Raport Aferent subactivității - WordPress.com
Transcript of Raport Aferent subactivității - WordPress.com
S.A.5.4. Modelarea
Raport
Aferent subactivității
Modelarea alternativelor de politică public
alternativelor de politică publică
I. Modelarea alternativelor privind cadrul institu
1. Implementarea reglement
Modelul de dezvoltare
două decenii s-a ajuns la o con
schimbări ireversibile asupra
distrugerea unor biosisteme esenţ
În acelaşi timp, s-a con
generarea unor schimbări fundamentale
implementate, astfel încât bună
distrugerii şanselor unui trai mai bun pentru
Conceptul de dezvoltare
raportul dintre oameni şi mediul
Promovarea şi adaptarea intereselor sectorului
forestier românesc la agenda naţională şi europeană a pădurii prin comunicare
directa
Modelarea alternativelor privind cadrul instituțional și de reglementare a activităților din domeniul forestier
Implementarea reglementărilor UE, a acordurilor și tratatelor interna
specifice domeniului forestier
Modelul de dezvoltare economică contemporan nu este unul sustenabil. În
a ajuns la o conştientizarea faptului că activitatea uman
asupra mediului înconjurător, epuizarea resurselor
esenţiale pentru existenţa vieţii pe Terra.
conştientizat faptul că sunt necesare eforturi
fundamentale în felul în care activităţile economice sunt gândite
bunăstarea societăţii contemporane să nu fie ob
mai bun pentru generaţiile viitoare.
dezvoltare sustenabilă surprinde filosofia acestui nou mod de a gândi
mediul înconjurător. Această abordare presupune
Promovarea şi adaptarea intereselor sectorului
forestier românesc la agenda naţională şi europeană a pădurii prin comunicare
Asigurarea cadrului normativ național în vederea aplicării obligațiilor pe care România le are ca parte semnatară a
acordurilor și tratatelor internaționale
Adaptarea sistemului normativ din domeniul
forestier, cu respectarea principiilor SFM (Sustainable
Forest Management), în scopul asigurării absorbției
fondurilor europene
și de reglementare a
și tratatelor internaționale
sustenabil. În ultimele
umană poate genera
resurselor neregenerabile şi
eforturi susţinute pentru
economice sunt gândite şi
ă nu fie obţinută cu preţul
nou mod de a gândi
presupune restructurarea
Adaptarea sistemului normativ din domeniul
forestier, cu respectarea principiilor SFM (Sustainable
Forest Management), în scopul asigurării absorbției
fondurilor europene
paternului de folosire a resurselor
echilibru sustenabil cu sistemele
naturale să nu fie distruse sau
dezvoltării sustenabile presupune
efectele directe şi indirecte ale respective
afectate deciziile umane cu privire la folosirea
Întrucât politicile de mediu se implementeaz
sau indirect prin intermediul
funcționează este esențială pentru ca eforturile de promovare a unor
poată avea succes. Astfel, se dore
munca celor care doresc să
resurselor limitate de care beneficiaz
Pentru familiarizarea cu
sunt obligatorii pentru România, în prima sec
nivelul UE și sistematizăm proiec
cadru legal, precum și a progr
nivelul UE.
Pentru a oferi un ghid care s
influențarea situației existente
definitorii ale unei politicii
opţiunilor, analiza impactului, monitorizare
instrumentelor prin care societatea
a unei politici publice dorim
poate obține un efect maxim cu resurse
paternului de folosire a resurselor naturale astfel încât activităţile economice
sustenabil cu sistemele ecologice care susţin viaţa pe pământ, astfel
sau consumate în totalitate. Mai mult, gândirea
presupune că orice decizie de politică publică va lua
indirecte ale respectiveI măsuri, în special prin prisma
umane cu privire la folosirea lor.
politicile de mediu se implementează în marea lor majoritate
intermediul unor instituții, înțelegerea felului în care aceste
pentru ca eforturile de promovare a unor politici de mediu
succes. Astfel, se doreşte oferirea unui set de instrumente prin care s
să determine anumite schimbări și să eficientizeze
limitate de care beneficiază organizațiile societății civile.
familiarizarea cu țintele asumate pentru următorii ani la nivelul UE,
România, în prima secțiune trecem în revistă cadrul legal relevant
proiecțiile cu privire la efectele pe care implementarea
și a progresului tehnologic, ar trebui să le aibă asupra emisiilor de CO2
Pentru a oferi un ghid care să servească la schițarea unui plan de ac
existente într-un domeniu, în secțiunea a treia sunt analizate
publice – etapele analitice, identificarea
impactului, monitorizare şi evaluare. De asemenea,
societatea civilă poate fi parte a procesului de creare
să ajutăm la identificarea acelui set de activit
ine un efect maxim cu resurse relativ limitate.
economice să se afle într-un
ământ, astfel încât resursele
totalitate. Mai mult, gândirea în termenii
lua în considerare şi
felului în care sunt
majoritate în mod direct
în care aceste instituții
politici de mediu să
prin care să ușureze
eficientizeze folosirea
torii ani la nivelul UE, ținte care
cadrul legal relevant la
iile cu privire la efectele pe care implementarea acestui
emisiilor de CO2 la
unui plan de acțiune pentru
iunea a treia sunt analizate elementele
obiectivelor şi a
. De asemenea, prin prezentarea
de creare sau modificare
de activități prin care se
2. Corelarea legisla
Strategia Naţională a Rom
cont de politica europeană în respectarea
În două părţi distincte:
(1) reducerea emisiilor de gaze cu efect de
naționale asumate şi
(2) adaptarea la efectele
În ceea ce privește emisiile de CO2 din energie, câteva
Strategie sunt:
- Dezvoltarea unei strategii
de seră; valorificarea
- Promovarea sistemelor
consumul energiei
- Promovarea cogeneră
prin aplicarea programului
Întărirea rolului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în reglementarea activității de exploatare a lemnului
Eficientizarea, îmbunătățirea, simplificarea legislației specifice aplicabile, cu implicarea tuturor factorilor interesați
Corelarea legislației aplicabile domeniului forestier cu legisla
a României privind Schimbări Climatice 2013
respectarea tratatelor internaționale15, aceasta
emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii
(2) adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
emisiile de CO2 din energie, câteva dintre obiectivele
strategii sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze
; valorificarea resurselor de energie regenerabilă;
sistemelor inteligente pentru producerea, transportul, distribu
electrice,
nerării de înaltă eficiență, îmbunătăţirea eficien
programului naţional de eficienţă energetică în sectoarele
Întărirea rolului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în reglementarea activității de exploatare a lemnului
. Intreprinderea de demersuri în vederea armonizării legislației din domeniul forestier și corelarii cu cea aplicabila în alte sectoare
Eficientizarea, îmbunătățirea, simplificarea legislației specifice aplicabile, cu implicarea tuturor factorilor interesați
Promovarea de ghiduri de bune practici specifice sectorului forestier și activităților conexe acestuia
legislația altor domenii
Climatice 2013-202014––––ţinând
ionale15, aceasta este structurată
atingerii obiectivelor
obiectivele propuse de
emisiilor de gaze cu efect
producerea, transportul, distribuţia şi
eficienţei energetice
sectoarele încălzirii
. Intreprinderea de demersuri în vederea armonizării legislației din domeniul forestier și corelarii cu cea aplicabila în alte sectoare
Promovarea de ghiduri de bune practici specifice sectorului forestier și activităților conexe
urbane, al reabilită
Mediului și Pădurilor
- realizarea de investi
industrie care să conduc
sectorul agricultură
obiectivului stabilit la
până în 2020 (Ministerul
- captarea şi stocarea
continuarea campaniilor de
importanţa creşterii
consumatorilor casnici, dezvoltarea
energetică (similare
- promovarea Contractului de performan
în sectorul public ș
și Pădurilor 2012, p. 11).
Legea nr. 220/2008 pentru
din surse regenerabile de energie
republicata in temeiul art. II din Legea nr. 139/2010 privind
nr. 220/2008 pentru stabilirea
regenerabile de energie. Această
de politică publică, schema de ajutor de stat prin cote obligatorii
modificări pe care le-a suporta
subsecvente fac dovada alegerii
impactul aplicării schemei de ajutor de stat. Legea a luat
stimularea investiţiilor în domeniu
impactul asupra mediului de afaceri (întreprinderile care
nefiind analizat gradul de suportabilitate al mediului de
costurile suplimentare cu certificatele
al reabilitării clădirilor publice şi al iluminatului public (Ministerul
ădurilor 2012, p. 9),
realizarea de investiţii în instalaţii şi echipamente pentru
conducă la economii de energie, creşterea eficien
agricultură; proiectarea ecologică care va contribui la atingerea
stabilit la nivel comunitar de creşterea eficienţei
în 2020 (Ministerul Mediului și Pădurilor 2012, p. 10);
stocarea dioxidului de carbon (Carbon Capture and Storage
campaniilor de informare a populaţiei şi mediului
şterii eficienţei energetice prin informarea
casnici, dezvoltarea unor centre de informare
(similare celui deschis la Cluj în 2011)
Contractului de performanţă energetică (CPE) şi a companiilor ESCO
și a managementului energetic în industrie (Ministerul
durilor 2012, p. 11).
pentru stabilirea sistemului de promovare al producerii
regenerabile de energie (Monitorul Oficial nr. 743 din 3 noiembrie
republicata in temeiul art. II din Legea nr. 139/2010 privind modificarea şi
stabilirea sistemului de promovare a producerii
regenerabile de energie. Această lege transpune Directiva 2009/28/ instituind, ca instrument
, schema de ajutor de stat prin cote obligatorii şi certificate verzi. Multele
suporta acest act normativ în ultimul an, inclusiv
alegerii unei opţiuni de politică publică, fără o analiz
schemei de ajutor de stat. Legea a luat în considerare doar
domeniu producerii de energie din surse regenerabile, nu
mediului de afaceri (întreprinderile care utilizează energia)
gradul de suportabilitate al mediului de afaceri şi a celui social cu privire la
suplimentare cu certificatele verzi (reflectate în factura de energie
i al iluminatului public (Ministerul
întreprinderile din
eficienţei energetice în
contribui la atingerea
energetice cu 20%
Capture and Storage – CCS;
mediului de afaceri privind
informarea și educarea
unor centre de informare pentru eficienţă
şi a companiilor ESCO
industrie (Ministerul Mediului
producerii energiei
Oficial nr. 743 din 3 noiembrie 2008), a fost
şi completarea Legii
energiei din surse
instituind, ca instrument
şi certificate verzi. Multele
an, inclusiv actele normative
ă ără o analiză privind
doar aspectele privind
regenerabile, nu şi
energia) şi a cetăţenilor,
ui social cu privire la
factura de energie electrică).
3. Îmbunatățirea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de p
•Adaptarea reglementnormelor tehnice la ceringestionării durabile a proprietăților forestiere de mici dimensiuni
mici, pentru utilizarea
țirea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de p
Promovarea de principii în scopul stimulării asocierii
sau realizării de asociații/grupuri
Adaptarea reglementărilor şi normelor tehnice la cerinţele
ării durabile a ăților forestiere de
mici dimensiuni
Imbunătățirea asistenţei acordate proprietarilor de
păduri, cu prioritate celor cu suprafețe
mici, pentru utilizarea sustenabilă a
resurselor forestiere, inclusiv în caz de perturbări naturale
Adoptarea unor instrumente de reglementare
privind compensarea
serviciilor ecosistemice oferite
de păduri
•Sprijinirea și stimularea realizării de structuri silvice de rang superior pentru fondul forestier altul decât fondul forestier proprietate publică a statului
irea cadrului legislativ privind sprijinirea proprietarilor de păduri
Promovarea de principii în scopul
ării asocierii ării de
ții/grupuri
Sprijinirea și stimularea ării de structuri silvice
de rang superior pentru fondul forestier altul decât fondul forestier proprietate
ă a statului
Modelul de dezvoltare economic
ultimeledouă decenii s-a ajuns la o con
generaschimbări ireversibile asupra mediului înconjur
neregenerabile şidistrugerea unor biosisteme esen
acelaşi timp, s-aconştientizat faptul c
fundamentală afelului în care sunt gândite
bunăstareasocietăţii contemporane s
a viețiimai bună pentru generaţ
Alături de instrumentele fiscale, IBP
dezvoltareade tehnologii verzi, cheltuielile cu protec
principaleleinstrumente de limitare a efectelor activit
Conform definițieifolosite de institu
definite drept: cheltuielicurente
clasificările activitățilorde protec
Generalitatea acestei defini
datorată parțial dificultății identific
totalul de cheltuieli realizate de institu
definiția operațională pentru cheltuielile pentru protec
Naţional de Statistică, este urm
fluxurile de finanţare a mediului
producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse
mediului.
Acestea suntgrupate în:
cheltuielile curenteinterne (salariile
combustibili,energie, apă şi alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare
instruire,informare, administrare de mediu)
serviciide protecţia mediului cump
Modelul de dezvoltare economică contemporan nu este unul sustenabil. În
a ajuns la o conştientizare a faptului că activitatea uman
ri ireversibile asupra mediului înconjurător, epuizarea resurselor
idistrugerea unor biosisteme esenţiale pentru existenţavie
ştientizat faptul că sunt necesare eforturi susţinute pentru schimbarea
afelului în care sunt gândite şi implementate activităţile economice, astfel încât
ii contemporane să nu fie obţinută cu preţul distrugerii şanselor la o calitate
pentru generaţiile viitoare.
turi de instrumentele fiscale, IBP-uri (Instrumente Bazate pe Pia
dezvoltareade tehnologii verzi, cheltuielile cu protecția mediului reprezint
principaleleinstrumente de limitare a efectelor activităților umane asupra mediului.
țieifolosite de instituțiile internaţionale, cheltuielile de mediu sunt
definite drept: cheltuielicurente și de capital legate de activități și instala
țilorde protecție a mediului.
Generalitatea acestei definiții subliniază lipsa unei cuantificăriunitare în toate
ății identificării și cuantificării exacte acheltuielilor de
totalul de cheltuieli realizate de instituțiile publice și private. Deexemplu, în România
ă pentru cheltuielile pentru protecția mediului,folosit
ă, este următoarea:„Cheltuielile pentru protecţia mediului reflect
are a mediului şiinclud plăţile pentru activităţile economice care au ca scop
producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse
Acestea suntgrupate în: investiţiişi cheltuieli curente care la rândul lor includ
cheltuielile curenteinterne (salariile şicontribuţiile sociale, consumurile de materii prime,
ă şi alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare
,informare, administrare de mediu) şi cheltuielile curente externe (cheltuieli pentru
ia mediului cumpărate de la terţişi pentru taxe cu titlu de mediu pl
este unul sustenabil. În
ă activitatea umană poate
tor, epuizarea resurselor
ţavieţii pe Terra. În
ţinute pentru schimbarea
ăţile economice, astfel încât
ul distrugerii şanselor la o calitate
uri (Instrumente Bazate pe Piață) și
ia mediului reprezintă unul dintre
ilor umane asupra mediului.
ionale, cheltuielile de mediu sunt
i instalații specificate în
ăriunitare în toate țările,
rii exacte acheltuielilor de mediu din
i private. Deexemplu, în România
ia mediului,folosită de Institutul
ţia mediului reflectă
ile economice care au ca scop
producerea de servicii specificepentru prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse
i cheltuieli curente care la rândul lor includ
iile sociale, consumurile de materii prime,
i alte materiale auxiliare, cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare,
i cheltuielile curente externe (cheltuieli pentru
i pentru taxe cu titlu de mediu plătite)
II. Gestionarea durabil
1. Extinderea suprafe
Trebuie subliniat faptul c
mediului trebuie să fie gândite, organizate
obiectivele dezvoltării durabile1. În acestsens, este de a
mediului și strategia de dezvoltaredurabil
conceptului de dezvoltare durabil
modului de a conceptualiza raportuldintre oameni
Această abordare presupune restructurarea
astfel încât activităţile economice s
care susţin viaţa pe pământ, iar resursele
consumate în totalitate.
Identificarea și includerea în fondul forestier naîndeplinește condițiile de încadrare ca p
Identificarea terenurilor inapte folosinîmpădurirea acestora
Asigurarea materialului forestier de reproducere
Gestionarea durabilă a fondului forestier naţional
suprafeței pădurilor și a altor terenuri cu vegeta
Trebuie subliniat faptul că, în concepțiaUniunii Europene, activităț
ă fie gândite, organizateși implementate astfel încât s
rii durabile1. În acestsens, este de așteptat ca între politicile de protec
i strategia de dezvoltaredurabilă să existe o legătură puternic
conceptului de dezvoltare durabilă înghidarea politicilor de mediu presupune sc
modului de a conceptualiza raportuldintre oameni şi mediul înconjurător.
abordare presupune restructurarea modelului de folosire a resurselor naturale
ile economice să se afle într-un echilibru durabil cu sistemele
ământ, iar resursele naturale neregenerabile să nu fie distruse sau
i includerea în fondul forestier național a vegetației forestiere care țiile de încadrare ca pădure, inclusiv prin crearea de mecanisme de
cointeresare a proprietarilor
Identificarea terenurilor inapte folosințelor agricole și ădurirea acestora
Promovarea măsurilor pentru împădurirea
terenurilor degradate şi pentru crearea de perdele forestiere
Realizarea sistemului național al perdelelor forestiere de protec
ţional
i a altor terenuri cu vegetație forestieră
iaUniunii Europene, activitățile de protecție a
i implementate astfel încât să contribuie la
teptat ca între politicile de protecție a
ă ă puternică. Utilizarea
înghidarea politicilor de mediu presupune schimbarea
modelului de folosire a resurselor naturale
un echilibru durabil cu sistemele ecologice
ă nu fie distruse sau
ției forestiere care dure, inclusiv prin crearea de mecanisme de
Realizarea sistemului țional al perdelelor
forestiere de protecție
Mai mult, gândirea în termenii dezvolt
politică publică va lua înconsiderare atât efect
scurt, mediu şi lung ale respectivei m
Totuşi, întrucât actorii economici
interesele şi nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensa
impunerea unor reglementări care s
relevanţi dintr-un anumit domeniu.
Această realitate a condus în ultimele
politici publice variate pentru a genera
umane. Dacă politicile de taxare cu
instrumentele cele mai eficiente prin care
dezvoltare și folosire a resurselor prin
(incluzând costul în termeni de poluare,
modalitate prin care pot fi colectate
direct combaterea efectelor nocive ale activit
Astfel, o politică de dezvoltare durabil
eficiente de protecție a mediului înconjur
absența unor măsuri eficiente de taxare în domeniulmediului
veniturilor obținute.
Strategia Națională pentru
2030 este un document care opera
în Strategia de Dezvoltare Durabil
reprezinte „un catalizator pentru
scopul schimbării comportamentu
românească și implicării active a factorilor
cetățenilor în elaborarea, implementarea
Documentul reunește
România în alte documente anterioare, printre care cele
Tratatul de Aderare România
2007-2013 (PND), Cadrul Strategic Na
în termenii dezvoltării durabile presupune că
va lua înconsiderare atât efectele directe cât şi pe cele indirecte, pe termen
respectivei măsuri.
i, întrucât actorii economici şi instituţionali iau decizii cântă
i nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensa
ări care să afecteze ecuaţia cost – beneficiu a tuturor
un anumit domeniu.
realitate a condus în ultimele două decenii la dezvoltarea unor instrumente de
ru a genera sustenabilitate în diferitele domenii ale activit
politicile de taxare cu impact asupra mediului reprezint
instrumentele cele mai eficiente prin care statele contemporane pot influen
ire a resurselor prin ridicarea prețului resurselor la adev
(incluzând costul în termeni de poluare, afectarea sănătății oamenilor etc.), ele reprezint
modalitate prin care pot fi colectate resursele necesare finanțării unor proiecte c
nocive ale activităților umane asupra mediului.
ă de dezvoltare durabilă estede neconceput în absen
ție a mediului înconjurător, iarcea din urmă nu poate fi con
suri eficiente de taxare în domeniulmediului și de cheltuire eficient
pentru Dezvoltare Durabila a României Orizonturi 2013
este un document care operaționalizează la nivelul României liniile strategice elaborate
Durabilă a Uniunii Europene. Totodată, strategia
pentru cei ce elaborează politici publice și pentru
comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în
ării active a factorilor decizionali, publici și priva
elaborarea, implementarea și monitorizarea obiectivelor dezvolt
în mod sintetic obligațiile, obiectivele și strategiile
anterioare, printre care cele mai importate sunt:
România – Uniunea Europeană, Planul Național de Dezvoltare
trategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR),
rii durabile presupune că orice decizie de
i pe cele indirecte, pe termen
ionali iau decizii cântărind în special
i nevoile proprii, schimbarea tiparului existent este indispensabil legată de
beneficiu a tuturor actorilor
decenii la dezvoltarea unor instrumente de
sustenabilitate în diferitele domenii ale activităţii
impact asupra mediului reprezintă unul dintre
statele contemporane pot influența modelul de
ului resurselor la adevăratul lor cost
ii oamenilor etc.), ele reprezintă și o
rii unor proiecte care au ca scop
ilor umane asupra mediului.
estede neconceput în absența unei politici
ă nu poate fi concepută în
și de cheltuire eficientă a
Orizonturi 2013-2020-
strategice elaborate
ă, strategia urmărește să
pentru opinia publică, în
i, respectiv, în societatea
privați, precum și a
dezvoltării durabile”.
strategiile asumate de
importate sunt:
țional de Dezvoltare
2013 (CSNR),
Programul Național de Reform
date-țintă până la care România
� Orizont 2013: Încorporarea
durabile în ansamblul
membru al UE.
� Orizont 2020: Atingerea
principalii indicatori ai dezvolt
� Orizont 2030:
an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor
durabile.
În conformitate cu abordarea UE în
domeniul protecției și îmbună ă
viață pe baza asigurării serviciilor de utilit
gestionarea apei și deșeurilor; îmbun
managementului de mediu; conservarea
riscurilor și intervenția în cazul
De asemenea, SNDDR î
Dezvoltare Durabilă a UE,
mediului, prin măsuri care să
asupra mediului”.
Nu în ultimul rând, unul
cel conform căruia „poluatorul
Analiza Strategia Național
2020-2030 (SNDDR) indică
direcțiilor de acțiune asumate de România, el e
realizarea unor politici publice
SNDDR se rezumă la prezentarea
strategice, fără a adăuga o analiz
în care respectivele obiective
țional de Reformă și Programul de Convergență. Strategia
la care România să atingă anumite standarde:
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor
ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat
membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii
indicatori ai dezvoltării durabile.
Apropierea semnificativă a României de nivelul
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor
conformitate cu abordarea UE în domeniul dezvoltării durabile, SNDDR stabile
îmbunătățirii calității mediului drept „îmbunătățirea
serviciilor de utilități publice, în special în
șeurilor; îmbunătățirea sistemelor sectoriale
ului de mediu; conservarea biodiversității; reconstrucția ecologic
cazul unor calamități naturale”.
De asemenea, SNDDR își asumă cele patru obiective cheie stabilite
primul din cele patru obiective cheie urmă
să permită disocierea creșterii economice de impactul
rând, unul dintre principiile directoare ale reglementă
ruia „poluatorul plătește”.
țională pentru Dezvoltare Durabilă a României
(SNDDR) indică faptul că în ciuda utilității acestui document ca sintez
asumate de România, el eșuează în a servi drept ghid
publice în ariile de interes acoperite de aces studiu. În
la prezentarea sintetică a obiectivelor menționate
analiză critică și o dimensiune strategică cu privi
obiective ar trebui urmărite mai eficient din perspectiva
ță. Strategia propune trei
practicilor dezvoltării
publice ale României ca stat
Uniunii Europene la
a României de nivelul mediu din acel
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării
durabile, SNDDR stabilește
țirea standardelor de
publice, în special în ceea ce privește
și regionale ale
ecologică; prevenirea
stabilite prin Strategia de
urmărind „Protecția
economice de impactul negativ
directoare ale reglementărilor de mediu este
a României Orizonturi 2013-
acestui document ca sinteză a
ghid practic pentru
studiu. În primul rând,
în alte documente
privire la modalitățile
eficient din perspectiva dezvoltării
durabile. Domeniul taxării de mediu
susținerea obiectivelor de mediu
De asemenea, atunci când
subliniate de SNDDR cu privire la obiectivele de mediu, se observ
distribuției resurselor financiare
dedicate SNDDR este că cea
pleacă de la o analiză a capacită
servi drept ghid pentru obținerea
obiectivelor de dezvoltare durabil
2. Armonizarea sistemului na
Valoareaeste o caracteristic
un scop bine definit (Brun, 2002).
diferite. Prețurile sunt doar
prețurile sunt istorice și obiective
legată de subiectul uman, este
Actualizarea permanentă a indicatorilor pentru gestionarea durabilă a pădurilor în context
european și național
ării de mediu este menționat doar în plan secund
obiectivelor de mediu este de asemenea trecut cu vederea.
când analizăm măsura în care AFM a folosit
subliniate de SNDDR cu privire la obiectivele de mediu, se observă un grad mic de corelarea
financiare și a obiectivelor de mediu. Principala concluzie a sec
cea mai importantă limitare a strategiei se leagă
ă a capacității reale a instituțiilor din România, astfel
ținerea celor mai bune politici publice în
durabilă.
Armonizarea sistemului național de indicatori pentru gestionarea durabilpădurilor cu cel european
Valoareaeste o caracteristică pe care omul o asociază bunurilor și/sau
(Brun, 2002). Valoarea nu este egală cu prețul, deoarece sunt concepte
evenimente datorate schimbului liber pe pia
obiective. În schimb, valoarea este o noțiune subiectiv
uman, este rezultanta unui process logic ce începe cu formularea
Actualizarea permanentă a indicatorilor pentru gestionarea
durilor în context
Realizarea Programului forestier național și corelarea indicatorilor
pentru gestionarea durabilpădurilor cu acesta
aria rolul AFM în
direcțiile strategice
ă un grad mic de corelarea
concluzie a secțiunii
limitare a strategiei se leagă de faptul că nu
iilor din România, astfel încât eșuează în a
în vederea atingerii
ional de indicatori pentru gestionarea durabilă a
i/sau serviciilor, într-
deoarece sunt concepte
schimbului liber pe piață; prin urmare,
subiectivă, adică este
începe cu formularea și
Realizarea Programului forestier i corelarea indicatorilor
pentru gestionarea durabilă a durilor cu acesta
adoptarea unor ipoteze și se încheie
acceptabile pentru deciziile manageriale
Estimația forestieră s-a delimitat ca un domeniu
începuturile acesteia, atât ca disciplin
evaluarea terenurilor forestiere, considerate ca fiind
Subiectul este ceva mai complex
lemnul și produsele nelemnoase,
publică.
În economia mediului se vorbeurmătoarele componente:
Valoarea de întrebuin
• Valoare comercială
• valoare de întrebuin
utilizate ca atare, fă
asupra altor bunuri
această categorie intră
• valoarea de întrebuin
din:
•
•
i se încheie printr-o evaluare, ce permite identificarea
manageriale și planificarea producției (Merlo
a delimitat ca un domeniu aparte al economiei
acesteia, atât ca disciplină didactică cât și ca activitate practică
forestiere, considerate ca fiind mijloace de produc
mai complex deoarece pădurea produce atât bunuri de utilitate
nelemnoase, servicii ecosistemice și protective, adică
mediului se vorbește de valoarea economică totală
Valoarea de întrebuințare (utilitară);
comercială: egală cu prețul, dacă acesta nu este distorsionat de pia
valoare de întrebuințare directă(in-situ), caracterizează
utilizate ca atare, fără a fi propriu-zis „consumate”, fără a-și
bunuri sau servicii, cum se întâmplă cu mijloacele de produc
intră terenurilor vânătoare și/sau recreare în cazul
valoarea de întrebuințare indirectă, compusă la rândul ei, în diverse propor
Valoarea opțională– utilitatea pe care un bun o
viitor- este cea mai importantă component
biodiversității vegetale, deoarece multe specii de plante
folosite în industria farmaceutică sau la ameliorarea
cultivate. Valoarea opțională nu este dată de utiliz
ci de cele viitoare, potențiale. Pentru o pădure
mic oraș, valoarea opțională este dată de viitoarea
servicii recreative.
Valoarea cvasi-opțională este dată de bună
întârzierii unei decizii atunci când efectele
clare. Valoarea cvasi-opțională este de fapt valoarea
dobândite prin amânarea unei decizii cu consecin
(Freeman, 1993). Arboretele supuse regimului de conservare,
identificarea soluțiilor
(Merlo et Ruol,1996).
aparte al economiei forestiere, la
practică, având ca obiect
mijloace de producție a lemnului.
bunuri de utilitate privată –
adică bunuri de utilitate
totală (VET), ce are
distorsionat de piață;
bunurile ce sunt
și transfera valoarea
cu mijloacele de producție (în
cazul pădurilor).
ei, în diverse proporții,
utilitatea pe care un bun o poate avea în
componentă a valorii
specii de plante vor fi
sau la ameliorarea speciilor
ă de utilizările actuale,
ădure situată lângă un
ă de viitoarea cerere de
ă de bunăstarea datorată
efectele acesteia nu sunt
valoarea informației
decizii cu consecințe ireversibile
regimului de conservare,
Valoarea ne-utilitară 1 (
din:
•
•
Valoareaexistențeiestesinguracomponent
toatecelelaltecomponentevizează
indivizi.VET se estimeazăatuncicândtrebuies
Eaesteinvocatăîncazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum
creareauneirezervațiisau, dincontr
prezentatebeneficiileasociatefiecă
corespunzătoracestorbeneficii, me
Pădureaeste un ecosistemcompus din popula
mărimeașistructuraoricăreipopula
precizieridicată. Așadar, indiferent de existen
pot fi decâtestimate, cu o preciziemai mare saumaimic
bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral saupar
calestatistică, deci la costuridiferite.
S-a maispuscăevaluareapresupunemai
numărulșicomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa
maimultsaumaipuțin, iarrezultatelevor fi, în final, maimultsaumaipu
neincluse în rezervații, au o mare valoare cvasi
mică valoare de întrebuințare.
utilitară 1 (non-use value) sau valoarea de utilizare
Valoarea de patrimoniu– dată de faptul
transferat generațiilor viitoare sau a fost
generațiile trecute. Valoarea de patrimoniu are mai
dimensiune culturală, fiind încă expresia
antropocentrice asupra valorii.
Valoarea existenței. Valoarea dată de simpla
bunului respectiv, de faptul că acesta
Monumentele naturii, formațiunile geologice rare, speciile rare,
amenințate sau pe cale de dispariție au o foarte
utilitară, dar o foarte mare valoare a existenței.
țeiestesinguracomponentă non-antropică a VET
toatecelelaltecomponentevizeazăîntr-un felsaualtul, intereselesocietății, ca sum
ăatuncicândtrebuiesă se iadecizii ale cărorurmări sunt
cazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum
iisau, dincontră, micșorareauneirezervațiidejaexistente. Întabelul 0
prezentatebeneficiileasociatefiecăreicomponente a VET, iarînfigura 0
toracestorbeneficii, metodele de evaluarerecomandate.
dureaeste un ecosistemcompus din popula
ăreipopulațiibiologice pot fi doarestimate, nu pot fi cuantificate cu o
adar, indiferent de existențasauinexistențapiețelor, com
, cu o preciziemai mare saumaimică
bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral saupar
, deci la costuridiferite.
ăevaluareapresupunemaiîntâiformulareaunoripoteze; înfunc
icomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa
in, iarrezultatelevor fi, în final, maimultsaumaipuținprecise
cvasi-opțională și o
valoarea de utilizare pasivă, compusă
de faptul că un bun este
sau a fost preluat de la
trecute. Valoarea de patrimoniu are mai degrabă o
expresia unei viziuni
ă de simpla existență a
poate fi văzut.
geologice rare, speciile rare,
ie au o foarte redusă valoare
ței.
ă a VET –
ții, ca sumă de
ă ări sunt ireversibile.
cazulproiectelor cu impact major asupramediului, precum
iidejaexistente. Întabelul 0-1 sunt
reicomponente a VET, iarînfigura 0-1,
dureaeste un ecosistemcompus din populațiibiologice;
, nu pot fi cuantificate cu o
țelor, componentele VET nu
, cu o preciziemai mare saumaimică,înfuncție de
bugetuldisponibilpentruevaluare; similar, un arboretpoate fi inventariat integral sauparțial,pe
unoripoteze; înfuncție de
icomplexitateaacestoripoteze, metodele pot fi mai simple saumaicomplexe, pot costa
precise.
3. Conservarea
În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea
avansată a masei lemnoase și a altor produse nelemnoase ale p
primară a lemnului, cea tratată
Totuşi, au apărut numeroase schimb
Protejarea diversității biologice a
ecosistemelor forestiere, a pădurilor cu
structuri naturale și
cvasinaturale
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere
În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea
și a altor produse nelemnoase ale pădurii, în timp ce pe
, cea tratată în această lucrare, produsele de bază au r
rut numeroase schimbări şi în dinamica acestei pieţe, mai ales prin prisma
Conservarea şi ameliorarea
biodiversităţii ecosistemelor
forestiere
Identificarea și conservarea pădurilor virgine și
cvasivirgine, a pădurilor ripariene, a habitatelor
forestiere şi speciilor rare, amenințate, periclitate
Conservarea habitatelor
marginale, a zonelor umede
aflate pe terenuri
ocupate cu vegeta
forestierspeciilor
protejate sau vulnerabile
Dezvoltarea unui sistem de compensare a unor restricţii impuse
de cerinţele reţelei Natura 2000 pentru
asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor în cadrul ariilor naturale
protejate
ii ecosistemelor forestiere
În sectorul forestier aceste noi produse sunt în general cele rezultate din procesarea
ădurii, în timp ce pe piaţa
ă au rămas aceleaşi.
ţe, mai ales prin prisma
Conservarea habitatelor
marginale, a zonelor umede
aflate pe terenuri
ocupate cu vegetație
forestieră, a speciilor
protejate sau vulnerabile
eficientizării procesului de exploatare (datorit
timpului de trasport al produselor
moderne de distribuţie). În domeniul produselor
marketing nu sunt încă utilizate, în angrenajul organiza
Aceastăsituaţieestemaievident
prezenteocoalelesilvice, cu rol de proprietari (cei care reprezint
exploatare (cele care reprezint
marketing pe piațaprimară a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovare
analiză a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegat
principal de faptulcătoateactivit
desfăşoarăîntr-un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de
organizareșidesfășurare a licitaţ
ÎnRomânia, pânăînprimii ani ai secolului XXI, pia
Regia Naţională a Pă
suprafeţelorforestierenaţionaleşi, înconsecin
controlândtoateaspecteleacesteia, de la volumeletranzac
sortimentelorobţinute.
Dupăanul 2001, cândprocesul de retrocedare a p
astfelcăînacest moment – încondiţ
fondulforestieriarproprietariiparticulari 50,37%
Din pădurilestatului, administrate de
masa lemnoasăcevaajunge pe piaţă
de pornireînlicitaţiile de lemn (iaracestea, la rândullor, influen
Mai trebuieprecizat un lucru: „strategia de adaptarea RNP la cerin
implementeazăîntr-un timpmai lung, deoarece
regimul silvic – prinplanurileamenajisticeîn
la cerereafluctuantă a pieţei”.
rii procesului de exploatare (datorită utilizării de noi tehnici și tehnologii, reduc
timpului de trasport al produselor și, nu în ultimul rând, implementării unor metode
ţie). În domeniul produselor şi serviciilor forestiere mecanismele de
ă utilizate, în angrenajul organizaţiei, la potenţialul lor maxim.
ţieestemaievidentăîncazulpieţeiprimare a lemnului, cea pe care sunt
prezenteocoalelesilvice, cu rol de proprietari (cei care reprezintăoferta
exploatare (cele care reprezintăcerereape piaţă). Majoritateapreocupă
ă a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovare
a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegat
ătoateactivităţilecomerciale de pe piațaprimară a lemnului se
un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de
urare a licitaţiilor de lemn.
ăînprimii ani ai secolului XXI, piaţalemnului a fost una de monopol:
a Pădurilor (RNP) Romsilvaadministramareamajoritate a
ţionaleşi, înconsecinţă, era principalulfurnizor de lemn pe pia
controlândtoateaspecteleacesteia, de la volumeletranzacţionate la preţ
cândprocesul de retrocedare a pădurilor a fostaccelerat, situaţia s
încondiţiileîn care statuldeţine 49,63% din
fondulforestieriarproprietariiparticulari 50,37% – putemvorbi de o piaţă de cvasimonopol
ului, administrate de Romsilva, se recoltează, încontinuare, peste 50% din
cevaajunge pe piaţă50, 51, ceeacepermiteregieisăinfluenţeze, înprimulrând, pre
iile de lemn (iaracestea, la rândullor, influenţeazăpreţurile fi
Mai trebuieprecizat un lucru: „strategia de adaptarea RNP la cerinţelepieţei se cristalizeaz
un timpmai lung, deoareceofertaestestabilită – din considerente legate de
prinplanurileamenajisticeîncadruluneiplanificări pe termen lung,
și tehnologii, reducerii
ării unor metode și tehnici
i serviciilor forestiere mecanismele de
ţialul lor maxim.
eiprimare a lemnului, cea pe care sunt
oferta) şicompaniile de
eocupărilor legate de
a lemnului sunt legate de metodeleclasice de promovareşi de
a comportamentuluiconsumatorilor. Principalaconstrângereînacestsensestelegatăîn
primară a lemnului se
un cadru strict reglementat de stat, inclusivprinmodul de
alemnului a fost una de monopol:
administramareamajoritate a
, era principalulfurnizor de lemn pe piaţă,
ionate la preţullemnuluişi al
durilor a fostaccelerat, situaţia s-a schimbat,
de cvasimonopol.
ă, încontinuare, peste 50% din
ţeze, înprimulrând, preţurile
ţurile finale de adjudecare).
ţ ţei se cristalizeazăşi se
din considerente legate de
ri pe termen lung, greuadaptabilă
4. Adaptarea co
1
•Adaptarea practicilor de regenerare a pschimbările climatice
•Promovarea regenerării naturale prin aplicarea tratamentelor intensive semiintensive adecvate
2
•Adaptarea continua a sistemului de gestionare a pîmbunatățirii capacităţii de adaptare a acestora la schimb
•Promovarea compozițiilor diversificate, cu accent pe conservarea biodiversității genetice a speciilor forestiere cu exigencu condițiile staționale
3
•Menţinerea şi îmbunătăţfactorilor biotici şi abiotici destabilizatori
•Refacerea pădurilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climatice•Selectarea și promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimbclimatice și extinderea utiliz
Adaptarea continuă a pădurilor la schimbările climatice
Adaptarea practicilor de regenerare a pădurilor la necesităţile impuse de
ării naturale prin aplicarea tratamentelor intensive șsemiintensive adecvate
Adaptarea continua a sistemului de gestionare a pădurilor în vederea ăţii de adaptare a acestora la schimbările climatice
Promovarea compozițiilor diversificate, cu accent pe conservarea și refacerea ii genetice a speciilor forestiere cu exigențe ecologice compatibile ționale
ătăţirea sistemului de monitorizare şi observare a acțşi abiotici destabilizatori
durilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climaticei promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimb
i extinderea utilizării acestora în lucrările de regenerare a pădurilor
ările climatice
ile impuse de
rii naturale prin aplicarea tratamentelor intensive și
și refacerea e ecologice compatibile
i observare a acțiunii
durilor destructurate ca urmare a efectelor schimbarilor climaticei promovarea de biotipuri de arbori rezistente/adaptate la schimbări
ădurilor
5. Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier na
Datorităfaptuluică nu esteadusritmicîncircuitul economic [
fi recoltatedecâtînsezonul de repausvegetativ
începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondi
nu este o marfăomogenă [
diferențe de structurășicalitate
unităților de prelucrarefinalăindustrial
căacestea s-au referit la proiectarea
Creșterea ponderii fondului forestier
inclus în amenajamentele
silvice
Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier na
esteadusritmicîncircuitul economic [majoritateaspeciilor nu pot
fi recoltatedecâtînsezonul de repausvegetativ – de la sârșitulluinoiembriepân
începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondi
ă [chiarîncadrulaceluiașisortiment, de la aceea
icalitate], nu se găseştedecâtrarînproximitateamarilor zone locuitesau a
ilor de prelucrarefinalăindustrială, lemnul a ridicattotdeaunaprobleme de transport, f
au referit la proiectareașiconstruireareţelei de drumuriforestiere, la
Promovarea unor sisteme de certificare
compatibile cu practicile de management
adoptate la nivel national
Monitorizarea continuă a aplicării prevederilor
amenajamentelor silvice
șterea ponderii fondului forestier
inclus în amenajamentele
silvice
Dezvoltarea sistemului de amenajare a fondului forestier național
majoritateaspeciilor nu pot
itulluinoiembriepână la
începutulluimartie; la altespeciilemnuldoborât nu poate fi stocatdecâtîncondițiispeciale], că
isortiment, de la aceeași specie, sunt
tedecâtrarînproximitateamarilor zone locuitesau a
, lemnul a ridicattotdeaunaprobleme de transport, fie
elei de drumuriforestiere, la
dimensionareașiadaptareamijloacelor de transport la condi
utilizareașiadministrareaacestora.
6. Evaluarea și monitorizarea func
iadaptareamijloacelor de transport la condițiile concrete de terensau la
iadministrareaacestora.
și monitorizarea funcţiilor, serviciilor ecosistemice oferite de pădure și a resurselor forestiere
iile concrete de terensau la
iciilor ecosistemice oferite de
Dificultateadefiniriiexacte a ceeaceînseamn
maimulţifactorişianume:
- pădureaeste, concomitent,
ș
Creșterea capacității pădurilor de stocare a carbonului în
contextul unei administrări forestiere durabile; crearea cadrului de valorificare a
stocurilor de carbon
Dificultateadefiniriiexacte a ceeaceînseamnăprodusforestierestedată de
dureaeste, concomitent, şimijloc natural de producţieşiprodus;
Elaborarea/perfecționarea metodologiilor privind
cuantificarea valorii funcțiilor și serviciilor ecosistemice oferite
de pădure; proiectarea unui sistem de plăți pentru servicile
ecosistemice
Realizarea inventarului forestier naț
ăț ădurilor de stocare a carbonului în
ări forestiere durabile; crearea cadrului de valorificare a
ă de
Realizarea inventarului forestier național
- rolul de protecţie al pă
important) decâtrolul de producţ
- există o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a
condiţiilorspecificestaţionale care determin
produsului de bază – lemnul (un arboret de molid din clasa I de produc
m3/an/ha, întimpceunul de stejar are o cre
darutilizărilelemnuluicelordouăspecii sunt diferite
valoridiferite pe piaţă – multsuperioarepentrustejar);
- procesul de producţie al transform
tip de arboret, dar cu particularităţ
decâtprocesul de bazăşi care duc la diferen
Produsulforestierestedefinit, înliteratura de specialitate ca fiind “
pădurepentruuzcomercial, cum ar fi produsele de lemnsauplantelefurajere
ÎnacelaşisensServiciul Forestier American [USDA
considerăcăproduseleforestiereinclud “
lemnul, hârtiaşialteproduseforestierespecial
nuci, alteprodusenaturale”.
Înceleceurmează ne vom referi doar la
arboriirecoltaţi (exploataţi) din pă
subiectullicitaţiilorşi al pieţeiprimare a lemnului.
7. Extinderea amenaj
păduriloreste la fel de important (iar, înmulte zone, multmai
important) decâtrolul de producţie (v. pc. 3.2.2);
o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a
ţionale care determină un anumitvolum al producţieişi o anumit
lemnul (un arboret de molid din clasa I de producţie are o cre
/an/ha, întimpceunul de stejar are o creştere de 12,8 m3/an/ha58;
rilelemnuluicelordouăspecii sunt diferite, iarprodusele finale obţinute au, la fel,
multsuperioarepentrustejar);
ţie al transformăriipăduriiînproduseste, înliniimari, acela
tip de arboret, dar cu particularităţi care, de multeori, sunt maiimportante (cantitativ
ăşi care duc la diferenţeapreciabileîntrecosturile finale ale opera
estedefinit, înliteratura de specialitate ca fiind “orice material oferit de
cum ar fi produsele de lemnsauplantelefurajere”.
isensServiciul Forestier American [USDA – US Forest Service]
produseleforestiereinclud “materialele derivate din pădurepentruuzcomercial precum
ialteproduseforestierespeciale – plantemedicinale, ciuperci, fructe de p
ă ne vom referi doar la produseleforestierelemnoase, şiîn special la
ţi) din pădure, cei care constituie (ca atare sau după o prelucraresu
ţeiprimare a lemnului.
Extinderea amenajării în sistem integrat a bazinelor hidrografice toren
duriloreste la fel de important (iar, înmulte zone, multmai
o mare varietate a speciilorlemnoase, a moduluilor de asociereînarborete, a
ţ şi o anumităcalitate a
ţie are o creştere de 17,1
ţinute au, la fel,
duriiînproduseste, înliniimari, acelaşipentruorice
aiimportante (cantitativşicalitativ)
eapreciabileîntrecosturile finale ale operaţiunilor.
orice material oferit de
durepentruuzcomercial precum
plantemedicinale, ciuperci, fructe de pădure,
, şiîn special la
ă o prelucraresumară)
rii în sistem integrat a bazinelor hidrografice torențiale
Scopul final al certifică
legate de exploatarea şi prelucrarea lemnului este
livreze consumatorului final un produs care respect
păduri gestionate corespunză
prelucrare fără substanţe toxice, etc. Totodat
bună metodă de promovare a acesteia în mediul de afaceri
ecologic minim sau a garanţieicalit
mult, menţinerea certificării este asigurat
normelor impuse.
8. Creșterea gradului
Scopul final al certificării pădurilor şi al companiilor implicate în toate activit
şi prelucrarea lemnului este asigurarea unui lanţ de custodie care s
livreze consumatorului final un produs care respectă toate legile și standa
duri gestionate corespunzător, exploatare eficientă cu impact minim asupra lemnului,
ţe toxice, etc. Totodată, certificarea pădurii sau a companiei este o
de promovare a acesteia în mediul de afaceri, prin prisma produselor cu impact
ţieicalităţii oferite de o organizaţieinternaţională
ării este asigurată prin audituri anuale care asigur
terea gradului de accesibilizare a fondului forestier na
Crearea unui sistem integral și integrat de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale
pentru diminuarea efectelor clamităților
naturale
Monitorizarea continuă a stării
lucrărilor de corectare a torenților din fondul
forestier național
Orice alte măsuri pentru diminuarea
efectelor clamităților naturale
i al companiilor implicate în toate activităţile
ţ de custodie care să
și standardele de mediu:
cu impact minim asupra lemnului,
durii sau a companiei este o
prin prisma produselor cu impact
ţională de renume. Mai
prin audituri anuale care asigură respectarea
de accesibilizare a fondului forestier național
Adaptarea rețelei de drumuri forestiere la
caracteristicile tehnice actuale ale
mijloacelor de transport forestiere
Promovarea construcției de
drumuri forestiere de versant
Accesibilizarea arboretelor
Reabilitarea/ punerea în sigurantă a căilor de transport forestier afectate de calamitați naturale
Adaptarea rețelei de drumuri forestiere la
caracteristicile tehnice actuale ale
mijloacelor de transport forestiere
Creșterea indicelui de desime a căilor
de transport forestier
Reabilitarea/ punerea în sigurantă a căilor de transport forestier afectate de calamitați naturale
Celemaimultedintrecorpora
produselorforestiereşi nu pe ceaprimar
Însăşiaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales
pentrusocietăţilemicişimijlocii care facfa
corporaţiileinternaţionale.
Celemaiimportantepolitici de produs se axeaz
certificate FSC şiobţinutprinexploataredurabil
viaţătradiţional al produselorexist
de preferinţaclienţilorpentru o anumit
Societăţileapelează la anumitepolitici de pre
stimulentelesaubonificaţiilepentru a
pentrucreştereavizibilităţii pe pia
un rol important pe pia
înperspectivaschimbărilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeac
însarcinaproprietaruluipădurii, iarlicita
societăţile se voraxamaimult pe procesare
distribuţiaeficientăaacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivit
Promovareaproduselorş
relativredusă, celemaimultecontactedintrecump
tranzacţiianterioare, anunţuriîn
Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platform
de comunicareeficientă care s
piaţalemnului. Acest
ajutorsubstanţialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinforma
desprelicitaţiile de lemn, vacolecta, centraliza
despretranzacţiile de lemnşievolu
comunicare între proprietarii de p
Programulîmbinătoatepărţilecomponente ale mixului de marketing iar scopul s
esteeficientizareaactivităţiisocietăţ
pentru zona centru a ţăriidar, dac
(în special dacă se materializează
elemaimultedintrecorporaţii (noiiintrați) aplicăstrategii pe pia
şi nu pe ceaprimară, aexploatăriilemnului.
iaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales
şimijlocii care facfaţă cu greupresiuniiaplicate de
Celemaiimportantepolitici de produs se axează pe oferirea de lemn din p
ţinutprinexploataredurabilă. Deşi nu putemvorbi de un cic
ional al produselorexistăşi pe piaţalemnuluianumitetendințe determinate mai ales
ilorpentru o anumită specie de lemn, într-o anumităperioadă
ă la anumitepolitici de preţ, cum ar fi celepromo
ţiilepentru a-şiasiguraparteneriate pe termen lung,
ăţii pe piaţăsaupentruaobţineavantajecompetiţionale. Distribu
un rol important pe piaţaproduselorşiserviciilorforestiere, mai ales
ărilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeacă
ădurii, iarlicitaţiile se vordesfăşurala ”drumulforestier”. De aceea,
ile se voraxamaimult pe procesareşitransportullemnului
aacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivit
Promovareaproduselorşiserviciilorforestiereprimareeste, înacest moment, una
, celemaimultecontactedintrecumpărătorişivânzătorifiindbazate pe
ţuriînpublicaţiile de specialitatesauchiarprinconvorbiriinformale.
Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platform
ă care săaducăbeneficiisubstanţialetuturorparticipan
program de marketing poate reprezenta un
ialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinforma
iile de lemn, vacolecta, centralizaşipune la dispoziţie date concrete
iile de lemnşievoluţiilepreţurilorşivaacţiona ca o platfom
comunicare între proprietarii de pădurişicompaniile de exploatare.
ă ţilecomponente ale mixului de marketing iar scopul s
ăţiisocietăţilor din acest sector din România. Platforma este proiectat
ţăriidar, dacă se dovedeşte a fi eficientă, poate fi extinsă
se materializează parteneriatelepropuse cu instituţiilestatuluiromân).
strategii pe piaţafinală a
iaiciestenevoie de un plan de marketing eficient, mai ales
cu greupresiuniiaplicate de
pe oferirea de lemn din păduri
i nu putemvorbi de un ciclu de
țe determinate mai ales
ăperioadă.
, cum ar fi celepromoţionale,
iasiguraparteneriate pe termen lung,
ţionale. Distribuţiajoacă
iserviciilorforestiere, mai ales
rilorviitoare ale Codului Silvic, care vaprevedeacăexploatarea cade
urala ”drumulforestier”. De aceea,
itransportullemnuluişi implicit
aacestuiavaavea un rolmultmai important întotalitateaactivităţilor.
iserviciilorforestiereprimareeste, înacest moment, una
ătorifiindbazate pe
iile de specialitatesauchiarprinconvorbiriinformale.
Prinaplicareaunui plan de marketing ca celpropusînacest capitol se poatedezvolta o platformă
ialetuturorparticipanţilor la
program de marketing poate reprezenta un
ialpentrucompaniile din domeniu, deoarecevaoferiinformaţiiîntimp real
ipune la dispoziţie date concrete
iona ca o platfomă eficientă de
icompaniile de exploatare.
ilecomponente ale mixului de marketing iar scopul său final
mânia. Platforma este proiectată
, poate fi extinsă la nivelnaţional
ţiilestatuluiromân).
9. Realizarea sistemului
Ministerul Mediului ș
programul de Cooperare Elve
asistare a gestionării durabile a ecosistemelo
care răspunde de mediu si silvicultura.
Implementarea unui sistem informa
datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile
ariile forestiere protejate și tăierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date
vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a
ecosistemelor forestiere.
Realizarea sistemului informațional integrat pentru silvicultur
și Schimbărilor Climatice cu suport din partea Elve
programul de Cooperare Elvețiano - Roman, implementează un sistem informa
rii durabile a ecosistemelor forestiere la nivelul autorită
spunde de mediu si silvicultura.
mplementarea unui sistem informațional, în premiera în Romania, care va integra
datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile
ierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date
vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a
sistem informațional integrat
Realizarea interoperabili
tății sistemului
informațional în silvicultură
Optimizarea subsistemului
SUMAL. Interconectar
ea cu sistemele
informatice ale
utilizatorilor
Perfecționarea subsistemului de indicatori
statistici pentru silvicultură
ional integrat pentru silvicultură
rilor Climatice cu suport din partea Elveției, prin
un sistem informațional de
ății publice centrale
n Romania, care va integra
datele in format GIS cu privire la proprietarii de terenuri forestiere, fondurile de vânătoare,
ierile ilegale rase grupate din fondul forestier. Toate aceste date
vor reprezenta un suport pentru deciziile strategice privind gestionarea durabila a
10. Extinderea tehnologiilor de rectehnic, ecologic ş
Exploatarealemnuluipoate fi privit
estecazulrecoltăriilemnuluiînp
etapăfinalăîncadrulprocesuluisilvicultural de gospod
etapei de creare a condi
Înacestecondiţiirecoltarealemnuluipoates
esteefectuatăcorespunzător, modific
pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de
exploataretrebuiedeciadaptatestructuriip
integrezeînsistemulgospodăririidurabileaacesteia.Nivelulcuno
nivelul de calificareşispecializare precum
care, înactivitatea de exploatare ap
lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte
de începereaexploatăriisă se stabileasc
punereînvaloare a
aplicecorectsoluţiileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a
maseilemnoase,undeînfuncţie de tehnologiaaplicat
teren,variazăşicantitatea de mas
elaborareaoricăreisoluţiitehnologicetrebuierespectatec
dublanaturăaexploatăriilemnului, de activitate cu obiectiv econom
naturatehnică a procesului de gospod
Stimularea achiziutiliză
performante de recoltare a lemnului redus asupra mediului
Extinderea tehnologiilor de recoltare a lemnului, performante sub raport tehnic, ecologic şi economic
Exploatarealemnuluipoate fi privită ca o activitatepurextractiv
npădurilenaturale, sau ca o
ncadrulprocesuluisilvicultural de gospodărire a pădurilor, suprapus
etapei de creare a condiţiilor derealizare a uneinoip
iirecoltarealemnuluipoatesă determine, atuncicând nu
tor, modificărisubstanţialeînecosistemeleforestiere,modific
pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de
exploataretrebuiedeciadaptatestructuriipăduriişitrebuiesă
ririidurabileaacesteia.Nivelulcunoştinţelorteoretice
ispecializare precumşidotareatehnicăactuală sunt elementeleprincipale
nactivitatea de exploatare apădurilor, pot conduce la apariţiaunorcantit
lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte
se stabileascătehnologiaoptimă de execuţie a lucr
nvaloare aîntregiimaselemnoaseşisă
iileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a
ie de tehnologiaaplicată, sistema de maşiniutilizat
icantitatea de masălemnoasăcolectată din p
iitehnologicetrebuierespectatecâteva principii de baz
riilemnului, de activitate cu obiectiv economic, pe deoparte
a procesului de gospodărire a pădurilor, pe de alt
Stimularea achiziției și utilizării de tehnologii
performante de recoltare a lemnului și cu impact redus asupra mediului
Limitarea utilizătehnologiilor agresive fa
mediu
oltare a lemnului, performante sub raport
ca o activitatepurextractivă, aşa cum
durilenaturale, sau ca o
durilor, suprapusă temporal
iilor derealizare a uneinoipăduri.
determine, atuncicând nu
necosistemeleforestiere,modificări care
pot dereglaechilibrul ecologic local. Tehnologiile de
se
elorteoreticeşi practice,
sunt elementeleprincipale
iaunorcantităţiimportante de
lemn de micidimensiuninevalorificate, înmarealorparte. Înacest context se impune ca înainte
ie a lucrărilor de
se
iileadoptate.Majoritateapierderiloraparîntimpulprocesului de colectare a
iniutilizatăşicondiţiile din
din pădure.La
teva principii de bazăcare decurg din
ic, pe deoparteşi de
durilor, pe de altăparte. Pe
Limitarea utilizării tehnologiilor agresive fața de
lângăprincipiileinteracţiuniidintresilvicultur
eficienţeieconomice a lucr
exploataretrebuieavutînvedere
11. Creșterea contribu
Susținerea silviculturii se
in general, adoptata recent cu scopul
dezvoltăriipădurilorîn Uniunea Europeana. Aceasta strategie pune
pădurilor in termeni ecologici, economici
Aceste măsuri acoperă următoarele m
economice, ecologice și sociale;
transformărilorși comercializă
ca materie prima;promovarea de noi
de asociații ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii
Creșterea contribu
Implicarea comunit
iuniidintresilviculturăşiexploatare, cel al protec
eieconomice a lucrărilor de
nvedereşiprincipiulvalorificăriioptime amaseilemnoase.
terea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea rural
silviculturii se înscrie in strategia referitoare la tot ceea ce tine de forestier
in general, adoptata recent cu scopul asigurăriiprotecției, gestionarii durabile
n Uniunea Europeana. Aceasta strategie pune în valoare rolul
in termeni ecologici, economici și sociali, altfel zis asigura multifunc
toarele măsuri:investițiiîn păduriîn vederea amelior
i sociale;investiții destinate ameliorăriiși raționaliz
comercializării produselor silvicole;investiții legate de utilizare
ca materie prima;promovarea de noi debușee si comercializarea produselor silvicole;crearea
ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii
șterea contribuției sectorului forestier la dezvoltarea rural
Implicarea comunităților locale în procesele decizionale de gestionare și protecție a pădurilor
iexploatare, cel al protecţieimediuluişi al
rilor de
riioptime amaseilemnoase.
iei sectorului forestier la dezvoltarea rurală
in strategia referitoare la tot ceea ce tine de forestier
, gestionarii durabile și
n valoare rolul esențial al
multifuncționalitatea lor.
ameliorării valorilor
ționalizării recoltelor,
legate de utilizarea lemnului
si comercializarea produselor silvicole;crearea
ale silvicultorilor cu scopul de a ajuta membri acestora in ameliorarea gestionarii
iei sectorului forestier la dezvoltarea rurală
ilor locale în procesele decizionale de
pădurilor;reconstituirea poten
naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;
si ameliorarea stabilității ecologice a
protecție ale interesului public
III. Creșterea competitivit
1. Creșterea ponderii volumului de lemn valorif
potențialului de producție silvic aflat în pericol prin catastrofe
naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;
ecologice a pădurilor in zonele care joaca în aceasta
ale interesului public și întreținerea celor căzute prada focului, prin masuri agricole.
terea competitivității și a sustenabilității industriilor forestiere, a bioenergiei și bioeconomiei în ansamblul ei
terea ponderii volumului de lemn valorificat în sortimente
n pericol prin catastrofe
naturale si prin foc, punerea in aplicare a unor instrumente de prevenire a acestora;menținerea
n aceasta privință rolul de
zute prada focului, prin masuri agricole.
ii industriilor forestiere, a i bioeconomiei în ansamblul ei
Principiul fundamental al valorific
valorificaresuperioară a maseilemnoasepus
Înacestsensplanificareadestina
a borderouluimaseilemnoasepusă
Principiul fundamental al valorificăriimaseilemnoaseestereprezentat de
ă a maseilemnoasepus
Înacestsensplanificareadestinațieimaseilemnoase se face pornind de la structura de sortimente
borderouluimaseilemnoasepusăînvaloare.
Sistem centralizat de
informare publică privind
vanzarea lemnului sau înființarea
Bursei lemnului
Stimularea valorificării
în produs finit al
lemnului
Promovarea unor proceduri simplificate și
stimularea prestărilor de
servicii de exploatare a
lemnului
Promovarea asocierii
proprietarilor de păduri în vederea
valorificării superioare a
lemnului – dialog între proprietari și industrie la nivel local, regional și
național
riimaseilemnoaseestereprezentat de
a maseilemnoasepusăînvaloare.
ieimaseilemnoase se face pornind de la structura de sortimente
Valorificareamaseilemnoase se
realizeazăurmărinddouăobiectivemajore
lemnpentruindustria de prelucrare a lemnului
construcțiicomunităților locale din raza de competen
Astfelpornind de la posibilitatea
secundareșiigienă) prevăzută
căruisuprafațăesteadministrată
agențieconomicișinevoi locale (popula
Aceastăpropunere se trimitespreanaliz
înproprietate fond forestieradministrat de regie, pân
producțieurmător.Dupăaprobareaacesteidestina
masălemnoasă pe piciorpentruproduc
Învedereauneivalorifică
masălemnoasăvalorificatcătrepopula
conținmultlemn de foc, iarcelvalorificatc
produseprincipaleșirărituri cu con
Din rațiuni de ordin social, pre
nivelulpopulației sunt aprobate de c
celorvalorificatecătreagențieconomici
Vânzareamaseilemnoasec
piciorprinorganizarea de licita
preselecțieîncondițiilelegislațieiaferente.Un procent de 10
recoltat face obiectulunorcontracte de servicii de exploat
firmeatestatepentrulucrări de exploat
masălemnoasă se valorifică
licitațiipentruloturileprovenite din acestepartizi.
Modalitatea de valorificare a maseilemnoase
estevalorificarea cu firul din partizi ai c
titulariicantoanelorsilvicearondateregiei.Aceast
însprijinulpopulației locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materi
Valorificareamaseilemnoase se
ăobiectivemajoreșianumefurnizarea de sortimentevaloroase de
lemnpentruindustria de prelucrare a lemnuluișifurnizarea de lemn de focș
ăților locale din raza de competență a regiei.
Astfelpornind de la posibilitatea anuală de recoltat pe tipuri de produse (principale,
ăzută de amenajamentelesivice, se propunefiecă
administrată de regiedestinațiamaseilemnoase pe celedouă
inevoi locale (populație).
propunere se trimitespreanalizășiaprobarefiecăruiConsiliu Local care are
înproprietate fond forestieradministrat de regie, până la finalulanuluipentruanul de
ăaprobareaacesteidestinații regia poateorganizalicita
pe piciorpentruproducțiaanuluiurmător.
Învedereauneivalorificărisuperioare a maseilemnoasevolumul de
ătrepopulațieprovineîn principal din tăierile de igien
inmultlemn de foc, iarcelvalorificatcătreagențieconomiciprovine din t
ărituri cu conținutmajoritar de lemn de rășinoase.
iuni de ordin social, prețurilesortimentelor de lemn care se valorific
iei sunt aprobate de cătreconsiliul de administrație la un nivel inferior
țieconomiciținândcont de particularitățilesociale ale zonei.
Vânzareamaseilemnoasecătreagențieconomici se face în principal pe
piciorprinorganizarea de licitațiipublicedeschise cu
iilelegislațieiaferente.Un procent de 10 – 15 % din volumulanual de
recoltat face obiectulunorcontracte de servicii de exploatăriforestiereîncheiate cu
ări de exploatăriforestiere, cazîn care sortimenteleindustriale de
se valorifică la drum auto cătreagențieconomiciprinorganizarea de
iipentruloturileprovenite din acestepartizi.
Modalitatea de valorificare a maseilemnoase cu destina
estevalorificarea cu firul din partizi ai cărorgestionari sunt
titulariicantoanelorsilvicearondateregiei.Aceastămodalitate de valorificare se face
iei locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materi
Valorificareamaseilemnoase se
ianumefurnizarea de sortimentevaloroase de
ifurnizarea de lemn de focșipentru diverse
de recoltat pe tipuri de produse (principale,
de amenajamentelesivice, se propunefiecăruiproprietar a
iamaseilemnoase pe celedouămaricategorii –
ruiConsiliu Local care are
alulanuluipentruanul de
ii regia poateorganizalicitațiile de
risuperioare a maseilemnoasevolumul de
ierile de igienășirărituri care
ieconomiciprovine din tăieri de
entelor de lemn care se valorifică la
ție la un nivel inferior
ilesociale ale zonei.
e face în principal pe
iipublicedeschise cu
15 % din volumulanual de
ăriforestiereîncheiate cu
riforestiere, cazîn care sortimenteleindustriale de
ieconomiciprinorganizarea de
cu destinațianevoi locale
ărorgestionari sunt
modalitate de valorificare se face
iei locale cu veniturimiciîntrucâtcosturile de extragere a materialuluilemnos
sunt maireduseși implicit valoareafinal
de trai a populației locale sărace din zonelelimitrofeariei de competen
de valorificare cu firul se elimin
auto.Valorificarecătreagențieconomici a maseilemnoase pe
piciorprinlicitațiiesteceamaifrecvent
avândînvederecondițiile de exploatarerelativdificile din zona
administratăesteconsideratăceama
încondițiileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.
Stabilireaprețurilor de pornire la licita
sortimentațiaprezentăînfiecare A
rezultateleobținute la licitațiileanterioareorganizate de regie precum
fond forestier.Propunerile de pre
supuseanalizeișiaprobării de că
piciorcătreagențieconomiciimplic
care masa lemnoasă s-arvalorifica la drum auto.Totodat
de sprijinaagențiloreconomicilocali care înmajoritatecovâr
activitatedoarexploatareașivalorificarealemnului
acestuia.
Înceeacepriveștetehnologiile de exploatare, princaietele de
sarciniaferentelicitațiilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de
exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a
cursurilor de apăpermanente, a semin
facobiectulexploatării.
Înacestsens se adopt
presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca
scos – apropiat se vorpromova pe câtposibilinstala
materialullemnosprinpurtare.De as
exploatareaspectele legate de calificareapersonaluluiagen
de tehnici de recoltare a maseilemnoase care s
dotareașipurtareaechipamentelor de protec
i implicit valoareafinală a lemnuluiestemaimică.Pe măsuracre
ărace din zonelelimitrofeariei de competență a regiei, modalitatea
de valorificare cu firul se eliminăși se trece la valorificare din depozitesau la drum
țieconomici a maseilemnoase pe
iiesteceamaifrecventămodalitate de valorificaredeoarece,
țiile de exploatarerelativdificile din zona
ăceamaieficientă din punct de vedere economic, mai ales
iileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.
țurilor de pornire la licitațiile de masălemnoasă se face înconcordon
ăînfiecare APV, ținândcont de evoluțiaprețurilor din pia
țiileanterioareorganizate de regie precum și de alț
fond forestier.Propunerile de prețuri de pornirepentrufiecarepartid
i de cătreConsiliul de Administrație.De asemeneavalorificarea pe
ieconomiciimplicăcosturimaireduse de administrarecomparativ cu variantaîn
arvalorifica la drum auto.Totodatăvalorificarea pe picioreste o form
iloreconomicilocali care înmajoritatecovârșitoare au ca domeniu de
șivalorificarealemnuluiși nu au facilități de prelucrareprimar
ștetehnologiile de exploatare, princaietele de
iilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de
exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a
ăpermanente, a semințișuluivalorificabilșiaarborilor care nu
Înacestsens se adoptătehnologiile care
presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca
apropiat se vorpromova pe câtposibilinstalațiile cu cablușiutilajele care scot
materialullemnosprinpurtare.De asemenea se urmărescînteren cu ocaziacontroalelor de
exploatareaspectele legate de calificareapersonaluluiagențiloreconomici, precum
de tehnici de recoltare a maseilemnoase care săasigureriscuriminime de accidente de munc
ipamentelor de protecție a munciispecifice.
ă ăsuracreșteriinivelului
ță a regiei, modalitatea
ficare din depozitesau la drum
ieconomici a maseilemnoase pe
modalitate de valorificaredeoarece,
iile de exploatarerelativdificile din zona
din punct de vedere economic, mai ales
iileuneicererirelativmari de lemn pe piciorcomparativ cu lemnul la drum auto.
ă se face înconcordonță cu
țurilor din piațalemnului, de
și de alțiadministratori de
uri de pornirepentrufiecarepartidă sunt
ie.De asemeneavalorificarea pe
costurimaireduse de administrarecomparativ cu variantaîn
valorificarea pe picioreste o formă
itoare au ca domeniu de
ăți de prelucrareprimară a
tetehnologiile de exploatare, princaietele de
iilorpentruvalorificareamaseilemnoase pe picior, se propuntehnologii de
exploatare cu impact redusasupramediului, având ca obiectiv principal protejareasolului, a
șiaarborilor care nu
tehnologiile care
presupuncolectareamaseilemnoaseînsortimentesaumultiplii de sortimenteiar ca șimijloace de
șiutilajele care scot
înteren cu ocaziacontroalelor de
iloreconomici, precum șicele legate
asigureriscuriminime de accidente de muncă,
2. Diversificarea categoriilor de biomasenergie
România are la dispoziţ
segment. Cu to
auzitdespreinvestiţiilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, îns
întotdeauna amştiut cu exactitatecevizeaz
finanţărieuropenepentruacest sector.
Biomasaeste un termen generic, înaceast
care pot fi folositedreptcombustibilpentrucentralele de cogenerare.
de „cogenerare” defineş
energieitermice, câtşi a energieielectrice.Instala
dezvoltareremarcabilăînultimii 20 de ani, în special datorit
fluctuaţiilepreţurilorpetrolului, precum
reduce emisiile de gaze cu efect de ser
Biomasă.Biomasaesteparteabiodegradabil
agricultură, inclusiv a substan
șiparteabiodegradabilă a deșeurilorindustriale
Sursele sunt nenumărate: pe terenurile agricole r
energetice, există deșeuri lemnoase în p
de deşeuri lemnoase provenită
biomasă nu reprezintă doar o resurs
semnificativă pentru dezvoltarea rural
valorificabilă pe tot parcursul anului, iar energia provenit
lângă avantajele de natură energetic
mediului, asigurându-se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantit
semnificative de energie curată
de locuri de muncă ”verzi” la nivel local pentru colectare, pr
utilizabile.
Diversificarea categoriilor de biomasă lemnoasă utilizabile la producerea de
România are la dispoziţiefondurieuropene de 73,37 milioane de euro pentruacest
Cu toţii am
iilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, îns
tiut cu exactitatecevizeazăacesteaşi cum am puteasă
rieuropenepentruacest sector.
Biomasaeste un termen generic, înaceastăcategoriefiindincluse diverse materialebiologice
care pot fi folositedreptcombustibilpentrucentralele de cogenerare. Înacelaş
eşteproducereaconcomitentă, cu aceeaşiinstala
şi a energieielectrice.Instalaţiile de cogenerare au cunoscut o
ăînultimii 20 de ani, în special datorităcrizelorenergetice determinate de
orpetrolului, precum şi ca urmare a încercărilorîntreprinse de autorit
reduce emisiile de gaze cu efect de seră, conform AsociaţieiEuropene a Industriei de
.Biomasaesteparteabiodegradabilă a produselor, deșeurilorș
, inclusiv a substanțelorvegetaleșianimale, silviculturășiindustriileconexe, precum
ă șeurilorindustrialeși urbane.
ărate: pe terenurile agricole rămase în paragină se pot planta plante
șeuri lemnoase în păduri şi în albiile pârâurilor, şi o cantitate important
euri lemnoase provenită din industria lemnului şi din zona urbană
ă doar o resursă de energie regenerabilă ci ş
pentru dezvoltarea rurală durabilă.Biomasa este o surs
pe tot parcursul anului, iar energia provenită este disponibilă
ă energetică, reprezinta beneficii şi din punct de vedere al prote
se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantit
semnificative de energie curată. Sectorul biomasei lemnoase oferă posibilită
”verzi” la nivel local pentru colectare, preparare şi livrare de materiale
utilizabile la producerea de
iefondurieuropene de 73,37 milioane de euro pentruacest
ii am
iilerealizateînproducereaenergieiregenerabilefolosindbiomasa, însă nu
i cum am puteasăbeneficiem de
categoriefiindincluse diverse materialebiologice
Înacelaşitimp, conceptul
, cu aceeaşiinstalaţie, atâta
iile de cogenerare au cunoscut o
crizelorenergetice determinate de
rilorîntreprinse de autorităţi de a
ieiEuropene a Industriei de
șeurilorșireziduurilor din
ășiindustriileconexe, precum
ă se pot planta plante
şi o cantitate importantă
i din zona urbană.Producerea de
ă ci şi o oportunitate
.Biomasa este o sursă de materie
este disponibilă permanent. Pe
i din punct de vedere al protecţiei
se o igienizare a teritoriilor, concomitent cu producerea unei cantităţi
ă posibilități pentru crearea
şi livrare de materiale
Adoptarea unei politici sectoriale
sub aspectul prețului și
subvenționarii pentru valorificarea
lemnului mărunt rezultat din lucrari
de îngrijire și conducere a arboretelor
Dezvoltarea unei piețe a biomasei
lemnoase cu referire specială la
valorificarea lemnului mărunt
Evaluarea potențialului și a posibilitatilor de
valorificare eficientă a lemnului
mărunt și de valoare redusă în
vederea producerii energiei termice
suportului pentru
dezvoltare privind
energie termic
resurse forestiere
asigurarea lemnului
Stimularea diversificarii
surselor de încălzire a locuințelor populației și
creșterea eficienței energetice
Asigurarea suportului pentru
cercetare -dezvoltare privind
producerea de energie termică și combustibili din
resurse forestiere
Evaluarea și asigurarea lemnului
de foc pentru încălzirea locuințelor populatiei
Conform datelorComisieiEuropene, bioenergia ofer
energia produsă din surse regenerabile, la nivel mondial,
creşterea cererii de energie care se
care sistemele de biomasă sunt gestionate în mod corespunz
îndeplini cerința de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a
reprezentataproape 70% din consumul de energie din surseregenerabile
consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale
ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabil
ţărilemembrearatăcăbiomasaasigur
pondere o deţinehidroenergia (46%), urmat
energiasolară (9%) şienergiegeotermal
Înţări precum Estonia, Letonia, Finlanda
ridicat din consumul de energie, de peste 25%.Speciali
domeniulenergieispuscăbiomasa, care reprezint
energieutilizate pe plan mondial, nu contribuie la cre
înatmosferă, contribuieînsă, pe de alt
nu produce niciploiacide, datorit
înstructuracombustibililorfosili.
(ARBIO), chiardacăRomânia produce 200 de milioane de tone de de
biomasaşibiogazuldeţin o cot
energieprodusînţaranoastră.Chiardac
profitabilă, o mare problem
costurileridicatenecesarepentrumontarea
cogenerareînbiomasă.
Conform datelorComisieiEuropene, bioenergia oferă deja cea mai mare parte din
din surse regenerabile, la nivel mondial, şi are potenţialul de a r
terea cererii de energie care se va înregistra în secolul următor. În acela
ă sunt gestionate în mod corespunzător, bioenergia va contribui la a
a de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a
aproape 70% din consumul de energie din surseregenerabileş
consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale
ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabilăutilizate de
biomasaasigură 18% din consumul de energieregenerabil
inehidroenergia (46%), urmată de energiaeoliană (26%), biomas
şienergiegeotermală (1%).
ri precum Estonia, Letonia, FinlandaşiSuediabioenergia are un procentextrem de
n consumul de energie, de peste 25%.Speciali
ăbiomasa, care reprezintăaproximativ 15% din surseleprimare de
energieutilizate pe plan mondial, nu contribuie la creștereaconcentrației de dioxid de carbon
ă, pe de altăparte, la reducereaefectului de seră. În plus, bioenergia
nu produce niciploiacide, datorităunuiconținut de sulfmairedusdecâtcel existent
înstructuracombustibililorfosili. conform datelorAsociaţieiRomâne a Biomasei
ăRomânia produce 200 de milioane de tone de de
ţin o cotă de doar 0,62% din totalul de
ă.Chiardacăproducereaenergieifolosindbiomasaesteextrem de
o mare problemă o reprezint
ridicatenecesarepentrumontareaşipunereaînfuncţiune a uneiinstala
deja cea mai mare parte din
ţialul de a răspunde la
tor. În același timp, în cazul în
tor, bioenergia va contribui la a
a de reducere a emisiilor de carbon.Astfel, înultimii ani, bioenergia a
aproape 70% din consumul de energie din surseregenerabileşiînjur de 15% din
consumul total de energie, la nivelmondial. Ultimele date ale
ComisieiEuropeneprivindsursele de energieregenerabilăutilizate de
e energieregenerabilă. Ceamai mare
ă (26%), biomasă (18%),
iSuediabioenergia are un procentextrem de
n consumul de energie, de peste 25%.Specialiştii din
aproximativ 15% din surseleprimare de
ției de dioxid de carbon
ă. În plus, bioenergia
inut de sulfmairedusdecâtcel existent
ieiRomâne a BiomaseişiBiogazului
România produce 200 de milioane de tone de deşeuri pe an,
de doar 0,62% din totalul de
producereaenergieifolosindbiomasaesteextrem de
o reprezintă
iune a uneiinstalaţii de
3. Sprijinirea dotării cu tehnicprimară
Stabilirea de mseparate în cadrul Programului Na
de Dezvoltare Rural
Facilitarea accesului la finanțări europene
nerambursabile pentru achiziția de utilaje de
exploatare și prelucrare prietenoase fața de mediu
ării cu tehnică modernă a unitaților de exploatare
Sprijinirea inițiativelor locale de prelucrare și
industrializare a lemnului
Stabilirea de măsuri și submăsuri separate în cadrul Programului Național
de Dezvoltare Rurală pentru sectorul forestier
Facilitarea accesului la țări europene
nerambursabile pentru ția de utilaje de
și prelucrare prietenoase fața de mediu
ilor de exploatare și procesare
industrializare a lemnului
4. Informații permanente despre pia
Exploatarea forestieră
prezintă potențialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabil
exemplu, utilizarea limitată a biocidelor, respectarea biodiversit
etc.) este esențială pentru disponibilitatea
produselor din lemn durabile.
Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabil
atunci când criteriile de evaluare ale acestora includ conformitatea legal
de-a lungul lanțului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalit
produselor din lemn. În Europa, cele dou
includ conformitatea legală a opera
Respectarea legalității, de
impactul exploatării forestiere asupra mediului. Exploatarea forestier
infracțiune gravă care poate avea consecin
amenințând biodiversitatea, contribuind la defri
creșterea emisiilor de gaze cu efect de ser
pădurilor, periclitând drepturile popula
guvernele și, prin urmare, societatea de venituri
mondiale și europene.
De ceva timp, numero
achiziții pentru a garanta legalitatea lemnului intrat în lan
rămâne însă o provocare pentru comercian
Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe
provine din pădurile europene. Aceste p
mod durabil3, iar în cele mai multe regiuni suprafa
60% din creșterea netă anuală este t
ii permanente despre piața lemnului
Exploatarea forestieră este sursa principală pentru întreaga cantitate de lemn
ialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabil
ă a biocidelor, respectarea biodiversității, capacitate
pentru disponibilitatea și accesibilitatea pe termen lung a lemnului
produselor din lemn durabile.
Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabil
aluare ale acestora includ conformitatea legală ș
ului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalit
produselor din lemn. În Europa, cele două scheme cel mai frecvent utilizate (FSC1
ă a operațiunilor forestiere ca o cerință de bază.
ții, deși diferită de durabilitate, are o legă
rii forestiere asupra mediului. Exploatarea forestieră
care poate avea consecințe ecologice, sociale și economice serioase,
ând biodiversitatea, contribuind la defrișări, accelerând schimbă
terea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și reducând rezervoarele de carbo
durilor, periclitând drepturile populațiilor dependente de existența pă
i, prin urmare, societatea de venituri și creând o concurență neloial
De ceva timp, numeroși comercianți cu amănuntul au urmat strategii responsabile de
ii pentru a garanta legalitatea lemnului intrat în lanțurile lor de aprovizionare. Aceasta
o provocare pentru comercianții cu amănuntul.
Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe
durile europene. Aceste păduri sunt într-o foarte mare mă
mod durabil3, iar în cele mai multe regiuni suprafața lor crește4. Mai mult, doar pu
ă anuală este tăiată.
pentru întreaga cantitate de lemn și
ialul unei amprente semnificative asupra mediului. Silvicultura durabilă (de
ții, capacitatea de regenerare
i accesibilitatea pe termen lung a lemnului și a
Schemele de certificare independente pot atesta gestionarea durabilă a pădurilor și,
și sunt monitorizate
ului de aprovizionare, acestea pot fi utilizate drept indicator al legalității
scheme cel mai frecvent utilizate (FSC1 și PEFC2)
de durabilitate, are o legătură puternică cu
rii forestiere asupra mediului. Exploatarea forestieră ilegală este o
și economice serioase,
ri, accelerând schimbările climatice prin
i reducând rezervoarele de carbon ale
ța pădurilor, privând
ță neloială pe piețele
ul au urmat strategii responsabile de
urile lor de aprovizionare. Aceasta
Aproximativ 90% din lemnul din produsele din lemn vândute pe piața europeană
o foarte mare măsură gestionate în
te4. Mai mult, doar puțin peste
Problemele principale cu care se confrunt
apar atunci când lemnul provine din regiuni unde legisla
corespunzător. În acest caz, este dificil
distribuție a bunurilor prelucrate din lemn poate fi complex în func
care le include și de extinderea sa geografic
transport al lemnului din sectorul forestier nu prezint
fost abordate în documentul tematic al Forumului comer
sistemelor de distribuție”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe
distanțe lungi înainte de a ajunge
asupra mediului poate fi crescut. (În unele cazuri îns
exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în
apropiere). Mai mult, complexitatea lan
provocări referitoare la trasabilitate, care pot fi agravate de corup
în țările cu un control insuficient. În plus fa
tehnologice contribuie parțial la rezolvarea problemei trasabilit
urmare, punerea în aplicare) difer
Piața lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu ex
cantitative și nu are o legislație specific
Ca urmare a Planului de ac
domeniul forestier, guvernanța ș
acorduri de parteneriat voluntar (APV) cu un num
lemn. Odată convenit, un APV stabile
măsuri cu caracter juridic obligatoriu de c
lemn ilegal. În cadrul acestor APV, exist
faptul că doar lemnul tăiat legal este exportat sub licen
regulament adoptat în decemb
octombrie 2008, Comisia European
măsurile voluntare în cadrul Planului de ac
de comercializare în UE a lemnului t
introduc pe piață lemn și produse din lemn” solicit
utilizarea de sisteme de precau
incipale cu care se confruntă comercianții cu amănuntul
apar atunci când lemnul provine din regiuni unde legislația și controalele nu sunt aplicate
tor. În acest caz, este dificilă garantarea provenienței legale a lemnului
ie a bunurilor prelucrate din lemn poate fi complex în funcție de num
i de extinderea sa geografică. Cu toate acestea, etapele de produc
transport al lemnului din sectorul forestier nu prezintă particularități importante care s
fost abordate în documentul tematic al Forumului comerțului cu amănuntul, „Optimizarea
ție”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe
e lungi înainte de a ajunge la unitățile comercianților cu amănuntul, impactul negativ
asupra mediului poate fi crescut. (În unele cazuri însă, acest lucru nu poate fi evitat, de
exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în
mult, complexitatea lanțului de aprovizionare înseamnă
ri referitoare la trasabilitate, care pot fi agravate de corupția din lanț
rile cu un control insuficient. În plus față de certificarea de că
țial la rezolvarea problemei trasabilității, dar investi
urmare, punerea în aplicare) diferă în funcție de regiune și de valoarea lemnului.
a lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu ex
i nu are o legislație specifică sectorului în afară de controalele fitosanitare.
Ca urmare a Planului de acțiune pentru anul 2003 privind aplicarea legisla
ța și schimburile comerciale (FLEGT), UE negociaz
acorduri de parteneriat voluntar (APV) cu un număr de țări producătoare ș
convenit, un APV stabilește faptul că se vor aplica angajamente
suri cu caracter juridic obligatoriu de către ambele părți în vederea stopă
lemn ilegal. În cadrul acestor APV, există un sistem de asigurare a legalită
ăiat legal este exportat sub licență în UE din ță
regulament adoptat în decembrie 2005 controlează intrarea acestui tip de lemn în UE. În
octombrie 2008, Comisia Europeană a propus un regulament9 cu scopul de a consolida
surile voluntare în cadrul Planului de acțiune FLEGT prin reducerea la minimum a riscului
n UE a lemnului tăiat ilegal. Propunerea „Obligațiile operatorilor care
și produse din lemn” solicită operatorilor să ia măsuri concrete precum
utilizarea de sisteme de precauție (duedilligence) care să le permită stabilirea legalit
ănuntul și alți operatori
i controalele nu sunt aplicate
ei legale a lemnului.Lanțul de
ție de numărul de etape pe
. Cu toate acestea, etapele de producție și de
ți importante care să nu fi
ănuntul, „Optimizarea
ie”. În orice caz, în cazul în care bunurile din lemn sunt transportate pe
ănuntul, impactul negativ
, acest lucru nu poate fi evitat, de
exemplu, atunci când speciile de lemn, calitatea sau dimensiunile nu sunt disponibile în
ului de aprovizionare înseamnă, de asemenea,
ția din lanțul de distribuție
de certificarea de către terți, soluțiile
ății, dar investițiile (și, prin
i de valoarea lemnului.
a lemnului din UE are taxe de import mici sau egale cu zero, nu există restricții
de controalele fitosanitare.
iune pentru anul 2003 privind aplicarea legislației în
, UE negociază o serie de
ătoare și exportatoare de
se vor aplica angajamente și se vor lua
i în vederea stopării comerțului cu
un sistem de asigurare a legalității pentru a garanta
în UE din țările APV. Un
intrarea acestui tip de lemn în UE. În
a propus un regulament9 cu scopul de a consolida
iune FLEGT prin reducerea la minimum a riscului
țiile operatorilor care
ă ăsuri concrete precum
ă stabilirea legalității
produselor. Câteva puncte sunt înc
adoptat oficial la sfârșitul anului 2010.
Cu privire la reciclare, Directiva UE privind de
trepte a opțiunilor de gestionare a de
momentul elaborării politicilor lor na
deșeurilor, reutilizarea și reciclarea sunt etape cheie.
Deși lemnul solid nu se încadreaz
ce hârtia face de mult timp parte din domeniul de aplicare), este analizat
acestuia. În timp ce directiva prevede c
măsurile necesare creșterii gradului de reutilizare
din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a dep
mult această țintă.
Reciclarea ambalajelor este reglementat
deșeurile de ambalaje, care stabile
recuperare și stabilește ținte de reciclare specifice pentru lemn la 15%
piața internă
proprietari de păduri
produselor. Câteva puncte sunt încă deschise discuțiilor. Se așteaptă ca regulamentul s
șitul anului 2010.
Cu privire la reciclare, Directiva UE privind deșeurile stabilește o ierarhie cu cinci
are a deșeurilor care trebuie aplicată de către statele membre în
rii politicilor lor naționale privind deșeurile. Prevenirea gener
și reciclarea sunt etape cheie.
i lemnul solid nu se încadrează încă în domeniul de aplicare a directivei (în timp
ce hârtia face de mult timp parte din domeniul de aplicare), este analizată posibila includere a
acestuia. În timp ce directiva prevede că, până în 2020, statele membre trebuie s
șterii gradului de reutilizare și de reciclare la un minim global de 50%
din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a dep
Reciclarea ambalajelor este reglementată separat în Directiva priv
eurile de ambalaje, care stabilește opțiunile de reutilizare, reciclare ș
ș ținte de reciclare specifice pentru lemn la 15% și pentru hârtie la 60%.
• Furnizarea de către autoritatea publica centrală care răspunde de silvicultură a unor informații publice privind piața internă și externă a lemnului
• Furnizarea de informații din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură adresate direct proprietarilor de păduri
ă ca regulamentul să fie
ște o ierarhie cu cinci
ă ătre statele membre în
eurile. Prevenirea generării
domeniul de aplicare a directivei (în timp
ă posibila includere a
în 2020, statele membre trebuie să adopte toate
i de reciclare la un minim global de 50%
din greutate, un sistem voluntar de recuperare a hârtiei elaborat de industrie a depăși deja cu
separat în Directiva privind ambalajele și
iunile de reutilizare, reciclare și alte opțiuni de
și pentru hârtie la 60%.
Furnizarea de către autoritatea publica centrală care răspunde de silvicultură a unor informații publice privind piața internă și externă a lemnului
Furnizarea de informații din partea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură adresate direct
IV. Dezvoltarea unui sistem eficient de
1. Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier
Dezvoltarea unui sistem eficient de conștientizare și comunicare public
Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier
i comunicare publică
Realizarea unor politici de comunicare în domeniul forestier
2. Formarea personalului silvic în vederea unei comunicsocietatea
Realizarea unor programe de
educație forestierformală și informal
precum șprograme adresate
celor mici
Participarea proprietarilor
administratorilor de păduri, alde administratorii și custozii ariilor
protejate din fondul forestier, în
proiecte care au ca scop protejarea biodiversit
Formarea personalului silvic în vederea unei comunică
politici de comunicare în domeniul forestier
Campanie de conștientizare
publică
colabor
forestier implica
Dezvoltarea unei rețele de comunicare
intersectorială în interiorul
domeniului forestier
Realizarea unor programe de ție forestieră ă și informală,
precum și a unor programe adresate
celor mici
Participarea proprietarilor și
administratorilor ăduri, alături
de administratorii și custozii ariilor
protejate din fondul forestier, în
proiecte care au ca scop protejarea biodiversității
Formarea personalului silvic în vederea unei comunicări adecvate cu
Dezvoltarea colaborării cu actorii externi domeniului
forestier implicați în domeniu
Realizarea unei platforme de informare și
comunicare cu societatea privind sectorul forestier
Consolidarea bazei de cuno
bine problemele complexe de mediu
Cartografierea și evaluarea stă
necesită informații mai bune în domeniul forestier l
relevanți vor fi armonizați la nivelul UE, pe baza cooper
datelor internaționale, paneuropene
problemelor din UE. Programele UE prec
resurselor necesare.
3. Promovarea unei percep
Programe de formare în domeniul comunic
Dezvoltarea capacit
Motivarea continua a resursei umane, pentru men
Consolidarea bazei de cunoștințe privind pădurile este necesară pentru a în
bine problemele complexe de mediu și sociale cu care se confruntă sectorul forestier.
i evaluarea stării ecosistemelor forestiere și a serviciilor oferite de acestea
ii mai bune în domeniul forestier la nivelul UE. Variabilele
ți la nivelul UE, pe baza cooperării între sistemele de achizi
ionale, paneuropene și naționale și pe baza unei analize detaliate a
problemelor din UE. Programele UE precum LIFE + ar putea contribui la mobilizarea
Promovarea unei percepții publice reale asupra domeniului forestier
Programe de formare în domeniul comunicării adresate personalului silvic
Dezvoltarea capacităţiilor de actualizare a informaţdomeniu
Motivarea continua a resursei umane, pentru menținerea experienacumulate la nivelul sectorului forestier
pentru a înțelege mai
i sociale cu care se confruntă sectorul forestier.
i a serviciilor oferite de acestea
a nivelul UE. Variabilele și parametrii
rii între sistemele de achiziție a
i pe baza unei analize detaliate a
um LIFE + ar putea contribui la mobilizarea
ii publice reale asupra domeniului forestier
Programe de formare în domeniul comunicării
iilor de actualizare a informaţiilor în
ținerea experienței
Comunicarea reprezintă
general, nu este conștient de importan
moduri în care sectorul forestier contribuie la economia ecologic
4. Dezvoltarea unor programe de con
V. Creșterea capacitsilvicultură pentru asigurarea unei gestionari durabile a p
Identificarea grupurilor ț
a canalelor de comunicare
PROMOVARE
Promovarea în revistele și materialele de specialitate a unor secțiuni explicitate, dedicate publicului larg
EDUCA
Implicarea administratorilor fondului forestier și a celorlalți actori în domeniu în realizarea unor programe de educație ecologică adresate copiilor
Comunicarea reprezintă o problemă deosebită pentru acest sector, întrucât publicul, în
de importanța gestionării durabile a pădurilor sau de diferitele
moduri în care sectorul forestier contribuie la economia ecologică.
Dezvoltarea unor programe de conștientizare și educație ecologică adresate societ
terea capacității și calității cercetării-dezvoltării și învsilvicultură pentru asigurarea unei gestionari durabile a p
Identificarea grupurilor țintă și
a canalelor de comunicare
Elaborarea de materiale
adecvate pentru promovare
EDUCAȚIE
Implicarea administratorilor fondului forestier și a celorlalți actori în domeniu în realizarea unor programe de educație ecologică adresate copiilor
CONȘTIENTIZARE
Asigurarea transparenței decizionale a domeniului
pentru acest sector, întrucât publicul, în
ădurilor sau de diferitele
ă adresate societății
și învățământului în pentru asigurarea unei gestionari durabile a pădurilor
Comunicare proactivă și
creșterea vitezei de răspuns prin
comunicare reactivă în dialog
cu societatea
CONȘTIENTIZARE
Asigurarea transparenței decizionale a domeniului
1. Creșterea competitivităț
2. Susținerea procesului
Programele-cadru pentru cercetare
Sectorul forestier este mai bine reprezentat în cel de
în Orizont 2020, în conformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.
Obiectivul este de a consolida sustenabilitatea acestui sector
rurală prin gestionarea durabilă
stresului biotic și abiotic și de a dezvolta sisteme de produc
3. Creșterea capacit
CDI
CDI
Identificarea domeniiilor cu impact ecologic relație cu domeniile na
Sprijinirea creării de sisteme complexe de management forestier pentru asigurarea creșterii contribuprotecția mediului
terea competitivității unităților silvice din sectorul forestier prin transfer de cunoștințe/abilități¨
inerea procesului de specializare inteligentă în domeniul forestier
cadru pentru cercetare și dezvoltare ale UE sprijină sectorul forestier.
Sectorul forestier este mai bine reprezentat în cel de-al șaptelea program cadru de cercetare
nformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.
Obiectivul este de a consolida sustenabilitatea acestui sector și contribuț
prin gestionarea durabilă a pădurilor, de a ameliora capacitatea sectorului de a face fa
și de a dezvolta sisteme de producție și produse forestiere mai bune.
șterea capacității de cercetare-dezvoltare și învăță
• Facilitarea accesului unităţilor economice din sectorul forestier la finanțare în cercetare, dezvoltare
• Stimularea creşterii transferului de cunotehnologie între organizaţiile de cercetare dezvoltare în silvicultură şi unităţile economice din sectorul forestier
Identificarea domeniiilor cu impact ecologic și economic la nivel national în ie cu domeniile naționale prioritare de specializare inteligent
ării de sisteme complexe de management forestier pentru șterii contribuției sectorului forestier la dezvoltarea societatii
ilor silvice din sectorul forestier prin transfer de
în domeniul forestier
i dezvoltare ale UE sprijină sectorul forestier.
aptelea program cadru de cercetare și
nformitate cu Strategia în domeniul bioeconomiei pentru Europa.
i contribuția sa la economia
durilor, de a ameliora capacitatea sectorului de a face față
i produse forestiere mai bune.
ățământ
ăţilor economice din sectorul are în cercetare, dezvoltare și inovare
terii transferului de cunoştinţe şi iile de cercetare dezvoltare în
ile economice din sectorul forestier
i economic la nivel national în ionale prioritare de specializare inteligentă
rii de sisteme complexe de management forestier pentru iei sectorului forestier la dezvoltarea societatii și la
4. Adaptarea învăţământului preuniversitar sectorului forestier
ăţământului preuniversitar şi universitar de specialitate la cerin
Întărirea capacităţii de cooperare şi
parteneriat pe plan intern şi
internaţional şi atragerea de
surse de finanţare externe
Constituirea unei reţele
naționale de suprafeţe
experimentale de lungă durată,
destinată cercetarilor
interdisciplinare
Profesionalizarea
managementului cercetării -dezvoltării în
silvicultură prin adaptarea
planurilor de invatamant
Adoptarea de soluţii științifice
specifice problemelor legate
de dezvoltarea rurală, protecţia
mediului, coeziunea şi
mobilitatea socială
. Integrarea în baze de date la nivel național și
regional a informațiilor obținute din suprafeţele
experimentale de lungă durată
Utilizarea amenajamentel
or silvice la promovarea
soluțiilor tehnice innovative
obținute prin cercetare
Utilizarea eficientă a
patrimoniului experimental
forestier național
Promovarea de programe de
cercetare aplicativă care
să răspundă nevoilor și cerințelor
concrete ale societății
i universitar de specialitate la cerinţele
5. Creșterea contribuției cerceteuropean de cunoaștere în domeniul forestier
România a încheiat ciclul de politici publice 2007
dezvoltării şi inovării (CDI). În anul 2011 a fost realizat
un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu
Strategia națională de cercetare, dezvoltare
Dimensionarea specializă
specifice domeniului în raport
cu necesitățdomeniu
ției cercetării-dezvoltării silvice românești la sporirea stocului ștere în domeniul forestier
România a încheiat ciclul de politici publice 2007-2013 în domeniul cercet
rii (CDI). În anul 2011 a fost realizată o evaluare „mid
un studiu de impact în anul 2015. Noul ciclu a început în 2014 şi se întinde pân
de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020, denumit
învățământ
adaptarea curriculei
Armonizarea planurilor de
învățăcerin
gestionăa pă
Dimensionarea specializărilor
specifice domeniului în raport
cu necesitățile din domeniu
Creșterea contribuției cercetării-dezvoltării silvice românești la
sporirea stocului european de cunoaștere
în domeniul forestier
Intensificarea activităţilor de
cercetare –dezvoltare prin
stimularea colaborării şi participării la
reţele naţionale şi internaţionale
Creşterea vizibilităţii internaţionale prin
acţiuni de promovare şi publicitate privind
infrastructura, competitivitatea,
potenţialul ştiinţific şi resursa umană
ști la sporirea stocului
2013 în domeniul cercetării,
o evaluare „mid-term”, urmată de
şi se întinde până în 2020.
2020, denumită în continuare
Armonizarea planurilor de
învățământ cu cerințele
gestionării durabile a pădurilor
ției
ștere
Strategia CDI 2014-2020 (SNCDI 2020), sau, înc
şi un sumar al măsurilor recomandate pentru perioada amintit
Deciziile şiacţiunile descrise în continuare au la baz
strategice acumulate în intervalul 2007
perspectivelor de cercetare şi inovare în România. Toate acestea au fos
unui exerciţiu anticipativ, bazat pe colaborarea unui num
propunerilor de către operatorii interesa
“online” cu comunitatea CDI.
Elaborarea acestui docum
Europa 20201, în mod particular al ini
instrument de implementare –
coeziune.
Strategia CDI 2014-2020 vizeaz
• Priorităţile de specializare inteligent
domenii de competen
potențiale, și care pot contribu
resurse şi mobilizarea unei mase critice de cercet
asigura, inclusiv în dimensiunea lor regional
valoare adăugată
• Priorităţile cu relevan
cercetarea şi dezvoltarea tehnologic
presante. Aceste priorit
a supraveghea spa
de la operatorii CDI publici
prioritară în cadrul Strategiei CDI 2014
umaniste şisocio
interdisciplinară
2020 (SNCDI 2020), sau, încă, Strategia, cuprinde principiile, obiectivele
surilor recomandate pentru perioada amintită.
ţiunile descrise în continuare au la bază un examen critic al experien
strategice acumulate în intervalul 2007-2013, precum şi o evaluare prospectiv
perspectivelor de cercetare şi inovare în România. Toate acestea au fost avansate în cadrul
iu anticipativ, bazat pe colaborarea unui număr mare de exper
tre operatorii interesaţi, ca şi pe proceduri care au permis consultarea
“online” cu comunitatea CDI.
Elaborarea acestui document strategic s-a desfăşurat în contextul mai larg al strategiei
Europa 20201, în mod particular al iniţiativeiO Uniune a inovăriiş
– Orizont 2020, precum şi în contextul corelă
2020 vizează următoarele tipuri de priorităţi:
ăţile de specializare inteligentă presupun definirea şi consolidarea unor
domenii de competenţă ridicată, în care există avantaje comparative reale, sau
ț și care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de
şi mobilizarea unei mase critice de cercetători, aceste domenii pot
asigura, inclusiv în dimensiunea lor regională, competitivitatea pe lan
ăugată regionale şi/sau globale.
e cu relevanţă publică vizează alocarea de resurse în domenii în care
şi dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete
presante. Aceste priorităţi presupun dezvoltarea capacităţii sectorului public de
a supraveghea spaţiul tehnologiilor emergente şi de a solicita solu
de la operatorii CDI publici şiprivaţi. Cercetarea fundamental
ă în cadrul Strategiei CDI 2014-2020 – incluzând disciplinele
şisocio-economice – ca sursă pentru cercetarea de
interdisciplinară.
, Strategia, cuprinde principiile, obiectivele
un examen critic al experienţelor
i o evaluare prospectivă a capacităţiişi
t avansate în cadrul
r mare de experţi, pe validarea
i pe proceduri care au permis consultarea
urat în contextul mai larg al strategiei
şi al principalului
i în contextul corelării cu politicile de
presupun definirea şi consolidarea unor
avantaje comparative reale, sau
i semnificativ la PIB. Prin concentrarea de
ători, aceste domenii pot
, competitivitatea pe lanţurile de
alocarea de resurse în domenii în care
spund unor nevoi sociale concrete şi
ăţii sectorului public de
i de a solicita soluţii inovatoare
i. Cercetarea fundamentală rămâne
incluzând disciplinele
pentru cercetarea de frontieră și
6. Asigurarea formăsectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale
prioritare,
Principiile gestionării durabile a p
trebui să se acorde atenție potenț
care gestionarea pădurilor afecteaz
care le schimbările climatice le creeaz
putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabil
privind bioeconomia, la educa
lemn cu cicluri de viață îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei
din surse regenerabile și la promovarea spiritului antreprenorial al IMM
forestier.
Formarea continua a personalului din
administrația silvică și formarea conștiinței forestiere în rândul
proprietarilor de păduri
Asigurarea formării continue a resursei umane din organizaţsectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale
prioritare, şi cu standardele europene în domeniu
ării durabile a pădurilor ar trebui deci evaluate în mod integrat
ție potențialului pădurilor de a înlocui combustibilii fosili, modului în
durilor afectează sechestrarea dioxidului de carbon ș
rile climatice le creează în cazul pădurilor.Autoritățile locale
putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabil
privind bioeconomia, la educație, la construcțiile durabile și la dezvoltarea produselor de
ță îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei
și la promovarea spiritului antreprenorial al IMM
FORMARE CONTINUĂ
Identificarea și promovarea de mecanisme care să
încurajeze stagii de pregătire profesională practică pentru viitorii absolvenți de liceu și
facultate cu specific silvic
Formarea continua a personalului din
administrația silvică și formarea conștiinței forestiere în rândul
proprietarilor de păduri
rii continue a resursei umane din organizaţiileşiinstituţiile sectorului forestier, în consens cu obiectivele tehnice, manageriale şi economice
i cu standardele europene în domeniu
durilor ar trebui deci evaluate în mod integrat și ar
durilor de a înlocui combustibilii fosili, modului în
și amenințărilor pe
țile locale și regionale ar
putea contribui, printre altele, la planurile regionale de dezvoltare durabilă, la strategiile
i la dezvoltarea produselor de
îndelungate care absorb dioxid de carbon, la implementarea energiei
i la promovarea spiritului antreprenorial al IMM-urilor în sectorul
Bibliografie
Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests
in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and
Forest Resources.
B. M. Campbelland M. K. Luckert. London, Sterling, VA,
Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic
Value." Mountain Researchand Development 28(3/4): 339
"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of t
cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):
254‐272.
Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per
Benefit of the WildlifeAmenities of a National Park: A Count
Approach." Environmental Management 48(5):920
Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to
Social Philosophy.London, Manchaster, New York, OLD.
Mitrică, E., B. Mitrică
preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of
Romania." Environmental and EcologicalStatistics 21(1): 83
Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of
natural capital ‐ a casestudy of piatracraiului national park."
NotulaebotanicaeHortiagrobotanici Cluj
Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,
endangered and rarespecies: An updated meta
1535‐1548.
Sedlacek, T. (2012). Economia binelui
Ghilgameș la WallStreet, Editura Publica.
Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).
"Valuing nature: lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):
493‐510.
Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in
Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421
Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests
in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and
B. M. Campbelland M. K. Luckert. London, Sterling, VA, EARTHSCAN: 1
Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic
Value." Mountain Researchand Development 28(3/4): 339‐340.Latinopoulos, D. (2013).
"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of t
cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):
Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per
Benefit of the WildlifeAmenities of a National Park: A Count‐Data Travel
pproach." Environmental Management 48(5):920‐932.
Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to
Social Philosophy.London, Manchaster, New York, OLD.
, E., B. Mitrică and A. Stănculescu (2014). "Economic analy
preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of
Romania." Environmental and EcologicalStatistics 21(1): 83‐93.
Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of
‐ a casestudy of piatracraiului national park."
NotulaebotanicaeHortiagrobotanici Cluj‐Napoca 41(2): 608‐612.
Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,
endangered and rarespecies: An updated meta‐analysis." Ecological
Sedlacek, T. (2012). Economia bineluiși a răului. Încăutareasensului economic de la
la WallStreet, Editura Publica.
Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).
lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):
Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in
Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421
Campbell, B. M. and M. K. Luckert (2002). Towards understanding the role of forests
in rural livelihoods.Uncovering the Hidden Harvest: Valuation Methods for Woodland and
EARTHSCAN: 1‐16.
Hanley, N. (2008). "Valuing Mediterranean Forests: Towards Total Economic
340.Latinopoulos, D. (2013).
"The impact of economic recession on outdoor recreation demand: anapplication of the travel
cost method in Greece." Journal of Environmental Planning and Management57(2):
Mendes, I. and I. Proença (2011). "Measuring the Social Recreation Per‐Day Net
‐Data Travel‐Cost
Mill, J. S. (1895). Principles of Political Economy with Some of their Applications to
nculescu (2014). "Economic analysis of nature
preservation investments:the zonal travel cost approach applied for Harghita County of
Popa, B., C. Coman, S. A. Borz and D. M. Nita (2013). "Total economic value of
a casestudy of piatracraiului national park."
Richardson, L. and J. Loomis (2009). "The total economic value of threatened,
Economics 68(5):
utareasensului economic de la
Turner, R. K., J. Paavola, P. Cooper, S. Farber, V. Jessamy and S. Georgiou (2003).
lessonslearned and future research directions." Ecological Economics 46(3):
Van Hecken, G. and J. Bastiaensen (2010). "Payments for Ecosystem Services in
Nicaragua: Do MarketbasedApproaches Work?" Development and Change 41(3): 421‐444.
Willson, M.A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater
ecosystem services in theUnited States: 1971
A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater
ecosystem services in theUnited States: 1971‐1997. Ecological Applications 9(3), 772
A. and Carpenter, S.R. (1999). Economic evaluation of freshwater
1997. Ecological Applications 9(3), 772‐783