
f) Urmare rezilierii contractelor, conform hotărârilor instanţelor de judecată, s-a efectuat
decontarea de către direcţiile teritoriale de tineret a contravalorii lucrărilor de investiţii
executate de investitori. Astfel, până în prezent, pentru 7 din cele 12 contracte reziliate,
direcţiile teritoriale au decontat suma totală de 3.477 mii lei. Decontarea s-a realizat la valori
actualizate cu indicii de inflaţie stabiliţi prin expertize judiciare sau extrajudiciare, uneori
la valori mult superioare celor recepţionate şi înregistrate în evidenţele contabile. Direcţiile
teritoriale de tineret nu au solicitat, la rândul lor, ajustarea acestor valori în funcţie de
despăgubirile care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale de către
investitori şi/sau nerealizarea veniturilor ca urmare a nerespectării acestor obligaţii, precum şi în
funcţie de beneficiile obţinute de investitori pe parcursul derulării efective a contractelor.
g) În cuprinsul Notei de fundamentare nr. 1178/02.06.2003 aprobată de MEC, s-a stabilit
că „în funcţie de valoarea investiţiilor, investitorul va achita şi o sumă de bani lunară, fixă sau
procentuală”. Astfel, în situaţia în care la încheierea contractelor de colaborare s-a procedat la
stabilirea veniturilor ATTS în funcţie de valoarea programului investiţional, au existat cazuri în
care pentru ATTS s-au prevăzut venituri în proporţii de sub 15%, iar pentru investitori de peste
85%. Ulterior, investitorii au încasat în totalitate veniturile în cauză, deşi nu şi-au onorat
promisiunile contractuale în baza cărora au obţinut veniturile, respectiv nu au realizat în
totalitate programele investiţionale, iar contravaloarea investiţiilor efectuate le-a fost
restituită la rezilierea contractelor. În acest sens menţionăm două situaţii:
1) în cazul contractului nr. 909/2004, având ca obiect modernizarea întreţinerea şi
utilizarea taberei Cisnădioara (Sibiu), derulat efectiv pe o perioadă de 3 ani, investitorului SC
SOBIS SOLUTIONS SRL, în condiţiile în care deşi s-a angajat să realizeze un program
investiţional în valoare de 265.000 euro nu a efectuat nici o lucrare de investiţii, i-au revenit
conform prevederilor contractuale 85% din veniturile proprii ale ATTS (care în conformitate
cu contractul cadru trebuiau să revină în totalitate ATTS) şi integral veniturile comune realizate
de societate cu utilizarea bazei materiale ce face obiectul contractului;
2) există cazuri în care investitorii au realizat venituri din utilizarea bazelor materiale
în perioada cât s-au derulat efectiv contractele, iar ulterior, urmare rezilierii contactului de
colaborare, li s-a decontat integral contravaloarea lucrărilor de investiţii realizate
(actualizată cu indici de inflaţie), fără a se solicita, de către ATTS, ajustarea acestor valori cu
veniturile deja realizate. S-a ajuns, astfel, în situaţia în care investitorii au obţinut venituri
net superioare celor obţinute de ATTS din utilizarea unor baze materiale modernizate, în
20
fapt, din fondurile obţinute din activităţi desfăşurate şi organizate de ATTS. În acest sens
menţionăm:
- contractul nr. 2848/2004, având ca obiect modernizarea, întreţinerea şi utilizarea taberei
Păltiniş derulat efectiv pe o perioadă de 3 ani, urmare căruia investitorului SC SOBIS
SOLUTIONS SRL i-au revenit conform prevederilor contractuale 85% din veniturile proprii ale
ATTS (care în conformitate cu contractul cadru trebuiau să revină în totalitate ATTS) şi integral
veniturile comune realizate de societate cu utilizarea bazei materiale ce face obiectul
contractului, în condiţiile în care i s-a restituit contravaloarea actualizată a lucrărilor de
investiţii efectuate, în sumă totală de 1.109.433 lei.
- contractul nr. 1843/2004 încheiat cu SC PORA SRL, având ca obiect modernizarea,
întreţinerea şi utilizarea taberei Păuleşti. Urmare rezilierii dispuse de Curtea de Apel Ploieşti,
DJT Prahova a fost obligată la plata contravalorii investiţiei în sumă de 625.497 lei rezultată
din expertiza tehnică solicitată de instanţă, valoare mult superioară celei de 115.402 lei
rezultată din evidenţele contabile şi consemnată în expertiza contabilă. De asemenea, din
Procesul verbal nr. 1565/12.12.2012, întocmit pentru preluarea investiţiilor efectuate, reiese
faptul că activele preluate sunt incomplete şi/sau degradate/deteriorate în proporţii de 50%, astfel
că situaţia constatată cu ocazia preluării este semnificativ diferită de cea constatată prin
expertiza tehnică efectuată în dosarul din instanţă;
- contractul nr. 541/2004 încheiat între ATTS Vâlcea şi SC Extrem Turism SRL.
Decontarea investiţiilor efectuate la Tabăra Cozia, în sumă de 341.562 lei a fost însoţită şi de
cheltuieli neeconomicoase, în sumă de 313.824 lei, reprezentând penalităţi de întârziere plus
cheltuieli de executare. Valoarea mare a penalităţilor se datorează numărului mare de zile de
întârziere a plăţilor şi, în mod special, cuantumului neobişnuit de ridicat al penalităţilor stabilite
şi acceptate de DJT Vâlcea prin tranzacţia judiciară încheiată la 16.12.2008, respectiv de 0,5%
pentru fiecare zi de întârziere în situaţia în care dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a
fost la acea dată de 10,25% pe an (0,028%/zi). h) În ceea ce priveşte contractele aflate în prezent în derulare, s-a constatat că direcţiile
judeţene pentru sport şi tineret nu au efectuat demersurile necesare în vederea rezilierii
acestora, după cum urmează:
Contractul nr. 108/2003 încheiat între ATTS Bucureşti (ulterior DTMB) şi SC
ALIN AMBIENT SRL La data de 15.02.2007, DTMB a solicitat Tribunalului Bucureşti constatarea nulităţii
contractului, ca urmare nerespectării procedurii prevăzute de Legea 219/2008 privind regimul
concesiunilor raportată la Legea nr. 213/1998. La această cerere, SC ALIN AMBIENT SRL a
depus atât întâmpinare, cât şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat ca, în ipoteza anulării
contractului de colaborare, să i se restituie investiţiile efectuate pentru modernizarea taberelor
Pustnicu I şi Pustnicu II.
Prin sentinţa comercială nr. 6979/08.05.2009, Tribunalul Bucureşti a dispus:
- respingerea cererii principale de anulare a contractului de colaborare, instanţa
constatând că acesta are însuşirile unui contract de asociere în participaţiune;
- admiterea cererii reconvenţionale şi obligarea DTMB la plata sumei de
796.383,39 lei, reprezentând contravaloarea investiţiilor şi modernizărilor realizate la
Taberele Pustnicu I şi II, deşi ALIN AMBIENT a cerut să i se înapoieze investiţiile realizate în
baza contractului de colaborare, numai în ipoteza admiterii cererii principale formulate de DTMB
în sensul anulării contractului de colaborare.
21
Astfel, instanţa, deşi a respins cererea principală, a admis, în mod inexplicabil, cererea
reconvenţională formulată în subsidiar, în condiţiile în care, conform clauzelor contractului de
colaborare rămas în vigoare, DTMB nu avea obligaţia decontării către partenerul contractual a
investiţiilor efectuate de acesta.
DTMB a introdus apel în termenul legal împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti nr.
6979/08.05.2009. Cu ocazia judecării apelului, la data de 20 noiembrie 2009, părţile au prezentat
o „tranzacţie judiciară”, prin care au convenit prelungirea duratei contractului cu încă 10 ani,
până la 10.07.2023 şi stingerea oricărei pretenţii materiale, astfel:
- investitorul, SC ALIN AMBIENT SRL a renunţat la pretenţiile materiale privind
investiţiile efectuate în baza contractului de colaborare, în valoare de 796.383,39 lei şi, totodată,
s-a angajat să efectueze investiţii în următorii 3 ani;
- DTMB, a renunţat la orice pretenţie asupra creanţei în sumă de 188.189,82 lei, rezultată
din derularea contractului de colaborare.
Ulterior, în perioada 2009–2013, SC ALIEN AMBIENT SRL nu a efectuat investiţiile la
care s-a angajat conform tranzacţiei judiciare.
Urmare acţiunii de audit financiar şi de regularitate a situaţiilor financiare pe anul 2009
efectuată la DTMB, Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti a constatat că prin neîncasarea,
pe parcursul derulării contractului, de la SC ALIN AMBIENT SRL a sumei de 188.190 lei
reprezentând debite şi penalităţi de întârziere şi prin renunţarea la aceste creanţe consfinţite
printr-o sentinţă a instanţei de judecată, au fost încălcate prevederile art. 22 alin. (2) lit. b) şi d)
din Legea 500/2002 privind finanţele publice, precum şi prevederile din contractul de colaborare
nr. 108/2004. Astfel, prin Decizia nr. 47/2010, directorul Camerei de Conturi a Municipiului
Bucureşti a dispus înregistrarea creanţei şi recuperarea sumei totale de 188.190 lei.
Conducerea DTMB a contestat decizia Camerei de Conturi la Tribunalului Bucureşti. Prin
Sentinţa civilă nr. 1986/11.04.2013 s-a respins acţiunea DTMB ca neîntemeiată. Împotriva
sentinţei, la data de 19.07.2013, Dobrescu Tudor (fost director al DTMB) a formulat recurs la
Curtea de Apel Bucureşti, dosarul fiind în curs de judecată.
Contractul nr. 114/02.02.2004 încheiat între ATTS Prahova şi SC Opogete
Impex SRL DJT Prahova a solicitat instanţei să dispună rezilierea contractului de colaborare pentru
neexecutarea obligaţiei contractuale privind realizarea investiţiilor, însă nu şi pentru atribuirea
contractului cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 213/1998.
Prin sentinţa nr. 87/14.01.2008, Tribunalul Prahova a respins acţiunea DJT Prahova ca
neîntemeiată, constatând că SC Opogete Impex SRL a respectat clauzele contractuale şi
obligaţiile asumate prin contract. SC Opogete Impex SRL avea de realizat un program
investiţional de 1.000.000 lei, iar conform raportului de evaluare întocmit la 31.12.2011, au fost
realizate investiţii în sumă totală de 1.093.928 lei.
Urmare acestei colaborări, DJST Prahova nu obţine venituri, întrucât în contractul de
colaborare nu au fost preluate din contractul cadru clauzele minime care să asigure obţinerea
acestora.
Contractul nr. 2122/25.11.2004 încheiat între ATTS Prahova şi SC Opogete
Impex SRL
DJT Prahova a solicitat instanţei să dispună rezilierea contractului de colaborare pentru
neexecutarea obligaţiei contractuale privind realizarea investiţiilor, însă nu şi pentru atribuirea
contractului cu nerespectarea prevederilor Legii nr. 213/1998.
22
În acest sens, s-a menţionat că, prin contractul de colaborare, DJT Prahova a pus la
dispoziţia SC Opogete Impex SRL o suprafaţă de teren de 400 mp situată în Sinaia pentru a
construi o bază materială, însă până la momentul introducerii acţiunii nu s-a început executarea
lucrărilor de construcţii.
Prin sentinţa nr. 432/28.03.2007, Tribunalul Prahova a hotărât respingerea acţiunii,
constatând că DJT Prahova este cea care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, în sensul că
suprafaţa de teren nu a fost pusă la dispoziţia SC Opogete Impex SRL cu utilităţile necesare,
întrucât aceasta era ocupată de un alt agent economic (SC SĂNIUŢA DE ARGINT SRL), care
avea un punct de lucru situat pe această suprafaţă de teren.
Concluzii cu privire la contractele de colaborare
Atribuirea, încheierea şi derularea contractelor de colaborare s-a realizat fără respectarea
principiilor de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, după cum urmează:
a) atribuirea contractelor s-a realizat, în mod direct, fără aplicarea unor proceduri care să
asigure selecţia celor mai avantajoase oferte şi fără respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998;
b) nu au fost incluse, în cuprinsul a 13 din cele 15 contracte, clauzele privind repartizarea
veniturilor în forma prevăzută în contractul cadru aprobat de ANTTS, care să asigure repartizarea
către ANTTS a veniturilor proprii în totalitate, precum şi a unei sume fixe sau procentuale din
veniturile comune realizate de societate din activităţile desfăşurate cu folosirea bazei materiale;
c) nu s-au realizat în totalitate, în termenele şi în cuantumurile stabilite, programele de
investiţii asumate de către investitori, iar pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare
a obligaţiilor contractuale privind realizarea programului investiţional nu au fost prevăzute şi
aplicate penalităţi;
d) direcţiile teritoriale de tineret au decontat contravaloarea lucrărilor de investiţii executate
de investitori în sumă totală de 3.477 mii lei, actualizată cu indici de inflaţie, la valori mult
superioare celor din evidenţele contabile, ca o consecinţă a rezilierii contractelor de colaborare.
Direcţiile teritoriale de tineret nu au solicitat ajustarea acestor valori în funcţie de despăgubirile
care li s-ar fi cuvenit pentru neexecutarea de către investitori a obligaţiilor contractuale, astfel că
investitorii au realizat venituri net superioare celor realizate de ANTTS din utilizarea bazelor
materiale din patrimoniul ANTTS şi modernizate, în fapt, tot pe cheltuiala ANTTS;
e) în prezent mai sunt în vigoare 3 contracte de colaborare ale căror prevederi/clauze
contractuale nu asigură realizarea de venituri sau alte beneficii economice de către instituţiile
statului.
2.2.3. Analiza modului în care a fost respectată de către unităţile administraţiei
publice locale obligaţia „de a moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi
să respecte standardele de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice”
Conform actelor normative prin care s-au realizat, după anul 2010, transferurile către
unităţile administrativ teritoriale, acestora le revenea obligaţia de a întreţine şi de a moderniza
centrele de agrement preluate.
Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ
teritoriale unde au fost transferate imobilele, s-a constatat că, în multe cazuri imobilele
transferate sunt nefuncţionale, din lipsa fondurilor necesare efectuării reparaţiilor şi
reabilitărilor. Nu a fost respectată obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ-
teritoriale de a „moderniza şi de a întreţine imobilele preluate în administrare şi să respecte
standardele de calitate privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora”.
Exemplificăm în acest sens:
23
referitor la imobilele din centrele de agrement Bucşoaia şi Balada, transferate în
administrarea Consiliului Local al Oraşului Frasin, respectiv a Consiliului Local al Oraşului
Gura Humorului, primarii localităţilor în cauză susţin că acestea nu erau funcţionale la
momentul preluării, stare care fie s-a menţinut până în prezent (în cazul centrului de
agrement Balada), fie a fost uşor îmbunătăţită, dar fără a se ajunge la parametrii necesari
desfăşurării activităţilor specifice de tabere şcolare (în cazul centrului de agrement Bucşoaia);
aceeaşi situaţie este şi în cazul centrului de agrement Bididia, transferat Consiliului
Local al Municipiului Tulcea în stare de nefuncţionare, iar din răspunsul formulat de
conducerea Direcţiei Întreţinere şi Administrare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local Tulcea
rezultă că „reabilitarea taberei Bididia” şi „construcţia unui parc de distracţii (…) în zona
Taberei Bididia” sunt domenii prioritare înscrise în Strategia de Dezvoltare a Municipiului
Tulcea pentru perioada 2014-2020;
din inspecţia pe teren efectuată de auditorii publici externi ai Camerei de Conturi Vâlcea
s-a constatat faptul că, în proporţie de 75%, imobilele – construcţii transferate în administrarea
Consiliului Local al Oraşului Ocnele Mari se află într-o stare tehnică bună. Cu toate acestea, ele
nu pot fi utilizate din lipsa dotării cu bunuri necesare funcţionării, în perioada de la
preluare până în prezent nefiind alocate fonduri pentru întreţinerea şi modernizarea
centrului de agrement.
2.3 Analiza transferurilor de bunuri aparţinând centrelor de agrement
efectuate către unităţile administrativ teritoriale
Printre obiectivele şi direcţiile de acţiune ale Capitolului 10 „Tineret şi Sport” din
Programul de Guvernare 2009-2012, s-a numărat şi „predarea taberelor şcolare şi de tineret
închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform
funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE
prin parteneriate public-private.” Pentru atingerea obiectivului înscris în Programul de Guvernare, MECTS a elaborat
Regulamentul privind descentralizarea activităţii sportive şi de tineret, aprobat prin HG nr.
563/2009: „Actele normative prin care se vor transfera către autorităţile administraţiei publice
locale (…) centrele de agrement aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea
Ministerului Tineretului şi Sportului vor trebui să cuprindă cel puţin următoarele condiţii de
transfer:
a) menţinerea destinaţiei imobilelor respective; (…)
c) asigurarea întreţinerii şi modernizării bazelor sportive şi centrelor de agrement
transferate”.
Prevederile HG nr. 563/2009 au fost abrogate începând cu data de 01.09.2010, în temeiul
prevederilor art. 3 al HG nr. 886/2010 privind aprobarea Strategiei de descentralizare a
activităţilor din domeniul tineretului.
Conform noului act normativ, obiectivul general al descentralizării a fost: „Adaptarea
ofertei de servicii specifice activităţii de tineret la cererea, nevoile şi specificul fiecărei
comunităţii locale, astfel încât decizia să poată fi luată cât mai aproape de locul unde sunt
furnizate şi utilizate aceste servicii”. Totodată, pentru realizarea descentralizării se impunea
atingerea următoarelor obiectivele specifice:
- elaborarea actelor normative de transfer al competenţelor şi resurselor către autorităţile
administraţiei publice locale:
- modificarea şi adaptarea legislaţiei specifice, conexe, în domeniul tineretului;
24
- dezvoltarea şi implementarea unor modalităţi eficiente de control privind respectarea
legislaţiei în domeniul tineretului.
În Strategia aprobată prin HG nr. 886/2010, sunt nominalizate următoarele riscuri ale
descentralizării:
riscul ca autorităţile administraţiei publice locale să nu reabiliteze taberele preluate,
acestea rămânând în continuare închise şi în aceeaşi stare de degradare;
varietatea redusă a serviciilor oferite de autorităţile administraţiei publice locale;
riscul unor capacităţi de control şi monitorizare care să conducă la scăderea accesului
sau calităţii ofertei de servicii oferite de unităţile administraţiei publice locale.
Pentru diminuarea efectelor riscurilor identificate sau chiar eliminarea acestora, au fost
identificate la nivelul Strategiei măsuri de prevenire sau contracarare, respectiv:
informarea autorităţilor publice locale cu privire la posibilitatea atragerii de fonduri
europene pentru reabilitarea şi/sau modernizarea centrelor de agrement;
elaborarea standardelor de cost şi de calitate;
oferirea de consultanţă autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul
activităţilor şi serviciilor de tineret;
crearea unui cadru instituţional şi metodologic de exercitare la toate nivelurile ale unui
control eficient.
Măsurile de prevenire şi contracarare a riscurilor descentralizării nu s-au materializat în
acţiuni concrete şi nu au avut efectele scontate în Strategie. Mai mult, unităţile administraţiei
publice locale, în majoritatea situaţiilor, nu au alocat fonduri pentru reabilitarea centrelor de
agrement, astfel încât acestea se află, în continuare, în aceeaşi stare de degradare.
Referitor la modul de punere în aplicare a Strategiei de descentralizare a activităţilor de
tineret, s-au constatat următoarele:
- în patrimoniul ANST, la data de 13.08.2010, existau un număr de 184 centre de
agrement din care numai 77 (41% din total) erau funcţionale;
- au fost transferate către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 26 centre de
agrement, dar nu s-a prevăzut şi un transfer al resurselor (umane şi financiare), aferente;
- legislaţia specifică aplicabilă în domeniul centrelor de agrement, la momentul elaborării
Strategiei, nu a fost modificată, nefiind identificate (aşa cum fusese stabilit ca obiectiv)
modalităţi eficiente de control privind respectarea legislaţiei în domeniul centrelor de
agrement.
În perioada 2011-2012 au fost iniţiate, elaborate şi aprobate un număr de 16 hotărâri ale
Guvernului, prin care a fost transmis patrimoniul aferent unui număr de 26 centre de agrement,
din domeniul public al statului şi din administrarea ANST, în administrarea şi în domeniul public
al unităţilor administrativ teritoriale (în 15 cazuri) şi în administrarea Inspectoratului Şcolar
Judeţean Maramureş (în cazul Bazei turistice Cuarţ din municipiul Baia Mare).
Din analiza conţinutului actelor normative prin care s-a realizat transferul imobilelor din
patrimoniul centrelor de agrement s-au constatat următoarele:
Prin cele 16 hotărâri ale Guvernului a fost transmis patrimoniul unui număr de 26
centre de agrement, din care 9 se aflau în stare de funcţionare, deşi în Programul de
Guvernare era înscris ca obiectiv predarea taberelor închise sau/şi nefuncţionale. Astfel, au
fost transferate centrele de agrement Moneasa, Leghia, Căprioara, Stejarul, Baza turistică
25
Cuarţ, considerate centre de agrement cu randament ridicat şi centrele de agrement Căsoaia,
Zăbala, Vânătorul şi Cerbul, considerate centre de agrement funcţionale cu randament redus.
Mai mult, s-a constatat faptul că pentru modernizarea centrelor de agrement Căprioara,
Cerbul, Vânătorul şi Stejarul din judeţul Dâmboviţa, în anii 2010 şi 2011 (anterior transferului) a
fost alocată suma de 1.640.890 lei pentru realizarea de investiţii, astfel:
- în cursul anului 2010 – CA Căprioara – 350.830 lei, CA Cerbul – 876.440 lei, CA
Vânătorul – 71.800 lei şi CA Stejaru – 207.060 lei;
- în cursul anului 2011 – CA Cerbul – 134.760 lei.
După realizarea transferului imobilelor din aceste centre, Serviciul Public Judeţean de
Turism Dâmboviţa nu a mai efectuat modernizări. În anul 2013, urmare inspecţiei efectuate la
faţa locului de către comisia instituită la nivelul ministerului, în vederea acordării acreditării, s-a
constatat că în majoritatea situaţiilor nu sunt îndeplinite condiţiile de cazare, masă şi agrement.
Deşi în conţinutul actelor normative este prevăzută obligaţia ANST de a
verifica şi controla periodic modul de folosire a imobilelor transmise, în condiţiile în care
primitorul are obligaţia menţinerii destinaţiei imobilelor preluate în administrare, s-a
constatat că ANST/MTS nu a realizat controale în acest sens, motivându-se că această
activitate nu este reglementată în actele normative referitoare la organizarea şi
funcţionarea ministerului.
Neefectuarea acestor verificări de către reprezentanţii ANST/MTS a condus la apariţia unor
situaţii de natura celor prezentate în continuare:
1. Din informaţiile puse la dispoziţie de către reprezentanţii unităţilor administrativ
teritoriale cărora li s-au transferat imobilele, s-a constatat faptul că, din lipsa fondurilor
necesare efectuării reparaţiilor şi reabilitărilor, majoritatea imobilelor transferate nu sunt
în stare de utilitate.
În consecinţă obligaţia instituită în sarcina unităţilor administrativ teritoriale de a întreţine
şi moderniza imobilele preluate în administrare şi de a respecta standardele de calitate privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice acestora nu a fost respectată. Cu toate acestea,
imobilele nu au revenit în administrarea ANST.
2. În multe din centrele de agrement nu se mai desfăşoară activităţi de tabere şcolare.
Exemple edificatoare în acest sens sunt centrele de agrement Crasna, Comandău, Ozunca
Băii şi Zăbala, transferate prin HG nr. 1198/2011 în domeniul public al judeţului Covasna şi în
administrarea Consiliului Judeţean Covasna. Din informaţiile furnizate de către conducerea
DJST Covasna şi urmare documentării realizate de Camera de Conturi Covasna, cu privire la
două centre de agrement au rezultat următoarele:
CA Zăbala era funcţional la momentul predării. În luna februarie 2012, imobilele
din patrimoniul centrului de agrement s-au reîntors în administrarea DJST Covasna, în
temeiul unui contract de administrare încheiat cu Consiliul Judeţean Covasna. În cursul
anului 2013 nu s-au desfăşurat activităţi de tabără, întrucât nu au existat solicitări în acest sens.
CA Comandău era nefuncţional la momentul predării. În prezent, dreptul de
administrare asupra imobilelor din patrimoniul centrului de agrement revine Şcolii Populare de
Artă şi Meserii Sfântu Gheorghe, conform contractului de administrare încheiat pe perioadă
nelimitată între aceasta şi Consiliul Judeţean Covasna. În contract nu a mai fost prevăzută
obligaţia menţinerii destinaţiei iniţiale a imobilelor, respectiv de a desfăşura activităţi de
vacanţă şi/sau recreative pentru elevi.
26
3. Unele din centrele de agrement au fost desfiinţate, deşi conform actelor normative
prin care s-a realizat transferul, unităţile administraţiei publice locale aveau obligaţia
menţinerii destinaţiei imobilelor transmise în administrare. Pentru exemplificare, prezentăm
următoarele situaţii:
prin HG nr. 435/2011 s-a aprobat transmiterea imobilelor din patrimoniul
centrului de agrement „Baza turistică Costineşti” în domeniul public al comunei Costineşti şi în
administrarea Consiliului Local al Comunei Costineşti. La data de 31.12.2011, prin hotărâre a
consiliului local, toate obiectele de inventar şi mijloacele fixe din patrimoniul centrului de
agrement au fost casate iar imobilele construcţii au fost scoase din evidenţele contabile, fiind
propuse pentru demolare. Astfel, în baza Autorizaţiei de demolare emisă de Primăria comunei
Costineşti, s-a procedat la demolarea clădirilor aferente centrului de agrement Costineşti.
La finele anului 2012, pentru terenul liber de construcţii (urmare demolărilor efectuate) a
fost emisă o autorizaţie de construcţie pentru executarea „lucrărilor de amenajare terenuri de
sport provizorii”. În cursul anului 2013, a fost încheiat un contract de lucrări de pietruire şi
asfaltare a perimetrului taberei, pentru realizarea unui parc pentru copii, ceea ce nu corespunde
cu obiectivul asumat de realizare a unor terenuri de sport.
Din inspecţia pe teren, efectuată de auditorii publici externi din cadrul Camerei de
Conturi Constanţa, s-au constatat următoarele:
- imobilele bazei turistice nu mai există;
- în perimetru a fost construită o clădire aferentă terenurilor de sport;
- pe suprafaţa de teren destinată taberei mai sunt amenajate două terenuri de fotbal
şi de tenis de câmp, restul terenului fiind pietruit şi asfaltat;
prin HG nr. 307/2011 s-a aprobat transmiterea imobilelor din patrimoniul
centrului de agrement „Baza turistică Tuzla” (pavilion central demisol, club, bloc alimentar,
spălătorie şi grup sanitar, magazie şi 14 căsuţe de lemn) în domeniul public al comunei Tuzla şi
în administrarea Consiliului Local al Comunei Tuzla.
În cursul anului 2012, în baza hotărârii consiliului local, obiectele de inventar,
mijloacele aferente centrului de agrement şi cele 14 căsuţe de lemn au fost casate/demolate. Celelalte imobile/construcţii se află într-un grad accentuat de degradare, aşa cum s-a
constatat din inspecţia efectuată pe teren de echipa de auditori ai Camerei de Conturi Constanţa.
În concluzie, în lipsa unei strategii de descentralizare a activităţii în domeniul taberelor
şcolare care să conţină acţiuni concrete şi coerente, au fost transferate către unităţi ale
administraţiei publice locale o serie de centre de agrement funcţionale, fără ca MTS, ca autoritate
centrală în domeniu, să controleze modul în care a fost respectată obligaţia de a menţine
destinaţia imobilelor predate şi de a desfăşura activităţi de tabere şcolare.
În consecinţă, deşi în actele normative prin care s-au realizat transferurile se prevedea că
”Dacă se constată că imobilele ….. nu sunt folosite în conformitate cu destinaţia actuală,
acestea vor reveni în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret” există, aşa
cum s-a exemplificat mai sus, centre de agrement în administrarea unităţilor administrative
teritoriale în care nu se mai desfăşoară nici un fel de activităţi de tabere şcolare.
27
2.4. Analiza scoaterilor din funcţiune şi a casărilor de bunuri aparţinând centrelor
de agrement
În perioada 1990-2013, conform actelor normative în vigoare, la propunerea entităţilor
care administrau tabere şcolare, a fost aprobată casarea unor active din patrimoniul acestora, în
valoare totală de 1.986.486 lei.
Din verificarea efectuată la nivelul celora patru direcţii judeţene pentru sport şi tineret, s-
au constatat următoarele:
- toate casările efectuate au fost aprobate de ordonatorul de credite ierarhic superior;
- mijloacele fixe propuse la casare şi casate aveau durata normală de funcţionare
îndeplinită;
- materialele refolosibile rezultate în urma casării au fost înregistrate în contabilitatea
entităţii.
2.5. Analiza retrocedărilor de imobile aparţinând centrelor de agrement În baza prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in
mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, s-au înregistrat o serie de solicitări
de restituire în natură a unor imobile aparţinând centrelor de agreement. Valoarea activelor din
patrimoniul taberelor şcolare retrocedate proprietarilor de drept este, conform informaţiilor
furnizate de către direcţiile judeţene de sport şi tineret, de 12.419.736 lei.
Imobilele în cauză au fost restituite în temeiul unor dispoziţii ale instanţelor, sau prin
dispoziţia motivată a organelor de conducere ale instituţiei deţinătoare, conform prevederilor art.
21 din Legea nr. 10/2001.
3. Stabilirea situaţiei patrimoniului taberelor şcolare la 30.06.2013
Sintetic, în perioada auditată, intrările şi iesirile din patrimoniu se prezintă astfel:
- total intrări - 990.518.958 lei, din care:
- investiţii (reparaţii capitale, consolidări) - 276.508.288 lei
- evaluări, reevaluări – 714.010.670 lei
- total iesiri - 589.940.165 lei, din care:
- retrocedări - 12.419.736 lei
- casări – 1.986.486 lei
- imobile transmise unităţilor administrativ teritoriale – 574.753.001 lei.
Se constată că peste 72% din valoarea intrărilor o reprezintă evaluarea terenurilor şi
reevaluarea activelor ca urmare inflaţiei, iar la ieşiri, peste 97% din valoare este aferentă celor 26
centre de agrement transferate către autorităţile administraţiei publice locale. La 30.06.2013,
valoarea patrimoniului public al centrelor de agrement era de 456.482.073 lei.
Din totalul de 207 tabere şcolare aflate în proprietatea publică a statului la nivelul
anului 1990, la data de 30.06.2013 mai existau un număr de 147 tabere şcolare.
Distribuţia în teritoriu a centrelor de agrement, la nivelul anului 2013, este prezentată în
harta de mai jos.
Din totalul centrelor de agrement existente la data de 30.06.2013 funcţionale erau 66
(45%), distribuite în teritoriu conform celor prezentate în harta de mai jos.
28
Se poate observa faptul că se menţine aceeaşi concentrare a centrelor de agrement în zona
centrală, de vest şi pe litoralul Mării Negre.
Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret care administrează cele mai multe centre de
agrement funcţionale sunt în zonă montană (Sibiu, Vâlcea) sau pe litoralul Mării Negre
(Constanţa), zone atractive din punct de vedere turistic.
4. Evidenţa în contabilitate şi în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului a bunurilor aparţinând centrelor de agrement
Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că între valoarea bunurilor proprietate
publică înregistrate în evidenţele contabile ale direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret la
30.06.2013, respectiv 456.482.073 lei şi valoarea evidenţiată în inventarul centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, respectiv 1.087.835.071 lei există o diferenţă de
631.352.998 lei. Aceasta se datorează faptului că unele modificări intervenite în patrimoniul
taberelor şcolare nu au fost operate corect în contabilitatea instituţiilor în cauză şi nici în
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Astfel, s-a constatat că:
- valorile bunurilor din patrimoniul centrelor de agrement înscrise în Inventarul centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului nu au fost actualizate urmare reevaluărilor efectuate
în perioada 2003-2013;
- bunuri din patrimoniul taberelor şcolare în valoare totală de 8.472.580 lei, care au fost
retrocedate proprietarilor de drept în baza Legii nr. 10/2001, sunt încă înregistrate în Inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
- în unele situaţii valoarea imobilelor retrocedate nu a fost scoasă din evidenţa contabilă a
entităţilor care le administrau anterior retrocedării. De exemplu, la DJST Braşov nu au fost
29
scăzute din evidenţele contabile bunuri în valoare de 800.871 lei, care au fost restituite
proprietarilor de drept;
- unele investiţii efectuate la bunurile din patrimoniul centrelor de agrement nu au fost
înregistrate în totalitate în evidenţele contabile şi nu au mărit valoarea activelor înscrise în
Inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. Spre exemplu, investiţii în
sumă de 175.781 lei efectuate la activele din patrimoniul centrelor de agrement din administrarea
DJST Buzău nu au fost înregistrate în evidenţele contabile ale entităţii, iar la nivelul DJST
Constanţa nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă bunuri de natura investiţiilor finalizate la
Centrul de agrement Eforie Nord – Luminiţa în sumă totală de 1.006.711 lei;
- bunuri din patrimoniul centrelor de agrement în valoare de 1.362.042 lei, care au fost
transferate unităţilor administraţiei publice locale, sunt încă înregistrate în Inventarul centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului;
5. Analiza situaţiei şi cauzelor nefuncţionalităţii unor centre de agrement
Aşa cum s-a menţionat anterior, din totalul centrelor de agrement existente la data de
30.06.2013 funcţionale erau 66 (reprezentând 45 %) restul de 81 fiind nefuncţionale.
Din informaţiile primite de la conducerea DJST Vâlcea au rezultat următoarele:
- Centrul de agrement Lotru este închis din anul 2000;
- Centrul de agrement Arutela este închis din anul 2004.;
Închiderea centrelor de agrement s-a datorat lipsei de fonduri pentru renovarea şi
modernizarea acestora în vederea obţinerii autorizaţiilor de funcţionare.
Urmare inspecţiei în teren a rezultat o degradare de până la 75% a construcţiilor din cadrul
centrelor de agrement Lotru şi Arutela.
DJST Buzău are în administrare un singur centru de agrement nefuncţional,
respectiv CA Fisici, care a funcţionat până în anul 1990 ca bază de tratament, în administrarea
Primăriei Bozioru. In anul 1999, baza de tratament Fisici a fost preluată de I.S.J. Buzău în baza
HG nr. 178/1998 şi dată în administrarea D.J.T. Buzău. Prin Protocolul de predare primire s-au
preluat clădirea aflată într-un stadiu avansat de degradare şi terenul aferent, în suprafaţă de 1.000
m.p., fără dotări (mijloace fixe si obiecte de inventar).
De la data preluării (16.11.1999) şi până în prezent, CA Fisici nu a funcţionat, ca urmare
faptului că fondurile alocate (359.500 lei) au fost insuficiente pentru transformarea bazei de
tratament în centru de agrement funcţional (reconsolidare si recompartimentare clădire, refacere
instalaţii sanitare si electrice, refacere bloc alimentar si spaţiu cazare, dotări etc.).
In anul 2009, pentru punerea in funcţiune a CA Fisici, DJST Buzău a solicitat credite in
valoare de 1.200.000 lei, conform proiectului de reabilitare, însă MTS a aprobat doar suma de
600.000 lei, din care a retras pe parcursul anului suma de 275.296 lei, astfel că majoritatea
investiţiilor începute au fost abandonate.
La DJST Braşov, din şapte centre de agrement existente, doar unul (Tabăra
Predeal) este funcţional. Situaţia se datorează stării avansate de degradare a imobilelor din
celelalte centre de agrement, corelate cu insuficienţa fondurilor alocate pentru reabilitarea
acestora şi cu lipsa unei strategii realiste pentru aducerea acestor imobile în stare de utilitate.
30
6. Analiza modului de fundamentare, repartizare şi utilizare a fondurilor destinate
întreţinerii şi modernizării centrelor de agrement (pentru perioada 2010-30.06.2013)
6.1. Analiza modului de fundamentare a sumelor de la bugetul de stat
necesare funcţionării centrelor de agrement
La nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru care să stabilească
modul concret, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de
fundamentare şi întocmire a bugetului instituţiei.
În perioada 2011 – 2013, fundamentarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru
finanţarea centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate în cadrul acestora s-a realizat de
către direcţiile teritoriale, de regulă, în luna octombrie a anului anterior, în baza prevederilor
scrisorii cadru transmise de MFP, luându-se în considerare următoarele criterii:
- dimensionarea cheltuielilor de personal în funcţie de numărul de posturi din ştatul de
funcţii şi sentinţele judecătoreşti care au avut ca obiect plata unor drepturi salariale;
- dimensionarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii în funcţie de baza materială aflată în
administrare;
- dimensionarea alocaţiilor privind fondurile externe în funcţie de necesităţile privind
derularea în condiţii normale a proiectelor aflate în derulare şi/sau a proiectelor noi admise la
finanţare;
- dimensionarea cheltuielilor de capital în funcţie de necesităţile stringente şi ţinându-se
cont de investiţiile începute şi nefinalizate;
- fundamentarea cheltuielilor aferente activităţilor de sport şi tineret în funcţie de
calendarul de acţiuni propuse a se desfăşura;
- scăderea sumelor alocate de la bugetul de stat şi creşterea veniturilor proprii, prin
identificarea de surse noi de venituri şi creşterea încasărilor din sursele deja existente.
În anii 2011 şi 2012, între sumele rezultate în urma fundamentării reprezentând
finanţarea centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate de acestea şi sumele aprobate prin
legile bugetare au existat diferenţe semnificative. Acestea s-au datorat, pe de o parte, estimării
supradimensionate a veniturilor proprii în raport cu potenţialul din teren şi, pe de altă parte,
alocării de fonduri insuficiente pentru modernizarea bazei materiale existente, astfel încât să
poată fi asigurate condiţiile optime de cazare şi masă.
6.2. Analiza modului de fundamentare şi de realizare a veniturilor proprii ale
centrelor de agrement. Identificarea de surse alternative de finanţare
Principalele categorii de venituri realizate în centrele de agrement sunt:
- venituri din închirieri spaţii nefolosite;
- organizarea de mese festive;
- organizarea de tabere de odihnă;
- organizarea excursiilor şcolare;
- cazări ocazionale;
La fundamentarea veniturilor proprii prevăzute a se realiza, aferente centrelor de agrement,
au fost avute în vedere:
- analiza veniturilor proprii realizate în ultimii 3 ani;
- existenţa spaţiilor de cazare şi a restaurantelor pentru deservire;
31
- starea centrului de agrement (funcţional sau în conservare);
- numărul estimat al beneficiarilor;
- capacitatea de cazare existentă;
- numărul de zile de funcţionare a centrelor de agrement;
- gradul de ocupare şi solicitările anterioare;
- execuţia bugetară a anilor precedenţi;
Din analiza situaţiei veniturilor şi cheltuielilor aferente centrelor de agrement în perioada
2010 – 2013, a rezultat că 27 de centre de agrement situate în 20 de judeţe, au reuşit să-şi
acopere în diverse intervale de timp, integral, cheltuielile de organizare şi funcţionare din
veniturile proprii realizate, după cum urmează:
- în anul 2010, un număr de 22 de centre de agrement din 15 judeţe, reprezentând cca. 17%
din totalul centrelor de agrement analizate, au realizat venituri proprii suficiente pentru a-şi
acoperi cheltuielile de organizare şi funcţionare;
- în anul 2011, ponderea centrelor de agrement care au reuşit să-şi acopere (aproape)
integral cheltuielile de organizare şi funcţionare a crescut la cca. 18,5%, respectiv 24 de centre de
agrement situate în 18 judeţe;
- în anul 2012 ponderea centrelor de agrement care si-au acoperit cheltuielile de organizare
şi funcţionare din venituri proprii a scăzut la 10%, respectiv la 13 centre de agrement situate în
10 judeţe;
- în anul 2013 ponderea centrelor de agrement care si-au acoperit cheltuielile de organizare
şi funcţionare din venituri proprii a scăzut la 3,85%, respectiv la 5 centre de agrement situate în 4
judeţe;
- doar 3(trei) centre de agrement, respectiv Tabăra Codrii de Aramă Agafton jud. Botoşani,
Tabăra Youth Hostel Griffon Craiova jud. Dolj şi Tabăra Cisnădioara jud. Sibiu, au reuşit să
obţină venituri proprii astfel încât să-şi acopere integral cheltuielile de organizare şi funcţionare
în fiecare an din perioada 2010 – 2013analizată.
Evoluţia numărului de centre de agrement care şi-au acoperit integral cheltuielile de
organizare şi funcţionare din venituri proprii
22 24
13
5
0
5
10
15
20
25
30
2010 2011 2012 2013 (30.06 )
Nr.
ce
ntr
e a
gre
me
nt
ani
32
Totalul veniturilor realizate de centrele de agrement în perioada 2010-2013 se prezintă
conform situaţiei din tabelul următor:
Pentru perioada 2010-2012 se poate constata o reducere de peste 42% a veniturilor totale
ale centrelor de agrement, în condiţiile în care veniturile proprii s-au redus cu numai 13%.
Această situaţie s-a înregistrat în contextul în care au fost transferate către autorităţile
publice locale 26 centre de agrement, din care 9 erau funcţionale, iar unele reuşeau chiar să-şi
acopere cheltuielile din venituri proprii. Exemplificăm cazul taberelor Moneasa şi Căsoaia,
transferate în administrarea Consiliului Judeţean Arad, care în anii 2010 şi 2011 îşi acoperiseră
integral cheltuielile din venituri proprii.
Totodată, importante venituri proprii se obţineau şi din exploatarea unor centre
nefuncţionale. Este cazul DJST Braşov, care a încheiat cu UAT Predeal mai multe contracte de
închiriere a vilelor din taberele nefuncţionale, pentru „cazarea temporară a unor persoane aflate
în evidenţa serviciului social al primăriei”. Totuşi, s-a constatat că aceste clădiri s-au închiriat
fără a se respecta prevederile legale referitoare la procedura de închiriere. Contractele de
închiriere a imobilelor s-au încheiat prin atribuire directă, fără să se întocmească documentaţia de
închiriere şi fără avizul ordonatorului de credite ierarhic superior. Nu există o fundamentare a
preţului contractelor încheiate, pentru fiecare imobil în parte, iar din procesul verbal de predare-
primire (acolo unde există) nu reiese starea clădirilor şi gradul lor de folosinţă.
6.3. Analiza modului de repartizare a sumelor alocate din bugetul de stat
pentru funcţionarea centrelor de agrement
În anii 2010-2013, bugetele direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret s-au stabilit în baza
solicitărilor transmise în luna octombrie a anului anterior. Întrucât fondurile aprobate au fost, de
regulă, sub nivelul estimat ca fiind necesar, prin ordin al conducătorului instituţiei (ANST/MTS)
au fost constituite comisii de analiză şi evaluare a solicitărilor de finanţare, în vederea stabilirii
prevederilor bugetelor direcţiilor teritoriale în raport cu necesarul solicitat şi cu prevederile
bugetare repartizate la nivelul întregii instituţii.
În stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli al direcţiei judeţene, s-a avut în vedere şi
repartizarea de fonduri pentru activităţile aferente organizării şi funcţionării centrelor de
agrement.
Principalele criterii care au stat la baza dimensionării fondurilor alocate pentru finanţarea
centrelor de agrement şi a activităţii desfăşurate de acestea în anii 2010 – 2013 au fost:
- prevederile bugetare anuale repartizate pentru finanţarea direcţiilor judeţene pentru
sport şi tineret;
- solicitările de fonduri transmise de direcţiile judeţene pentru sport şi tineret;
An Venituri (mii lei)
Total, din care:
Venituri proprii
2010 29.444,91 11.804,75
2011 17.871,95 10.031,03
2012 16.857,52 10.260,73
30.06. 2013 5.062,63 2.278,58
TOTAL 69.237,01 34.375,09
33
- oportunitatea sumelor solicitate;
- funcţionalitatea centrelor de agrement;
- execuţia bugetară a anilor precedenţi;
- necesitatea şi oportunitatea realizării lucrărilor de investiţii;
- situaţia arieratelor;
- cazuri de forţă majoră în care s-au făcut repartizări de sume pentru repararea şi
diminuarea pagubelor provocate de zăpezi, furtuni, etc.;
- plata unor sume pe bază de sentinţe judecătoreşti.
În concluzie, deşi la nivelul MTS nu a fost elaborată şi aprobată o procedură de lucru
formalizată, care să stabilească sarcinile, competenţele şi criteriile specifice activităţii de
repartizare a sumelor de la buget, reprezentând finanţarea organizării şi funcţionării centrelor de
agrement, totuşi s-a urmărit alocarea de fonduri, în limitele bugetului aprobat, pentru asigurarea
funcţionării centrelor de agrement şi a desfăşurării în cadrul acestora a unor activităţi
educaţionale şi recreative conforme cu destinaţia acestor centre.
6.4. Analiza modului de utilizare conform destinaţiilor stabilite a sumelor
alocate de la bugetul de stat şi din venituri proprii aferente funcţionării centrelor de
agrement.
6.4.1. Centre de agrement funcţionale
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor de organizare, funcţionare şi modernizare, în perioada
2010-2013, este prezentată în tabelul următor:
Din analiza situaţiei veniturilor şi cheltuielilor de organizare şi funcţionare aferente unui
eşantion de 56 de centre de agrement funcţionale, s-au constatat următoarele:
- în perioada 2010 – iunie 2013, veniturile totale aferente centrelor de agrement au
fost asigurate din venituri proprii (50,03%) şi subvenţii (49,97%). Pe parcursul acestei perioade,
An
Venituri (mii lei) Cheltuieli (mii lei) Eficienţa
(2) / (4) Total,
din care:
Venituri
proprii Subvenţii
Total,
din care: Personal
Bunuri şi
servicii Investiţii
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
2010 29.444,91 11.804,75 17.639,16 25.788,25 3.187,81 10.405,81 12.194,70 0,4578
2011 17.431,95 10.031,03 7.400,92 15.300,45 2.203,85 10.875,61 2.220,80 0,6556
2012 16.857,52 10.260,73 6.596,79 14.206,95 2.428,14 11.434,11 344,70 0,7222
30.06.
2013 5.062,63 2.278,58 2.784,05 4.837,33 1.375,54 3.143,67 318,12 0,4711
TOTAL 68.796,01 34.375,09 34.420,92 60.132,98 9.195,34 35.859,20 15.078.32 0,5717
34
ponderea veniturilor proprii a înregistrat o creştere semnificativă, de la 40% în 2010 la
60,86% în 2012 (anul 2013 nu poate fi comparat, deoarece cuprinde numai primul semestru, iar
structura veniturilor şi cheltuielilor în cele două semestre nu este identică);
- în perioada 2010 – 2013, cheltuielile totale de organizare şi funcţionare au fost formate
din cheltuieli de personal (15,29%), bunuri şi servicii (59,64%) şi cheltuieli de investiţii
(25,07%);
- în anul 2012, comparativ cu anul 2010, veniturile totale au înregistrat o scădere de cca.
43%, datorită atât reducerii subvenţiilor de la bugetul de stat cu 62,6 %, cât şi scăderii cu cca.
13% a veniturilor proprii; scăderea veniturilor proprii, înregistrată în perioada analizată, s-a
datorat neidentificării de noi surse de venituri proprii sau de modalităţi de creştere a încasărilor
din sursele deja existente;
50,03% 49,97%
Venituri totale
Venituri proprii
Subvenții
15,29%
56,64%
25,07%
Cheltuieli de organizare, funcționare și modernizare
Personal
Bunuri și servicii
Investiții
35
- cheltuielile totale aferente activităţii de organizare, funcţionare şi modernizare în
perioada 2010 – 2013 au fost acoperite în proporţie de cca. 57,17% din veniturile proprii obţinute
din activităţile desfăşurate în centrele de agrement, restul de 42,83% fiind suportate din subvenţii
de la bugetul de stat;
- în perioada 2010 – 2012, cheltuielile totale aferente activităţii de organizare şi
funcţionare au înregistrat o diminuare cu cca. 43%, ca urmare reducerii drastice a fondurilor
aferente realizării lucrărilor de investiţii cu cca. 81% în 2011 şi 97% în 2012, precum şi
menţinerii unui nivel relativ constant al cheltuielilor de organizare şi funcţionare; astfel, se poate
Venituri proprii Subvenție
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
2010 2011 2012 2013
11804,75 10365,03 10145,35
2278,58
17639,16
7604,92 6596,79
2784,05
Venituri proprii
Subvenție
0,00
5.000,00
10.000,00
15.000,00
20.000,00
25.000,00
30.000,00
2010 2011
2012 2013
11.804,75
10.031,03 10.260,73
2.278,58
25.788,25
15.300,45 14.206,95
4.837,33
Venituri proprii
Cheltuieli organizare și funcționare
36
concluziona că în perioada 2010 – 2013, cheltuielile totale au scăzut cu 62,5% ca urmare a
diminuării cu cca. 95% a fondurilor destinate realizării lucrărilor de investiţii;
- în perioada 2010 – 2013, din totalul de 34.420.920 lei subvenţii acordate, suma de
15.078.320 lei (reprezentând cca. 43,8%), a fost alocată pentru realizarea de lucrări de
investiţii în scopul creşterii capacităţilor şi a îmbunătăţirii condiţiilor de cazare.
Alocarea subvenţiilor pentru realizarea lucrărilor de investiţii s-a realizat în lipsa unui
plan de reabilitare şi extindere a centrelor de agrement sau a oricărei alte modalităţi de
prioritizare şi/sau planificare a unor astfel de lucrări.
Reducerea cheltuielilor totale în 2012 faţă de 2010 cu suma de 11.042.370 lei s-a realizat,
în fapt, prin tăierea fondurilor destinate lucrărilor de investiţii cu suma de 11.842.000 lei. Astfel,
fără realizarea unor investiţii de modernizare/extindere a capacităţilor de cazare care să creeze
premisele creşterii gradului de ocupare al centrelor de agrement, veniturile proprii au înregistrat
în perioada 2010 - 2012 o scădere relativ uşoară, de cca. 13%.
Principiul eficienţei presupune realizarea celui mai bun raport dintre rezultatele obţinute şi
resursele utilizate pentru obţinerea acestora. Pentru a evalua eficienţa utilizării resurselor proprii
în perioada de referinţă, s-a analizat evoluţia raportului dintre veniturile proprii şi cheltuielile
totale de organizare şi funcţionare. Astfel, analizând eficienţa activităţii desfăşurate la nivelul
centrelor de agrement, s-a observat o evoluţie pozitivă a acesteia în perioada 2010 – 2012, pe
fondul unei scăderi uşoare a veniturilor proprii dar compensată de diminuarea drastică a
alocaţiilor pentru investiţii cu până la 95% şi marcată de o descreştere semnificativă în prima
jumătate a anului 2013. Dar, situaţia din anul 2013 se poate modifica în semestrul II, pe fondul
unei creşteri a veniturilor proprii.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
2010 2011 2012 2013
Organizare și funcționare
Investiții
37
6.4.2. Centre de agrement nefuncţionale
La data de 30.06.2013 din totalul de 147 de centre de agrement existente, 82 erau
nefuncţionale. Din analiza cheltuielilor de organizare, funcţionare şi modernizare aferente unui
eşantion de 23 de centre de agrement nefuncţionale, s-au constatat următoarele:
mii lei
0,46
0,66 0,72
0,47
0,00
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
2010 2011 2012 2013
Evoluția eficienței activității centrelor de agrement în perioada 2010-2013
Eficiența activității centrelor de agrement
An Total, din
care: Personal
Bunuri şi
servicii Investiţii
(0) (1) (2) (3) (4)
2010 3.613,84 350,41
(9,70%)
282,11
(7,80%)
2.980,82
(82,50%)
2011 1.344,50 259,94
(19,35%)
322,48
(23,98%)
761,87
(56,67%)
2012 355,59 230,49
(64,85%)
117,41
(33 %)
7,68
(2,15%)
2013 167,7 121,36
(72,37%)
46,34
(27,63%) 0.00
Total
perioadă 5.480,52 962,2
(17,55%)
768,34
(14,02%)
3750,37
(68,43%)
38
- în perioada 2010 – iunie 2013, cheltuielile totale efectuate au fost constituite din
cheltuieli de funcţionare personal reprezentând 17,55%, bunuri şi servicii în proporţie de 14,02%
şi cheltuieli de investiţii 68,43%;
- în perioada 2010 – 2012, cheltuielile totale au înregistrat o diminuare cu cca. 90%, ca
urmare a reducerii drastice a fondurilor aferente realizării lucrărilor de investiţii cu cca. 74% în
2011 şi cca. 99 % în 2012. În prima jumătate a anului anul 2013 nu au fost alocate fonduri pentru
lucrări de investiţii. Pe fondul reducerii cheltuielilor de investiţii, nici un centru de agrement
nefuncţional nu a îndeplinit condiţiile de deveni, în această perioadă, funcţional.
7. Analiza modului de organizare, finanţare şi desfăşurare a activităţilor de tabere
şcolare desfăşurate în centrele de agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici
acreditaţi (pentru perioada 2010 – 30.06.2013)
7.1 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tabere şcolare. Identificarea problemelor
existente privind modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără în centrele
de agrement proprii
În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale în domeniul activităţii de tineret, o atribuţie
importantă a MTS este aceea de a organiza direct sau prin unităţile din subordine activităţi
de agrement, tabere naţionale, tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru
copii, studenţi şi tineri, precum şi tabere pentru persoane cu handicap şi tabere pentru
olimpici. În cadrul MTS funcţionează Direcţia Tabere şi Agrement, care are obligaţia să urmărească
şi să contribuie la realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare specifice domeniului său
de activitate şi să coordoneze întreaga activitate a centrelor de agrement şi a bazelor turistice
pentru tineri din sistemul ministerului.
Activităţile de tabără se desfăşoară prin direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv
DSTMB, care organizează activitatea de primire şi trimitere a copiilor şi tinerilor în centrele de
agrement din reţeaua naţională şi în locaţiile avizate deţinute de agenţi economici privaţi,
acreditaţi de minister.
Aceste activităţi sunt organizate în baza unor norme metodologice distincte pentru
fiecare categorie de tabără, aprobate în fiecare an prin ordin al preşedintelui ANST/ministrului
MTS. Potrivit normelor respective, pentru fiecare categorie de tabără sunt stabilite condiţiile de
participare, perioada de desfăşurare, modalitatea de înscriere, criterii de aprobare a finanţării,
precum şi alte elemente care privesc modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de tabără.
Taberele sociale sunt minivacanţe (6 zile, 5 pensiuni complete), care se pot
desfăşura atât în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cât şi în locaţiile agenţilor
economici privaţi acreditaţi, care au ca scop integrarea în societate a elevilor care beneficiază de
o măsură de protecţie socială, urmărind socializarea şi relaţionarea grupului.
În perioada 2010 – 2012 beneficiarii taberelor sociale au fost copiii şi tinerii proveniţi din
familii al căror venit mediu lunar pe membru de familie a fost de până la 50% din salariul minim
brut pe economie, beneficiarii de burse sociale, orfanii care nu sunt încredinţaţi prin hotărâre
judecătorească spre creştere şi educare, precum şi cei proveniţi din forme instituţionalizate de
ocrotire.
Cererile privind acordarea unui loc de tabără gratuit, însoţite de documente care atestă
veniturile familiei din care provine petentul şi adeverinţele de la şcoală care atestă calitatea de
elev în învăţământul de stat, precum şi media generală din ultimul an şcolar, se centralizează de
39
către primăriile din judeţ sau inspectoratele şcolare judeţene şi se transmit spre aprobare
direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret. Acestea, în urma centralizării datelor şi verificării
documentaţiei ataşate, aprobă desfăşurarea taberelor în limita bugetului disponibil.
Începând cu anul 2013, potrivit Ordinului ministrului tineretului şi sportului nr.
376/11.07.2013, beneficiarii taberelor sociale pot fi doar copiii şi tinerii care beneficiază de o
măsură de protecţie specială, instituită conform Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului. În funcţie de numărul copiilor plasaţi la familii/persoane,
asistenţi maternali sau servicii de tip rezidenţial din fiecare judeţ, respectiv din Bucureşti,
ministerul finanţează direcţiile teritoriale pentru sport şi tineret, în vederea organizării de tabere
sociale. În situaţia în care numărul elevilor care pot participa la tabere este mai mare decât
numărul locurilor aprobate, elevii vor fi selectaţi în ordinea descrescătoare a mediilor generale
din ultimul an şcolar încheiat.
Locaţiile în care se desfăşoară taberele sociale sunt centrele de agrement aflate în
administrarea ANST/MTS, în funcţie de zonele solicitate. În cazul în care există mai multe
solicitări pentru o anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele din
administrarea ANST/MTS este insuficient, direcţiile teritoriale au posibilitatea să trimită copiii în
locaţiile private, avizate de ANST/MTS. Totodată, direcţiile teritoriale au obligaţia să studieze
piaţa şi să aleagă ofertele cele mai avantajoase, în limita unui tarif maxim, care a fost de 70
lei/zi/persoană în anii 2010-2012 şi cu încadrarea în costul estimativ aprobat prin ordin al
ministrului, respectiv între 55 – 76 lei/zi/persoană, pentru anul 2013.
Direcţia Tabere şi Agrement din MTS centralizează situaţiile primite din teritoriu,
referitoare la numărul de elevi care pot beneficia de tabără socială, şi transmite centralizatorul
Direcţiei Politici Economice.
Direcţia Politici Economice asigură decontarea cheltuielilor cu transportul, cazarea şi masa
elevilor beneficiari de tabere sociale, conform solicitărilor direcţiilor teritoriale. Cu ocazia
efectuării acţiunii de audit al performanţei, au fost constatate unele nereguli referitoare la
aplicarea Normelor metodologice privind organizarea taberelor cu caracter social pentru elevi.
Astfel, din verificarea documentelor pentru un eşantion de 170 de elevi trimişi în
taberele sociale, la DJST Vâlcea, s-a constatat că pentru 148 dintre aceştia nu reieşea că
aveau dreptul la tabără socială, întrucât:
- din unele dosare personale lipsea adeverinţa de venit pentru unul dintre părinţi (fără a
exista documente din care să reiasă că elevul face parte din familie monoparentală);
- lipseau adeverinţe de la şcolile pe care elevii le frecventau (din care să reiasă media
generală şi media la purtare).
- au fost trimise în tabere sociale 10 persoane pentru care nu exista nici un document,
(nici măcar cererea pentru acordarea unui loc în tabără); - deşi numărul elevilor din judeţul Vâlcea care ar putea beneficia de tabere sociale este
foarte mare, rata şomajului fiind ridicată, s-a constatat că din numărul total de 320 de elevi
beneficiari de locuri gratuite în taberele sociale, 24 elevi au fost trimişi de căte două ori, în
cursul aceluiaşi an;
- au fost trimişi în tabere sociale şi elevi care, conform adeverinţelor de venit, nu
respectau condiţia ca venitul mediu lunar pe membru de familie să fie de până la 50% din
salariul minim brut pe economie.
Totodată, s-a constatat că în anii 2010 şi 2011 taberele sociale s-au desfăşurat în totalitate
în locaţii private, pe litoral, deşi în Normele metodologice privind organizarea taberelor cu
caracter social pentru elevi se prevede că: „locaţiile în care se vor desfăşura taberele sociale
40
vor fi cu prioritate centrele de agrement aflate în administrarea ANST, în funcţie de zonele
solicitate”.
Taberele pentru persoane cu handicap sunt minivacanţe (6 zile, 5 pensiuni
complete) care se pot desfăşura atât în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cât şi în
locaţiile agenţilor economici privaţi acreditaţi de ANST/MTS, şi care au ca scop socializarea,
relaţionarea şi integrarea în societate a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor ce necesită măsuri de
protecţie în sprijinul recuperării şi incluziunii sociale.
Beneficiarii taberelor respective sunt preşcolarii, elevii şi studenţii cu handicap, împreună
cu asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti, conform Legii nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Cererea privind acordarea unui loc de tabără gratuit, însoţită de o copie după documentul
care atestă gradul de handicap şi o adeverinţă emisă de unitatea de învăţământ, care să ateste
încadrarea într-o formă de învăţământ, se depune la sediul DJST/DSTMB. Acestea centralizează
datele, verifică documentaţiile ataşate şi aprobă desfăşurarea taberelor, în limita bugetului
disponibil.
Asemănător taberelor sociale, în cazul în care vor exista mai multe solicitări într-o
anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele administrate de ANST/MTS este
insuficient, direcţiile teritoriale au posibilitatea să trimită copiii în locaţiile private avizate de
ANST/MTS, cu respectarea încadrării în tarifele stabilite prin norme metodologice, respectiv de
maxim 70 lei/zi/persoană pentru anii 2010 - 2012 şi încadrarea în costul estimativ aprobat prin
ordin al ministrului, stabilit între 55 – 76 lei/zi/persoană, pentru anul 2013.
Centralizarea şi decontarea la nivelul ministerului este similară cu cazul taberelor sociale.
Taberele naţionale sunt minivacanţe (7 zile, 6 pensiuni complete) care se
desfăşoară în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS şi în care elevii beneficiază de
programe de educaţie nonformală, pe o anumită temă, în vederea dezvoltării unor abilităţi şi
competenţe complementare celor oferite în cadrul sistemului de învăţământ.
Aceste tabere se adresează elevilor din învăţământul primar, gimnazial şi preuniversitar.
Beneficiarii locurilor în taberele naţionale, în perioada vacanţelor şi în limita locurilor
repartizate, sunt copiii şi tinerii care îndeplinesc condiţiile din metodologia de selecţie stabilită la
nivelul fiecărei direcţii teritoriale. Astfel de condiţii se referă la aptitudini dovedite până la
momentul organizării taberei, în domeniul vizat de activitatea respectivă, elaborarea unui eseu pe
tema pe care urmează să se desfăşoare tabăra, clasarea pe locurile I-III la faza naţională a
olimpiadelor şcolare, etc. Evaluarea candidaţilor care doresc să participe la taberele naţionale se
face de către o comisie constituită la direcţia teritorială.
Propunerile de organizare a taberelor naţionale, însoţite de cererile de finanţare, sunt
transmise de direcţiile teritoriale la Direcţia pentru Tineret – Serviciul Tabere din MTS, unde
sunt evaluate de o comisie, în funcţie de o serie de criterii, dintre care menţionăm:
- justificarea, cu precizarea nevoilor tinerilor din punct de vedere al educaţiei nonformale,
scopul şi soluţia propusă,
- continuitatea iniţiativei/soluţiei propuse, care presupune desfăşurarea unei alte acţiuni
anterioare cu rezultate evidenţiabile,
- detalierea activităţilor,
- indicatori cantitativi şi calitativi (numărul beneficiarilor, numărul participanţilor, servicii
oferite),
- indicatori financiari (cheltuieli medii pe beneficiar) etc.
41
Comisia de evaluare întocmeşte un referat cu cererile de finanţare selectate şi un
Calendar al Taberelor Naţionale, pe care le supune spre aprobare conducerii ANST/MTS. În
urma aprobării calendarului, se transmit înştiinţări către direcţiile teritoriale, pentru a organiza
tabere naţionale cuprinse în calendar, conform proiectelor depuse şi aprobate.
Costul privind cazarea şi masa persoanelor beneficiare, precum şi serviciile şi
materialele folosite sunt decontate de ANST/MTS. Suma decontată este formată din preţul din
oferta de vară şi maxim 10 lei/zi/persoană beneficiară pentru serviciile şi materialele recreative.
Taberele tematice se organizează şi se desfăşoară în mod similar taberelor
naţionale. Deosebirea constă în faptul că, la aceste tabere costul privind serviciile educaţionale
nonformale şi materialele necesare acţiunilor desfăşurate pentru persoanele beneficiare la tabere
tematice este suportat de ANST/MTS, iar serviciile de cazare şi masă se suportă de către
părinţii sau susţinătorii legali ai copiilor şi tinerilor.
Taberele de odihnă sunt minivacanţe (7 zile, 6 pensiuni complete) care se
desfăşoară în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS/DJST, care au ca scop recreerea,
socializarea şi relaţionarea, prin îmbinarea activităţilor artistice cu cele practice şi cu aventura.
Se adresează elevilor din învăţământul primar, gimnazial şi preuniversitar. Aceştia vor suporta
contravaloarea serviciilor de cazare şi masă (afişate pe site-ul MTS) şi transportul.
Pentru desfăşurarea taberelor sunt absolut necesare următoarele condiţii:
- recomandarea directorului şcolii pentru cadrul didactic însoţitor,
- aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru desfăşurarea taberei. Vor fi aprobate
doar taberele care îşi vor desfăşura activitatea în centrele de agrement administrate de minister şi
în locaţiile avizate de către acesta, în funcţie de opţiunea solicitanţilor;
- respectarea tarifelor din ofertele postate pe site.
Organizarea şi desfăşurarea taberelor de odihnă presupune parcurgerea unor proceduri şi
etape specifice, stabilite prin norme aprobate de preşedintele ANST/ministrul MTS, care prevăd
inclusiv costul estimativ/persoană/zi de tabără, atribuţiile conducătorului de grup, drepturile
cadrelor didactice însoţitoare ş.a.
Urmare verificărilor efectuate la DJST Vâlcea, au fost constatate mai multe încălcări ale
prevederilor normative, în sensul că în perioada 2010 – 2012, au beneficiat de gratuitate la
serviciile de cazare şi masă, în tabere de odihnă, persoane care nu aveau dreptul legal la
gratuităţi.
S-a constatat că în anul 2012 au fost aprobate cu întârziere normele metodologice de
organizare a taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap. Acest fapt a întârziat cu
aproape trei săptămâni desfăşurarea taberelor sociale şi pentru persoanele cu handicap, având
drept consecinţe:
- întârzierea rezervărilor la mijloacele de transport şi chiar lipsa disponibilităţii
transportatorilor în perioadele solicitate, precum şi imposibilitatea transmiterii în avans a sumelor
necesare pentru transport;
- întârzierea contractărilor serviciilor de cazare şi masă;
- aglomerarea desfăşurării taberelor respective în ultimele două săptămâni de vacanţă.
7.2. Acreditarea locaţiilor private în vederea organizării de activităţi recreative în
bazele agenţilor economici respectivi
42
Competenţa de acreditare a locaţiilor private este stabilită prin art.3, alin.1, lit. t) şi ţ) din
HG nr. 11/2013, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului:
„(1) În îndeplinirea rolului şi a obiectivelor sale în domeniul activităţii de tineret, Ministerul
Tineretului şi Sportului are următoarele atribuţii specifice: (…)
t) organizează direct sau prin unităţile din subordine activităţi de agrement, tabere
naţionale, tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru copii, studenţi şi tineri,
precum şi tabere pentru persoane cu handicap şi tabere pentru olimpici;
ţ) acreditează în vederea colaborării persoanele juridice sau fizice pentru organizarea
activităţilor prevăzute la lit. t)”. Acreditarea persoanelor fizice şi juridice în vederea desfăşurării de activităţi de tabără
pentru copii, studenţi şi tineri se desfăşoară pe baza normelor metodologice aprobate de
preşedintele ANST/ministrul MTS. Potrivit normelor respective, agenţii economici, asociaţiile,
persoanele fizice autorizate şi alte persoane care solicită acreditare depun la Serviciul Tabere
dosarul de acreditare, care trebuie să conţină, pe lângă oferta de preţ pentru vacanţă/zi/persoană,
copii după o serie de documente care atestă capacitatea persoanei de a organiza tabăra în condiţii
de deplină siguranţă.
La nivelul ANST/MTS se constituie o comisie de acreditare, care verifică faptic, la faţa
locului, starea construcţiei, numărul locurilor în cameră (în conformitate cu „fişa privind
încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii şi tipuri de camere”), starea
cazarmamentului, a mobilierului, grupurilor sanitare şi a sălilor de mese, precum şi facilităţile
oferite (club de vacanţă, teren de agrement, animatori de vacanţă). În cadrul verificării faptice a
locaţiei, fiecare membru al comisiei efectuează individual evaluarea, conform unei fişe de
evaluare. Cele constatate se consemnează într-un proces verbal încheiat la faţa locului, în
prezenţa tuturor membrilor comisiei de avizare precum şi a reprezentantului agentului economic.
Avizarea se face în baza punctajului acordat de către toţi membrii comisiei.
După verificarea faptică a locaţiilor, ANST/MTS notifică agenţii economici care au
obţinut punctajul necesar privind acreditarea şi semnează cu aceştia protocolul de colaborare. În
urma semnării protocolului, Serviciul Tabere publică pe site – ul ANST/MTS oferta acestora,
specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare, în conformitate cu avizul acordat.
Dacă, în urma verificărilor efectuate pe parcursul desfăşurării activităţilor de tabără, se
constată că s-au oferit servicii de cazare şi masă în alte spaţii sau condiţii decât cele avizate,
certificatul de avizare emis de ANST/MTS se anulează.
Cu ocazia verificării efectuate, auditorii publici externi au constatat că în unele centre de
agrement transferate către administraţiile publice locale, au fost organizate programe de tabără
fără a se solicita acreditarea MTS (ex.: CA Moneasa şi CA Căsoaia, transferate la Consiliul
Judeţean Arad). Pentru altele s-a solicitat acreditare, însă urmare verificării de către comisia de
acreditare s-a constatat că acestea nu îndeplineau condiţii corespunzătoare de cazare, masă şi
agrement, astfel că nu s-a acordat acreditarea în vederea desfăşurării programelor de tabără
pentru elevi şi studenţi. Aceasta este situaţia centrelor de agrement Vânătorul, Cerbul, Căprioara
şi Stejarul, transferate la Consiliul Judeţean Dâmboviţa. Dar, din consultarea site-ului Serviciului
Public Judeţean de Turism Dâmboviţa, se constată că respectivele centre de agrement sunt
promovate pentru desfăşurarea de tabere de odihnă pentru elevi. Această situaţie este urmare a
faptului că MTS, ca autoritate care reglementează activităţile de tabere pentru elevi şi
studenţi, nu a instituit obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se desfăşoară
astfel de activităţi (atât locaţiile agenţilor economici privaţi cât şi centrele de agrement care au
fost în patrimoniul ANST/MTS şi au fost transferate unităţilor administraţiei locale) şi nici nu a
43
creat cadrul legal şi organizatoric de efectuare a unor controale în locaţiile în care se
desfăşoară activităţi de tabără şi de sancţionare a celor care nu respectă normele privind
desfăşurarea acestui gen de activităţi.
Desfăşurarea activităţilor de tabără în locaţii neacreditate poate avea repercusiuni asupra
gradului de confort, precum şi asupra siguranţei participanţilor, astfel că se impune cu prioritate,
identificarea soluţiilor legale care să prevadă obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în
care se desfăşoară astfel de activităţi.
În perioada 2010 – 2013 au fost acreditaţi să desfăşoare activităţi de tabără, un
număr de 253 agenţi economici, dar au existat şi situaţii de neacreditare a unor agenţi
economici care au solicitat viză, ca urmare neîndeplinirii tuturor condiţiilor obligatorii/cerute.
La nivelul instituţiei, lipsa fondurilor, necesare cheltuielilor de acreditare, care
presupun cheltuieli de transport, diurnă şi cazare aferente deplasării membrilor comisiei
de acreditare la locaţiile agenţilor economici solicitanţi, a generat situaţii în care aceştia nu
au putut fi evaluaţi în vederea acreditării.
7.3 Modul de stabilire a costurilor medii orientative pentru o zi de tabără în centrele de
agrement şi evoluţia acestora. Analiza modului de stabilire a cheltuielilor pentru hrana
copiilor, tinerilor şi sportivilor ca element al costului mediu orientativ
Costurile medii orientative se stabilesc şi se aprobă anual prin ordin al ministrului
tineretului şi sportului, având la bază propunerile şi fundamentările direcţiilor teritoriale privind
costul estimativ. Sunt considerate eligibile următoarele tipuri de cheltuieli, care formează totalul
costurilor de tabără: a) Cheltuieli privind hrana,
b) Cheltuieli privind cazarea, întreţinerea şi funcţionarea CA,
c) Cheltuieli specifice privind taberele (asigurarea asistenţei medicale, asigurarea
serviciilor educativ – recreative).
În urma aprobării „costurilor orientative pentru o zi de tabără”, conducerea direcţiilor
teritoriale organizatoare stabileşte preţurile efective ale activităţilor de agrement şi recreere,
precum şi a celor de tabără pentru fiecare centru de agrement, pe baza principiului subsidiarităţii,
în limitele prevăzute în cost şi în funcţie de sezon, cheltuieli previzionate, servicii oferite şi alte
criterii obiective.
În baza preţurilor stabilite de direcţiile teritoriale organizatoare, la nivelul ministerului, se
realizează oferta naţională de tabără, care se postează pe site – ul ministerului, spre a fi
accesată de persoanele interesate.
În perioada 2010 – 2013 costurile estimative/persoană/o zi de tabără au avut următoarea
evoluţie (tabel şi grafic):
Nr.
crt. PERIOADA Preţ/zi/persoană
Min.(lei) Max.(lei)
1 Vacanţa 19.12.2009-30.01.2010 şi 30.01.2010-07.02.2010 52 60
2 Vacanţa 03.04.2010-11.04.2010 şi 12.06.2010-12.09.2010 52 62
3 Vacanţa 22.12.2010-04.01.2011 57 67
4 Perioada 01.06.2011-01.12.2011 :
44
- în sezon 57 67
- în extrasezon 52 58
5 Vacanţa de iarnă 2011-2012 :
- în sezon 59 74
- în extrasezon 54 66
6 Vacanţe 2012 :
- în sezon 55 74
- în extrasezon 51 67
7 Vacanţe 2013 :
- în sezon 55 76
- în extrasezon 51 68
Ordinele Preşedintelui ANST prin care au fost stabilite limite maxime ale costurilor medii
orientative pentru o zi de tabără, nu au fost respectate în toate cazurile verificate.
Astfel, la DJST Constanţa, pentru asigurarea hranei în CA Eforie Sud –New Paradise, s-au
externalizat serviciile de preparare şi servire a hranei. Pentru anii 2011 şi 2012 au fost încheiate
cu agenţi economici contracte de servicii de cantină, având drept obiect „asigurarea preparării
şi servirii a trei mese pe zi”. În preţul plătit agentului economic, de 28 lei/zi/persoană în anul
2011 şi de 32 lei/zi/persoană în anul 2012, au fost incluse atât cheltuielile cu alimentele,
cheltuielile cu personalul care a asigurat prepararea şi servirea hranei, cât şi o cotă de profit
estimată la 5% (echivalent cu 1,5 lei/zi/pers).
Includerea unor elemente de cost suplimentare a influenţat principiul eficacităţii, în sensul
asigurării alocaţiei de hrană la un nivel inferior, (22 lei/zi/persoană) celui stabilit prin ordin
al Preşedintelui ANST, care a fost de 31/lei/zi/pers la nivelul anului 2011 şi de 32 lei/zi/persoană
pentru anul 2012. Totodată, scăderea calităţii serviciilor creşte probabilitatea ca solicitanţii să
se reorienteze către centrele de agrement private.
Vacanța
2009-2010
Vacanța
vară 2010
Vacanța
2010-2011
Vacanță
vară 2011
Vacanța
2011-2012
Vacanțe
2012
Vacanțe
2013
52 52 57 57 59
55 55 60 62
67 67 74 74 76
Evoluția COSTULUI ESTIMAT/persoană/o zi de tabără
Preț/zi/persoană Min.(lei) Preț/zi/persoană Max.(lei)
45
7.4. Finanţarea activităţilor de taberele şcolare organizate şi desfăşurate în centrele de
agrement proprii şi în locaţiile agenţilor economici acreditaţi
Sintetizat pe ani şi pe categorii de tabără, bugetele totale alocate centrelor de agrement au
fost următoarele:
- lei -
Nr.
crt. Perioada
Tabăra socială Tabăra ptr. pers. cu
handicap Tabără naţională Tabără tematică
Buget alocat Plăţi
efectuate
Buget
alocat
Plăţi
efectuate
Buget
alocat
Plăţi
efectuate
Buget
alocat
Plăţi
efectuate
1 2010 4.143.780 4.035.593 1.160.792 1.131.356 531.926 531.926 285.300 269.300
2 2011 3.121.693 2.948.381 852.600 746.248 417.288 416.859 192.150 131.664
3 2012 2.209.253 2.148.564 575.345 562.775 471.684 467.159 83.690 72.530
4 2013 2.592.364 X 587.670 X 1.278.804 X 174.302 X
TOTAL 12.067.090 9.132.538 3.176.407 2.440.379 2.699.702 1.415.944 735.442 473.494
În anul 2013, până la 30.06.2013 nu au fost efectuate plăţi către agenţii economici privaţi
acreditaţi, întrucât taberele sociale şi pentru persoanele cu handicap sunt prevăzute să-şi
desfăşoare activitatea numai în semestrul II.
Analizând sumele repartizate pe categorii de tabără, se constată faptul că ponderea, în
totalul bugetelor alocate, o deţin taberele sociale reprezentând 64,60%, în timp ce taberele
tematice reprezintă numai 3,93%, astfel :
- lei -
Nr.
crt. Perioada
TOTAL
Buget
alocat
Tabăra
socială
Tabără pt.
pers. cu
handicap
Tabără
naţională
Tabără
tematică
1 2010 6.121.798 4.143.780 1.160.792 531.926 285.300
2 2011 4.583.731 3.121.693 852.600 417.288 192.150
3 2012 3.339.972 2.209.253 575.345 471.684 83.690
4 2013 4.633.140 2.592.364 587.670 1.278.804 174.302
TOTAL 18.678.641 12.067.090 3.176.407 2.699.702 735.442
Grafic, ponderea bugetelor alocate pe categorii de tabără în perioada 2010 - 2013, se
prezintă după cum urmează:
46
Din bugetele totale, sumele virate agenţilor economici privaţi acreditaţi de ANST/MTS
pentru desfăşurarea taberelor sociale şi taberelor pentru copii, studenţi şi tineri cu handicap, în
perioada 2010 – 2012 au fost următoarele:
pentru taberele sociale
- lei –
Nr.total
de
participa
nţi
Plăţi
efectuate
Tabere sociale în
centrele proprii
Tabere sociale în locaţii
private acreditate Plăţi
efectuate
pentru
transport Nr.
participanţi
Plăţi
efectuate
pt.cazare+
masă
Nr.
participanţi
Plăţi
efectuate
pt.cazare+
masă
1=3+5 2=4+6+7 3 4 5 6 7
7.760 4.035.593 1.945 801.340 5.815 2.639.722 594.531
6.020 2.948.381 1.386 555.786 4.634 2.025.005 367.590
4.718 2.148.564 1.494 515.844 3.224 1.210.040 422.680
18.498 9.132.538 4.825 1.872.970 13.673 5.874.767 1.384.801
pentru taberele şcolare ale persoanelor cu handicap
- lei -
Anul Nr. total de
participanţi
Plăţi
efectuate
Tabere pt. pers. cu
handicap în centrele
proprii
Tabere pt. pers. cu
handicap în locaţiile
private acreditate
Nr.
participanţi
Plăţi
efectuate
Nr.
participanţi
Plăţi
efectuate
0 1=3+5 2=4+6 3 4 5 6
2010 2.776 1.131.356 1.140 429.841 1.636 701.515
2011 2.030 746.248 855 258.400 1.175 487.848
2012 1.658 562.775 818 270.225 840 292.550
Total 6.464 2.440.379 2.813 958.466 3.651 1.481.913
65% 17%
14% 4%
Pondere buetelor pe categorii de tabără în totalul bugetelor alocate
Tabăra socială Tabără pt. pers. cu handicap
Tabără naţională Tabără tematică
47
Aşa cum se poate observa, numărul de participanţi în cazul celor două categorii de
tabăre desfăşurate în locaţiile private acreditate este superior numărului de participanţi
din taberele organizate în centrele proprii. Astfel, ponderea participanţilor la taberele sociale
desfăşurate în perioada 2010 – 2012 în locaţiile private acreditate reprezintă 74% în totalul
participanţilor la tabere sociale, iar în cazul taberelor şcolare pentru persoanele cu handicap
reprezintă 56,5%.
Totodată din analiza datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de entitate, se constată o
insuficienţă a fondurilor alocate în vederea desfăşurării taberelor pentru persoanele cu handicap.
Astfel, din numărul total de 2.972 solicitări, pentru care ar fi fost necesar un buget de 1.129.360
lei, numărul de locuri aprobate în anul 2013 a fost de 1500, cu un buget de 587.670 lei. În aceste
condiţii, cererea a fost onorată în proporţie de numai 50,5 %.
Grafic, ponderea participanţilor la taberele sociale şi ale persoanelor cu handicap în
centre proprii şi în locaţiile private se prezintă astfel:
Motivele care au determinat unii beneficiari ai taberelor sociale şi ai celor pentru
persoanele cu handicap să se orienteze către locaţiile agenţilor economici privaţi, în detrimentul
celor aflate în subordinea ANST/MTS, ar putea fi :
dorinţa elevilor proveniţi din medii şi familii defavorizate, beneficiari de tabere sociale,
de a merge în locaţii pe litoral, în condiţiile în care majoritatea acestora nu au văzut niciodată
marea;
condiţiile de cazare cu grad de confort ridicat în unele locaţii private acreditate, în
majoritatea situaţiilor, peste nivelul celor din centrele de agrement proprii;
lipsa centrelor de agrement proprii, în staţiuni de interes turistic pentru tineri;
lipsa plajei amenajate lângă centrul de agrement New Paradise – Eforie Sud – centru de
agrement aflat în administrarea DJST Constanţa;
locaţiile private sunt mai bine poziţionate geografic având modalităţi variate de acces;
agenţii economici privaţi au disponibilitatea negocierii tarifului în funcţie de perioada şi
numărul de participanţi;
în centre proprii
44% în locații private
56%
Ponderea participanților la
taberele școlare ale persoanelor
cu handicap în perioada 2010 -
2012 în centre proprii
26%
în locații private
74%
Ponderea participanților la
taberele sociale în perioada
2010 - 2012
48
locaţiile agenţilor economici privaţi, în cea mai mare parte, dispun de mai multe facilităţi
destinate persoanelor cu handicap, precum: rampă, grupuri sanitare proprii, camere cu 2 locuri,
existând chiar locaţii dotate cu echipamente de recuperare pentru persoane cu handicap
locomotor.
Totuşi, deşi nu în toate centrele de agrement proprii se poate asigura participanţilor la
program un grad de confort ridicat, există şi unele avantaje privind organizarea taberelor în
centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, cum sunt gradul mai ridicat de siguranţă a
participanţilor şi experienţa mai mare a personalului, în organizarea de tabere.
Costurile activităţilor de agrement şi recreere organizate în centrele de agrement,
suportate din alocaţii bugetare se prezintă astfel:
a) pentru taberele sociale: costul integral al preţului (cazare, masă şi transport)
pentru copii şi tinerii proveniţi din forme instituţionalizate de ocrotire). Se acordă pentru
taberele organizate în centrele de agrement din subordinea ANST/MTS, dar şi locaţiilor private
autorizate, în cazul în care există mai multe solicitări într-o anumită zonă a ţării, iar numărul de
locuri disponibile în taberele din administrarea ANST/MTS este insuficient.
În perioada 2010 – 2013, numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru
desfăşurarea taberelor sociale au fost următoarele:
AN Nr. elevi
beneficiari Buget alocat (lei)
2010 7.760 4.143.780
2011 6.020 2.914.611
2012 4.718 2.209.523
2013 4.859 2.592.364
Evoluţia grafică a bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea
taberelor sociale se prezintă astfel:
Din graficul prezentat mai sus, se desprinde constatarea că în perioada 2010 - 2012
bugetele alocate au un trend descendent, mai accentuat în prima parte a intervalului, trend care se
poate observa şi în cazul numărului de elevi beneficiari ai taberelor sociale, a cărui evoluţie
în perioada 2010 – 2013, este prezentată grafic mai jos:
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
1 2 3 4
AN 2010 2011 2012 2013
Buget alocat (lei) 4.143.780 2.914.611 2.209.523 2.592.364
Bugetul alocat pentru taberele sociale
49
b) referitor la taberele pentru persoane cu handicap: din alocaţiile bugetare se suportă
costul privind masa şi cazarea persoanelor cu handicap şi a însoţitorilor acestora, iar costul cu
transportul până la centrul de agrement se suportă de beneficiar. Costurile respective sunt
acordate cu prioritate pentru taberele organizate în centrele de agrement din subordinea
ANST/MTS, dar şi pentru locaţiile private avizate, în situaţia în care există mai multe solicitări
într-o anumită zonă a ţării, iar numărul de locuri disponibile în taberele din administrarea
ANST/MTS, pentru zona respectivă, este insuficient.
În perioada 2010 – 2013 numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru desfăşurarea
taberelor pentru persoanele cu handicap au fost următoarele:
Evoluţia grafică a bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea
taberelor persoanelor cu handicap se prezintă astfel:
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
2010 2011 2012 2013
7760
6020
4718 4859
Evoluţia numărului de beneficiari participanți la taberele sociale în
perioada 2010 - 2013
AN Nr.
beneficiari Buget alocat (lei)
2010 2.772 1.164.240
2011 2.030 746.248
2012 1.658 575.345
2013 1.500 587.670
50
Se poate observa acelaşi trend descendent al nivelului alocaţiilor bugetare destinate
organizării şi desfăşurării activităţii taberelor pentru persoane cu handicap, ca şi în cazul
taberelor sociale, trend înregistrat şi la numărul de beneficiari ai acestui gen de tabără. Grafic,
aceste evoluţii se prezintă astfel:
c) pentru taberele naţionale: din alocaţiile bugetare se suportă costul integral al preţului şi
costurile privitoare la instruire, exclusiv pentru tabere organizate în centrele de agrement
din subordinea ANST/MTS în limita bugetului disponibil.
În perioada 2010 – 2013, numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru
desfăşurarea taberelor naţionale au fost următoarele:
AN Nr. beneficiari Buget alocat (lei)
2010 1.500 540.000
2011 1.086 416.859
2012 1.065 471.684
2013 2.803 1.278.804
Evoluţia grafică a bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea
taberelor naţionale se prezintă astfel:
1 2
3 4
2010 2011 2012
2013
1.164.240 746.248 575.345 587.670
Bugetul alocat taberelor pt.persoane cu handicap
AN Buget alocat (lei)
2010; 2772
2011; 2030
2012; 1658 2013; 1500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Evoluția nr.de beneficiari ai taberelor persoanelor cu handicap
Nr.beneficiari
51
Evoluţia grafică a numărului de elevi beneficiari ai taberelor naţionale, în perioada
2010 – 2013 se prezintă astfel:
d) pentru taberele tematice: doar costurile privitoare la activităţile de instruire.
Costurile pentru cazare, masă şi transport sunt suportate de către beneficiari, respectiv părinţi,
tutori, instituţii de ocrotire sau alte entităţi interesate.
În perioada 2010 – 2013, numărul beneficiarilor şi bugetele alocate pentru
desfăşurarea taberelor tematice au fost următoarele:
AN Nr. beneficiari Buget alocat (lei)
2010 2.700 243.000
2011 2.726 131.664
2012 920 83.690
2013 1.776 174.301
Grafic, evoluţia bugetului alocat în perioada 2010 – 2013 pentru desfăşurarea taberelor
tematice se prezintă astfel:
1 2 3 4
2010 2011 2012 2013 540.000 416.859 471.684
1.278.804
Bugetul alocat taberelor naționale
AN Buget alocat (lei)
2010 2011 2012 2013
1.500 1.086 1.065 2.803
1 2 3 4
Evoluția nr.de beneficiari ai taberelor națioale
AN Nr. beneficiari
52
Evoluţia grafică a numărului de elevi beneficiari ai taberelor tematice, în perioada
2010 – 2013 se prezintă astfel:
e) pentru taberele olimpice: costul integral al preţului pentru elevii clasaţi pe locurile I –
III la faza naţională şi I – VI la fazele internaţionale ale olimpiadelor şcolare, pe discipline de
învăţământ. În perioada 01-15.09.2013, MTS a organizat în premieră, în staţiunea Costineşti,
Tabăra Tinerelor Talente şi Tabăra Olimpicilor. La cele două proiecte au participat tineri din
toată ţara, din care 160 de tineri cu talente artistice deosebite şi 200 de olimpici medaliaţi la
olimpiade naţionale şi internaţionale.
Potrivit Calendarului de Proiecte acţiuni proprii şi/sau în parteneriat al Direcţiei Tabere
şi Agrement pe anul 2013 bugetul estimat la nivelul anului 2013 pentru Tabăra tinerilor
talente a fost de 150.000 lei, iar pentru Tabăra olimpicilor de 200.000 lei.
f) pentru taberele sportivilor laureaţi: costul integral al preţului pentru sportivii clasaţi
pe locurile I – III la campionatele oficiale naţionale sau la competiţiile internaţionale. În perioada
2010 – 30.06.2013 nu s-au alocat fonduri de la bugetul de stat pentru această categorie de tabere.
1
2
3
4
2010
2011
2012
2013
243.000
131.664
83.690
174.301
Bugetul alocat taberelor tematice
Buget alocat (lei) AN
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
2010 2011 2012 2013
2700 2726
920
1776
Evoluţia grafică a numărului de beneficiari participanți la taberele
tematice în perioada 2010 – 2013
53
g) pentru taberele românilor din diaspora: costul ocazionat de cheltuielile legate de
cazare, masă şi alte cheltuieli de organizare (activităţi educative şi recreative, excursii,
concursuri, etc.) pentru copii şi tinerii etnici români proveniţi din diaspora, participanţi la
taberele internaţionale organizate de ANST/MTS. În intervalul 2010 – 30.06.2013 nu au fost
organizate activităţi de tabără pentru românii din diaspora, subvenţionate de la bugetul de stat.
8. Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement în
perioada vacanţelor şcolare şi în restul anului (evenimente, cazări ocazionale, excursii etc.)
8.1 Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu
activităţi de tabără desfăşurate în perioada vacanţelor şcolare
Potrivit datelor deţinute de MTS, în anul 2013 capacitatea maximă de cazare, pe serie
de vară, în centrele de agrement acreditate a fost de 5.508 locuri, faţă de 53.900 locuri în anul
1990. În aceste centre, în anul 2013 au fost cazaţi 30.316 participanţi.
Din analiza datelor furnizate de direcţiile teritoriale, referitor la gradul de ocupare a
centrelor de agrement în perioada 2010 – 2013, s-a constatat că există discrepanţe mari atât între
centre de agrement, cât şi între perioadele în care se desfăşoară taberele. Astfel, centrele de
agrement care se află în zone cu potenţial turistic ridicat şi cu facilităţi privind căile de acces,
prezintă un grad de ocupare ridicat (de peste 80%). Dintre acestea exemplificăm:
CA Râul Sadului (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2009/2010 cu grad de ocupare 93,75%,
vacanţa de iarnă 2012/2013 cu grad de ocupare 91,66%,
CA Cisnădioara (Sibiu) – vacanţa de iarnă 2012/2013 cu grad de ocupare 93,75%,
CA Sălişte (Sibiu) – vacanţa de vară 2011 – grad de ocupare 83,95%,
CA Sovata I şi II (Mureş) – vacanţa de Paşte 2011 – grad de ocupare 100%,
CA Sulina (Tulcea) – vacanţa de vară 2010 – grad de ocupare 93,64%, vacanţa de vară
2011 cu 88,02%,
CA Arieşeni (Alba) – vacanţa de vară 2010 - 83%, vacanţa de vară 2011 – 81,2%,
vacanţa de vară 2012 – 72,3%.
La polul opus se află centre de agrement ce prezintă un nivel foarte scăzut al gradului
de ocupare, cuprins între 0% şi 50 %, acestea fiind dezavantajate nu numai de potenţialul
turistic scăzut al zonei şi facilităţi reduse privind căile de acces, dar şi de alţi factori precum:
- confort scăzut, condiţiile sărăcăcioase de cazare, masă şi agrement;
- promovarea insuficientă a centrului de agrement şi a ofertei; multe direcţii teritoriale nu
au o pagină „Web” proprie, pentru a aduce ofertele la cunoştinţa elevilor şi părinţilor;
- lipsa unui marketing adecvat, dar şi a fondurilor necesare pentru tipărirea de pliante sau
pentru realizarea unor materiale promoţionale;
- recomandările şi feedback-urile pozitive/negative ale participanţilor;
- neorganizarea de tabere naţionale şi tematice.
Dintre acestea, menţionăm :
CA Predeal (Braşov) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 20%, vacanţa de Paşte 2010 – 0%,
vacanţa de vară 2010 – 21,11%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 6,67%, vacanţa de iarnă 2011 –
2012 – 20%;
CA Sângeorz-Băi (Bistriţa Năsăud) – vacanţa de iarnă 2009-2010 – 11,51%, vacanţa de
Paşte 2010 – 3,70%, vacanţa de vară 2010 – 37,74%, vacanţa de iarnă 2010-2011 – 2,05%,
vacanţa de Paşte 2011 – 0%.
54
Totodată, gradul de ocupare scăzut este motivat şi de personalul insuficient şi necalificat,
fapt ce determină necesitatea introducerii mai multor zile libere între seriile de tabără, în vederea
efectuării curăţeniei generale şi a pregătirii centrului de agrement pentru următorul grup.
8.2 Analiza gradului de ocupare a capacităţilor de cazare ale centrelor de agrement cu
activităţi desfăşurate în restul anului (evenimente şi cazări ocazionale, excursii, etc.)
Activităţile de tabără pentru tineret sunt activităţi recreativ – educative care se desfăşoară
cu precădere, aşa cum s-a menţionat, în perioada vacanţelor şcolare. În restul anului, în centrele
de agrement au loc diferite evenimente, cazări ocazionale, excursii de week-end, etc. Caracterul
ocazional al acestora precum şi o serie de factori menţionaţi la pct. 8.1. au influenţat gradul
de ocupare, astfel că unele centre de agrement care în sezon (perioada vacanţelor şcolare) au
realizat un grad mediu de ocupare peste 80%, în extrasezon acesta a fost sub 20%. Exemplificăm
dintre acestea:
CA Arieşeni, judeţul Alba, a realizat în sezon (vacanţa de vară 2010) un grad de ocupare
de 83%, în timp ce în extrasezon gradul de ocupare a fost cuprins între 2,4% şi 6,5%;
CA Amara Pavilioane, judeţul Ialomiţa, a fost ocupat în sezon în proporţie 93%, iar în
extrasezon gradul de ocupare a fost 0 (zero);
CA Poiana Pinului, judeţul Buzău, în sezon a avut un grad de ocupare de 65%, iar în
extrasezon între 1,89% şi 7,9%.
8.3 Acţiuni întreprinse privind promovarea centrelor de agrement. Colaborarea cu
Inspectoratele Şcolare Judeţene privind promovarea activităţilor de tabără organizate în
perioada vacanţelor şcolare
Urmare întocmirii şi aprobării Calendarului Taberelor Naţionale şi Tematice, precum şi
semnării protocolului de colaborare cu agenţii economici care au obţinut punctajul necesar
privind acreditarea, Serviciul Tabere publică pe site – ul ANST/MTS ofertele de tabere şcolare,
specificându-se preţul, numărul şi structura locurilor de cazare.
Totodată, ofertele şi calendarele de acţiuni sunt transmise direcţiilor judeţene pentru sport
şi tineret, spre a fi popularizate prin participarea salariaţilor direcţiilor cu atribuţii în domeniu la
anumite întruniri, şedinţe, etc. organizate la sediul inspectoratelor şcolare judeţene.
Urmare verificărilor efectuate, s-a constatat că în perioada 2010 -2013 nu există
documente care să ateste colaborarea între ANST/MTS şi MECTS/actualmente MEN, în ceea
ce priveşte organizarea taberelor şcolare. Totodată, în perioada menţionată nu au fost
alocate sume pentru finanţarea unor acţiuni de publicitate privind promovarea ofertelor de
tabere şi activităţilor din centrele de agrement, astfel că nu a fost posibilă participarea la
târguri naţionale/internaţionale de turism.
CAPITOLUL IV
RECOMANDĂRILE FORMULATE DE AUDITORII PUBLICI EXTERNI ÎN URMA
MISIUNII DE AUDIT AL PERFORMANŢEI.
Ordonatorii de credite (atât ordonatorul principal de credite cât şi ordonatorii terţiari de
credite, respectiv conducătorii direcţiilor teritoriale) vor lua măsurile legale ce se impun pentru
reevaluarea bunurilor din patrimoniu, conform normelor legale specifice în vigoare, cât şi
pentru reflectarea rezultatelor reevaluărilor în situaţiile financiare ale instituţiilor în cauză.
55
Elaborarea, conform prevederilor legale în vigoare, a unui plan de reabilitare şi
extindere a centrelor de agrement, astfel încât să se asigure creşterea calităţii serviciilor oferite
beneficiarilor (elevi şi tineri), iar oferta de activităţi desfăşurate în acestea să devină din ce în ce
mai atractivă.
Analiza, din punct de vedere al necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii, a
derulării tuturor contractelor de colaborare încheiate în perioada 2003-2004 pentru
reabilitarea/modernizarea, întreţinerea şi utilizarea bazelor materiale ale unor tabere şcolare şi, în
funcţie de rezultatele analizei, dispunerea măsurilor legale în vederea recuperării
eventualelor sume constând în venituri/penalităţi/daune cuvenite direcţiilor judeţene
pentru sport şi tineret, sau în sume decontate necuvenit de către direcţiile judeţene.
Analiza modului de derulare a celor trei contracte de colaborare nereziliate, din punct de
vedere al oportunităţii menţinerii acestora şi, acolo unde este cazul, dispunerea măsurilor
legale care se impun pentru obţinerea veniturilor cuvenite din utilizarea bazelor materiale
care fac obiectul acestor contracte, sau efectuarea demersurilor necesare pentru rezilierea
contractelor, fără consecinţe nefavorabile.
Luarea măsurilor corespunzătoare pentru crearea cadrului organizatoric necesar
desfăşurării activităţilor de control a modului în care se respectă obligaţia unităţilor
administrativ-teritoriale de a menţine destinaţia de centre de agrement a imobilelor
transferate în patrimoniul şi administrarea acestora şi, în funcţie de constatări, aplicarea
măsurilor prevăzute în actele normative.
Se va dispune directorilor executivi ai direcţiilor teritoriale pentru sport şi tineret şi se va
urmări ca aceştia să ia toate măsurile necesare pentru efectuarea corecţiilor ce se impun în
contabilitatea instituţiilor care administrează centrele de agrement, ca urmare a retrocedărilor,
transferurilor, reevaluărilor sau efectuării de investiţii la imobile, cât şi pentru actualizarea
Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
Elaborarea şi aprobarea unei proceduri formalizate, care să stabilească modul concret,
sarcinile, competenţele şi responsabilităţile specifice activităţii de elaborare şi fundamentare a
bugetului de venituri şi cheltuieli al direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, inclusiv evaluarea
riguroasă a sumelor necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea centrelor de agrement.
Cuprinderea în Planul de audit, cât şi efectuarea de către auditorii interni şi de către
Corpul de control al ministrului de acţiuni de verificare la direcţiile teritoriale pentru sport şi
tineret, care să vizeze respectarea prevederilor legale cu privire la modul de organizare şi
desfăşurare a taberelor de odihnă, cât şi la efectuarea şi suportarea cheltuielilor aferente.
Respectarea termenelor de elaborare şi aprobare a Normelor metodologice privind
organizarea diferitelor tipuri de tabere, astfel încât să se asigure desfăşurarea acestora pe întreaga
perioadă a vacanţelor şcolare.
Prelucrarea corespunzătoare a Normelor metodologice privind organizarea taberelor cu
caracter social pentru elevi cu reprezentanţii autorizaţi ai direcţiilor teritoriale pentru sport şi
tineret, în vederea asigurării respectării întocmai a acestora, cât şi stabilirea unui program de
control care să includă şi verificarea modului de aplicare a acestor norme.
Efectuarea demersurilor necesare pentru crearea cadrului legal care să prevadă
obligativitatea acreditării tuturor locaţiilor în care se organizează tabere naţionale, tabere
de odihnă, tabere sociale, tabere tematice pentru copii, studenţi şi tineri, precum şi tabere
pentru persoane cu handicap şi tabere pentru olimpici, cât şi obligativitatea plăţii unei taxe
de acreditare de către persoanele solicitante, din a cărei colectare să se asigure fondurile
necesare desfăşurării întregii proceduri de acreditare.
56
Stabilirea modalităţilor concrete de cooperare cu MEN şi cu inspectoratele şcolare
judeţene, pentru asigurarea unei organizări şi funcţionări cât mai eficiente a taberelor şcolare şi
efectuarea demersurilor în acest sens, încheindu-se, dacă este cazul, protocoale de colaborare în
acest scop.
Pentru implementarea de către MTS a recomandărilor menţionate, Curtea de Conturi a
emis o decizie prin care se dispun măsurile care pot fi luate în vederea relansării activităţilor
desfăşurate în taberele şcolare din România. În baza procedurilor legale specifice pentru
activitatea Curţii de Conturi, MTS are obligaţia de a implementa măsurile dispuse şi de a
comunica, la termenele stabilite prin decizie, acţiunile întreprinse pentru remedierea deficienţelor
constatate şi crearea bazelor în vederea creşterii performanţelor în acest domeniu.