RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016:...
Transcript of RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016:...
1
Mariana Chioncel
Jana Zifciakova
2017
EUR 28490 RO
RAPORT DE ȚARĂ RIO 2016
ROMAcircNIA
Prezenta publicație este un raport științific și de politică icircntocmit de Centrul Comun de Cercetare (JRC) serviciul științific intern al Comisiei Europene Raportul urmărește să sprijine prin dovezi științifice procesul de elaborare a politicilor europene Prezenta publicație sau orice declarație exprimată icircn aceasta nu presupun și nu aduc atingere pozițiilor oficiale ale Comisiei Europene icircn materie de politici Nici Comisia Europeană nici o altă persoană care acționează icircn numele acesteia nu poate fi considerată răspunzătoare pentru eventualele utilizări ale prezentei publicații
Date de contact
Email JRC-B7-NETWORKeceuropaeu
JRC Science Hub (Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare)
httpseceuropaeujrc
JRC105891
EUR 28490 RO
PDF ISBN 978-92-79-66101-3 ISSN 1831-9424 doi102760056896
Print ISBN 978-92-79-69940-5 ISSN 1018-5593 doi102760772948
Luxembourg Publications Office of the European Union 2017
copy Uniunea Europeană 2017
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei
Citare Mariana Chioncel Jana Zifciakova Raport de țară RIO 2016 Romacircnia EUR 28490 RO
doi102760056896
Toate imaginile copy Uniunea Europeană 2017 cu excepția imaginii tabloului de bord al Spațiului european de cercetare (SEC) de pe prima pagină realizată de Niels Meyer sub licența CC BY 20
Rezumat
Seria 2016 a rapoartelor de țară RIO (Research and Innovation Observatory ndash Observatorul european pentru
cercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea și funcționarea sistemului național de cercetare și
inovare al celor 28 state membre ale UE precum și politicile conexe cu scopul de a monitoriza și a evalua
punerea icircn aplicare a politicilor UE dar și de a facilita procesul de icircnvățare icircn domeniul politicilor icircn statele
membre
3
Cuprins
Cuvacircnt icircnainte 5
Mulțumiri 5
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8
11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8
2 Contextul economic 10
21 Structura economiei 10
22 Mediul de afaceri 10
23 Resursele umane disponibile 11
3 Principalii actori din domeniul CDI 12
4 Tendințele CDI 13
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14
42 Cheltuielile private pentru CampD 14
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15
5 Provocările la adresa inovării 16
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16
Descriere 17
Răspunsul politic 17
Evaluarea politicilor 17
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și
icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18
Descriere 18
Răspunsul politic 19
Evaluarea politicilor 20
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20
Descriere 20
Răspunsul politic 20
Evaluarea politicilor 21
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21
Descriere 21
Răspunsul politic 21
Evaluarea politicilor 22
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23
Descriere 23
Răspunsul politic 23
Evaluarea politicilor 23
6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24
Anexa 1 - Referințe 26
Anexa 2 - Abrevieri 29
4
Anexa 3 ndash Fișă informativă 31
Lista figurilor 33
Cuvacircnt icircnainte
Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn
2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe
subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele
provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile
politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații
pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică
statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd
este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția
cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se
bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului
utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European
pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)
Mulțumiri
Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și
Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina
Ranga din Unitatea B3 JRC CE
Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG
RTD)
Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si
Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute
Afilierea autorilor
Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)
Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare
Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice
(Bruxelles Belgia)
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
Prezenta publicație este un raport științific și de politică icircntocmit de Centrul Comun de Cercetare (JRC) serviciul științific intern al Comisiei Europene Raportul urmărește să sprijine prin dovezi științifice procesul de elaborare a politicilor europene Prezenta publicație sau orice declarație exprimată icircn aceasta nu presupun și nu aduc atingere pozițiilor oficiale ale Comisiei Europene icircn materie de politici Nici Comisia Europeană nici o altă persoană care acționează icircn numele acesteia nu poate fi considerată răspunzătoare pentru eventualele utilizări ale prezentei publicații
Date de contact
Email JRC-B7-NETWORKeceuropaeu
JRC Science Hub (Platforma științifică a Centrului Comun de Cercetare)
httpseceuropaeujrc
JRC105891
EUR 28490 RO
PDF ISBN 978-92-79-66101-3 ISSN 1831-9424 doi102760056896
Print ISBN 978-92-79-69940-5 ISSN 1018-5593 doi102760772948
Luxembourg Publications Office of the European Union 2017
copy Uniunea Europeană 2017
Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei
Citare Mariana Chioncel Jana Zifciakova Raport de țară RIO 2016 Romacircnia EUR 28490 RO
doi102760056896
Toate imaginile copy Uniunea Europeană 2017 cu excepția imaginii tabloului de bord al Spațiului european de cercetare (SEC) de pe prima pagină realizată de Niels Meyer sub licența CC BY 20
Rezumat
Seria 2016 a rapoartelor de țară RIO (Research and Innovation Observatory ndash Observatorul european pentru
cercetare și inovare) analizează și evaluează dezvoltarea și funcționarea sistemului național de cercetare și
inovare al celor 28 state membre ale UE precum și politicile conexe cu scopul de a monitoriza și a evalua
punerea icircn aplicare a politicilor UE dar și de a facilita procesul de icircnvățare icircn domeniul politicilor icircn statele
membre
3
Cuprins
Cuvacircnt icircnainte 5
Mulțumiri 5
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8
11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8
2 Contextul economic 10
21 Structura economiei 10
22 Mediul de afaceri 10
23 Resursele umane disponibile 11
3 Principalii actori din domeniul CDI 12
4 Tendințele CDI 13
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14
42 Cheltuielile private pentru CampD 14
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15
5 Provocările la adresa inovării 16
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16
Descriere 17
Răspunsul politic 17
Evaluarea politicilor 17
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și
icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18
Descriere 18
Răspunsul politic 19
Evaluarea politicilor 20
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20
Descriere 20
Răspunsul politic 20
Evaluarea politicilor 21
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21
Descriere 21
Răspunsul politic 21
Evaluarea politicilor 22
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23
Descriere 23
Răspunsul politic 23
Evaluarea politicilor 23
6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24
Anexa 1 - Referințe 26
Anexa 2 - Abrevieri 29
4
Anexa 3 ndash Fișă informativă 31
Lista figurilor 33
Cuvacircnt icircnainte
Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn
2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe
subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele
provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile
politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații
pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică
statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd
este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția
cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se
bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului
utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European
pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)
Mulțumiri
Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și
Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina
Ranga din Unitatea B3 JRC CE
Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG
RTD)
Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si
Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute
Afilierea autorilor
Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)
Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare
Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice
(Bruxelles Belgia)
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
3
Cuprins
Cuvacircnt icircnainte 5
Mulțumiri 5
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din 2016 8
11 Accent pe strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă 8
2 Contextul economic 10
21 Structura economiei 10
22 Mediul de afaceri 10
23 Resursele umane disponibile 11
3 Principalii actori din domeniul CDI 12
4 Tendințele CDI 13
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD 14
42 Cheltuielile private pentru CampD 14
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile 15
5 Provocările la adresa inovării 16
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și absorbția fondurilor structurale 16
Descriere 17
Răspunsul politic 17
Evaluarea politicilor 17
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CDI și
icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare 18
Descriere 18
Răspunsul politic 19
Evaluarea politicilor 20
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței pentru CDI 20
Descriere 20
Răspunsul politic 20
Evaluarea politicilor 21
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI 21
Descriere 21
Răspunsul politic 21
Evaluarea politicilor 22
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie 23
Descriere 23
Răspunsul politic 23
Evaluarea politicilor 23
6 Accent pe crearea și stimularea piețelor 24
Anexa 1 - Referințe 26
Anexa 2 - Abrevieri 29
4
Anexa 3 ndash Fișă informativă 31
Lista figurilor 33
Cuvacircnt icircnainte
Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn
2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe
subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele
provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile
politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații
pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică
statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd
este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția
cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se
bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului
utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European
pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)
Mulțumiri
Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și
Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina
Ranga din Unitatea B3 JRC CE
Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG
RTD)
Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si
Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute
Afilierea autorilor
Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)
Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare
Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice
(Bruxelles Belgia)
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
4
Anexa 3 ndash Fișă informativă 31
Lista figurilor 33
Cuvacircnt icircnainte
Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn
2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe
subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele
provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile
politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații
pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică
statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd
este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția
cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se
bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului
utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European
pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)
Mulțumiri
Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și
Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina
Ranga din Unitatea B3 JRC CE
Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG
RTD)
Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si
Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute
Afilierea autorilor
Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)
Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare
Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice
(Bruxelles Belgia)
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
Cuvacircnt icircnainte
Prezentul raport oferă o analiză a sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia icircn
2016 inclusiv a politicilor și a finanțării icircn acest domeniu cu un accent deosebit pe
subiecte de importanță esențială pentru politicile UE Raportul identifică principalele
provocări ale sistemului de cercetare și inovare din Romacircnia și evaluează răspunsurile
politice puse icircn aplicare Acesta a fost redactat icircn conformitate cu un set de indicații
pentru colectarea și analizarea unui număr de materiale inclusiv documente de politică
statistici rapoarte de evaluare și publicații online Datele cantitative sunt atunci cacircnd
este posibil comparabile icircn toate rapoartele statelor membre ale UE Cu excepția
cazurilor icircn care există mențiuni specifice toate datele utilizate icircn prezentul raport se
bazează pe statisticile Eurostat disponibile icircn noiembrie 2016 Conținutul raportului
utilizează parțial Raportul de țară 2015 pentru Romacircnia al Observatorului European
pentru Cercetare și Inovare (RIO) (Andreescu Gheorghiu și Zifciakova 2016)
Mulțumiri
Prezentul raport a beneficiat de observațiile și sugestiile oferite de Peter Fako și
Katarzyna Szkuta din Unitatea B7-JRC CE și de Mark Boden Karel Haegeman și Marina
Ranga din Unitatea B3 JRC CE
Dorim să mulțumim de asemenea pentru observațiile transmise de Direcția Generală
Politică Regională și Urbană (DG REGIO) și de Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG
RTD)
Autorii mulțumesc de asemenea doamnei Rolanda Predescu (Ministerul Cercetării si
Inovării) și domnului Adrian Curaj (Director Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării) pentru comentariile făcute
Afilierea autorilor
Mariana Chioncel Universitatea București (București Romacircnia)
Jana Zifciakova Comisia Europeană Direcția Generală Centrul Comun de Cercetare
Unitatea B7 Cunoașterea icircn serviciul finanțelor inovării și creșterii economice
(Bruxelles Belgia)
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
ASPECTE PRINCIPALE Situația macroeconomică a Romacircniei a
rămas relativ stabilă fiind caracterizată de
o inflație și deficit extern redus Icircn 2015
conform Eurostat ritmul de creștere
economică al Romacircniei a fost unul dintre
cele mai mari din UE (39 din PIB)
Fondul Monetar Internațional estimează că
PIB-ul Romacircniei va ajunge la 42 pacircnă
la sfacircrșitul lui 2016 icircn mare parte datorită
măsurilor de stimulare a consumului și va
scădea la 36 icircn 2017
Guvernul de coaliție condus de Partidul
Social Democrat a demisionat icircn noiembrie
2015 Icircn locul acestuia a fost desemnat un
guvern tehnocrat condus de fostul
comisar UE Dacian Cioloș pacircnă la
organizarea alegerilor generale Pacircnă la
sfacircrșitul lui august 2016 au fost icircnlocuiți
opt miniștri
Alegerile generale din 11 decembrie 2016
au readus la guvernare Partidul Social
Democrat care a obținut 45 din voturi
Icircmpreună cu Alianța Liberalilor și
Democraților (ALDE) dețin majoritatea
locurilor din Parlament
Pe 4 ianuarie 2017 Parlamentul Romacircniei
a aprobat un nou guvern de coaliție de
centru-stacircnga
Noul guvern a adus anumite modificări
instituționale fostul Minister al Educației
Naționale și Cercetării Științifice a fost
icircnlocuit de două ministere cu
responsabilități distincte Ministerul
Educației și Ministerul Cercetării și Inovării
Ianuarie 2017 noul guvern a aprobat o
serie de măsuri fiscal-bugetare Acestea au
generat icircngrijorări legate de riscul de
creștere a deficitului bugetar peste pragul
de 3 din PIB
Icircncepacircnd cu 22 ianuarie icircn icircntreaga țară
au avut loc proteste semnificative
icircmpotriva planurilor guvernului de a
modifica legea privind amnistia și grațierea
și de modificare a codului penal printr-o
ordonanță de urgență Icircn ciuda
demonstrațiilor masive de stradă
ordonanța de urgență a fost adoptată icircn
noaptea de 01022017
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale
Romacircniei pentru cercetare și dezvoltare
(CBCD) au crescut la 049 din PIB de la
038 din PIB icircn anul precedent (cu toate
acestea bugetul CampD rămacircne pe
penultimul loc din UE) Alocarea fondurilor
publice pentru CampD a crescut cu 30 icircn
2016
Icircn 2017 investițiile prioritare sunt cele
pentru reactorul nuclear de generație IV
(Alfred) ELI-NP și ELI-NP bdquoLaser Valleyrdquo
(bdquoValea Laseruluirdquo)
Investițiile icircn CampD din sectorul de afaceri
(BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 (comparativ cu
media in UE28 de 130 din PIB)
Subfinanțarea sistemului de Cercetare
Dezvoltare Inovare (CDI) a generat un
exod masiv al creierelor
Condiționalitatea ex ante pentru domeniul
cercetării și inovării ar trebui să fie icircnchisă
pacircnă la 31 decembrie 2016
Icircn octombrie 2016 CE a aprobat
modificarea și finanțarea celei de a doua
etape a proiectului bdquoInfrastructura luminii
extreme - Fizică nuclearărdquo (bdquoExtreme Light
Infrastructure ndash Nuclear Physicsrdquo) (ELI-NP)
dezvoltat pe platforma de la Măgurele
PRINCIPALELE PROVOCĂRI PRIVIND POLITICILE DE CDI Mărirea cheltuielilor publice pentru
CDI și absorbția fondurilor
structurale Icircncepacircnd din 2008 sistemul
de CDI a fost subfinanțat icircn raport cu
obiectivele stabilite de documentele
naționale strategice și este mai puțin
performant icircn comparație cu sistemele din
UE-28 Conform noii politici de coeziune
pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde euro al patrulea
cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota prevăzută pentru CDI reprezintă doar
343 din această sumă1 Creșterea eficienței cheltuielilor
publice pentru CDI și icircmbunătățirea
mecanismelor de evaluare și
monitorizare Fondurile limitate pentru
CDI sunt repartizate icircn cadrul unui sistem
de CDI fragmentat și supradimensionat
1 Calculul autorului bazat pe datele DG-REGIO
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
7
căruia icirci lipsesc mecanismele de finanțare
direct corelate cu rezultatele evaluării
instituționale a performanței icircn domeniul
cercetării Icircmbunătățirea guvernanței pentru
CDI Guvernanța sistemului CDI este
caracterizată printr-o capacitate
administrativă redusă fragmentare
modificări legislative de personal și
instituționale frecvente o capacitate
insuficientă icircn domeniul politicilor lipsa
personalului cu experiență sau existența
sa icircn număr insuficient Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn
continuare incert iar agențiile de
dezvoltare regională dețin competențe
foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircmbunătățirea cadrului pentru
investiții private icircn CDI Icircntreprinderile
sunt insuficient motivate să investească icircn
CDI acestea preferacircnd importul de
tehnologie Icircn condițiile icircn care sectorul
privat ezită icircn general să icircși asume
riscurile financiare caracteristice
domeniului CDI serviciile și instrumentele
financiare de atenuare a acestor riscuri au
fost disponibile icircn număr insuficient Crearea de sinergii icircntre știință și
industrie Icircn 2013 Consiliul transmitea
Romacircniei o recomandare specifică la nivel
de țară privind creșterea investițiilor icircn
CDI și asigurarea unor legături mai
stracircnse icircntre cercetare inovare și
industrie Recomandarea nu a fost
repetată icircn următorii ani cu toate că
situația nu s-a icircmbunătățit icircn mod
semnificativ Lipsa unei recomandări
explicite este icircn principal rezultatul altor
probleme structurale majore care sunt
prioritare pe termen scurt
PRINCIPALELE EVOLUȚII ALE POLITICILOR IcircN MATERIE DE CDI IcircN
2016
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN 3) Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare CE aprobă finanțarea celei de a doua etape a ELI-NP Noul Cod Fiscal și stimulentele fiscale pentru activitățile de CDI Cadrul de reglementare și facilitățile fiscale pentru incubatoarele de afaceri Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice Legea nr 2332016 privind parteneriatul public-privat
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
8
1 Principalele evoluții ale politicilor icircn materie de CDI din
2016
Planul național pentru CDI 2015-
2020
(2016)
Programul Operațional Competitivitate Axa prioritară 1 Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare
(2016)
Planul național pentru CDI 2015-2020 (PN3) a fost aprobat icircn
iulie 2015 cu un buget de 33 miliarde EUR PN3 este structurat icircn jurul a cinci programe cu obiective instrumente de finanțare și instituții coordonatoare distincte Dezvoltarea sistemului național de CDI Creșterea competitivității economice prin CDI Cooperarea la nivelul UE și internațională Cercetarea fundamentală și de frontieră și Cercetarea icircn
domenii de interes strategic Multe dintre programele PN3 au fost lansate icircn 2016 după o perioadă inițială de consultare
publică Majoritatea instrumentelor Programului Operațional Competitivitate (POC) au fost lansate icircn 2016 (cu excepția programului Danubius)
Au fost lansate cererile de propuneri icircn cadrul Axei prioritare 1 (AP 1) Cercetare dezvoltare tehnologică și inovare icircn sprijinul
competitivității economice și dezvoltării afacerilor (cu un buget total de 95257 milioane EUR) din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) finanțat prin fondurile regionale europene
Noul Cod Fiscal și stimulentele
fiscale pentru activitățile de CDI
(Ianuarie 2016)
Icircncepacircnd din ianuarie 2016 Romacircnia a introdus un nou Cod Fiscal care urmărește simplificarea procesului de colectare a taxelor Cota standard a TVA a fost redusă la 20 iar din
ianuarie 2017 va scădea la 19 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr 322016 modifică articolul 60 din Codul
Fiscal și introduce un stimulent fiscal pentru activitățile CDI Ordonanța prevede reducerea impozitului pentru veniturile din salarii obținute din activități de CDI
Cadrul de reglementare și
facilitățile fiscale pentru
incubatoarele de afaceri
(Mai 2016)
CE aprobă cea de a doua etapă a ELI-NP
(Iunie 2016)
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost adoptată Legea nr 1022016 care prevede principiile de icircnființare funcționare și acordare a cacirctorva facilități fiscale pentru fondarea incubatoarelor de
afaceri
Icircn iunie 2016 CE a aprobat o finanțare icircn valoare de 140 de milioane EUR pentru cea de a doua etapă a proiectului
bdquoInfrastructura luminii extreme - Fizică nuclearărdquo (ELI-NP) dezvoltat pe platforma de la Măgurele
Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
(Icircnceputul anului 2016)
Legea nr 2332016 privind
parteneriatul public-privat
(Noiembrie 2016)
O nouă lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată icircn prima jumătate a lui 2016 Cu toate acestea legea nu prevede niciun stimulent avacircnd rolul de a minimiza discrepanțele salariale icircntre angajații cu un nivel similar de experiență din sistem
Legea care reglementează icircnființarea și punerea icircn aplicare a
parteneriatelor public-private a fost adoptată la 24 noiembrie 2016
11 Strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă
Descriere și perioadă Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-
2020 (SNCDI 2020) a fost adoptată la 21 octombrie 2014
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
9
Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PN3) aprobat in
Iulie 2015 este instrumentul principal de implementare a Strategiei CDI
Responsabilitatea pentru coordonarea și execuția lui aparțin Autorității Naționale pentru
Cercetare și Inovare (ANCS) icircn prezent reorganizat ca Ministerul Cercetării și Inovării
(MCI) care a externalizat management-ul multor programe Alte instrumente de
implementare a Strategiei sunt Programul Operațional CompetitivitateAxa Prioritata 1 ndash
CDI pentru competitivitate diverse planuri CDI sectoriale ale ministerelor programele
CDI ale Academiei Romane precum și Programul Operațional Regional (POR)Axa
Prioritară 1 ndash Transfer Tehnologic coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale
Patru domenii de specializare inteligentă definite la nivel național au fost stabilite icircn
SNCDI 2014-2020 prin intermediul procesului de elaborare bazat pe previziuni
bioeconomia (datorită potențialului agricol al țării) TIC (icircn prezent cel mai dinamic
sector de CDI din Romacircnia) energia și mediul (legat de provocările privind eficiența
energetică și resursele de apă) și eco-tehnologiile (axate pe vehicule și echipamente de
generație nouă generarea de bioresurse depoluare și reutilizarea deșeurilor) Setul de
specializări a fost ulterior extins prin decizie politică icircn forma adoptată a SN 2020
pentru a include spațiul și securitatea producția de energie schimbările climatice și
materialele avansate (icircnlocuirea materialelor critice materiale polimerice avansate și
nanomaterialele)
Toate regiunile au icircnregistrat unele progrese icircn dezvoltarea strategiilor regionale proprii
de specializare inteligentă (RIS3) Cu toate acestea icircn timp ce strategiile deja existente
specifică o serie de priorități acestea sunt formulate de obicei ca obiective generale iar
măsurile vizate au un caracter orizontal Icircn procesul de pregătire a cererilor de propuneri
icircn cadrul Programelor Operaționale Regionale Axa prioritară 1 bdquoPromovarea transferului
tehnologicrdquo toate cele șapte regiuni eligibile pentru fondurile de coeziune trebuie să
dezvolte pacircnă icircn martie 2017 o notă conceptuală bazată pe o metodologie comună Icircn
cazul regiunilor avacircnd deja o strategie regională de specializare inteligentă (RIS3)
această notă ar trebui să ofere o descriere detaliată a sectoarelor economice și a tipurilor
de servicii pentru care oficiile de transfer tehnologic (OTT) ar putea beneficia de
finanțare precum și a IMM-urilor care pot pune icircn aplicare rezultatele de transfer
tehnologic Icircn ceea ce privește regiunile care nu au o strategie RIS3 nota conceptuală
va identifica icircn plus prioritățile de specializare inteligentă Icircn noiembrie 2016 toate cele
șapte regiuni bdquomai puțin dezvoltaterdquo icircnregistrau progrese icircn redactarea notei
conceptuale selectarea nișelor S2 avacircnd loc prin intermediul unui proces de descoperire
antreprenorială mai activ
Evoluții recente Proiectul privind regiunile rămase icircn urmă finanțat de Parlamentul
European și externalizat către CE DG-Regio și CE DG-JRC urmărește dezvoltarea
creșterea angajamentului părților interesate relevante și crearea de legături icircntre
strategiastrategiile regionale de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă și
procesele RIS3 naționale existente din anumite regiuni europene rămase icircn urmă printre
care se numără și regiunile de Nord-Est și Nord-Vest ale Romacircniei
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI pentru implementarea unor
acțiuni stabilite icircn SNCDI 2014-2020 cod SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul
Operațional Capacitate Administrativă lansat icircn august 2016 prevede punerea icircn
aplicare a procesului de descoperire antreprenorială (PDA) punerea icircn aplicare a unui
mecanism de orientare strategică precum și dezvoltarea unei metodologii de evaluare a
impactului asupra celor patru priorități de specializare inteligentă și a sănătății și a
SNCDI 2014-2020
Aspecte nesoluționate Un proces autentic de regionalizare rămacircne icircncă incert icircn
Romacircnia Acest subiect s-a aflat ocazional printre cele mai importante priorități publice
dar controversele privind profunzimea și amploarea regionalizării au atras icircntacircrzieri icircn
adoptarea unor decizii ferme Agențiile de dezvoltare regională (ADR) sunt foarte
heterogene din punctul de vedere al resurselor neavacircnd practic niciun fel de capacități și
responsabilități de elaborare a politicilor icircn materie de CDI Icircn aceste condiții
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
10
instrumentele de CDI pe care aceste strategii le pot utiliza icircn practică sunt limitate la
cele furnizate la nivel național (Planul național de CDI PO Competitivitate Axa 1 - CDI
icircn sprijinul competitivității POR Axa 1 - Promovarea transferului tehnologic)
2 Contextul economic
Situația macroeconomică a Romacircniei este relativ stabilă cu o inflație și deficite externe
scăzute Icircn 2015 conform Eurostat ritmul de creștere economică a Romacircniei a fost unul
dintre cele mai mari din UE (creștere de 39 a PIB-ului) Acesta a fost stimulat icircn
principal de cererea internă și de exporturi Fondul Monetar Internațional estimează că
ritmul de creștere economică a Romacircniei va atinge 42 icircn 2016 icircn mare parte datorită
stimulării consumului icircn urma recentei expansiuni fiscale și va scădea la 36 icircn 2017
(FMI 2016) După un an de guvernare tehnocrată sub conducerea fostului comisar UE
Dacian Cioloș noul guvern format icircn urma cacircștigării alegerilor de către PSD și-a preluat
mandatul la 4 ianuarie 2017 Modificările aduse Codului Fiscal legea privind eliminarea
celor 102 taxe și tarife nefiscale și eliminarea formularului 088 se numără printre cele
mai importante măsuri cu impact economic ce au intrat icircn vigoare la 1 februarie 2017
Bugetul de stat pentru 2017 care prevede măsuri de relaxare fiscală și de creștere a
salariilor icircn sectorul public se bazează pe o estimare a creșterii economice de 5 și pe
venituri bugetare care se pot dovedi prea optimiste Cu toate că Romacircnia a icircnregistrat
progrese semnificative icircn ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice și
consolidarea fiscală recentele reduceri de impozite ar putea afecta negativ perspectivele
fiscale și competitivitatea economică2 Situația politică tensionată ca urmare a deciziei
Guvernului de a adopta proiectul de lege privind grațierea anumitor infracțiuni și
modificarea codului penal a provocat proteste de stradă masive și a afectat piețele
financiare atrăgacircnd icircngrijorări din partea investitorilor
21 Structura economiei
Serviciile au cea mai mare contribuție (69 la PIB-ul Romacircniei icircn 2015) Icircn pofida
contractării sectorului agricol acesta ocupă icircn continuare un loc important icircn economia
țării (5 din PIB) icircn timp ce industria contribuie cu 26 la PIB Investițiile străine
directe (ISD) au o importantă contribuție icircn economie (Banca Mondială 2016) actual
bazate in mare proporție pe prezența subsidiarelor multinaționalelor Romacircnia este
considerată una dintre cele mai atractive țări din sud-estul Europei pentru dezvoltarea
industriei constructoare de mașini precum și un loc ideal pentru relocarea activităților de
dezvoltare software din țările icircnvecinate
După cum precizează Comisia Europeană icircn raportul său de țară pentru 2015 Romacircnia
are a doua cea mai scăzută productivitate a muncii din UE După un declin drastic icircn anii
crizei financiare și o scădere moderată icircn perioada ulterioară productivitatea muncii a
icircnceput să crească icircn 2013
22 Mediul de afaceri
Romacircnia este o piață cu potențial are o poziție strategică pentru exporturile către
Turcia Orientul Mijlociu și Balcani fiind un mediu de afaceri care oferă oportunități dar
care este caracterizat și de vulnerabilități Conform raportului bdquoDoing Business 2016rdquo
Romacircnia a ocupat locul 37 din 189 de țări icircn ceea ce privește climatul favorabil de
afaceri fiind poziționată mai jos decacirct Polonia Republica Slovacă și Republica Cehă dar
deasupra Bulgariei și Ungariei Romacircnia se află pe locul 45 icircn ceea ce privește ușurința
deschiderii unei afaceri cele mai mari dificultăți fiind icircn obținerea autorizațiilor de
racordare la rețeaua electrică și de construcție pentru care procedurile rămacircn complexe
Romacircnia icircncurajează investițiile străine prin oferirea unor stimulente fiscale speciale și
asigurarea unui climat de afaceri favorabil investițiilor Cota unică de impozitare a
profitului este de 16 și se aplică icircn egală măsură societăților cu capital romacircnesc și
2 httpwwwromania-insidercommoodys-fiscal-relaxation-romania-generates-risks
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
11
străin care icircși au sediul permanent pe teritoriul țării Profitul reinvestit icircn noi
echipamente tehnologice utilizate icircn scopuri profesionale beneficiază de o reducere a
cotei unice de 16 iar angajații din industria TIC beneficiază de o scutire de la plata
impozitului pe venit Modificarea Codului fiscal din august 2016 a introdus de asemenea
o reducere suplimentară de 50 a impozitelor pentru activitățile de cercetare
Microicircntreprinderile beneficiază de impozit redus (icircntre 1 și 3 icircn funcție de numărul
de angajați)
Numărul plăților anuale necesare pentru icircndeplinirea obligațiilor fiscale a scăzut de la
113 icircn 2012 la doar 14 icircn 2016 Aceasta alături de unul dintre cele mai favorabile
regimuri fiscale din UE oferă potențial de creștere Piața capitalului de risc este
insuficient dezvoltată Conform raportului de țară pe 2015 al Comisiei Europene nu
există un cadru corespunzător de reglementare a capitalului de risc și a altor surse
alternative de finanțare inclusiv icircn ceea ce privește protecția investitorilor și
antreprenorilor
23 Resursele umane disponibile
Icircn 2015 Romacircnia a ocupat penultimul loc icircn UE icircn ceea ce privește ponderea resurselor
umane icircn domeniul științei și tehnologiei (RUST) din totalul populației active (27 )
Distribuția pe sectoare de activitate a RUST totale angajate cu normă icircntreagă a fost de
29 icircn domeniul privat 35 icircn sectorul public și 36 icircn instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (2014) Ponderea femeilor care lucrează icircn cercetare depășește media UE
(457 comparativ cu 41 )
Romacircnia a investit doar 375 din PIB icircn activități de educație și formare icircn 2016 Cele
mai recente date EUROSTAT disponibile (2013) arată că Romacircnia a avut cele mai reduse
investiții icircn educație din icircntreaga Uniune Europeană Romacircnia ocupă unul dintre ultimele
locuri față de UE28 icircn ceea ce privește absolvenții de icircnvățămacircnt terțiar dar un loc
relativ bun icircn ceea ce privește numărul de absolvenți icircn domeniul științelor matematicii
și informaticii ingineriei producției și construcțiilor bdquoIcircn 2008 72 dintre studenți au
absolvit discipline socio-umaniste cel mai mare procent din UErdquo (Banca Mondială
2014) icircn timp ce date mai recente arată că icircntre două treimi și trei sferturi dintre
studenți au studiat drept sau economie icircn perioada 1997-2013 (INSSE 2015)
Numărul noilor absolvenți de studii doctorale este relativ mare (114 noi absolvenți de
studii doctorale la 1000 de locuitori icircntre 25 și 34 de ani comparativ cu media UE28 de
107) icircn timp ce numărul cercetătorilor este de doar 138 la 1 000 de locuitori
(comparativ cu media UE28 de 536) Romacircnia avacircnd procentul cel mai mic de
cercetători raportat la populația totală (EUROSTAT 2013 ultimele date disponibile) Noile
școli doctorale finanțate inițial prin fondurile structurale au oferit suport financiar
pentru aproximativ 7800 de doctoranzi (2015) Totuși această valoare nu se reflectă
icircntr-o creștere a numărului de cercetători care tinde să rămacircnă cu mici fluctuații in
jurul valorii de 27000 (respectiv 43000 personal total in CDI) Icircn perioada 2014-2020
noul obiectiv icircn acest domeniu este de a dubla numărul cercetătorilor din care 45 icircn
sectorul privat
Acest obiectiv pare dificil de atins datorită a doi factori importanti
atractivitatea carierei științifice rămacircne scăzută icircn contextul unui sistem de
cercetare si educație sub-finanțat și al salariilor scăzute icircn aceste sectoare
sectorul privat rămacircne reticent icircn a dezvolta propriile activități și personal CDI
icircn ciuda recentelor initiațive fiscale și a icircmbunătățirii legislației IPR Acest fapt
este reflectat icircn nivelul constant scăzut de investiții private in CDI in perioada
post-recesiune (aproximativ 02 GDP)
Oferta de resurse umane nu este corelată cu cererea icircnvățămacircntul superior fiind
decuplat de la cerințele de pe piața muncii răspunzicircnd mai degrabă cerințelor de
moment ale studenților decacirct unor necesități strategice socio-economice icircn timp ce
oferta de absolvenți de studii doctorale depășește capacitatea de absorbție a sistemului
CDI cronic subfinanțat
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
12
Astfel Romania cu un sistem de educație gratuit cuplat cu un sistem de recompense
pentru studenți dar cu un personal subfinanțat si nemulțumit cu un număr relativ mare
de absolvenți de studii doctorale continuă să aibe dificultăți icircn a adresa provocări
majore precum creșterea numărului cercetătorilor și reducerea migrației masive de
intelectuali Romania are un număr semnificativ de cercetători (Banca Mondială 2014) și
medici care lucrează icircn străinătate cei mai buni absolvenți sunt recrutați de către
universități mondiale de vacircrf și nu se mai icircntorc icircn țară icircn timp ce un număr mare de
absolvenți de discipline socio-umaniste sunt angajați icircn sectoare care nu le reflectă
nivelul de pregătire și specializare Icircn acest context icircn absența datelor si studiilor
relevante este dificil de cuantificat efectul pe termen lung al pierderii de resurse umane
calificate și a eficienției investiției oricum scăzută icircn educație
3 Principalii actori din domeniul CDI
Icircn ultimii ani Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) prin
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a avut
responsabilitatea de a elabora politicile icircn materie de cercetare și inovare și de a
coordona sistemul CDI național Icircncepacircnd din ianuarie 2017 ANCSI a fost restructurată
sub denumirea de Ministerul Cercetării și Inovării (MCI) ANCSI (icircn prezent MCI) este
responsabilă de asemenea de punerea icircn aplicare icircn mod global a celor două principale
instrumente de finanțare ale Strategiei naționale CDI PN3 și Programul Operațional
Competitivitate (POC) icircn calitate de organism intermediar Implementarea PN3 a fost
externalizată icircntr-o mare măsură către Unitatea Executivă pentru Finanțarea
Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) dar și către
Agenția Spațială Romacircnă (ROSA) și Institutul de Fizică Atomică (IFA) Gestionarea
celorlalte programe relevante icircn domeniul CDI finanțate prin fondurile ESI revine
Autorității de management (AM) și Organismului intermediar ale ministerelor
competente Activitatea ANCSI (icircn prezent MCI) este sprijinită de diverse consilii și
organisme consultative cu roluri diferite Țara este icircmpărțită oficial icircn opt bdquoregiuni de
dezvoltarerdquo dar competențele administrative ale acestora sunt limitate Fiecare regiune
are o agenție de dezvoltare regională (ARD)3 care elaborează un Plan de dezvoltare
regională (PDR) și asigură managementul tehnic al finanțării dar ale cărei competențe și
responsabilități icircn ceea ce privește CDI sunt limitate icircn cadrul actual
Icircn 2015 icircn Romacircnia existau 101 instituții de icircnvățămacircnt superior (IIS) acreditate (55 de
universități publice și 46 de universități private) Numărul personalului didactic a scăzut
cu aproximativ 11 icircn perioada cuprinsă icircntre anii universitari 20092010 și
20142015 Icircn anul universitar 20142015 indicatorul studențipersonal didactic a atins
valoarea de 148 cea mai redusă din ultimul deceniu (MENC 2016) Nici o universitate
din Romacircnia nu a fost inclusă vreodată icircn topul Shanghai 500 Universitățile primesc
finanțare instituțională din fonduri publice pentru activitățile didactice dar nu și pentru
cele CDI Resursele financiare pentru activitățile de cercetare sunt obținute prin proiecte
finanțate pe baza competitivă care pot fi accesate de toți actorii CDI Cu toate acestea
performanța cercetării este un factor-cheie pentru evaluarea universităților și icircntr-o
anumită măsură pentru cuantificarea finanțării instituționale a acestora
Sistemul actorilor publici din domeniul CDI este format icircn principal din cele 47 institute
naționale CDI specializate icircn cercetare tehnologică majoritatea fiind subordonate
Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) 65 institute de cercetare aparținacircnd Academiei
Romacircne și cele 56 universități publice Sistemul public CDI este icircmpărțit icircntre un număr
aproximativ egal de organizații de bdquocercetare aplicatărdquo și bdquocercetare fundamentalărdquo Doar
3 Rolul fiecărei agenții de dezvoltare regională este de a contribui la dezvoltarea durabilă și echitabilă prin icircnlăturarea discrepanțelor și dezechilibrelor icircntre zonele aparținacircnd acelorași regiuni Instituite prin Legea 1511998 agențiile de dezvoltare regională funcționează icircn prezent icircn
temeiul Legii 3152004 privind dezvoltarea regională icircn Romacircnia
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
13
o mică parte dintre acestea sunt organizații private de cercetare Sectorul IMM este
format icircntr-o mare măsură din organizații de bdquosubzistențărdquo pentru care activitățile CDI
sunt prea riscante icircn timp ce cacircteva icircntreprinderi multinaționale mari desfășoară
activități CDI limitate pe teritoriul țării Icircn ultima perioadă s-au afirmat sectoare noi
precum TIC Intensitatea foarte redusă a investițiilor CDI icircn sectorul de afaceri (BERD)
din Romacircnia a avut o tendință descrescătoare icircn ultimul deceniu cu o ușoară revitalizare
icircn 2015 (icircnregistracircnd o creștere de la 016 din PIB icircn 2014 la 021 icircn 2015)
Numărul fundațiilor nou icircnregistrate a scăzut icircn mod constant icircn ultimii ani icircn Romacircnia
Motivele scăderii constau icircn costurile mari de icircnființare și oportunitățile reduse de
finanțare Puține dintre acestea sunt active icircn domeniul cercetării șisau al inovării dar
rolul lor este marginal iar investițiile sunt insuficiente Adeseori fundațiile nu sunt nici
măcar menționate icircn rapoartele naționale privind oportunitățile de finanțare a cercetării
O excepție este reprezentată de Romanian-American Foundation (Fundația Romacircno-
Americană) care a lansat programul de granturi ARTIE Acest program este unic icircn
Romacircnia și poate constitui o sursă de inspirație pentru alți furnizori de granturi [EUFORI
Study (Studiul EUFORI) - Raport de țară pentru Romacircnia 2015]
Icircn prezent icircn Asociația Clusterelor din Romacircnia (CLUSTERO) sunt icircnregistrate 45 de
clustere Dintre cele mai importante clustere și aglomerări de tip cluster ar trebui
menționate Polul Competitivitate Auto Muntenia și bdquoCluj IT clusterrdquo
Crearea de start-up-uri icircn domeniul tehnologiei s-a intensificat icircn ultimii ani Crearea tot
mai multor centre de activitate (bdquohub-urirdquo) a condus la apariția programelor de pre-
accelerare și accelerare și a sesiunilor de prezentare (bdquopitchingrdquo) majoritatea icircn
domeniul TIC Pacircnă icircn prezent astfel de companii inovatoare de tehnologie au fost
icircnființate preponderent icircn orașe mari precum București Cluj Timișoara Iași sau Brașov
Perspectivele limitate ale unei cariere icircn domeniul cercetării sau icircnvățămacircntului superior
au generat un exod masiv al creierelor de-a lungul anilor Romacircnia se află pe primele
locuri din Europa icircn ceea ce privește exodul creierelor (Banca Mondială 2011)
4 Tendințele CDI
Icircn 2015 cheltuielile interne brute ale Romacircniei pentru CampD (CBCD) au crescut la 049
din PIB de la 038 icircn anul precedent dar rămacircn pe penultimul loc din UE
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
14
41 Alocarea fondurilor publice pentru CampD și cheltuielile de CampD
Sprijinul guvernamental pentru CDI (evaluat pe baza cheltuielilor sau creditelor acordate
din bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare) s-a aflat mult sub media europeană
dar a cunoscut o ușoară creștere pacircnă la 026 icircn 2015 (comparativ cu 021 din PIB
icircn 2014) Icircn 2016 alocările bugetare pentru CDI au crescut cu 30 comparativ cu
2015 Romacircnia a fost grav afectată de criza financiară din 2009 care a avut repercusiuni
majore asupra cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare Finanțarea din
fonduri publice nu a revenit la nivelurile dinaintea crizei valorile din 2014 fiind similare
cu cele din 2009
Icircn prezent icircn Romacircnia există doar cacircteva programe de stimulare fiscală a CDI
deducerea de 150 la cheltuielile de CampD eligibile amortizarea accelerată a activelor
CampD eligibile și icircncepacircnd din august 2016 o modificare fiscală privind scutirea parțială
de impozit a veniturilor din salarii obținute icircn cadrul unor proiecte de cercetare Cu toate
acestea avacircnd icircn vedere metodologia complexă de aplicare a acestui stimulent există
preocupări că utilizarea și impactul acestuia vor rămacircne limitate
Principalele obstacole par a fi icircn primul racircnd interesul icircncă foarte scăzut al
icircntreprinderilor pentru dezvoltarea activităților CDI considerate prea costisitoare și
riscante dar și incertitudinea privind regimul aplicat costurilor CampD de către
administrația fiscală Icircn plus conform Raportului Deloitte Romacircnia pe anul 2014 privind
cheltuielile icircntreprinderilor din Romacircnia pentru CampD 46 din icircntreprinderile romacircnești
nu cunosc stimulentele fiscale care se aplică activităților CampD Pe lacircngă aceasta aproape
jumătate dintre respondenți (46 ) consideră că reglementările fiscale privind CampD pot
presupune riscuri financiare grave la adresa unei icircntreprinderi avacircnd icircn vedere existența
unui anumit grad de dificultate icircn identificarea și clasificarea activităților CampD icircn mod
corespunzător
42 Cheltuielile private pentru CampD
Investițiile icircn CampD icircn sectorul de afaceri (BERD) au crescut de la 016 icircn 2014 la
021 din PIB icircn 2015 dar rămacircn semnificativ mai scăzute decacirct media din UE-28
(130 din PIB) Nivelul de finanțare oferit de acest sector a stagnat practic ca procent
alocat din PIB (o fluctuație de +- 002 din PIB) icircn ultimul deceniu ceea ce
demonstrează că icircntreprinderile nu au inițiat sau nu și-au extins activitățile din domeniul
cercetării Icircn perioada 2012-2013 intensitatea totală a CampD a scăzut ca urmare a
reducerii simultane a sprijinului public precum și a celui privat Această situație a fost
urmată de o creștere icircn perioada 2013-2014 Icircncepacircnd din 2012 importanța finanțării
externe pare a urma o tendință crescătoare atingacircnd o medie de aproximativ 20 din
CBCD totale icircn perioada 2012-2014 chiar dacă acest procent rămacircne icircn sine unul
destul de redus reprezentacircnd doar aproximativ 003 din PIB
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
15
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD
Sursa datelor Eurostat noiembrie 2016
Performanțele limitate icircn domeniul inovării sunt parțial explicate de structura economiei
romacircneşti icircn care predomină sectoarele tehnologice de nivel mediu și scăzut (articole de
icircmbrăcăminte pielărie textile și metale de bază) O examinare a contribuției diverselor
sectoare la valoarea adăugată brută (VAB) totală arată că industria prelucrătoare a fost
de departe cel mai important sector cu industria autovehiculelor pe primul loc urmată
de serviciile asociate acesteia (comerțul cu ridicata și amănuntul reparațiile) Alte
activități importante sunt construcțiile tranzacțiile imobiliare și transporturile Cota din
VAB a altor sectoare este de aproximativ 5 sau sub această valoare iar sectoarele
serviciilor cele mai importante icircn ceea ce privește BERD contribuie icircntr-o măsură mai
mică la VAB O explicație a acestei situații ar putea fi faptul că aceste sectoare au o
pondere redusă icircn economia țării sau că funcționează cu marje reduse de profit din
cauza concurenței sectoriale puternice
La o clasificare a fondurilor CampD ale sectorului privat icircn funcție de sectoarele care au
utilizat aceste fonduri 17 dintre acestea au fost direcționate către activități
desfășurate icircn sectorul de stat și al icircnvățămacircntului superior (date pentru 2014 cele mai
recente date EUROSTAT) Conform Tabloului de bord pentru Uniunea Europeană al
investițiilor industriale icircn cercetarea și dezvoltare pentru 2016 Romacircnia nu are niciun
reprezentant icircn topul primelor 1 000 de icircntreprinderi performante din UE icircn domeniul
CampD Cacircteva icircntreprinderi multinaționale au centre CampD icircn Romacircnia Icircntre acestea se
numără Renault Technology Romania (cu 3 200 de ingineri) Honeywell Romacircnia (2 500
de angajați) Infineon Technologies (300 de angajați) și Continental Automotive (3
centre CampD) Alte icircntreprinderi multinaționale cu centre de CampD pe teritoriul țării sunt
IBM Adobe Systems Freescale Inc Alcatel-Lucent Ubisoft și Microchip Technology Icircncepacircnd cu 2011 Continental Teves cu 110 invenții se află pe locul al patrulea din
punctul de vedere al activității de brevetare icircn Romacircnia icircn timp ce invențiile cu cel mai
mare scor icircn conformitate cu sistemul de punctare privind forța brevetelor Thomson
Reuters Patent Strength IndexTM aparțin BITDEFENDER IPR urmată de Digitaloptics
Corp Euro ltd (Thomson 2015)
43 Inovarea icircn sectorul public și angajamentul societății civile
Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP) a fost principalul
promotor al inovării publice icircn Romacircnia icircncepacircnd din 2002 avacircnd ca scop creșterea
eficienței administrației publice centrale și locale Cu toate acestea activitatea UCRAP
este dificil de urmărit și evaluat utilizacircnd sursele publice disponibile Sistemul național
An
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
16
electronic de plată online a taxelor și impozitelor este o platformă de plăți online lansată
icircn 2011 Toate autoritățile publice centrale și locale din Romacircnia care percep impozite au
obligația de a se icircnscrie icircn platforma națională de plată online conform unui calendar
existent Administrația publică din Romacircnia a beneficiat de mai multe inovații icircn urma
punerii icircn aplicare a acestei platforme4
Conform Tabloului de bord european pentru 2013 privind inovarea icircn sectorul public
Romacircnia are cel mai redus indicator de eficacitate a guvernării din statele UE-27 -051
icircn 2000 care a crescut la -014 icircn 2010 Guvernul Cioloș a fost foarte activ icircn aplicarea
unor acțiuni inovatoare icircn sectorul public vizacircnd reducerea birocrației și asigurarea
transparenței și accesului online la informații
Icircn februarie 2016 Guvernul Romacircniei a lansat platforma online wwwmaisimplugovro
icircn scopul inițierii unei consultări publice privind complexitatea procedurilor birocratice și
găsirea unor soluții de simplificare a acestora pentru asigurarea transparenței și
accesului online Au fost deja puse icircn aplicare mai multe acțiuni menționate mai jos
Programul GovITHub reunește antreprenori care doresc să contribuie la digitalizarea
serviciilor publice icircn scopul facilitării relațiilor icircntre cetățeni și instituțiile de stat
Platforma a fost lansată icircn august 2016 iar pacircnă icircn noiembrie 2016 includea 20 de
proiecte peste 300 de voluntari și mai mult de 1 000 de sponsori Printre proiectele
GovITHub se numără Registrul electronic unic care permite icircnregistrarea integrarea și
analizarea tuturor datelor privind icircntreprinderile sociale din Romacircnia platforma digitală
pentru petiții care urmărește stadiul unei cereri adresate unei instituții de stat
dezvoltarea de noi module pentru MySMIS platforma națională de gestionare a
fondurilor ESI RADAR o platformă care le permite cetățenilor să vizualizeze datele
deținute de unitățile administrativ-teritoriale publice consultaregovro o platformă care
centralizează inițiativele legislative aflate icircn consultare publică și care permite
transmiterea de propuneri icircn format electronic
Ghidul pentru investitorii străini furnizează toate informațiile necesare unui investitor
străin aflat icircn Romacircnia (wwwinvestromaniagovro) Platforma online bdquoFă-ți firmă icircn 5
minuterdquo (wwwapprodro) creată de trei specialiști icircn domeniul IT generează toate
documentele necesare pentru icircnființarea unei icircntreprinderi
Avacircnd icircn vedere icircntacircrzierea reformelor inovarea publică se poate manifesta icircn orice
sector al sistemului public Platforma ERRIS (wwwerrisgovro) este o bază de date
online inovatoare a tuturor infrastructurilor de cercetare (IC) naționale icircn timp ce
platforma Brainmap (httpswwwbrainmapro) are rolul de a stoca informații privind
cercetătorii din țară și străinătate Sistemul de sănătate este un bun exemplu al inovării
puse icircn aplicare icircn sens descendent și ascendent Sistemul de informații din domeniul
sănătății a fost proiectat să funcționeze sub forma unui depozit de date cu reguli și
formate proprii care limitează posibilitățile de integrare globală și disponibilitatea
imediată a informațiilor Măsura top-down a Cardului național de sănătate și sistemul
aferent acestuia le oferă cetățenilor identificarea icircn sistem icircnregistrarea serviciilor
medicale oferite transparența sistemului de sănătate etc asiguracircnd monitorizarea
serviciilor Un bun exemplu al proceselor bottom-up de inovare organizațională icircn
sistemul de sănătate este Registrul pentru infarctul miocardic acut cu supradenivelare de
segment ST (STEMI) care a icircnceput ca o inițiativă a unor medici cardiologi Cel mai
important beneficiu al acestuia a fost reducerea semnificativă a mortalității cauzate de
STEMI icircn toate regiunile
5 Provocările la adresa inovării
51 Provocarea 1 Mărirea cheltuielilor publice pentru CDI și
4 Contribuabilul poate vizualiza toate plățile pe care le datorează instituțiilor publice icircnregistrate pe platforma online iar
registrul taxelor și impozitelor utilizat icircn sistemele online ale administrațiilor publice locale și centrale precum și operațiunile de
procesare și rambursare a plăților sunt standardizate
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
17
absorbția fondurilor structurale
Descriere
Sistemul de CDI este subfinanțat După o relativă creștere icircnaintea recesiunii economice
care a atins 039 icircn 2008 alocarea fondurilor publice pentru CampD a intrat pe o spirală
descendentă atingacircnd o valoare minimă constantă 020 (2013) 019 (2014)
020 (2015) Icircn perioada 2007-2013 fondurile structurale pentru CDI au contribuit la
aproximativ 20 din cheltuielile de CampD publice Un procent similar este prevăzut
pentru perioada 2014-2020 Romacircnia a avut de asemenea o participare redusă la
Programul Cadru 7 (PC7) cu o contribuție de la PC7 de doar aproximativ 64 EUR pe cap
de locuitor comparativ cu 178 EUR icircn statele UE-13 și 952 EUR icircn statele UE-15 [date
și cifre din proiectul bdquoStairway to Excellencerdquo (bdquoScara spre excelențărdquo) 2015]
Conform Direcției Generale Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene Romacircnia
avea icircn august 2016 una dintre cele mai reduse rate generale de absorbție din UE5 Cu
toate acestea rata de absorbție icircn sectorul CDI a fost destul de mare (117 icircn timpul
perioadei de execuție 2007-2013) spre deosebire de rata generală de absorbție foarte
redusă Acest fapt a fost recunoscut prin decizia CE de a realoca suma de 110 milioane
EUR din perioada de programare a fondurilor structurale 2014-2020 pentru a suplimenta
cei 800 de milioane EUR alocați inițial Axei AP1 a POC - bdquoCercetare dezvoltare
tehnologică și inovare icircn sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilorrdquo
Răspunsul politic
Strategia națională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2020) adoptată la 21 octombrie
2014 a reafirmat obiectivul de 2 pentru CBCD (1 investiție publică și 1 investiție
privată) pacircnă icircn 2020 Principalul său instrument de finanțare Planul național pentru
CDI 2015-2020 (PNCDI 2015-2020) care este finanțat din fonduri naționale a fost
aprobat icircn iulie 2015 cu un buget total de aproximativ 33 miliarde EUR stabilit pe baza
acestei ținte și a planului multianual
Conform bugetului anual pentru 2016 aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 investițiile icircn cercetare au crescut cu aproximativ 30 comparativ cu execuția
bugetară finală estimată pentru 2015
Icircn 2016 guvernul Cioloș a identificat principalele cauze ale absorbției scăzute a
fondurilor structurale din ciclul anterior și a stabilit măsuri de remediere a acestora
reorganizarea sistemului instituțional pentru a elimina redundanțele și fragmentarea
asigurarea transparenței și prevenirea corupției simplificarea ghidurilor și a procedurilor
și elaborarea unui nou circuit financiar precum și gestionarea bugetului tuturor
programelor operaționale (PO) pe baza unui buget unic dimensionat anual pe baza
previziunilor estimative Absorbția reală a fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a
icircnceput de-abia icircn mai 2016 după doi ani și jumătate de la icircnceperea perioadei de
programare Pacircnă la sfacircrșitul lui noiembrie 2016 fuseseră absorbite doar 098 din
fondurile ESI comparativ cu media UE de 26 Conform Ministerului Fondurilor
Europene icircn 2016 eforturile instituționale s-au concentrat asupra creșterii absorbției
fondurilor din ciclul anterior 2007-2013 și a remedierii blocajelor sistemice moștenite de
la guvernarea anterioară Aceste măsuri au icircntacircrziat absorbția fondurilor pentru perioada
2014-2020 (Ministerul Fondurilor Europene 2016)
Evaluarea politicilor
Icircncepacircnd din 2008 sistemul CDI a demonstrat o tendință de subfinanțare icircn raport cu
obiectivele asumate prin documentele strategice naționale și UE precum și o lipsă de
performanță comparativ cu UE-28 Planul național pentru CDI 2015-2020 a fost aprobat
cu o icircntacircrziere semnificativă (Iulie 2015) iar primele programe au fost lansate mai tacircrziu
decacirct se prevedea
5 Icircn timpul guvernului Cioloș rata de absorbție a crescut de la 5867 la sfacircrșitul lui 2015 pacircnă la 77 icircn august 2016
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
18
Bugetul alocat pentru CDI icircn 2016 a fost majorat prin Legea bugetului de stat pe anul
2016 iar prima rectificare bugetară anuală din august 2016 nu a adus nicio reducere a
acestuia
Conform noului ciclu al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 Romacircniei i-au
fost alocate 3084 miliarde EUR al patrulea cel mai mare buget al fondurilor ESI dar
cota alocată pentru CDI reprezintă doar 343 din această sumă Aceasta ilustrează
importanța relativ scăzută pe care factorii politici o acordă CDI
52 Provocarea 2 Creșterea eficienței cheltuielilor publice
pentru CDI și icircmbunătățirea mecanismelor de evaluare și monitorizare
Descriere
Fondurile limitate pentru CDI sunt repartizate icircntr-un sistem CDI fragmentat și
supradimensionat căruia icirci lipsesc scheme de finanțare instituțională bazate riguros pe
rezultatele evaluării periodice a performanței instituționale icircn cercetare Cu toate că
procentul alocărilor de fonduri pe criterii competitive din fondurile publice totale a
crescut semnificativ unele finanțări instituționale considerate icircn mod formal drept
competitive sunt frecvent atribuite pe baze necompetitive organizațiilor publice de
cercetare Finanțarea instituțională a universităților de stat nu include un procent alocat
pentru cheltuielile de CDI Aceste fonduri globale sunt corelate cu numărul de studenți
icircn timp ce fondurile pentru activitățile de cercetare sunt accesate numai pe bază de
competiții Analiza performanței științifice demonstrează că instituțiile de icircnvățămacircnt
superior (IIS) au cele mai bune performanțe icircn ceea ce privește publicațiile științifice
cotate ISI chiar dacă acestea sunt excluse de la finanțarea instituțională pentru CDI
(Chioncel 2009 Zulean 2015) Icircn 2014 icircnvățămacircntul superior a utilizat 009 din PIB
pentru activități CampD in comparatie cu organizațiile publice de cercetare care au folosit
019 din PIB
Reducerile bugetare au afectat icircn mod inegal instrumentele de finanțare Icircn timp ce
fondurile alocate Planului național pentru CDI 2007-2013 au fost reduse masiv fondurile
dedicate programelor bdquoNucleurdquo și programelor Academiei Romacircne au fost menținute
Aceasta indică o reducere preferențială a finanțării competitive icircn favoarea finanțării
instituționale mai puțin transparente și necompetitive (Zulean 2015) Icircn timp ce
opțiunea politică de a asigura salariile cercetătorilor din organizațiile publice de cercetare
poate fi bine icircntemeiată aceasta poate deteriora și mai mult performanțele sistemului
CDI pe termen lung
Bugetul limitat induce mai multe deficiențe cu impact pe termen lung Deși calitatea
infrastructurii de cercetare a crescut datorită recentelor investiții acestea sunt frecvent
lipsite de o abordare strategică pe termen lung De asemenea investițiile au fost
adeseori insuficient utilizate din cauza lipsei de resurse umane calificate adecvate și de
fonduri pentru activități de cercetare și icircntreținere a infrastructurii icircn timp ce formarea
resurselor umane nu a reflectat icircntotdeauna cerințele pieței
Romacircnia investește icircn educație un procent redus din PIB (307 icircn 2013 date
EUROSTAT) cel mai redus nivel din UE și semnificativ sub cel prevăzut icircn Legea
educației (6 ) Romacircnia oferă icircnvățămacircnt gratuit la toate nivelurile completat de un
sistem de recompense pentru elevi și studenți Sistemul este caracterizat de programe
școlare icircncărcate și o concurență ridicată infrastructuri limitate oferte limitate de
educație personalizată și formare profesională iar salarizarea insuficientă a personalului
didactic generează frustrări fluctuații și adeseori lipsă de performanță Icircn acest context
specific sistemul a devenit icircntr-un fel elitist rate icircnalte de abandon școlar rezultate
slabe la evaluările naționale și internaționale dar rezultate excelente la competițiile
internaționale Alocarea numărului de studenți și doctoranzi din universitățile de stat
(gratuite) nu se bazează pe previziuni și studii ale cererii și ofertei de pe piața muncii
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
19
Analiza evaluării și monitorizării implementate icircn perioada 2007-2013 arată că icircn pofida
unui grad icircnalt de transparență privind criteriile și rezultatele evaluării de proiecte
componenta de monitorizare nu a fost suficient dezvoltată rezultatele fiind prezentate
icircntr-o formă consolidată icircn cadrul unor rapoarte anuale Instrumentele de finanțare pe
baze competitive PNII POSDRU POSCCE aveau un grad mai icircnalt de transparență
comparativ cu finanțarea instituțională (Zulean 2015) Icircn timp ce evaluarea proiectelor
a luat icircn considerare fezabilitatea și impactul economic al acestora lipsa unui cadru
standardizat și capacitatea sistemică redusă de evaluare a fezabilității financiare și a
analizei cost-beneficii au condus la evaluări subiective (Curaj 2015)
Monitorizarea desfășurată icircn cadrul POSDRU POSCCE (2007-2013) urmărea atingerea
obiectivelor administrative icircn detrimentul rezultatelor științifice și a icircncurajat o abordare
pe termen scurt bazată pe proiect care icircn multe cazuri nu asigura sustenabilitatea după
icircncheierea acestuia Mecanismele de monitorizare pentru POC 2014-2020 așa cum sunt
descrise icircn documentul bdquoProcedurile de monitorizarerdquo permit o urmărire eficientă a
evoluției proiectului Cu toate acestea implementarea mecanismelor rămacircne deschisă
pentru evaluare
Răspunsul politic
Evaluarea instituțională a fost un subiect dezbătut pe larg icircn ultimii ani icircn Romacircnia Prin
Hotăracircrea Guvernului nr 10622011 a fost adoptată o procedură de evaluare
instituțională pentru entitățile care formează sistemul național de CDI Conform acestei
reglementări membrii comisiilor de evaluare includ oameni de știință de prestigiu din
țară și din străinătate Procedura a fost aplicată de ANCSI icircn cooperare cu Colegiul
Consultativ pentru CDI icircn cadrul tuturor institutelor naționale din domeniul CampD
Procesul de evaluare a fost finalizat icircn 2015 Toate institutele au fost clasificate icircn
categoria A (și ulterior subdivizate icircn categoriile A+ A A-) nici un institut nu este
clasificat icircn prezent icircn categoriile B C sau D
IIS sunt evaluate conform unor metodologii specifice aprobate prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr 752005 (actualizată ultima dată icircn 2014) și aplicate de
ARACIS ndash Agenția Romacircnă de Asigurare a Calității icircn Icircnvățămacircntul Superior Consiliul
Național pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a propus icircn ultimii trei ani (2013-
2015) metodologii pentru instituirea unui bdquoFond de dezvoltare instituționalărdquo destinat
universităților de care vor beneficia instituțiile de icircnvățămacircnt superior cu cele mai bune
evaluări
Pentru Strategia 2014-2020 este preconizată introducerea unor mecanisme
icircmbunătățite Cadrele de reglementare ale PN3 și ale PO Competitivitate (POC) urmăresc
să ofere mecanisme de monitorizare și evaluare transparente Principiile de finanțare
instituțională specificate icircn SN 2020 urmăresc să coreleze finanțarea institutelor CampD
naționale institutelor Academiei Romacircne și universităților de stat cu nivelul de
performanță al acestora Cu toate acestea nu sunt disponibile alte informații privind
punerea lor icircn aplicare
Proiectul bdquoDezvoltarea capacității administrative a ANCSI de implementare a unor acțiuni
stabilite icircn SNCDI 2014-2020 SIPOCA 27rdquo finanțat prin Programul Operațional
Capacitate Administrativă trebuie să furnizeze o metodologie de evaluare a SNCDI
2014-2020 care urmează să fie aplicată pentru evaluarea Strategiei icircn a doua jumatate
a lui 2018 Aceasta include de asemenea evaluarea impactului asupra domeniilor
naționale de specializare inteligentă Evaluarea se va icircntemeia pe un mecanism de
monitorizare bazat pe colectarea de indicatori de intrare și ieșire (rezultate și impact)
Proiectul SIPOCA are ca obiectiv introducerea unei platforme care integrează Registrul
Cercetătorilor din Romacircnia Registrul național al infrastructurilor de cercetare
(wwwerrisgovro) și Registrul de evidență a rezultatelor activităților de cercetare-
dezvoltare Foaia de parcurs națională pentru infrastructurile de cercetare de mare
amploare se află icircn curs de elaborare și reprezintă una dintre cerințele icircnchiderii
condiționalității ex ante pentru CDI
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
20
Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a devenit operațională Strategia
națională icircn domeniul achizițiilor publice pentru perioada 2014-2020 impune crearea
unui sistem electronic de achiziții publice icircn cadrul ANAP avacircnd obiectivul de a asigura o
monitorizarea și supravegherea adecvată a acțiunilor relevante
Evaluarea politicilor
Sistemul CDI rămacircne fragmentat și extrem de polarizat rezultatele acestuia fiind
restracircnse la un număr limitat de actori Icircncercările de a pune icircn aplicare mecanisme
diverse de evaluare instituțională au fost supuse unor dezbateri majore iar implicațiile
clasificării asupra finanțărilor rămacircn incerte Gradul icircnalt de fragmentare și de polarizare
a sistemului public de cercetare icirci afectează eficiența și amplifică și mai mult consecințele
finanțării insuficiente
Organizațiile individuale de cercetare oferă grade diferite de transparență cu toate
acestea gradul general de transparență este unul redus fiind influențat de unele dintre
cadrele de reglementare actuale IIS sunt mai transparente decacirct organizațiile publice de
cercetare sau decacirct Academia Romacircnă (Zulean 2015)
Deși Strategia 2014-2020 prevede mecanisme icircmbunătățite procesul de punere icircn
aplicare a acestora rămacircne deschis evaluării Proiectul SIPOCA ar trebui să ofere o
metodologie de evaluare precum și rezultatele evaluării la jumătatea perioadei
prevăzute pentru 2018
Romacircnia are unul dintre cele mai mari procente de cercetători și cadre medicale care
lucrează icircn străinătate iar cei mai buni absolvenți care reprezintă un motiv de macircndrie
pentru sistem sunt recrutați de universități de vacircrf din icircntreaga lume și nu se mai icircntorc
Sistemului icirci lipsesc eficiența perspectiva pe termen lung capacitatea de a oferi un
echilibru icircntre cerere și ofertă precum și interesul de a păstra și de a utiliza icircn mod
eficient profesioniștii calificați pe care icirci formează gratuit Politica icircn domeniul educației
poate fi pe termen lung una dintre cele mai mari provocări structurale la adresa
societății
Principalul scop al Strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice este de a asigura
eficiența și un bun raport icircntre calitate și costuri dar și transparență și alocări
responsabile icircntre altele prin reducerea dezordinii legislative din acest domeniu
53 Provocarea 3 Icircmbunătățirea guvernanței sistemului CDI
Descriere
Guvernanța sistemului CDI este caracterizată printr-o capacitate administrativă redusă
fragmentare frecvente modificări legislative de personal și instituționale lipsa
personalului cu experiență adecvată sau existența sa icircn număr insuficient toate acestea
conducacircnd la o capacitate insuficientă icircn domeniul elaborării de politici Un proces de
regionalizare autentic rămacircne icircn continuare incert iar agențiile de dezvoltare regională
dețin competențe foarte restracircnse icircn domeniul CDI Icircn astfel de condiții ansamblul de
instrumente care poate fi aplicat prin strategiile regionale de specializare inteligentă
rămacircne limitat Există posibilitatea unei mai bune coordonări icircntre nivelul național și cel
regional icircn vederea exploatării punctelor forte ale platformelor de cunoștințe
antreprenoriale localizate dar și icircntre toate ministerele și actorii relevanți de la nivel
național Recomandările Consiliului icircncepacircnd din 2013 (incluzacircnd anul 2016) subliniază
bdquoCapacitatea redusă a administrației publice de a elabora și de a pune icircn aplicare politici
constituie icircn continuare o provocare esențială pentru Romacircnia afecticircnd dezvoltarea
globală a țăriirdquo
Răspunsul politic
Icircn 2015 a fost creat un mecanism de coordonare și un cadru instituțional structurat pe
trei niveluri (comitet strategic interinstituțional tematic operațional) cu rolul de a
asigura coerența intervențiilor CDI complementaritățile și sinergiile din etapele de
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
21
programare și punere icircn aplicare a fondurilor structurale Comitetul de coordonare
pentru managementul achizițiilor publice format din reprezentanți ai autorităților publice
(54 ) și ai societății civile (46 ) urmează să organizeze icircntruniri anuale și va
colabora cu Comitetul de management pentru coordonarea fondurilor ESI
Hotăracircrea Guvernului nr 236 din 19 octombrie 2015 stipulează crearea unui Comitet
interministerial pentru achiziții publice
Strategia națională de CDI pentru perioada 2014-2020 prevede icircnființarea unui Consiliu
Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) aflat sub coordonarea
directă a primului-ministru care să asigure o mai bună ierarhizare a priorităților precum
și o eficacitate sporită a alocării și utilizării fondurilor publice pentru CDI
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn identificarea cauzelor profunde ale deficiențelor
structurale dar punerea icircn aplicare a soluțiilor icircntacircrzie Cu toate că mecanismele și
organismele de coordonare există icircn teorie acestea pot fi considerate insuficiente icircn
lipsa resurselor umane și a culturii necesare pentru a deveni funcționale
Există loc pentru o mai bună coordonare icircntre nivelul național și nivelul regional pentru a
construi pe punctele forte ale concentrărilor localizate de cunoaștere antreprenoriala
precum și icircntre toate ministerele și actorii implicați la nivel național Perspectivele unui
proces veritabil de regionalizare care să permită mai multe competențe CDI la nivelul
regional rămacircn neclare
54 Provocarea 4 Icircmbunătățirea cadrului pentru investiții private icircn CDI
Descriere
Motivarea icircntreprinderilor de a investi in CDI este limitata acestea preferacircnd icircn schimb
importul de tehnologie Icircn timp ce sectorul privat ezită icircn general să icircși asume riscurile
caracteristice sectorului CampD serviciile și instrumentele financiare de atenuare a acestor
riscuri au fost disponibile icircn număr insuficient Piața capitalului de risc este slab
dezvoltată Valoarea totală a investițiilor icircn capital de risc ca procent din PIB este cea
mai scăzută din UE-28 (Eurostat 2015)
Sectorul de afaceri din Romacircnia exploatează icircntr-o măsură limitată infrastructurile și
serviciile digitale pentru a-și icircmbunătăți eficiența și productivitatea precum și pentru a-
și crește numărul de clienți și vacircnzările online Doar 74 dintre icircntreprinderi icircși vacircnd
produsele online iar o cotă foarte mică din cifra lor de afaceri (49 ) provine din astfel
de vacircnzări Procedurile de icircnființare și conducere a companiilor au fost simplificate dar
icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe deplin proceduri eficiente privind falimentul iar
reglementările icircn domeniul muncii rămacircn rigide icircn pofida recentelor modificări menite să
crească flexibilitatea Codului Muncii
Piața capitalului de risc rămacircne icircntr-un stadiu incipient dar au fost icircnregistrate unele
progrese datorate icircn special diverselor programe dezvoltate icircn cooperare cu instituții
europene și internaționale Catalyst Romania finanțat de Fondul european de investiții
(FEI) prin intermediul inițiativei JEREMIE a semnat icircn martie 2016 un contract de
investiții de peste 1 milion EUR icircn Smart Bill cel mai mare furnizor de servicii de
facturare de tip cloud din Romacircnia
Răspunsul politic
Strategia națională pentru competitivitate 2015-2020 identifică mai multe sectoare
economice importante cu potențial competitiv icircn timp ce Strategia națională de CDI
2014-2020 stabilește obiective privind stimularea sectorului de afaceri și creșterea
impactului economic cu accent pe domenii de specializare inteligentă Măsurile aplicate
icircn cadrul PN3 (cupoanele pentru inovare proiectele experimentale - demonstrațiidovada
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
22
de viabilitate a conceptului și transfer către industrie) și PO CompetitivitateAP 1
(proiecte tehnologice inovatoare icircntreprinderi de tip spin-off și start-up inovatoare
icircntreprinderi inovatoare nou create investiții pentru departamentele CampD din
icircntreprinderi) oferă sprijin direct pentru activitățile CDI desfășurate de companii
inovatoare De asemenea PO Competitivitate 2014-2020 oferă instrumente financiare
specifice precum icircmprumuturi garanții și măsuri privind capitalul de risc Programul de
inițiativă din domeniul IMM-urilor care dispune de o alocare icircn valoare de 100 de
milioane EUR de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) facilitează accesul
la finanțare al IMM-urilor din Romacircnia Se preconizează că aproximativ 2 500 de IMM-uri
vor beneficia de acest sprijin Schema de asistență financiară a fost lansată icircn august
2016 și oferă IMM-urilor acces la fonduri icircn valoare de la 200 000 pacircnă la 1 milion EUR
cu condiția ca acestea să desfășoare activități neagricole
Strategia națională de CDI 2014-2020 integrează priorități de specializare inteligentă
Mecanismul de orientare strategică prevăzut de condiționalitatea ex ante are ca obiectiv
sprijinirea procesului de descoperire antreprenorială Cadrul de reglementare a deducerii
fiscale suplimentare de 50 (cu o deducere totală de 150 ) pentru cheltuielile CampD a
fost icircn cele din urmă adoptat icircn 2015 Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr
322016 modifică articolul 60 al Codului Fiscal introdus la 1 ianuarie 2016 prin
extinderea stimulentelor fiscale pentru activitățile CDI Ordonanța reglementează
scutirea de impozit a veniturilor din salarii obținute din activități de CDI și definește
condițiile de aplicare a acestei scutiri
La sfacircrșitul lui mai 2016 a fost aprobată o nouă lege prin care sunt prevăzute cacircteva
facilități fiscale icircn favoarea companiilor care icircnființează incubatoare de afaceri Sistemul
de insolvență a fost icircmbunătățit prin introducerea unor termene pentru perioadele de
observație și pentru punerea icircn aplicare a planului de reorganizare precum și prin
clarificarea normelor privind tranzacțiile anulabile și ordinea de prioritate pentru plata
cererilor de despăgubire ale creditorilor după icircnceperea procedurii de insolvență
Evaluarea politicilor
Guvernul a icircnregistrat progrese icircn ceea ce privește identificarea cauzelor investițiilor CDI
reduse de către sectorului privat iar solutiile sunt icircn teorie abordate in politica CDI icircn
perioada 2014-2020 Impactul măsurilor nu poate fi deocamdată evaluat deoarece
instrumentele de implementare a politicii se află icircntr-un stadiu incipient de punere icircn
aplicare Sectorul de afaceri prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare așa
cum rezultă din apariția hub-urilor icircn special icircn domeniul TIC Stimulentele fiscale recent
introduse pentru activitățile CDI (august 2016) și deducerea fiscală suplimentară de 50
pentru cheltuielile de CampD au potențialul de a atrage investiții mai mari icircn CDI din
sectorul privat
Majoritatea reformelor icircn domeniul afacerilor vizează reglementări fiscale doar o mică
parte dintre acestea fiind destinate reglementărilor icircn domeniul muncii și al procedurilor
de insolvență Antreprenorii acuză modificările frecvente ale legislației afirmacircnd că
icircntreprinderile au nevoie de stabilitate pe termen lung Procedurile de icircnființare și
conducere a unei icircntreprinderi au fost simplificate dar icircncă nu au fost puse icircn aplicare pe
deplin proceduri eficiente privind falimentul iar reglementările icircn domeniul muncii rămacircn
rigide
Diverși factori interconectați limitează exploatarea comerțului electronic icircn lipsa căreia
țara va concura cu dificultate icircn economia digitală globală SNCDI 2014-2020 urmărește
sprijinirea inovării icircn toate stadiile sale Cu toate acestea eficiența și impactul său nu pot
fi evaluate icircn condițiile icircn care majoritatea măsurilor au fost inițiate de puțin timp sau
icircncă nu au fost inițiate
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
23
55 Provocarea 5 Crearea de sinergii icircntre știință și industrie
Descriere
Fondurile pe care icircntreprinderile le investesc icircn CampD sunt foarte reduse 018 din PIB
icircn 2015 (media UE-28 icircn 2013 112 ) Cea mai mare parte a acestor fonduri sunt
cheltuite pentru activitățile de CampD desfășurate de icircntreprinderi și doar o foarte mică
parte de 003 pentru activitățile de CampD din sectorul public ceea ce indică un nivel
redus de colaborare icircntre domeniul științific și cel al afacerilor și o comercializare slabă a
rezultatelor cercetărilor din sectorul public Icircn 2013 Romacircnia a primit o recomandare
specifică la nivel de țară din partea Consiliului European privind creșterea investițiilor icircn
CampD și stracircngerea legăturilor icircntre cercetare inovare și industrie prin acordarea de
prioritate activităților de CampD care au potențialul de a atrage investiții private Desi
situația nu s-a ameliorat semnificativ Consiliul nu a reiterat ulterior recomandarea cel
mai probabil din cauză că s-a acordat prioritate altor aspecte critice precum educația
administrația publică combaterea sărăciei și sănătatea
Răspunsul politic
Cacircteva dintre măsurile puse icircn aplicare prin PN3 POC și POR vizează susținerea
performanței și competitivității agenților economici utilizacircnd experiența din cadrul
universităților și institutelor de CampD pentru a sprijini crearea și dezvoltarea unor oficii de
intermediere pentru transferul de cunoștințe și tehnologie și a unor parteneriate icircn
domeniul transferului de cunoaștere
Icircn perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional (POR) și Axa prioritară 4
bdquoSprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și localrdquo oferă finanțare pentru
structuri de sprijinire a mediului de afaceri la nivel regional și local
Componenta FEDR pentru CDI dispunacircnd de fonduri icircn valoare de 17353 milioane EUR
sprijină crearea unor centre de transfer tehnologic și inovare (TTI) dezvoltarea unor
platforme pentru cerereaoferta de proprietate intelectuală și aplicarea rezultatelor
cercetării la noi produse și procese destinate pieței precum și consultanța specifică
pentru icircntreprinderi privind TTI Fiecare proiect poate fi finanțat cu sume situate icircntre
100 000 și 3 milioane EUR Printre entitățile eligibile pentru TCI se numără oficii de
transfer de cunoștințe incubatoare de afaceri și tehnologice precum și parcuri științifice
și tehnologice Se dorește crearea a 60 de centre TCI noi
Evaluarea politicilor
Eforturile depuse icircncepacircnd din 2007 pentru promovarea colaborării icircntre sectorul public
și privat și pentru brevetare și acordarea de licențe precum și pentru crearea
icircntreprinderilor spin-off au un impact limitat iar rezultatele obținute nu atins obiectivele
stabilite Aproximativ 1000 de companii (icircn jur de 20 din totalul de companii private)
au participat icircn cacircteva sute de proiecte CDI icircn colaborare cu institute naționale de CDI
sau instituții de icircnvățămacircnt superior finanțate in programe naționale de CDI
Rezultatele cercetărilor publice rămacircn icircn principal icircn domeniile academice avacircnd un
impact redus asupra dezvoltării economice (Banca Mondială 2011) icircn esentă datorită
interesului icircncă scăzut al companiilor de a dezvolta activități CDI Infrastructura de
inovare și transfer tehnologic s-a dezvoltat doar icircntr-o mică măsură iar capacitatea de
furnizare a acestor servicii este destul de scăzută
Deoarece bugetul planificat nu a fost respectat eficiența măsurilor de politică pentru
ciclul 2007-2013 este dificil de evaluat Icircn timp ce POR 2014-2020 cuprinde cacircteva
măsuri specifice de facilitare a transferului de cunoștințe principalele probleme persistă
interesul și implicarea redusă a icircntreprinderilor icircn activitățile de CampD nivelul tradițional
scăzut al relațiilor dintre industrie și mediul academic lipsa unei culturi și a unor
competențe antreprenoriale icircn racircndul cercetătorilor
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
24
6 Crearea și stimularea piețelor
Această secțiune descrie și evaluează eforturile la nivel național de a introduce politici de
inovare orientate spre cererea pentru stimularea preluării inovațiilor sau de a lua măsuri
pentru diseminarea lor inclusiv icircn domeniul achizițiilor publice și al reglementărilor icircn
sprijinul inovării Sunt analizate de asemenea măsuri de politică vizacircnd
internaționalizarea icircntreprinderilor icircn scopul creșterii caracterului inovator al economiei
Participarea icircntreprinderilor la licitații publice a scăzut de la 30 icircn 2013 la 25 icircn
2015 (CE fișa informativă SBA RO) Icircn perioada 2015-2016 Romacircnia a icircnceput reforma
sistemului de achiziții publice icircn icircncercarea de a remedia deficiențele sistemice printr-o
punere icircn aplicare integrală a strategiei naționale icircn domeniul achizițiilor publice O nouă
instituție Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice - ANAP
(httpanapgovroweb) a devenit operațională sub autoritatea Ministerului Finanțelor
Publice bdquoStrategia națională icircn domeniul achizițiilor publice 2015-2020rdquo (aprobată la 25
octombrie 2015) introduce o nouă abordare a achizițiilor publice și icircncearcă să asigure
eficiență un bun raport calitatecosturi transparență și alocări responsabile
Romacircnia are un nivel de conformitate cu normele UE icircn materie de achiziții publice verzi
(GPP) sub 20 (Renda A et al 2012) Criteriile ecologice nu sunt incluse de obicei icircn
documentația licitațiilor publice Parteneriatele public-privat (PPP) se află icircntr-un stadiu
mai degrabă incipient dar măsurile luate icircn acest domeniu se icircndreaptă icircn direcția
corectă
O nouă lege privind PPP a fost aprobată la 25 noiembrie 2016 Aceasta oferă un cadru
mai atractiv pentru investitorii privați asigură licitații transparente și competitive
indiferent de valoarea contractelor și introduce pentru prima dată conceptul de
bdquoparteneriat pentru inovarerdquo pentru instituțiile publice aflate icircn căutarea unor soluții
inovatoare indisponibile pe piață
Diverse instrumente POC (2014-2020) urmăresc stimularea cererii de inovare din partea
icircntreprinderilor prin proiecte de CDI Programul bdquoDezvoltarea activităților de marketing
pentru produse și servicii de piațărdquo inițiat icircn 2015 constituie o schemă de ajutor de
minimis oferit icircn cadrul unui program-cadru multianual ce are rolul de a sprijini
dezvoltarea și modernizarea agenților economici și de a spori capacitatea acestora de a
promova produse și servicii pe piață
Strategia națională CDI 2020 (SN 2020) definește icircntre obiectivele sale cheie
stimularea cererii de inovare icircn sectorul public Aceasta include următoarele domenii de
acțiune sprijin pentru creșterea capacității sectorului public de a-și formula cererea de
inovare un program de cercetare tematică susținut de instituțiile publice direct
interesate de rezultate susținerea achizițiilor publice de produse și servicii inovatoare
un program de achiziții publice pre-comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente stabilirea unui obiectiv național privind ponderea achizițiilor publice de
produse și servicii inovatoare din totalul achizițiilor publice și un program-pilot de
sprijinire a inovării sociale
Acest mediu favorabil investițiilor icircn combinație cu fondurile și instrumentele UE
disponibile oferă tot mai multe oportunități pentru antreprenorii care doresc să facă
afaceri icircn Romacircnia Investitorii străini nu trebuie să plătească impozit pe profit timp de
cinci ani dacă investiția are loc icircn sectoare precum agricultura sau construcțiile timp de
trei ani pentru investițiile icircn resurse naturale și timp de doi ani pentru investițiile icircn
sectorul comerțului turismului bancar sau al asigurărilor6
Strategia națională de export 2014-2020 (SNE)7 a treia strategie națională icircn acest
domeniu este un document strategic național care stabilește cadrul măsurilor strategice
6 httpwwwromanian-accountantscomcorporate-tax-in-romania 7 httpwwwminindrostrategie_competitivitate
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
25
pentru perioada 2014-2020 Strategia prevede crearea unei rețele de sprijinire a
strategiei a unei rețele de furnizori de servicii a unor consilii regionale de export a unui
institut de export (care să ofere formare etc) precum și a unor grupuri de reflecție
(think tanks) acreditate pentru gestionarea icircn comun a punerii icircn aplicare a monitorizării
și evaluării strategiilor sectoriale Icircn 2014 icircn cadrul noii Direcții Generale pentru Politici
Antreprenoriale din Ministerul Economiei a fost icircnființat Oficiul pentru atragerea
investițiilor icircn IMM-uri și internaționalizare iar icircn 2015 a fost creat Institutul Romacircn de
Comerț Exterior cu rolul de a promova și sprijini exporturile de a organiza tacircrguri și
expoziții pentru actorii economici interni și internaționali și de a promova turismul la
nivel național și internațional (Ministerul Industriei și Resurselor 2016)
SNE include diverse instrumente de finanțare Icircn prezent EximBank oferă instrumente
financiare precum credite pentru investiții destinate IMM-urilor facilități de creditare
pentru activitățile curente credite la export și scrisori de garanție EximBank icircn calitatea
sa de membru al Factors Chain International poate finanța parțial sau total facturile
comerciale aferente activităților de export Icircn cadrul programului multianual
bdquoPromovarea exporturilorrdquo (adoptat deja icircn 2014) inițiativa bdquoParticiparea operatorilor
economici sub pavilion național la tacircrguri și expoziții internaționale icircn străinătaterdquo oferă
sprijin financiar IMM-urilor pentru promovarea activităților de export icircmbunătățirea
structurii exporturilor icircntreprinderilor și stimularea accesului produselor și serviciilor
interne pe piața internațională Inițiativa bdquoOrganizarea de misiuni economice și
evenimente promoționale icircn străinătaterdquo care face de asemenea parte din bdquoProgramul
de promovare a exporturilorrdquo a fost pusă icircn aplicare icircn 2015 Aceasta oferă asistență
financiară IMM-urilor pentru participarea la misiuni economice și evenimente
promoționale icircn străinătate (EximBank 2015)
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
26
Anexa 1 - Referințe
Chioncel M (2009) ERAWATCH Country Report 2009 Analysis of policy mixes to foster
RampD investment and to contribute to the ERA (Raportul de țară ERAWATCH 2009
Analiza mixurilor de politici pentru sprijinirea investițiilor icircn CampD și contribuirea la AEC)
Rapoartele științifice și tehnice ale JRC
ClusterRo (2013) Analiza competitivității clusterelor din Romacircnia noiembrie 2013
disponibilă la httpclusteroeuwpcontentuploads201111analiza_competivitatiipdf
CNFIS (2013) Starea finanțării icircnvățămacircntului superior și măsurile de optimizare ce se
impun disponibilă la httpwwwcnfisrowpcontentuploads201208CNFIS-Raport-
public2013-finalpdf
Curaj A (2015) Stairway to Excellence Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre
excelențărdquo) ROMAcircNIA Rapoartele științifice și de politică ale JRC
DG Cercetare și Inovare Deloitte (2014) Researchersrsquo Report (Raportul cercetătorilor)
2014 disponibil la httpeceuropaeueuraxessindexcfmgeneralresearchPolicies
Comisia Europeană ndash Centrul Comun de Cercetare (2015) Stairway to Excellence
Country Report (Raportul de țară bdquoScara spre excelențărdquo) Romacircnia Luxemburg Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene
Comisia Europeană (2014) Innovation Union Competitiveness Report 2013 (Raportul
privind competitivitatea Uniunii inovării pentru 2013) Luxemburg Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene disponibil la httpseceuropaeuresearchinnovation-
unionpdfcompetitiveness_report_2013pdf
Comisia Europeană (2015) 424 final RECOMANDAREA CONSILIULUI privind Programul
național de reformă al Romacircniei pentru 2014 și opinia Consiliului privind Programul de
convergență al Romacircniei pentru 2014
httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2014csr2014_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Raportul de țară al Romacircniei pentru 2015 Inclusiv un bilanț
aprofundat privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice Bruxelles
disponibil la httpeceuropaeueurope2020pdfcsr2015cr2015_romania_enpdf
Comisia Europeană (2015) Innovation Union Scoreboard 2015 (Tabloul de bord al
Uniunii inovării pentru 2015) disponibil la
httpeceuropaeugrowthindustryinnovationfacts-figuresscoreboardsfilesius-
2015_enpdf
Comisia Europeană (2013) European Public Sector Innovation Scoreboard (Tabloul de
bord european al inovării icircn sectorul public) 2013
Comisia Europeană (2015a) European Research Area Facts and Figures (Spațiul
european de cercetare date și cifre) 2014 Luxemburg Oficiul pentru Publicații al
Uniunii Europene disponibil la
httpeceuropaeuresearcherapdfera_progress_report2014era_factsampfigures_2014
Eurostat (2015a) Comunicat de presă GDP per capita in the EU in 2013 (PIB pe cap de
locuitor icircn UE icircn 2013) 21 mai 2015 disponibil lahttpgooglUQUD34
Eurostat (2015b) Comunicat de presă The proportion of innovative enterprises fell
below 50 in the EU in 2010-2012 (Ponderea icircntreprinderilor inovatoare a scăzut sub
50 icircn UE icircn perioada 2010-2012) 21 ian 2015 disponibil la httpgooglVM74ni
Global Innovation Index 2014 The Human Factor in Innovation (Indicele global al
inovării 2014 Factorul uman icircn inovare)
httpswwwglobalinnovationindexorguserfilesfilereportpdfGII-2014-v5pdf
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
27
Hernaacutendez H et al (2014) The 2014 EU Industrial RampD Investment Scoreboard
(Tabloul de bord pentru 2014 al investițiilor icircn CampD industrială din Uniunea Europeană)
disponibil lahttpirijrceceuropaeuscoreboard14html
INSSE (2015) Ocuparea și șomajul icircn anul 2014 comunicat de presă disponibil la
httpwwwinsserocmsfilesstatisticicomunicatecom_anualeocup-
somajsomaj_2014rpdf
Fondul Monetar Internațional (2016) Romacircnia 2016 Article IV ConsultationmdashConcluding
Statement of the IMF Mission (2016 - Consultări icircn temeiul art IV - Declarația finală a
misiunii FMI) 14 martie 2016 disponibil la
httpwwwimforgennewsarticles201509280452mcs031416
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014a) Strategia națională de cercetare
dezvoltare și inovare 2014 ndash 2020 disponibilă la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Planul național de cercetare
dezvoltare și inovare 2015 ndash 2020 disponibil la httpwwwresearcheduro
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2014b) Politicile guvernamentale de
cercetare dezvoltare și inovare Raport 2013 disponibil la
httpwwwresearchrouploadspolitici-cdpolitici-nationalepoliticile-cd-
iguvernamentale-raport-2013pdf
Ministerul Educației și Cercetării Științifice (2016) Raport privind starea icircnvățămacircntului
superior din Romacircnia ndash 2015
Ministerul Fondurilor Europene Absorbția Noutăți disponibil la httpwwwfonduri-
uero
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoDezvoltarea Resurselor
Umanerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgooglBWNxRi
Ministerul Fondurilor Europene Raport de implementare ndash PO bdquoCreșterea Competitivității
Economicerdquo (aprilie 2014) disponibil la httpgoogl4mvUBT
Ministerul Fondurilor Europene Cristian Ghinea - Primele 100 de zile de mandat
disponibil la httpwwwfonduri-
ueroimagesfilescomunicate20162208raport_100_de_zile_final_plus_coperti_2pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Prezentare PO Regional (2014)
disponibil la httpgooglJfgxCP
Ministerul Economiei (2014b) Romacircnia ndash Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020 iunie 2014 disponibil la
httpwwwminindrostrategie_competitivitateStrategia_Nationala_de_Competitivitate
_iunie_2014-enpdf
Ministerul Economiei (2014c) Programul Operațional Competitivitate disponibil la
httpwwwfonduri-ueroresfilepicker_userscd25a597fd-622014-
2020poVOPOC2014-202018122014pdf
Renda A Pelkmans J Egenhofer C Schrefler L Luchetta G Selc uki C J Ballesteros J
Zirnhelt A (2012) The uptake of green public procurement in the EU27 (Conformitatea
cu normele icircn materie de achiziții publice verzi icircn UE-27)
Guvernul Romacircniei (2014b) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului
icircntreprinderilor mici și mijlocii și icircmbunătățirea mediului de afaceri din Romacircnia Orizont
2020 disponibil la httpgooglafAioA
Guvernul Romacircniei Strategia Fiscală și Bugetară 2016
Technopolis Group GEA Consulting FMMC (2012) Mid-Term Evaluation of the National
Strategy and of the National RDampI Plan 2007-13 (Evaluarea intermediară a Strategiei
Naționale și a Planului Național CDampI 2007-2013) București
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
28
Thomson Reuters (2015) Bibliometric Analysis of Romaniarsquos Research Output (Analiză
bibliometrică a rezultatelor cercetării icircn Romacircnia) 2005-2014
Stairway to Excellence Factsamp Figure (Scara spre excelență - date și cifre) 2015
disponibil la https3platformjrceceuropaeucountry-region-information
UEFISCDI (2014a) Programul Cooperare Internațională septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INTERNATIONALEp
df
UEFISCDI (2014b) Program Capacități septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_20CAPACITATIpd
f
UEFISCDI (2014c) Program Inovare septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_INOVAREPDF
UEFISCDI (2014d) Scientometrie septembrie 2014 disponibil la
httpuefiscdigovrouserfilesfileRaportActivitate_UefiscdiRaport_Scientometrie2pdf
UNESCO (2015) UNESCO Science Report towards 2030 (Raport științific UNESCO către
2030) Paris Organizația Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură
Banca Mondială (2011) Romania Research Development and Innovation Sector
Functional Review (Sectorul de cercetare dezvoltare și inovare icircn Romacircnia Analiză
funcțională) Raport final 31 mai 2011
Banca Mondială (2014) Final Draft of a Strategic Framework for Tertiary Education
(Proiectul final al unui cadru strategic pentru icircnvățămacircntul terțiar) Attainment Quality
and Efficiency in Romania Assistance to the Ministry of National Education (Rezultate
calitatea și eficiența icircn Romacircnia asistență pentru Ministerul Educației Naționale) iunie
2014
Banca Mondială (2016) Doing Business 2016 Going Beyond Efficiency (Afacerile icircn 2016
Dincolo de eficiență) Washington DC Banca Mondială
Forumul Economic Mondial Global Competitiveness Report (Raport privind
Competitivitatea Globală) 2014-2015 disponibil la httpreportsweforumorgglobal-
competitiveness-report-2014-2015
Zulean M Ionita I Viiu GA (2015) Raport de evaluare a guvernanței sistemului
public de cercetare dezvoltare și inovare din Romacircnia 2007-2013 București UEFISCDI
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
29
Anexa 2 - Abrevieri
AEC ndash Aria Europeana a Cercetării
ANAP ndash Agenția Națională pentru Achiziții Publice
ANCSI ndash Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare
AR ndash Academia Romană
CampD ndash Cercetare și Dezvoltare
CBCD ndash Cheltuieli interne brute pentru CampD
CCBSCD - Cheltuieli sau credite acordate din bugetul de stat pentru cercetare și
dezvoltare
CDI ndash Cercetare dezvoltare și inovare
CNPST ndash Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNPSTI ndash Consiliul Național pentru Politica Științei Tehnologiei și Inovării
CR ndash Capital de risc
ELI-NP ndash Infrastructura luminii extreme ndash Fizică nucleară
ENI ndash Echivalent normă icircntreagă (cercetători)
ERRIS ndash Angajarea icircn Sistemul infrastructurilor de cercetare romacircnesc (platformă)
FEI - Fondul european de investiții
Fonduri ESI ndash Fonduri structurale și de investiții europene
FS ndash Fonduri structurale
HG ndash Hotăracircrea Guvernului
IC ndash Infrastructură de cercetare
IIS ndash Instituții de icircnvățămacircnt superior
IMN ndash Icircntreprindere multinațională
IMM ndash Icircntreprinderi mici și mijlocii
ISD ndash Investiție străină directă
MCI ndash Ministerul Cercetării și Inovării
MENC ndash Ministerul Educației Naționale și Cercetării
OTC ndash Oficii de transfer de cunoștințe
PDA ndash Procesul de Descoperire Antreprenorială
PIB ndash Produsul intern brut
PN2 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2007-2013
PN3 ndash Planul național pentru cercetare dezvoltare și inovare 2015-2020
PNR ndash Programul Național de Reformă
PO ndash Program operațional
POC ndash Programul Operațional Competitivitate
POR ndash Programul Operațional Regional
POS-CCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
POSCCE ndash Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
30
POSDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
ReNITT ndash Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic
RUST - Resurse umane din știință și tehnologie
S2E ndash Stairway to Excellence (Scara spre excelență)
SN 2020 ndash Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (CDI) 2014-2020
SNAP ndash Strategia Națională de Achiziții Publice
SNE - Strategia națională de export
TTI ndash Transferul tehnologic și de inovare
TIC ndash Tehnologii ale informației și comunicațiilor
TVA ndash Taxa pe valoarea adăugată
UE15 ndash Cele 15 state membre ale Uniunii Europene la 31 decembrie 2003
UE28 ndash Cele 28 de state membre ale UE
UEFISCDI ndash Unitatea Executivă pentru Finanțarea Icircnvățămacircntului Superior a Cercetării
Dezvoltării și Inovării
VAB ndash Valoare adăugată brută
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
31
Anexa 3 ndash Fișă informativă
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
GDP per capita (euro per capita) 5900 6300 6600 6700 7200 7500 8100
Value added of services as share of the total value added ( of total)
5632 5239 5115 5758 5727 5832 6034
Value added of manufacturing as share of the total value added ()
2156 2386 2447 2261 2304 237
Employment in manufacturing as share of total employment ()
1868 175 1798 1742 176 1815
Employment in services as share of total employment ()
4013 3961 4096 4155 418 4205
Share of Foreign controlled enterprises in the total nb of enterprises ()
522 643 282 614 579
Labour productivity (Index 2010=100)
1001 100 1001 1106 1159 1195 1233
New doctorate graduates per 1000 population aged 25-34
105 094 123 109 114 19 18
Knowledge-intensive services exports ( of total services exports)
447 447
Medium and high-tech products export (( of total products exports)
5020 5074 5091 5279
Summary Innovation Index (rank)
30 30 30 31 32 34 36
Innovative enterprises as a share of total number of enterprises (CIS data 2012) ()
207
Innovation output indicator (Rank Intra-EU Comparison)
24 23 23 22
Turnover from innovation as of total turnover (Eurostat)
143 54
Country position in Doing Business (Ease of doing business index WB)(1=most business-friendly regulations)
37 37
Ease of getting credit (WB GII) (Rank)
7 7
Venture capital investment as of GDP (seed start-up and later stage)
0 0 0 0 0002 0002 0001
EC Digital Economy amp Society Index (DESI) (Rank)
28 28
E-Government Development
Index Rank
47 64
Online availability of public services ndash Percentage of individuals having interactions with public authorities via Internet (last 12 months)
7 8 7 31 5 10 11
GERD (as of GDP) 046 045 049 048 039 038 049
GBAORD (as of GDP) 03 028 026 022 021 022 028
RampD funded by GOV ( of GDP) 025 025 024 024 02 019 02
BERD ( of GDP) 019 017 018 019 012 016 021
Research excellence composite indicator (Rank)
28
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
32
Number of scientific publications among the top 10 most cited publications worldwide as of total scientific publications of the country
422 505 503
Public-private co-publications per million population
704 838 827 478 42 261
World Share of PCT applications 003 002 003 003 003 003
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
33
Lista figurilor
Figura 1 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a CBCD 13
Figura 2 Defalcarea contribuțiilor sectoriale la finanțarea totală a BERD 15
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
Europe Direct este un serviciu menit să vă ajute să găsiți
răspunsuri la icircntrebările dumneavoastră despre Uniunea Europeană
Număr de telefon gratuit ()
00 800 6 7 8 9 10 11 () Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot taxa aceste apeluri
Acestea pot fi accesate prin intermediul serverului Europa (httpeuropaeu)
HOW TO OBTAIN EU PUBLICATIONS
Free publications
bull one copy
via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
bull more than one copy or postersmaps
from the European Unionrsquos representations (httpeceuropaeurepresent_enhtm)from the delegations in non-EU countries (httpeeaseuropaeudelegationsindex_enhtm)by contacting the Europe Direct service (httpeuropaeueuropedirectindex_enhtm) orcalling 00 800 6 7 8 9 10 11 (freephone number from anywhere in the EU) ()
() The information given is free as are most calls (though some operators phone boxes or hotels may charge you)
Priced publications
bull via EU Bookshop (httpbookshopeuropaeu)
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N
35
doi102760056896
ISBN 978-92-79-66101-3
KJ-N
A-2
8490-R
O-N