RaDU GYR - cdn4.libris.ro - Radu Gyr.pdf · curat qi rnai adAnc ca trdire internS, gi primind-o, o...
Transcript of RaDU GYR - cdn4.libris.ro - Radu Gyr.pdf · curat qi rnai adAnc ca trdire internS, gi primind-o, o...
CUPMNS
Baladi gi eroism
Balade - 1943Fuga lupului
Fuga lupului
Jigani Ursariincrust[ri pe-o cobili15
Stihuri pe-o troifiPe un chilimScrijeldri pe un culitPoem[ vecheBasmPardngul
CAntece
Cucuruz cu frunza-n sus
Pasdre galben5-n cioc
29
31
JJ
35
37
38404t43
47
48
395
Cdrdruie, cdrdruieIneluq-inv6rtecugFrunzd., frunzd de cucutdBate vAnful vinereaDe trei ori potcovii calulDoi voinici trec peste JiiCodruleSus, pe dealurile CerniiZiwel de zitd"Lapoarta lui gtefan VoddPrintre cimbru gi susaiPentru cdntdre[Cdntec pentru moarte
!arI
!afiDaculDescdlecdtorulCtitorul de mdnlstiriTipdritorul de bucoavne
TepeqInelul lui Nan UboddCartea BasarabuluiZidarul de la ArgegVodd $tefanMrejerulPopa Ion Romdnul din SdmpetruIoan VodI
4950
51
52
5455
58
6062
6466
68
70
75
78
79
80
81
82
83
84
85
8687
88
89
396
LogofbtulCronicarulLetopise!Moful
$incaiMureganPeneq Curcanul
Mlnistiri
TismanaCoziaFrdsirpiArnotaMindstire dintr-un lemn
FAntAna cu pandur
UcenicVlagdDescilecatCorbeaBalada ghiocului cu moarte-n JarigradLacul DoamneiRivaq de la CilugdreniLa Drdgdgani, odatiGrota din munte
90
92
93
94
95
96
97
101
103
105
r07tr2
r2rr22124126130
136
138
t4rt43
Schi!5Balada trupului care s-a frdnt pe roatiFdntdna cu pandurBoboteazd VoivodaldBalada boierului ce-a scris letopise!Ruga boierului nevrednicDomnul de roudBalada din BucegiBalada cdldtoruluiBaladd pentru miez de noapteBalada haiducului vdndut de o muiereBalada fetei de la JiuBalada fratelui care-a murit de ciumdBaladd pentru Eminescuin Jara LovigteiBasarabie robitdDobrogeVechi cdntec ardeleanMaramurdgRomdnieSfhntul Gheorghe
t45t47151
Is6160
165
167
172
176
177
180
188
192219
221
225228229231
234236
Ciclul Neamului
PandurulBdlcescu
CaraimanSurghiun
24t243
244246
398
Balada de FloriiCerbii
Balade de detenfie
Balada unui plai de munte
Balada codrului f6rd haiduc
Balada clopotarului din stele
Balada unei nopfi de iarn6
CrivifulCandelaBrdlaraStatuia
Balada ucenicului cu ochi albagtri
Balada iconarului de l6ngd raiBalada pisdrii mdiestre
Cetate frrLtcoatre
247249
255270296313
313
316319323327
348370383
399
BALADA SI EROIS]W
...Bog5!ia sufleteascd a unui neam se aprinde in arta luipopularS. Se fixeazd aici, in aceastd arti, eternitdli de suflet dinsufletul Neamului.
Zd,cdmintele neliniqtilor interioare sau, dimpotrivb,zdcdmintele senindtdfilor lduntrice ale poporului, irump la supra-fald numai in arta lui.
Prin nimic altceva nu se poate cunoaqte mai birp fondulsufletesc al unui rream, dec6t privindu-se atent in aceastd oglinddminunat[ care e folclorul. Sunt popoare cu vieli sufletegti addnc
interioare, cu tr[iri atdt de profunde gi bogate, incdt nu se lasd
uqor descoperite in toatd complexitatea lor psihicd, in toati gama
variatd a stdrilor 1or liuntrice; complexitatea trdirii lor psihice are
rpvoie de-o altd complexitate exterioard in care si se poat6 rds-
frAnge integral. $i acea complexitate externd-- cluzeci de cristalegi de aprinderi - e opera de artd. MSrturisirile sufletegti ale nea-
mului se fac, complecte, numai cAntecului, viersului, impletiriiunui strai qi unui covor, ori smdlfuirii unei oale gi incrustirii unuilerm ... Ciudat duhovnic, - aceastd artd popular[! Ea primegtespovedania unui neam intreg, in tot ce spovedania cuprinde maicurat qi rnai adAnc ca trdire internS, gi primind-o, o impleteqte cuargint, o topeqte in fldciri mari de curcubeu, qi o arunc[ apoi inlume ca pe-o pasdre miiastri, ieqitd golaqe dintr-un fund de suflet
$i suflatd cu azur $i pene de foc de citre buzele cereqti ale Artei.* Revista ,,Gdndirea". Anul XVII, nr. 4, aprilie 1938.
(], dacd ali qti cAte bogdlii rupte dintr_un suflet, cdt zbu_cium, c6t vis, c6t fior sau cAt uriag cdntec interior, stau concen_trate, ascunse, sintetizate, intr-un singur chenar de chilim romA_nesc, in singura unduire a liniei unei amfore latine, intr-un singurstih de doind legdnatd, in singura inflorire a troilelor noastre, pedrum prdfuit de fari!...
Marele poet persan Omar Kayyam, privind un urcior de lut,vedea, in argila lui, insdgi arcuirea unui bral de indrdgostit, rdmasdintipdritd in pdmdnt.
Cine qtie dacd nu chiar aceasta fusese gi intenlia olaruluipopular: sd cante in lut imbrSligarea indrdgostitului gi s-o ddruiascdlumii, ascunsd in rofunjire a, aproape umanfi a unui bral de urcior...
Cirrc gtie cAte taine nu ingroapd m6inile meqterului anonimin smdlfuirea urrei guri de oald, a unui stih pribeag, ori inz'ugrdvireaochilor unei vechi icoane pe zidurile bisericilor rurale...
Dar nu numai sufletul fiecdrui megter popular, luat in parte,igi cdnti addncirnile in frdntura de arti pe care o migdlegte, ciumbre qi luminiquri din sufletul unui nearn intreg irump in mis_terul artei nationale, o coloreazd, ii sufld duh, o inviefuiesc,irnprimdndu-i, totodatd, un specific etnic qi altul spiritual-
Sd luim, de pildi, sufletul oltenesc in artapopulard. Vea_curile l-au r[sfr6nt, lumind qi vis, in scoa4e gi chilimuri, i-au unduitrrlinigtile in doind, l-au izbucnit in vechea arhitecturi, l-au indlfat,pe la rdsp6ntii, in brafele de rugd ale troitelor.
Pecelile lui in arta popular[ sunt: volburd gi visdtorie, ndvaldgi alean, vigoare gi tdngd, freamdt gi lerrege melancolie, ingdnduraregi rdzwdtire...
Cletinand azururi intre izbucnirea ca o spinare de mistre!gi cantecul limpede cu tristeli domoale, acest specific sufletescsudeazd, intr-o valoare noud, - de conlinut intern gi de relief_
intr-un irredit plin de incantare, luminigurile cu sobrietatea, errrgi-
ile dinamice cu donrl gi visul, elanul cu melancoliile, decorativul
cu substanla sPirituald.
Acest specific sufletesc oltean, luat insd pe plan istoric, a
ar,ut o minunatd sintezd in rdscoala lui Tudor'
Pandurii n-au fost numai o rdzvrdtite qi o dinamic[' Dar 9i
un freamdt de 1arg5 poezie. o sintezd de eroicd 9i vis. Un cantec
qi o vitejie.Lafel, in romantica Jianului 9i a haiducilor olteni" '
Pe plan estetic, cea mai mdiastrd sintezd a specificului
sufletesc oltean e doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu"
Tumult gi tristeli. Fierberi de suflet cu ape instelate, v6rte-
juri gi dor. Mai ales, dor. Melancolii ad6nci, aplecate ca nigte ceruri
suferinde peste vdi carcviseazd.Dacd trecem la arhitectura bisericeascd veche din oltenia,
vedem cd o serie de biserici olternqti frxeazdtipuri qi caracteristici
arhitecturale. Astfel, Biserica Mare a Mdndstirii cozra, tip
Mircea-cel-Bdtran, cu planul ei ca un mare trifoi de piatr[ gi cu cri-
nul turlei pe naos, a fost surs6 de inspiralie pentru arhitectura celei
mai mari pdfii abisericilor de ,,vechiul stil" din al XVI-lea veac'
Biserica Sf. Dumitru (vechi) din Craiova, cu tipul ei con-
stantinopolitan; biserica - trifoi cu o turla - a Arnotei; biserica
ManSstirii Gura-Motrului, din MehedinJi, cu cele trei turle; bise-
rica Schitului corrret, din valcea, cu clopotnila ei urcatS pe pronaos,
ca s6 se uite in zare; biserica Strehaia-Mehedinli, * ancoreazdper'
sonalitSli arhitectonice qi inscriu in spiritualitatea plasticei bisericeqti
specificul sufletesc oltean: avdntul, luminozitate a, traditia, pe care
Lipdstreazltqi atunci cdnd, in secolul al XVII-lea, influenlele sffairc
duc spre decadenld arhitectura rnoldoverpascd'
Ddnenlasufletului oltean a pus, in ele, o rezistenla de tradifie
qi o mandrie de frunte inaltd,iluminatS. Darnunumai at6t. Trebuie
subliniatfi. gi acea majestate a elevaliei gi a eroicului din specificulspiritual olternsc, prinsi, urrori, in simboluri arhitecturale cum sunt,de pildd, acvilele cu doud capete ale lui Mircea Basarab, deschisepentru zbor inalt, in ciuda pietrei in care le sunt turnate aripile, dea-supra arcului cdtorva ferestre de la biserica M6ndstirii cozia ... $ifiindc[ este vorba de sufletul oltean gi de personalitatealui in arhi-tecfur6, a,rintesc acum minunatele cule. Cula veche, cu infbligareb<riereascd gi gavd ... Suitd ca o celate,infistAndpridvor ca o povesteveche, printre coloarp de piatrd. Elevalie, dar gi rard sobrietate. Tris-te{e, dar gi errergie. O culd oltereascd e, penfu mi*, ca'n surpt addncde orgd sau ca orezonan[d,grav[ de poem epic ...
Cdftitorim, mai departe,in arta ornarnentatiei in lemn. M6gdndesc la melancoliile troilelor de pe toate drumurile fostei Bdnii.Troilele olteneqti inalli brale rugitoare spre luceafEr sau viseazdingAndurate ca o doinl ridicatd in picioare. Sunt, rdnd pe rAnd,avdnturi, elegii, vis ...
O mare poezie olteneasci, respird, insd, pe scoar,te gichilimuri. Curcubee se aprind, se potolesc, se infuneci. fn .giuroqului se imbin5 cu lingoarea de visdtorie a galbenului, cu doinahaiduceascd a verdelui inturpcat de codru. in Dolj, scoar{ele adomrpe margini flori mari care se inqird cu pauze de frunze intre ele.Pe o a doua rnargine sau chenar al scoa.r{ei, tresar, mirate, micifiguri geometrice, pentru ca, la mijlocul llsdturii, printre frunze,flori sau mlddieri de spice, sd fhrfhie, cdteodatd,umbre sau lumi-ni de pisdri care se desfac in zbor sau tdnjesc triste, - iar alteoriraze de peqti de basm.
Acesta e chilimul olterresc: c6nd vivacitate, incendiu, cAndpotolire gi stingere de largi melancolii, ori haiduceascd evocarede lunci albastre. vigoare gi nesa! de vis, ca-nbaradaveche guie-ratdin codrul sarului, ori elegie, rafinament gi suavitate ca in le-genda de mdrgdritar a ,,Domnului de roud,,.
Specific olterpsc? Evoc poezia cioarecilor, tuslugilor gi ipin-gelei pandureqti, cu armonii de alb gi negru. intreaga rdscoald pi
romanticd a Domnului Tudor sintetizate intr-un costum gorjanlucrat cu arti.
$i, aldturi, frumuselea calm[ de amurg stropit cu flori mari,a vdlnicului ...
Duhul Olteniei, cu marile lui aprinderi gi cu umbrele luide dor gi tristele, trece in toate aceste manifestdri de artil popu-
lard, imprimdndu-le un specific sufletesc lAgnit din v0lvoi 9i amur-guri interioare, din alean, tristele, dor qi vitejie haiduceascd. Totacest specific se r[stoarnd apoi in doirp gi balade beffarrcqti ...
Am cules, dinadins, pilde dintr-un specific sufletesc
regional lesut in art6, tocmai pentru a v[ lSsa sd vd inchipui]i c6tde puternic poate izbucni in crealiurrea populari un specific qi mailimpede conturat decdt cel regional - gi anume specificul spiri-tual al unui neam.
Fireqte, dintre toate manifestdrile artistice populare undese reliefeazd un astfel de specific etnic qi spirifualizat, poezia este
acela care-l poate cuprinde intr-un cadru mai larg qi care-i poate
evidenlia gi addncimile gi complexitatea gi vefiicala sufleteascd
precis6. De ce? Fiindci poezia reuragte in ea insdqi qi pe cele-lalte arte. Aici se intdlnesc fiorul cald al sensibilitilii lirice, cusimetria arhitectural[, cu cromatica tehnicii plastice-- adusd indecorativ, imagini qi cuvinte * qi cu armonia stSrilor muzicale.Atdt de complexi, prin urmare, poezia cuprinde gi o bog6{iesufleteascd mult mai plin6.
Iar dintre toate genurile poetice, baladami se pare cea maiincdpdtoare pentru profunzimile sufleteqti ale unui neam.
ln doina noasftd, sau in alte produc{ii lirice populare de
aiurea, se inchide exclusiv sensibilitatea unui suflet. in balad6,
sufletul aduce cu el, pe l6ngd afectivitate, func{iuni de intelectu-alitate - rcprezentdrile gi imaginalia - cdt pi errrgia voliliunii.
Fuga lupalui
MugcAnd paznicul, din cugca lui, spre munte,lupul ca o flac[rd-a !Agnit...Tremurd p[durile pe fruntecu irelul brumelor sfinfit.
Lunecd din bahnele celoasemiros vdndt de sdlbdticiuni.Vdntul sur, pe labe somnoroase,se t0r5gte ca o fiard prin sloduni'.
Lupul fuge. Zdri ii cad in bland.Crengile: arcane, pbilEuri, bice.Brazii clatind albastra lor capcan6,din puhoaie il stropesc alice.
ind[rdt, se surpd vremea cu lung vuetca o stdncd prdbugitd. Jrrepii fug.Noaptea zomde. Ad6ncurile sue.
Rdpe-l beau. $i piscurile-l sug.
Dar ajuns pe mugchiul vdrfurilor aspre,cerul viu ii curge pe spinare
1 Slodun, sloduni (reg.) - gorun, stejar.
29
Rapu CyR
pi vdzduhul, g6lgdind de astre,il cuprinde-ntr-o fluidd imbriliqare.
Li,ngd,lup se gudurd zdnoage,feriga se bucurd cI-l simte,vizuini fldmdnde gi bArloagecu urechi ciulite-i sar-nainte.
Pdrul ca o ceald grea pe spatese zbdrlegte de tdcere gi de veac.Stdncile ii joaci-n ochi, mirate,botul linge umbrele, buimac...
Std pe muchea gresiilor crunte,nducit de spaliu gi de piatri.Rogie gi rdtdcind in munteluna virre din prapistii, speriatd.
Lupul mugcd, lacom, carnea lunii,dintii se impldntd gi sfhgie,gi, rupdnd ca dintr-o prad6 vie,de pe bot ii curge sdngele genunii.
30
%"**
ligani ursari
Tot mai rar, prin mahalale desfundate,primdvara, trec ligani ursari,cu obrajii arqi de zdri inveninate,ct arnieze largi in ochii mari.
Trec ursari, duc6nd prin prafgi qanfuriurgii mohor6{i 9i pddureli.Parcd duc pddurile de lanfuri,parcd duc mormalre de tristefi.
Cldtindndu-se din golduri rogcovalr,fiarele, cu pdrul rdsculat,mormdie in lant zbdrlite stane,
blocuri mari de munte sfrrdmat.
Cu v[zduh gi cu burhaie pe spinare,mirosind addnc a cer salin,tristele jivine cdldtoarevin din basm, din veac,
- de unde vin?
Sund darabare vechi de pielegi-ncet urgii - namile de fum -se ridicd legdnafi pe labe grelegi se surpl-n pulberea din drum.
31