Raport de analiza

OMV-PETROM

I.

Evolutia sectorului petrolier la nivel mondial

In anul 2010, pe fondul redresarii economiilor la nivel mondial, am asistat si la reluarea tendintei de crestere in ceea ce priveste cererea de produse petroliere. Cea mai surprinzatoare evolutie economica oreprezinta rata de crestere a economiilor dezvoltate, in timp ce economiile aflate in dezvoltare au beneficiat de infuzii de capital strain sustinand astfel cresterea economica a acestora.

Conform estimarile realizate de catre EIA1, consumul de combustibili lichizi se va mentine pe o tendinta ascendenta si in anii urmatori, insa cu o diminuare la nivelul ratelor de crestere.

Principalul factor care pot afecta in mod semnificativ cererea de produse petroliere este legat de evolutia sectorului de transporturi, acesta fiind responsabil in Statele Unite pentru consumul a peste 73% din consumul total de combustibili proveniti din masa lichida.

Statele Unite erau responsabile pentru 22.2% din consumul de produse petroliere, la sfarsitul trimestrului 3 din 2010, tendinta ramanand una descendenta. Tarile membre OECD au ajuns sa acopera doar putin peste 53% din consumul de produse petroliere, total la nivel mondial, dupa ce in anul 2005 consumul acestora se apropia de 60%. La nivelul Uniunii Europene, conform unui studiu realizat de catre Wood Mackenzie cererea de petrol in anul 2010 a fost de 682 milioane tone. Productia de petrol a crescut si ea intr-un ritm destul de sustinut incepand cu a doua jumatate a anului 2009, si la fel ca si consumul de produse petroliere a atins un nou maxim istoric.

O evolutie mai putin dinamica putem regasi in ceea ce priveste cotatia titeiului pe piata internationala, aceasta nerevenind spre maximul din 2008, insa tendinta a ramas si aici una ascendenta.

Cotatia titeiului pe piata internationala are influenta directa asupra sectorului de transporturi si indirect asupra altor sectoare economice cu dependenta directa sau indirecta la pretul energiei.

Conform unui raport remis de catre EIA, in scenariul de baza se estimeaza o crestere medie anuala a productiei de produse petrolire, pana in anul 2035, cu 1%, cu o dinamica mult mai ridicata pentru produsele neconventionale. O crestere a cererii de produse petroliere de sub 1% anual, nu ar trebui sa determine fluctuatii mari ale cotatiei pretului titeiului pe piata internationala. In ceea ce priveste potentialul de crestere a consumului de produse petroliere structurat pe sectoare, intr-un raport remis de catre EIA, se evidentiaza un potential de crestere doar pe segmentul transporturilor de bunuri. Tarile cu cele mai mari rezerve de petrol sunt: Arabia Saudita (apx. 266 mld barili), Canada (178 mld barili), Iran (136 mld barili), Iraq (115 mld barili), Kuwait (104 mld barili), Venezuela (99 mld barili), Emiratele Arabe Unite (97 mld barili) si Rusia (60 mld barili).

In ceea ce priveste productia de petrol, putem observa ca Statele Unite continua sa isi acopere tot mai mult consumul intern prin productie proprie, raportul actual situandu-se unde la nivelul de 50%.

Daca, in anul 2010 am putea spune ca pretul mediu pentru titei nu a inregistrat o evolutie spectaculoasa, aprecierea fiind de 13.3% in ultimul trimestru din 2010 fata de perioada similara din 2009, pretul mediu in primul trimestru din 2011 a cunoscut o apreciere de aproape 25% fata de pretul mediu inregistrat in trimestrul 4 din 2010, si o apreciere de 38% fata de pretul mediu aferent trimestrului intai din 2010. Aceasta evolutie, oarecum neasteptata a determinat profituri ridicate pentru companiile petroliere cu activitate de explorare si productie, si a pus din nou presiune pe marjele de rafinare, odata cu trecerea productiei deasupra nivelului consumului de produse petroliere. Marjele de rafinare au ramas sub limita de profitabilitate pentru cele mai multe rafinarii, existand in continuare supracapacitati de procesare a titeiului chiar si la actualul nivel de consum. Si in ceea ce priveste rafinarea titeiului, Statele Unite ocupa prima pozitie dupa capacitatea totala de rafinare instalata (apx. 21% din totalul capacitatii de rafinare la nivel mondial), fiind urmata de Uniunea Europeana cu apx. 18%, si Orientul Mijlociu cu 9%.

La nivelul Uniunii Europene, conform EUROPIA, exista 116 rafinarii avand o capacitate totala de rafinare de 767 mil. tone titei/an. In ultimii ani se poate observa o crestere a competitivitatii pe piata europeana, companiile asiatice devenind tot mai interesate de posibilitatea activarii pe piata europeana. O problema majora in ceea ce priveste segmentul de rafinare in viitor este reprezentata de asa numitele ETS-uri (Emission Trading System), care conform unor estimari vor creste costurile de operare in medie cu 13%. Cu siguranta o parte din aceste costuri, vor putea fi transferate catre produsele finale, insa un impact negativ tot va fi resimtit. Preturile produselor petroliere au revenit pe o tendinta ascendenta, odata cu relansarea economica. In momentul de fata, conform Eurostat, cei mai scumpi combustibili se regasesc in Marea Britanie (peste 1.4 euro/litru diesel), nivelul accizelor fiind foarte ridicat, iar cei mai ieftini combustibili ii putem regasi in Luxemburg si Bulgaria (sub 1.1 euro/litru diesel).

II. Evolutia sectorului petrolier la nivel nationalConform Institutului National de Statistica, intr-un studiu provizoriu aferent primelor 5 luni ale anului 2011, resursele de energie primara au crescut fata de aceeasi perioada a anului

precedent cu 5.8%, in timp ce cele de gaze natural au crescut cu peste 15%. In ceea ce priveste titeiul observam o scadere destul de semnificativa (apx. 9.3%)

La nivelul resurselor totale, scaderea in anul 2010 fata de 2009 a fost de 107.8 mil. tone echiv. petrol, fiind reprezentata in proportie de 100% de catre importuri. In primele 5 luni ale anului 2011, importurile au revenit pe variatie pozitiva, contribuiind cu 298.6 mil tep la cresterea totala de 808.7 mil tep a resurselor de energie primara. In primul trimestru din 2011, pretul mediu la gaze pentru producatorii din Romania a fost de 160 USD/1.000 mc, in scadere fata de primul trimestru din 2009 cu 6 USD/1.000 mc. In cadrul principalelor resurse de energie primara, titeiul reprezinta apx. 27% iar impreuna cu gazele naturale ating 64% din volumul total al energiei primare. Titeiul reprezinta si singura componenta care necesita un import mai ridicat comparativ cu productia interna. La nivelul sectorului petrolier national pot fi identificati 4 jucatori importanti, acestia detinand o cota de piata de peste 95%. Cel mai important jucator de pe piata este SNP Petrom, fiind urmat de Rompetrol Grup, LukOil si MOL, acesta din urma desfasurand doar activitati de distributie carburanti si alte produse petroliere. Marimea pietei nationale la sfarsitul anului 2010 era estimata la circa 10 mld. euro, in crestere cu apx. 15% fata de 2009. Aceasta cresetere s-a datorat exclusiv cresterii pretului produselor petroliere, in timp ce la nivel fizic consumul continua sa evolueze pe o tendinta descendenta. Astfel in 2010 pretul unui litru de benzina la pompa a crescut cu apx. 20% iar cel de motorina cu apx. 24%, compensand astfel o scadere de apx. 5% a carburantilor comercializati. In

perioada iulie 2010 iulie 2011, conform Eurostat, in Romania pretul la benzina a crescut cu 11% iar cel la motorina cu 14%. Piata carburantilor din Romania a continuat tendinta descendenta la nivel fizic si in prima parte a anului 2011.

III. OMV Petrom Activitate operationala

Petrom este cea mai insemnata companie din Romania, avand o activitate integrata in sectorul Energetic Romanesc. Veniturile realizate de catre aceasta pot fi structurate pe trei componente principale ragasite si in rapoartele remise de catre OMVPetrom si anume: Explorare & Productie, Rafinare & Marketing si Gaze & Energie. OMV-Petrom este unicul producator de titei din Romania, si asigura jumatate din productia de gaze a tarii. Pe segmentul de Rafinare-Marketing, OMVPetrom detine apx. 39% din cota de piata la nivel national, fiind de altfel si lider pe piata din Europa de Sud-Est pe segmentul de explorare si productie.

Petrom exploreaza campuri petrolifere aflate in Romania si Kazahstan, productia la nivelul grupului Petrom fiind in 2010 de 184.000 bep2/zi, in timp ce productia interna a fost putin peste 173.900 bep/zi, in scadere comparativ cu anul 2009. In primul trimestru din 2011, Petrom SA a reusit ca pentru prima data de la privatizare sa obtina o productie mai ridicata fata de perioada similara a anului trecut, conturand prin aceasta o posibila apropiere de final a tendintei descendente in ceea ce priveste activitatea de explorare si productie.2 Bep

= baril echivalent petrol

In primul trimestru din 2011, cresterea productiei de titei si gaze a grupului se datoreaza in principal cresterii productiei de gaze din Romania si a productiei de hidrocarburi din Kazahstan.

Obiectivele principale in ceea ce priveste de exploarare si productie a companiei sunt cele de eficientizare si optimizare a portofoliului in vederea diminuarii costurilor, in timp ce principalele investitii vor fi catre modernizarea instalatiilor si a echipamentelor. Asteptarile cele mai ridicate sunt de catre Kazahstan, unde prin dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe se estimeaza o crestere a productiei de hidrocarburi.

Capacitatile de rafinare au fost utilizate intr-o mai mica masura in anul 2010, ca urmare a sistarii activitatii rafinariei Arpechim pe parcursul a 9 luni in 2010, in vederea limitarii pierderilor inregistrate pe acest segment de activitate. La inceputul anului 2010 segmentul de petrochimie din cadrul rafinariei Arpechim a fost vandut catre Oltchim SA.

Investitiile derulate in rafinaria Petrobrazi au permis companiei sa isi creasca rata de utilizarea a acesteia, astfel in primul trimestru din 2011, rata de utilizare a crescut la 81%, dupa ce in primul trimestru din 2010 rafinaria opera la o rata de 64%. Rafinaria Arpechim a functionat doar o jumatate de trimestru Petrom impreuna cu entitatile afiliate opera la sfarsitul anului 2010 prin 546 de statii la nivel national si alte 255 de statii in tarile vecine. Volumul total al vanzarilor din marketing s-au ridicat la 4.157 mii tone in 2010 cu 11% mai scazut, in comparatie cu anul 2009. Si vanzarile cu amanuntul au fost afectate de conditiile economice nu foarte prielnice, si de rata de crestere a preturilor la produsele petroliere, astfel incat acestea au scazut cu 7% pana la 3.337 mii litri.

Petrom este de asemenea si cel mai important furnizor de combustibili si servicii aferente aviatiei si cel mai important jucator pe piata locala a GPL. Ar fi de remarcat faptul ca in anul 2010 s-a inregistrat o crestere la nivelul comercializarii de produse complementare, cu 11%, datorita optimizarii portofoliului de produse si a procesului de achizitie. Tot in anul 2010 au fost derulate o serie de programe de imbunatatire si eficientizare a activitatii precum: modernizarea rafinariei Petrobrazi, restructurarea rafinariei Arpechim, modernizarea infrastructurii depozitelor de produse petroliere si consolidarea activitatilor de marketing din Romania, prin OMV Petrom Marketing.

Marcile comerciale sub care isi desfasoara activitatea compania sunt: OMV si Petrom. In domeniul segmentului de rafinare principalul obiectiv pentru anul 2011 este de continuare a modernizarii rafinariei Petrobrazi. In anul 2008, Petrom a luat decizia de extindere a lantului valoric pe segmentul de energie electrica, si a semnat in luna martie contractul pentru constructia centralei electrice de 860 MW de la Brazi. In luna iunie a anului 2009 s-a inceput constructia efectiva a centralei pe gaze de la Brazi. Finalizarea acestei investitii va face din Petrom un jucator important si pe piata producatorilor de energie electrica la nivel national.

Extinderea activitatii pe segmentul de productie a energiei electrice este cel mai important obiectiv pe termen lung, o mare parte din investitiile derulate fiind axate pe proiecte din acest segment. Resursele de energie electrica aferenta anului 2010 au fost de 60.53 TWh, in timp ce nivelul mediu de productie se situeaza in jurul valorii de 7.700 MWh. In aceste conditii putem estima ca centrala de la Brazi va putea oferi apx. 11% din productia totala de energie electrica la nivel national. In primul trimestru din 2011 constructia centralei de la Brazi a avansat, iar in data de 21 iunie 2011, Petrom anunta printr-un comunicat, ca in luna iunie au inceput testele la cald, realizand primele livrari de electricitate in retea. Eficienta centralei este de cca. 57%, reprezentand dublul randamentului mediu la nivel sectorial.

IV. OMV Petrom Analiza financiaraElementele primordiale de care OMV-Petrom este dependenta in obtinerea de rezultate financiare pozitive sunt: cotatia internationala a titeiului, care se reflecta destul de fidel in pretul produselor petroliere, cursul de schimb intre moneda nationala si cea americana si europeana. Un element poate si mai important in ceea ce priveste profitul companiei este capacitatea de explorare & productie, avand in vedere ca marja cea mai insemnata de profit provine de pe acest segment. Evolutia marjelor de rafinare pot aduce un impact important asupra profitabilitatii companiei, in special daca activitatea de explorare si productie are o tendinta descendenta.

Asa cum se poate observa din situatia prezentata in tabelul de mai sus profitul operational din activitatea de explorare si productie este in toate cazurile mai mare decat cel realizat la nivel de grup. Si activitatea de gaze si energie are un profit operational pozitiv la sfarsitul fiecarui an, din ultimii trei ani de activiate, aceasta activitate avand si un caracter sezonier. Programul amplu investitional derulat de catre OMV-Petrom in ultimii ani, a adus in ultimii 4 ani o crestere a imobilizarilor corporale cu apx. 78%, in timp ce activele imobilizate au crescut cu 62%. Activele circulante au avut evolutii oscilante, atat stocurile cat si creantele fiind direct legate de pretul titeiului pe piata internationala.

La sfarsitul anului 2010, OMV-Petrom, in cadrul consolidarii situatiilor financiare a inclus 16 companii pentru consolidare integrala si o companie prin punere in echivalenta.

Rezultatele filialelor achizitionate sau cedate pe parcursul anului sunt incluse in contul de profit si pierdere consolidate la data achizitiei efective, respectiv la data efectiva a cedarii.

Cifra de afaceri a companiei a avut o evolutie oscialanta incepand cu anul 2006, fiind in mod direct influentata de evolutia cotatiei titeiului pe piata internationala. Rezultatul din exploatare in anul 2008 a fost puternic afectat de nivelul provizioanelor constituite, pentru ca in anul 2009, cand cifra de afaceri a scazut simtitor, rezultatul din exploatare sa fie imbunatatit cu venituri provenite din anularea de provizioane. In anul 2010 compania a reusit sa isi creasca cifra de afaceri cu 8.7% fata de 2009, cresterea fiind in special pe activitatea comerciala. Diminuarea costurilor cu materia prima a determinat obtinerea unui profit din exploatare in 2010 in crestere cu peste 160% fata de anul precedent, fiind de altfel cel mai ridicat profit operational realizat de la privatizare. Rezultatul financiar a influentat negativ profitul companiei, fiind primul an in care compania nu reuseste obtinerea unui rezultat favorbail din operatiunile financiare.

Table 14 - Sursa: Situatiile companiei transmise catre BVB; Situatie la nivel consolidat;

In primul trimestru din 2011, la nivel consolidat putem observa o crestere destul de insmnata a veniturilor din vanzari, marja bruta obtinuta fiind de 37.6% fata de 36.3% in primul trimestru din 2010. Marja neta determinata ca si raport intre profitul net si veniturile din vanzari s-a diminuat in primul trimestru din 2011 pana la nivelul de 16.9%, in perioada similara aferenta anului 2010 fiind de 20.5%. Profitul inainte de dobanzi si impozitare (EBIT) s-a mentinut pe o tendinta ascendenta, cresterea consemnata fata de primul trimestru din 2011 fiind de peste 25%. Rezultatul net pe actiune a fost mai ridicat cu 0.0006 lei, iar anualizat luand in calcul ultimele 4 trimestre acesta a atins valoarea de 0.0395 lei, fiind cel mai ridicat din ultimii 3 ani.

Rezultatul global total conform IFRS pentru primul trimestru din 2011 a fost mai redus cu 193.54 milioane lei, datorita pierderilor (deocamdata nerealizate) din reevaluarea instrumentelor de acoperire a risului in cuantum de 375.52 milioane lei.

Urmarind evolutia indicatorului EBITDA raportat la cifra de afaceri neta, putem observa ca programele de restructurare si eficientizare a activitatii confirma ca valida politica dusa de entitate in decursul ultimilor ani. Astfel valoarea acestui indicator a atins cea mai ridicata valoare din ultimii 5 ani analizati, depasind pragul de 30%.

Randamentul capitalurilor proprii a crescut la 16.4% in 2010, fiind influentat de catre cotatia titeiului pe piata internationala. Mentinerea cotatiei in zona nivelului de 90-100 USD/baril ofera premizele mentinerii rentabilitatii financiare la un nivel de peste 15%.

V. OMV Petrom Evaluare si prognozaV.I Evaluare utilizand metoda comparativa multiplii de pretObiectivele propuse, precum si planurile investitionale aflate in derulare si vizate pentru urmatoarea perioada, fac din compania OMV-Petrom, un emitent cu potential ridicat de a aduce beneficii actionarilor. Elementele de incertitudine se regasesc in programul de explorare si productie, acesta fiind principalul motor al performantelor financiare, evolutia pretului titeiului pe piata internationala, pentru care sunt luate unele masuri de protectie, cursul de schimb si potentialul de mentinere a consumului intern de produse petroliere. Totodata accederea pe piata de productie a energiei electrice ofera o alternativa operationala pe termen nelimitat, resursele petroliere fiind considerate a fi epuizabile.

Pornind de la multiplii de evaluare actuali, putem observa ca OMV-Petrom este destul de bine apreciata de catre investitori in piata, avand in vedere rezultatele obtinute de catre companie in decursul anului 2010 si primul trimestru din anul 2011. Pentru OMV-Petrom s-a optat pentru determinarea valorilor comparabile utilizand sistemul de raportare IFRS astfel incat sa nu existe tratari diferite semnificative fata de celelalte companii utilizate ca baza. Sursa datelor prelevate pentru companiile regasite in tabelul de mai jos au fost extrase de pe platforma Bloomberg.

Am considerat valoare medie ca fiind relevant pentru cele 3 categorii de companii selectate, atriubuiind o pondere de 50% pentru media obtinuta in cadrul companiilor CEE peers , 25% pentru Global Oil majors si 25% pentru Regional Integrated Oil . Indicatorilor P/E si P/B le-am atribuit cate o pondere de 30% in estimarea valorii intrinseci a actiunii, in timp ce pentru P/S si EV/EBITDA am considerat necesar atribuirea a ponderii de 20% in determinarea valorii. La baza acestor estimari sta faptul ca o mare parte a datoriei companiei Petrom (5.6 mld. Lei) este data de provizionul constituit pentru decontaminare unor terenuri, provizioane care ar putea fi retratate in urma obtinerii unor fonduri de la buget sau de la Uniunea Europeana. De asemenea vanzarile companiilor care activeaza in acest sector de activitate nu le-am considerat ca avand un impact major asupra investitorilor, fluctuatia lor fiind semnificativ influentata de evolutia pretului titeiului.

V.II Evaluare utilizand metoda DCFIpotezele care au stat la baza realizarii modelului: - Perioada explicita de prognoza este 2011-2015; - Rata de crestere a cifrei de afaceri: 10% in 2011, 15% in 2011, si 5% dupa aceasta perioada pana in 2015. Prognozele pentru anul 2011 le-am estimat avand in vedere nivelul actual al pretului titeiului, iar cresterea din 2012 de 15% am estimat-o pornind de la premiza ca OMVPetrom va avea capacitatea de a furniza energie electrica in Sistemul Energetic National; - Marja EBIT estimata la 18%, avand in vedere nivelurile inregistrate la cotatiile actuale ale titeiului, marjele de rafinare reduse, precum si mentinerea capacitatilor de productie si explorare, insa cu o scadere pe Romania si o crestere pe Kazahstan. - Rata de actualizare a fluxurilor de numerar viitoare a fost determinata ca si cost mediu ponderat al capitalurilor utilizate in finantare si estimarea tendintei de evolutie a acestora pana in 2015;

- Nivelul estimat pentru amortismente a fost de 10% din cifra de afaceri, pornind de la premiza ca principalele investii realizate vor contribui la cresterea cifrei de afaceri iar durata medie de viata va fi de apx. 10 ani. S-a luat in calcul si costurile suplimentare care pot fi aduse instalatiilor si echipamentelor cu un grad de uzura morala mai ridicat. - Nivelul necesarului de fond de rulment estimat la 9% din cifra de afaceri realizata, avand in vedere nivelurile istorice inregistrate precum si planurile de extindere pe verticala, ceea ce implica o dinamica mai redusa a necesarului de fond de rulment. - Nivelul investitional preconizat se ridica la 14% din cifra de afaceri, pentru a putea mentine ratele de crestere a cifrei de afaceri in special incepand cu 2012, si ratele de rentabilitate prognozate, si datorita faptul ca explorarile pe campurile petroliere mature implica costuri mai ridicate. - Valoare terminala determinata ca si o perpetuitate a fluxului de numerar actualizat din ultimul an;

VI. ConcluziiCompania OMV-Petrom a reusit in decursul ultimilor ani sa dovedeasca o flexibilitate foarte ridicata la schimbarea conditiilor de piata, in special daca avem in vedere dimensiunea grupului. Prudetialitatea si planificarea sunt alte aspecte de remarcat in cadrul companiei, elementele de acoperire a riscului oferind investitorilor o siguranta mai mare in predictibilitatea rezultatelor. Obiectivele sunt foarte bine definite, planificate si executate in termenele prestabilite. Avand in vedere cele doua modele de evaluare utilizate pentru determinarea valorii companiei OMVPetrom, putem pastra ca si nivel tinta pentru sfarsitul anului valoarea de 0.43 lei/actiune.