Cuprins:

Capitolul 1. Prezentare generală a analizei financiare a clienților efectuate de

banca Raiffeisen Bank.............................................................................................1

Capitolul 2. Studiu de caz – Analiza financiară efectuată de Raiffeisen Bank

Romania cu scopul acordării unui credit pentru investiții..................................7

2.1 Indicatori de nivel calculați pentru societatea ConstructMat. S.R.L..................................................8

2.2 Analiza ratelor financiare pentru societatea ConstructMat. S.R.L...................................................11

2.2.1 Analiza ratelor de profitabilitate...............................................................................................11

2.2.2 Analiza ratelor de rentabilitate.................................................................................................13

2.2.3 Analiza ratelor de lichiditate.....................................................................................................14

2.2.4 Analiza ratelor desolvabilitate.................................................................................................16

2.3. Prezentarea creditului recomandat pentru societatea ConstructMat. S.R.L.....................................17

Concluzii.................................................................................................................19

Bibliografie..............................................................................................................21

Capitolul 1. Prezentare generală a analizei financiare a clienților efectuate de banca Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor medii si mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (peste 500 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) si internet banking (Raiffeisen Online). Banca are peste 2 milioane de clienti de retail (dintre care peste 130.000 IMM-uri) si peste 5000 de clienti companii mari si medii.

Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2009, a celor doua entitati detinute de Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania - Raiffeisenbank (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2008.

Raiffeisen BANK S.A.Societate este o societate pe acțiuni cu un capital social de 1.196,259 mil. lei, integral vărsat. Administratia centrala: Piata Charles de Gaulle nr. 15, Sector 1, Cod 011857, BucurestiNumar de ordine in registrul Comertului: J40/44/1991 Numar de inregistrare in Registrul Bancar: RB-PJR-40-009/18.02/1999 Cod unic de inregistrare: 361820Cod de inregistrare fiscala: RO361820 Societate administrata in sistem dualist.

RAIFFEISEN S.A. efectuează operaţiuni bancare şi financiare în ţară şi străinătate, pentru contul său propriu, al clienţilor băncii – persoane fizice sau juridice – în numele unor instituţii sau în colaborare cu acestea, precum şi orice alte activităţi permise de reglementările legale în vigoare.

RAIFFEISEN S.A. îşi desfăşoară activitatea prin sucursalele, filialele, agenţiile şi o reprezentanţă. În acest scop banca:

a) atrage fonduri băneşti, în lei şi în valută, din ţară şi din străinătate, în depozite la vedere sau la termen;

b) păstrează disponibilităţile băneşti ale clienţilor şi efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, în lei şi în valută, în numerar sau fără numerar, prin conturile deschise de clienţi la această bancă;

c) contractează credite, în lei şi în valută, în ţară şi în străinătate;d) acordă în condiţiile stabilite de lege, credite pe termen scurt, în lei şi în valută, pe

bază de garanţii, cu rambursare de până la 12 luni pentru activităţi de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări de servicii, sprijinirea temporară a agenţilor economici.

Pentru realizarea de investiţii, banca acordă, în condiţiile stabilite de lege, pe bază de garanţii, credite pe termen mediu, cu rambursare de până la 5 ani şi pe termen lung, cu rambursare de până la 25 ani; asigură servicii bancare de expertiză a proiectelor şi de analiză a ofertelor depuse de executanţi;

1

e) operaţiuni cu cecuri poştale, în şi din conturile deschise persoanelor fizice şi operaţiuni cu cecuri poştale internaţionale;

f) cumpără şi vinde valută străină; efectuează operaţiuni de schimb valutar;g) emite şi confirmă scrisori de garanţie, avaluri, cauţiuni şi efectuează operaţiuni cu

acestea, în ţară şi în străinătate;h) efectuează operaţiuni cu acreditive, încasări, ordine de plată şi alte instrumente de

încasări şi plăţi;i) emite efecte de comerţ în lei şi în valută, acceptă efecte de comerţ emise asupra sa şi

girează efecte de comerţ emise de terţi, emite cecuri bancare proprii;j) efectuează operaţiuni de scontare a efectelor de comerţ şi rescontare a portofoliului,

în lei şi valută;k) efectuează operaţiuni de vânzare – cumpărare şi alte operaţii cu titluri emise de stat,

precum şi cu acţiuni, obligaţiuni şi hârtii de valoare, pe cont propriu sau pe terţi, în ţară şi în străinătate, potrivit legii;

l) încheie aranjamente de corespondent cu bănci şi instituţii financiare străine şi convenţii privind activităţi financiar – bancare şi financiare în ţară şi în străinătate;

m) participă cu capital la agenţii economici din ţară şi din străinătate;n) participă ca membru, în organisme financiar – bancare internaţionale la operaţiuni

financiare şi bancare în cadrul unor acorduri, convenţii şi înţelegeri încheiate de autorităţile române pe plan intern şi internaţional, participă la reuniuni internaţionale cu caracter financiar, bancar sau monetar;

o) cumpără imobile şi alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu sau al personalului băncii şi poate dobândi imobile prin executarea creanţelor băncii, care vor fi vândute la prima ocazie favorabilă;

p) efectuează orice alte activităţi bancare şi financiare permise de reglementările legale în vigoare.

Banca acordă credite prin negocieri cu solicitantul, în funcţie de bonitatea acestuia. Ea este în drept să solicite, la acordarea creditelor, garanţii asiguratorii cum sunt: bunurile ce se procură din creditul acordat, gajul imobiliar, înscrisuri de valoare şi alte efecte de comerţ, ipoteca constituită asupra bunurilor imobile în proprietatea debitorului şi garanţilor, scrisori de garanţie bancară, cesiuni şi alte4 active.

După cum se poate observa, o bună parte din activitatea acestei bănci se încadrează în preceptele generale ale activităţii băncilor comerciale. Ea contribuie la aplicarea politicii monetare şi financiare a statului nostru şi, respectiv, a asigurării unor corelaţii cerute de efortul întreprins în instaurarea echilibrului monetar, a formării unei mase monetare echilibrate şi nu în ultimul rând, la preîntâmpinarea acelor factori generatori de distorsiuni inflaţioniste.

Baza de clienţi a băncii este constituită în principal din agenţi economici mici şi mijlocii, persoane fizice, precum şi mari întreprinderi viabile române şi străine.

2

În principiu, banca trebuie să fie propriul său asigurator, adică să fie în măsură să facă faţă prin mijloace proprii primejdiilor ce pot apare ca urmare a plasamentelor făcute. De aceea banca trebuie să fie foarte vigilentă în ceea ce privește modul de acordare al creditelor și mai ales modul de recuperare al creditelor restante.

Gestionarea optimă, de către RAIFFEISEN S.A. a activelor şi pasivelor sale asigurând o eficienţă maximă, va trebui să ţină seama de evoluţia procesului inflaţionist corelată cu cea a masei monetare, în cadrul căreia creditul bancar ocupă o pondere însemnată.

Băncile au deplină libertate în a decide, dar de o deosebită importanţă este problema optimizării activelor datorită faptului că băncile se pot confrunta cu alternativa risc – profit, mai precis ea trebuie să satisfacă deopotrivă cerinţele lichidităţii şi să-şi asigure, totodată, un profit ridicat.

Această optimizare a structurii activelor vizează două aspecte:1). Selectarea activelor prin confruntarea profitabilităţii cu riscurile;2). Diversificarea portofoliului băncii pentru dispersarea riscurilor.Selectarea activelor trebuie să ţină seama în afara gradului de lichiditate şi de riscul de

neplată şi de cel al pieţei. Acest risc decurge din modificarea costului creditelor, respectiv ratei dobânzii, care la rândul ei este influenţată de inflaţie.

Diversificarea portofoliului, cea de-a doua cale de optimizare a performanţei bancare, urmăreşte:

- minimizarea riscului;- menţinerea sau creşterea profitului scontat a se obţine.Diversificarea portofoliului este subordonată unui principiu fundamental şi anume, cel

al dispensarizării riscului, care poate conduce la aplatizarea rezultatului, ajungându-se în final la nivelul mediu al portofoliului.

Perseverenţa către anumite plasamente şi anumiţi destinatari multiplică în anumite cazuri riscurile, dar amplifică dimensiunile profitului la operaţiunile la care acesta se obţine. Rămâne însă în responsabilitatea băncii de a se angaja pe o cale sau alta, în deciziile de plasament, respectiv în deciziile de creditare.

Optimizarea activităţii bancare implică o valorificare superioară a resurselor mobilizate de bancă, prin angajarea unor operaţiuni active aducătoare de maxim profit.

De aceea succesul activităţii bancare este legat de activele4 şi pasivele existente. Această comparare şi corelare trebuie să se realizeze pe două planuri:

a) al duratei de mobilizare şi angajare a resurselor. Durata de mobilizare şi angajare a disponibilităţilor este în legătură cu poziţia de lichiditate a băncii şi devine mijloc de operare pentru evitarea riscului lichidităţii.

b) al preţului, al costului creditului.Preţul creditului, nivelul dobânzii practicate, constituie un criteriu important de

optimizare prin corelare a operaţiunilor active cu cele pasive. Banca, în calitatea sa de

3

intermediar, are drept bază funcţionarea şi obţinerea unui profit, diferenţa dintre valoarea dobânzilor încasate şi a celor plătite.

Compararea, corelarea şi confruntarea activelor şi pasivelor trebuie să se facă ţinând seama de durata de angajare a resurselor, de maturizarea acestor resurse, de ajungerea la scadenţă a creanţelor. Pentru a-şi asigura lichiditatea, banca trebuie să-şi asigure echilibrarea activelor cu pasivele, nu numai pe ansamblu, ci şi pe fiecare componentă sau segment al activelor sau al pasivelor.

Pentru a prevenii riscurile ulterioare banca Raiffeisen Bank, pe lângă criteriile de eligibilitate necesare obținerii unui credit, efectueaza si o verificare economico financiară asupra firmei, aceasta având in vedere nivelul cifrei de afaceri, rezultatul financiar, existența datoriilor.

Aceasta se efectuează de către Raiffeisen pentru a determina situația economico-financiară a clientului necesară deciziei de a acorda creditul solicitat. Documentele necesare sunt sintezele contabile si fluxul de lichidități previzionate pentru perioada ce va urma.

Datele obținute din analiza economico-financiară a activității clientului sunt structurate, sistematizate și prezentate în referatele de credit ce se înaintează băncii cu scopul supunerii aprobarii.

Pentru realizarea unei analize economico-financiare a clienților (in special persoane juridice) banca se bazează pe informațiile oferite în special de bilanț, balanțele de verificare, bilanțul și contul de profit și pierdere

Analiza financiară urmăreşte rezultatele economico-financiare a activităţii firmei pe parcursul ultimului exerciţiu financiar. Pentru sintetizare, şi pentru o imagine de ansamblu, se foloseşte o serie de indicatori de performanţă, indicatori utilizaţi de bancă în analiza acordării creditului

Analiza aspectelor economico-financiare are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei economico-financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Această analiză se bazează pe documentele de sinteză contabilă (bilanţul, contul de profit şi pierdere, politici contabile şi note explicative, raportări contabile periodice etc.).

Prudenţa bancară presupune, în primul rând, cunoaşterea şi înţelegerea activităţii clienţilor băncii. Cunoaşterea activităţii desfăşurate de client în perioada anterioară, precum şi a prevederilor pentru viitor dau posibilitatea băncii, pe de o parte să ofere acestuia serviciile şi produsele bancare adecvate, iar pe de altă parte să ia măsuri pentru diminuarea şi controlul riscului în vederea recuperării creditelor şi a încasării dobânzilor.

În consecinţă, în vederea protejării fondurilor proprii şi a celor atrase, banca are obligaţia de a-şi selecţiona judicios clienţii, deoarece performanţele acesteia depind de eficienţa cu care sunt acordate creditele. Atunci când banca acordă un credit, pe baza cunoaşterii detaliate a activităţii desfăşurate de client, aceasta efectuează un act de încredere.

În procesul obţinerii de informaţii despre client, o importanţă deosebită o are cunoaşterea situaţiei economico-financiare a acestuia. Analiza financiară are ca punct de plecare situaţie financiară anuală care este documentul oficial de gestiune al agentului economic.

4

În acest sens, bilanţul oferă o imagine contabilă asupra patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute, pe baza unor acte administrative emise la un moment dat.

De asemenea, pentru analiza financiară a clientului o importanţă deosebită o prezintă informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere. Pornind de la conţinutul bilanţului şi de la contul de profit şi pierdere, ofiţerii de credite vor analiza situaţia bonităţii clienţilor pe baza unui sistem de indicatori :

1. indicatori de nivel;2. analiza ratelor financiare

a) Rate de profitabilitate- Rate de marjă- Rate de rotaţie- Rate de rentabilitate

b) Rate de risc- Rate de lichiditate- Rate de solvabilitate- Rate de îndatorare- Rate de acoperire

c) Rate privind valoarea de piaţă şi politica de dividend Pentru a efectua o apreciere finală corespunzătoare asupra bonităţii clienţilor, ofiţerii de credite vor urmări coroborarea rezultatelor şi interpretarea tuturor indicatorilor prezentaţi într-un sistem unitar care să scoată în evidenţă punctele tari şi cele slabe ale respectivului agent economic, şi mai ales să poată conduce la luarea unor decizii fundamentale. Analiza bonităţii clienţilor se va efectua de ofiţerii de credite:

Ori de câte ori se solicită un credit; Pentru creditele aflate în portofoliu la data stabilită pentru analiza modului de respectare

a clauzelor contractuale; Ori de câte ori conducerea unităţilor bancare consideră necesar.

În cadrul Raiffeisen Bank analiza financiară a clienților corporate se desfășoară prin analiza mai multor elemente.

• Analiza patrimoniului –se referă la situația patrimoniului la sfârșitul anului financiar și se compune din:

– Analiza creanţelor, datoriilor şi obligaţiilor faţă de terţi– Analiza imobilizărilor corporale şi necorporale şi a surselor de acoperire a

acestora– Analiza celorlalte posturi din situaţiile financiare

• Analiza veniturilor, cheltuielilor și contului de profit și pierdere : – Analiza rezultatelor activităţii şi a profitului obţinut– Analiza situaţiei pierderilor înregistrate şi a modului de recuperare al acestora– Repartizarea profitului net

5

• Analiza fluxului de lichidităţi previzionat pe perioada următoare - reprezintă o prognoză efectuată pe baza rezultatelor anterioare a

– Capacității celui ce solicită creditul de a-și onora datoriile viitoare. – Posibilităţile clientului-solicitant de a genera în viitor lichidităţi.

• Analiza proiectului de investiții pentru care se solicită finanțarea- se analizeaza – Obiectivele proiectului de investii– Evaluarea proiectului de investiții– planului de finanțare a investiției

Pentru o analiză financiară corectă și complexă se utilizează programe informatice, care analizează datele sintetizate din informațiile aduse de clienți, anuale sau periodice, pe o perioadă ce cuprinde ultimii 2 ani încheiați și ultima balanță de verificare

Situația celui ce solicită creditul se determină cu ajutorul unor indicatori de performanță, a căror valoare are un rol deosebit de important în decizia acordării creditului.

6

Capitolul 2. Studiu de caz – Analiza financiară efectuată de Raiffeisen Bank Romania cu scopul acordării unui credit pentru

investiții

Se consideră că firma ConstructMat. S.R.L. Aplică la Raiffeisen Bank pentru obținerea unui credit de 100.000 EUR, Pe o perioadă de 6 ani. Din elementele de Activ și pasiv prezentate de firmă analistul de credite selectează următoarele date cu scopul analizei financiare

În tabelul de mai jos sunt prezentați principalele elemente de pasiv și activ necesare analizei financiare a clientului solicitant al creditului

Tabel 1. Elemente de Activ și Pasiv necesare analizei financiare

Elemente de Activ și Pasiv necesare analizei financiare 2007(RON)

2008(RON)

2009(RON)

cifra de afaceri 4311000 6622007 15562007

rezultatul exploatarii 97000 152007 149000

cheltuieli privind dobanzile 3300 4700 5300

active totale 255900 354500 6200700

active imobilizate 503000 405000 400000

active circulante 1841000 2229000 5726000

clienti 1751000 2128000 170000

stocuri 215000 911000 4500000

capital angajat 3000 3000 9000

capital propriu 2700 3000 87000

datorii pe termen scurt 1000 4000 15000

datorii pe termen lung 300 200 300

furnizori 1504500 1830000 2366000

Sursa. Bilanțul și contul de profit și pierdere, balanța de verificare pe anii 2007,2008,2009

Figura 1. Evoluția principalelor elemente de activ și de pasiv necesare analizei financiare în perioada 2007-2009

7

2.1 Indicatori de nivel calculați pentru societatea ConstructMat. S.R.L.

Tabel 2 Principalii indicatori si variația acestora

Denumire indicator 31.12.2007 31.12.2008 2009 VariațiaMarja comercială 28100 51800 45700 84,34 -11,78Cifra de afaceri 431100 662200 1556200 53,61 135,00Valoarea adăugată 13840 20030 21100 44,73 5,34Rezultat net al exploatării. 5600 1129,6 8500 -79,83 652,48Capitaluri proprii 270 300 870 11,11 2800,00Fond de rulment -50030 -40200 -31300 -19,65 -22,14

Necesar fond de rulment -52830 -42400 -66800 -19,74 57,55Trezoreria netă 2800 2200 35500 -21,43 1513,64

Cifra de afaceri– reprezintă veniturile realizate de client la finele perioadei (lună, trimestru, an) cu terţii.Cifra de afaceri = Vânzări de mărfuri + Producţia vândută

Acest indicator este foarte important în caracterizarea mărimii unei societăţi şi a situaţiei economico-financiare a acesteia.

Conform datelor din tabelul nr 2 se poate observa următoarea evoluție a cifrei de afaceri prezentate în graficul de mai jos. Astfel se poate spune că cifra de afacei a societății ConstructMat înregistrează o evoluţie ascendentă pe perioada analizată. Această creştere a rezultat ca urmare a creşterii veniturilor din vânzări de mărfuri.

Figura 2 Evoluția cifrei de afaceri

8

Pentru un client viabil, cu perspective certe de dezvoltare, evoluţia cifrei de afaceri trebuie să fie ascendentă, fapt care este caracteristic agentului economic analizat.

Totuși pentru o analiză corectă a cifrei de afaceroi trebuie luat în consi derare evoluția inflației pe perioada analizată.

Marja comercială – reprezintă valoarea nou creată obţinută în sfera comerţului en-gross şi en-detail şi este un indicator esenţial de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale. Marja comercială = Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute

Se poate observa că marja comercială fluctuează. Valoarea acesteia crescând, iar apoi scăzând în perioada următoare. Acest lucru poate fi explicat în principal de creșterea cheltuielilor cu mărfurile vândute într-o manieră mai rapidă decât a veniturilor. Aspectul este nefavorabil pentru firma solicitantă a credtului, totuși acest lucru se poate redresa.

Valoarea adăugată exprimă creşterea valoarii rezultate din utilizarea factorilor de producţie peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenite de la terţ Valoarea adăugată = Marja comercială + Marja industrială, unde Marja industrială = Producţia exerciţiului – (Chelt.cu mat.prime,mater.,energie,combust. + Lucrări şi servicii execut. la terţi) Pentru societatea CONSTRUCTMAT indicatorul valoare adăugată înregistrează o evoluţie crescătoare în perioada 2007-2009, de la 13840 RON la 21100 RON, reflectând creşterea capacităţii agentului economic de a realiza valoare nou creată din activitatea de comerţ desfăşurată. Valoarea adăugată ajută banca să verifice dacă firma are capacitatea economică de a plăti creditele.

Capitaluri proprii În cadrul acestui indicator se va acorda o atenţie deosebită analizei atât a capitalurilor proprii în sens larg, cât şi, mai ales, capitalurilor proprii nete în sens strict. În acest sens, se va pune accent pe determinarea stocurilor, cheltuielilor şi altor active incerte care diminuează valoarea capitalurilor proprii

În perioada 2007-2009 capitalurile proprii au cunoscut o evoluţie ascendentă.Creşterea capitalurilor proprii în perioada 2007-2009 nu a fost influenţată de către profitul întreprinderii, deoarece în aceşti ani profitul a fost repartizat integral.

9

Rezulatul exerciţiului (profit/pierdere) în cifre absolute reprezintă indicatorul sintetic care caracterizează eficienţa activităţii desfăşurate, aceasta influenţând direct capitalurile proprii în sensul majorării lor cu profitul şi al diminuării cu pierderea.

Chiar dacă rezultatul exercițiului se observă că este unul oscilant în perioada 2007-2009 totuși societatea a înregistrat profit deci banca este sigură că firma nu este este în pierdereFondul de rulment = Resurse permanente – Nevoi permenente

Resurse permanente = Capitaluri proprii + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli +Datorii>1an

Nevoi permenente = Active imobilizate nete.Fondul de rulment trebuie să fie pozitiv în majoritatea cazurilor deoarece activele

permanente trebuie să fie mai mai decât pasivele permanente. Costructmat. Din Tabelul nr.1. se observă ca FR este negativ pe toâți cei 3 ani. Totuși trebuie luat în considerare faptul că CONSTRUCTMAT desfășoară o activitate comercială, în care datoriile față de furnizori sunt în volum mare și reînnoibile. În plus societatea comercială a urmărit echilibrarea lor prin sporirea capitalurilor proprii, a rezervelor şi a altor fonduri din profitul realizat. Necesarul de fond de rulment NFR = (Nevoi temporare – Active de trezorerie) – (Resurse temporare – Pasive de trezorerie)Active de trezorerie = disponibilităţiPasive de trezorerie = credite bancare pe termen scurtDeci NFR = (Active circulante + Ch.în avans – Disponib.) – (Datorii <1an + Ven.în avans – Cr.bancare pe TS) Din 2007 până în 2009 firma înregistrează o NFR negativă (vezi Tabelul nr.1), semnificând astfel un surplus de resurse temporare. În acest caz, NFR negativă constituie o sursă temporară, care nu trebuie finanţată, ci dimpotrivă, ea finanţează fondul de rulment şi trezoreriaTrezoreria netă = Fond de rulment – Necesarul de fond de rulment; sau Ceea ce face ca trezoreria să varieze, nu este atât fondul de rulment, care este relativ stabil în cursul unui exerciţiu, cât mai ales necesarul de fond de rulment, în funcţie de ciclul de exploatare, agentul economic având un necesar de fond de rulment pozitiv cu atât mai mare cu cât ciclul de fabricaţie este mai îndelungat. În perioada 2007-2009 fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment după cum este precizat în Tabelul nr.1., deci avem o trezorerie netă pozitivă, întreprinderea în astfel de situaţie nu are angajate credite pe termen scurt.

10

2.2 Analiza ratelor financiare pentru societatea ConstructMat. S.R.L.

2.2.1 Analiza ratelor de profitabilitate

Ratele de profitabilitate agregă ratele de marjă cu ratele de rotaţie pentru a se sintetiza, în cele din urmă, în rate de rentabilitate a capitalurilor. Sistemul “du Pont” identifică această agregare.Rate de rotaţie

Pentru calculul acestor rate se folosesc de obicei datele din conturile de profit și pierdere. Ratele de rotaţie furnizează cele mai importante informaţii calitative privind analiza bilanţului financiar. Studiul acestor rate permite aprecierea comportamentului fiecărei componente a fondului de rulment, deoarece aceste rate măsoară ritmul de reînnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor şi creanţelor comerciale pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altă parte. Tabelul nr 2 Principalele rate de rotație ale CONSTRUCTMAT

Indicatori (nr.rotaţii) 2007 2008 2009

Viteza de rotaţie a activelor circulante 2,10 2,11 2,72

Rotaţia stocurilor de mărfuri 10,05 8,29 4,47

Sursa : Date furnizate de contul de profit și pierdere și balanța de verificare

Tabelul nr.3 Durata de rotație

Indicatori (nr.zile) 2007 2008 2009Durata medie a stocurilor de mărfuri 17,95 49,53 104,10

Durata medie de încasare a clienţilor 146 116 4

Durata medie de plată a furnizorilor 130 103 56

Sursa : Date furnizate de contul de profit și pierdere și balanța de verificare

Viteza de rotaţie a activelor circulante arată numărul de cicluri efectuate de activele circulante în decursul unei perioade şi se determină astfel:

Cu cât numărul de rotaţii efectuate în decursul unei perioade este mai mare, cu atât activele circulante au fost folosite mai eficient. Pentru a avea o imagine clară asupra acestui

11

indicator, el trebuie analizat în evoluţie şi în comparaţie cu situaţia din alte societăţi comerciale din ramuri de activitate similare sau dacă este posibil cu nivelul mediu al ramurii.

În cazul societăţii CONSTRUCTMAT .S.R.L. din anul 2007 până în 2009 viteza de rotaţie a activelor circulante a cunoscut o evoluţie ascendentă de la 2,1 rotaţii în 2007 până la 2,72 rotaţii în 2009. Această creștere este nesemnificativa, totuși este o îmbunătățire a situației firmei,iar activele circulante au fost folosite mai efficient decât ăn anii precedenți. Însă totuşi numărul de rotaţii a crescut, ceea ce înseamnă că activele circulante au fost folosite mai eficient.

Viteza de rotaţie poate fi calculată şi distinct pentru diverse tipuri de stocuri (materii prime, produse în curs de fabricaţie, produse finite, etc.) pentru o mai bună analiză.

Rotaţia stocurilor de produse finite/mărfuri:

Rotaţia stocurilor de mărfuri, care scade până în anul 2009 ca număr de rotaţii,respectiv creşte – ca număr de zile, ceea ce nu e o situaţie bună pentru întreprindere

Ratele exprimate în număr de rotaţii au o putere informativă redusă, de aceea mai util este să utilizez ratele exprimate în număr de zile.

Durata medie de încasare a clienţilor exprimată în zile, reprezintă amânarea medie a plăţii acordată clienţilor:

Mărfurile livrate şi neîncasate reprezintă valoarea creditelor comerciale acordate clienţilor şi acest indicator arată durata medie a acestor credite. Durata creditului comercial acordat clienţilor depinde de natura activităţii, de forţa financiară a societăţii creditoare, de raporturile acesteia cu clienţii săi.

Durata medie de plată a furnizorilor exprimată în zile, reprezintă amânarea medie a plăţii către furnizori:

În cazul în care costul aprovizionărilor este dificil de determinat, se poate folosi cifra de afaceri. Valoarea furnizorilor neplătiţi reprezintă mărimea creditelor comerciale obţinute, iar indicatorul arată durata acestor credite. Din tabelul nr.3. se observă că până în anul 2009 durata medie de încasare a clienţilor este în scădere, ceea ce este favorabil pentru firmă, deoarece îşi încasează mai rapid creanţele de la clienţii săi. Durata medie de plată a furnizorilor este mai mică, fiind de 56 zile în 2009, adică întreprinderea plăteşte mai rapid datoriile către furnizori

12

decât îşi încasează creanţele de la clienţi. Deci pentru societatea comercială CONSTRUCTMAT s-au urgentat plăţile şi s-au încetinit încasările, 2007, respectiv 2008

Pe viitor conducerea acesteia trebuie să urmărească reducerea amânărilor la plată acordate clienţilor, fără însă a prejudicia prin aceasta pieţele de desfacere.

2.2.2 Analiza ratelor de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă capacitatea agentului economic de a obţine profit din activitatea proprie Având în vedere modul de structurare a contului de profit şi pierdere şi baza de raportare, indicatorii de rentabilitate pot fi grupaţi astfel:

a) Rentabilitatea economicăb) Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea economică exprimă capacitatea unei societăţi comerciale de a obţine profit din întreaga sa activitate economico-financiară. Rata rentabilităţii economice nete numită şi Return on Assets(ROA netă) netă exprimă capacitatea activului economic efectiv investit (Capitalurile proprii+Datorii) de a degaja un profit global, net de impozit (EBIT- Impozit pe profit), prin care să se asigure autofinanţarea creşterii nete a întreprinderii şi remunerarea investitorilor de capital (acţionarii şi creditorii).

Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea capitalului investit de a produce profit şi reflectă scopul final al acţionarilor unei întreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiţiei de capital făcută de aceştia în procurarea acţiunilor ei sau a reînvestirii totale/parţiale a profiturilor ce le revin de drept.

Tabelul nr.4. Indicatorii rentabilitații financiare

Sursa : Bilanț,balanță de verificare pe anii 2007, 2008, 2009

Indicatori 2007 2008 2009

Rata rentabilităţii financiare = ROE 2445,4% 418,4% 2833,3%

Rata rentabilităţii financiare nete(Rfin netă) 2074,1% 376,5% 97,7%

Rata rentabilităţii fin. curente(Rfin) 2851,9% 2007,0% 132,2%

Rata rentabilit. fin.brute(Profitabilitatea) 2814,8% 883,3% 129,9%CPNSS (mil.lei) 270 300 8700

Profit net (mil.lei) 5600 1129,6 8500Rezultat curent (mil.lei) 7700 6000 11500

13

Raiffeisen în calculul ratelor de mai sus, la numitor a folosit indicatorul capitaluri proprii nete în sens strict (CPNSS), care prezintă avantajul că din capitalurile proprii se scad diferenţele din reevaluare şi subvenţiile pentru investiţii şi valoarea activelor incerte, însă dezavantajul este că rezultatul se raportează la CPNSS de la sfârşitul anului. Mult mai corect din punct de vedere economic este să se raporteze capitalurile proprii de la începutul anului, deoarece ele sunt cele ce au contribuit la obţinerea profitului net de la sfârşitul anului (şi nu capitalurile proprii de la sfârşitul anului).

Evoluţia ratelor de rentabilitate financiară pentru CONSTRUCTMAT a fost descrescătoare (după cum este prezentat în tabelul de mai sus) pe parcursul perioadei analizate, datorită faptului că capitalurile proprii, respectiv CPNSS au crescut de la an la an ca urmare a încorporării profiturilor întreprinderii CONSTRUCTMAT în rezerve. Cu toate că ROE a scăzut de nivelul ei este bun fiind mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă. Însă trebuie menționat că valorile mari ale celor 3 rate calculate în Tabelul nr.4., deşi descriu o situaţie favorabilă pentru întreprindere, totuşi sunt exagerate deoarece nivelul capitalurilor proprii, respectiv CPNSS este foarte redus în perioada 2007-2009.

2.2.3 Analiza ratelor de lichiditate

Lichiditatea reprezintă capacitatea unui client de a face faţă datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilităţi.

Tabelul nr. 5.

Indicatori 2007 2008 2009

Rata lichidităţii generale (RLG) 80,4% 88,7% 93,7%

Rata lichidităţii imediate (RLI) 1,1% 0,6% 5,8%

Rata lichidităţii reduse (RLR) 72,0% 62,9% 20,1%

14

Rata lichidităţii curente 80,4% 88,7% 93,7%

În Figura nr.3. este prezentată o evoluţie a ratelor de lichiditate în perioada 2007-2009.

Figura nr.3. evoluţie a ratelor de lichiditate în perioada 2007-2009

Sursa:Tabelul nr 5

Calculul lichidităţii se face cu ajutorul următorilor indicatori:Rata lichidităţii generale(RLG)Mai este numită şi rata capacităţii de plată a ciclului de exploatare. RLG exprimă

posibilitatea activelor curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a stinge obligaţiile de plată exigibile.

În perioada 2007-2009 acest indicator a cunoscut o evoluţie ascendentă de la 80,4% în 2007 la 93,7% în 2009 situaţie favorabilă pentru întreprindere şi importantă pentru bancă prin faptul că a crescut capacitatea agentului economic de a-şi transforma activele sale circulante în lichidități lucru ce facilitează plata rapidăa datoriilor pe temen scurt. Situaţie ideală se consideră atunci când acest indicator este mai mare ca 100%, totuși Raiffeisen acceptă și un nivel de 80% alacestui indicator.

Rata lichidităţii imediate (RLI)Numită şi rata capacităţii de plată imediată.

15

Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile (încasările) existente. Cu toate că valorile sale sunt reduse în perioada 2007-2009 acesta nu arată o problmă a firmei deoarece, încasările pot fi foarte variabile.

Rata lichidităţii reduse

Numită şi “testul acid” sau rata rapidă şi exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi. Valoarea supraunitară a acestei rate indică faptul că stocurile nu sunt finanţate prin datorii pe termen scurt. În general raportul este subunitar. Această rată a fost într-o continuă scădere până în 2009. Valoarea subunitară (mai mică ca 100%) a acestei rate indică faptul că stocurile au fost finanţate prin datorii pe termen scurt. Nivelul optim conform teoriei de specialitate este considerat între 0,8 şi 1 (respectiv 80% şi 100%), nivel care întreprinderea CONSTRUCTMAT nu l-a atins în perioada 2007-2009.

2.2.4 Analiza ratelor desolvabilitate

Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a societăţii de a transforma toate activele sale în “cash” pentru plata tuturor datoriilor. În cadrul acestei analize, banca urmăreşte evidenţierea ponderii contribuţiei personale a acţionarilor la finanţarea datoriilor, comparată cu participarea terţilor (inclusiv banca). Ratele de solvabilitate se vor calcula astfel:

Rata solvabilităţii generaleÎn aprecierea acestui indicator se va urmări ca pe total el să fie supraunitar.

Totodată o întreprindere poate fi solvabilă chiar dacă la un moment dat din lipsă de lichidităţi nu prezintă capacitate de plată. Însă lipsa capacităţii de plată poate avea caracter temporar dacă firma se bazează pe o solvabilitate general. Solvabilitatea are la bază o activitate eficientă, care se soldează cu beneficii. Pierderile atrag după sine starea de insolvabilitate. Indicatorul de solvabilitate reflectă capacitatea agentului economic de a garanta cu activele sale creditele contractate, precum şi posibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi, din activele sale totale.Valorile ratelor de solvabilitate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.6Indicatori 2007 2008 2009

16

Rata solvabilităţii patrimoniale 100,11% 100,08% 101,42%

În cadrul Raiffeisen acest indicator se calculează în modul următor:

Valoarea stoc.nevalorificabile, cl.incerţi şi altor active incerte este zero în perioada 2007-

2009

Evoluţia acestui indicator este favorabil, aş putea zice că pe parcursul perioadei analizate aceste rate sunt constante şi supraunitare (mai mari ca 100%), ceea ce e bine pentru agentul economic, având astfel capacitatea de a-şi plăti datoriile totale, adică are capacitatea de a garanta cu activele sale creditele contractate, precum şi posibilitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi, din activele sale totale. Deci întreprinderea este solvabilă

Rate de acoperireRiscul financiar apare în momentul în care se apelează la credite pentru a completa

sursele de finanţare ale unei activităţi.Premisa fundamentală ca o firmă să-şi sporească rentabilitatea financiară în condiţiile

apelării la credite, este ca rentabilitatea economică să fie superioară ratei dobânzii. În caz contrar, când apelarea la credite se face în condiţiile în care rata rentabilităţii este inferioară ratei dobânzii, apare o degradare a rentabilităţii financiare datorită diminuării profitului.

Din punct de vedere bancar, aceşti indicatori au o importanţă deosebită întrucât ei prezintă indicii asupra posibilităţii societăţilor comerciale de a rambursa împrumuturile şi de a plăti dobânda. Riscul financiar se exprimă prin indicatorul de acoperire a ratei dobânzii care arată capacitatea societăţii de a plăti dobânda la creditele angajate. El se exprimă astfel:

Acest indicator mai este numit şi rata TIE (Times Interest Earned).Cu cât valoarea acestui indicator este mai mică, cu atât plata dobânzii este mai sigură.

17

2.3. Prezentarea creditului recomandat pentru societatea ConstructMat. S.R.L.

În cazul în care firma este aptă pentru obținerea unui credit acesteia îi este recomandat creditul pentru investiții CreditInvest de la Raiffeisen Bank cu următoarele caracteristici:

Moneda: RON, EUR si USD (compania trebuie sa aiba incasari in valuta respectiva sau preturile sa fie indexate la valuta respectiva);

Utilizare: Achizitia de utilaje si echipamente de productie noi, extinderea parcului auto etc; Dezvoltarea sau modernizarea capacitatilor de productie, precum si alinierea productiei la

normele europene;  Caracteristici:

Suma maxima: nu exista o suma maxima; valoarea creditului depinde de nevoia specifica a companiei la un moment dat;

Perioada de rambursare: maxim 120 luni; Perioada de gratie: maxim 6 luni, in functie de perioada necesara pentru implementarea

investitiei; Modalitate de rambursare: rate de capital egale sau inegale (lunare sau trimestriale), in

functie de specificul afacerii; Avans(cash sau in natura): 15% din valoarea investitiei fara TVA; avansul poate fi mai mic de 15%, in situatia indeplinirii anumitor conditii;

Garantii: ipoteca, gaj; Mod de utilizare : Tragerile din credit se vor aproba in baza unei cereri a clientului si a

documentelor care certifica utilizarea fondurilor conform intelegerii contractuale (trageri controlate)

Avantaje si beneficii: Accesarea acestei finantari va duce la dezvoltarea bazei materiale a companiei, ceea ce

inseamna modernizare, crestere productivitate, eficientizare activitate companie prin utilizarea unor echipamente, utilaje sau masini noi.

Se poate garanta cu obiectul investitiei; Perioada de gratie de pana la 6 luni, corelata cu perioada de implementare a proiectului,

va confera timpul necesar pentru ca investitia sa inceapa sa genereze valoare adaugata, astfel incat presiunea rambursarii ratelor de credit sa fie minima.

Se poate acorda si din surse europene KfW companiilor cu sediul in localitati sub 50.000 locuitori, la preturi mai avantajoase, pe o perioada de maxim 5 ani

18

Concluzii

Cu privire la analiza financiară a clientului, Raiffeisen Bank utilizează rata lichidităţii

curente (numită şi rata lichidităţii generale) şi rata solvabilităţii, însă Raiffeisen Bank ia în

calculul acestor rate la numărător stocurile nevalorificabile şi clienţii incerţi (şi alte active incerte

în cazul solvabilităţii), care reprezintă de fapt stocuri degradate sau fără perspectivă certă de

desfacere, respectiv creanţe cu posibilităţi improbabile de recuperare.

Din analiza grilelor de rating se observă observat că profitabilitatea clientului este calculată

de către Raiffeisen Bank prin marja profitului din exploatare. Acesta este un punct în minus

pentru Raiffeisen Bank, prin faptul că nu exprimă profitabilitatea clientului la nivelul întregii

sale activităţi, adică de exploatare, finaciară şi extraordinară ci doar la nivelul de exploatare a

firmei.

La Raiffeisen Bank se regăsește coeficientul .de acoperire a dobânzii care măsoară

capacitatea clientului de a-şi onora plăţile dobânzii din profitul din exploatare.

Conform analizei financiare efectuate, bazându-se pe principalii indicatori, se poate

observa că firma ConstructMat S.R.L este aptă pentru a primi un credit.

Cu toate acestea o analiză financiară nu este de ajuns pentru a acorda un credit.

Banca Raiffeisen Bank mai trebuie să ia in considerare si alte criterii înainte de a acorda

creditul. Printre acestea se numără mediul economic în care se dezvoltă firma, concurența, modul

cum firma evoluează, riscul de stat, etc.

19

În plus mai trebuie luată în considerare și criza economică mondială actuală care a avut o

influență negativă asupra majorității firmelor. În plus a dus la înăsprirea condițiilor de creditare

pentru a reduce riscul de nerambursare a împrumuturilor

Performanţa financiară reflectă potenţialul economic şi soliditatea financiară ale unei

entităţi economice, obţinută în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi şi calitativi.

Analiza clientului este importantă din punct de vedere financiar, dar nu trebui neglijată şi

analiza calitativă, deoarece calculele financiare (rate, solduri intermediare de gestiune etc) nu au

nici un sens dacă nu există criterii care să permită analiza calităţii lor.

Există sectoare economice în care firmele generează trezorerie foarte ușor şi altele în care

trezoreria este epuizată rapid. Astfel se poate părea logic ca unele întreprinderi să aibă deficit, iar

altele excedent de trezorerie, aşa că se justifică cunoaşterea sectorului economic şi ramurei de

activitate în care se încadrează întreprinderea înainte de a efectua orice calcule financiare. De

aceea o analiză a criteriilor nefinanciare nu trebuie omisă.

Deci, în determinarea performanţei financiare a unui client solicitator de credit, banca

analizează activitatea sa atât sub aspect financiar, cât şi nefinanciar. În urma acestei analize se

determină categoria de risc din care face parte întreprinderea respectivă, fiind acceptabilă

categoria A, B sau C. Chiar dacă un client are un rating inferior de D sau E acestuia i se poate

acorda un credit dar dacă se dovedește că posedă resursele rambursării sale, în plus are garanții

care sa acopere contravaloarea acestuia.

Analiza a ratelor financiare pentru o întreprindere, de-a lungul timpului, trebuie

interpretată cu multă grijă, fiind că agenţii economici pot în unele cazuri să folosească diferite

artificii pentru a face ca documentele financiare înmânate ofiţerilor de credite, analiştilor să

denote rezultate mai bune decât realitatea.

Un alt factor care nu trebuie neglijat este și inflația care poate produce probleme.

Se afirmă în domeniul creditării că un credit acordat prost (chiar dacă e acoperit cu garanţii

care trebuie valorificate) necesită alte 8 credite “bune” pentru a se acoperi pierderea rezultată din

creditul menţionat mai sus. De aceea e foarte importantă analiza efectuată de către instituţiile de

credit atât a priori, cât şi a posteriori.

20

Bibliografie

Carți

1) Bran Paul, “Finanţele Întreprinderii”, edit.”Economică”, Bucureşti, 2003

2) Cocriş Vasile, Managementul bancar şi analiza de risc în activitatea de creditare:

Teorie şi cazuri practice, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi 2007;

3) Costică Ionela, Lăzărescu Sorin, “Politici şi tehnici bancare“, edit.ASE, Bucureşti,

2004

4) Dardac Nicolae, Barbu Teodora, “Monedă, bănci şi politici monetare“, edit. “Didactică

şi Pedagogică“, Bucureşti, 2005

5) Dedu Vasile, “Gestiune şi audit bancar”, edit.”Economică”, Bucureşti, 2003

6) Lăzărescu Sorin, “Rating”, edit.ASE, Bucuresti, 2000

7) Norme Metodologice Raiffeisen bank privind creditarea persoanelor juridice

Adrese web

http://www.raiffeisen.ro

www.bnro.ro

http://www.insse.ro/ - Institutul National de Statistica

21