Radiestezie Curs 1

7/25/2019 Radiestezie Curs 1

1/31

RADIESTEZIE- Sinteze de Curs -

( sept. nov. 2004)

CURS RADIESTEZIA = accesarea informaiei cu mijloace radiesteziceINFORENERGETIA= !osi"ilitatea de a modifica o informaie accesata

Instru!ente r"diestezi#e

Radiestezia acceseaz# si cuantifica informaiile$ demonstr%ndu&ne ca realitatea noastr# si cea dinjurul nostru este mult mai "o'ata dec%t !utem crede( De e)($ !e strada !utem ocoli st%l!ii sau 'ro!ile!entru ca le o"ser*am( Dar In *iata$ c%nd a!ar e*enimente care nu ne con*in +"oli$ relaii socialeetc(, consideram ca -a.a&i normal/ sau ne re*oltam fara rost si !ierdem ener'ie ceea ce ne

!ricinuie.te necazuri0 la un moment dat Insa$ !ractic%nd Radiestezia$ *om simi din tim! -st%l!iine*#zui/ din *iata( Nu Ii *om mai ocoli$ ci II 1O2 DETER2INA SA NE OO3EASA( 1oma"orda *iata noastr# interioara si im!actul cu realitatea In alt mod$ na*i'%nd Intre elemente sau

ne'ati*itatea$ fara ca acestea sa ne !roduc# ne!l#ceri(

4rin !racticarea Radiesteziei$ *om constata ca ne modificam In !lan s!iritual$ !si5ic sau al structuriifizice0 se sc5im"a '%ndirea$ im!actul cu *iata$ de*enim mai desc5i.i$ -realizam/ ca suntem si ca

!utem mai mult dec%t !#rem( 4entru aceasta$ a!elam la Ima'ini$ care !ot su'era infinit mai multdec%t cu*%ntul0 !rin ele se face un transfer$ se acti*eaz# "iocam!urile care se afla In jurul fiec#reifiine umane$ !rin ele !utem sa desco!erim si sa accesam realit#ile necunoscute din Insasi fiinanoastr# interioara( Radiestezia a!eleaz# mult la ima'inaia dirijata !rin ima'ini dar si la unul dinsimurile noastre 6 si anume la cel tactil(4utem construi astfel FG +Forme&Gand, cu finalitate medicala sau !entru diferite situaii de *iata$ ne

!utem cunoa.te mai "ine !e noi si Ii !utem cunoa.te !e cei din jur$ le !utem cuantifica aciunile sauinteniile( Tre"uie sa fim con.tieni ca a*em resurse si rezer*e e)traordinare$ !e care Inca nu le&ame)!lorat si de care nu suntem con.tieni$ dar !utem fi si'uri ca In situaii e)treme$ acestea ne *orajuta sa de!#.im momentul( 4ractic$ !rin Radiestezie ne /!al!am/ limitele(

7tim ca simim cu cele 8 simuri0 .tim 6 de asemenea 6 ca a*em si ca!acitatea de intuiie$ care estece*a mai mult$ dar este tot "azata !e simurile noastre( 4rin intuiie simim ca 392EA ESTE 293T2AI DI1ERSIFIATA(

Omul este diferit de animale cu un -minus/$ adic# tocmai !rin ca!acitatea s!orita de !erce!ie !ecare animalele o !oseda0 dar omul de ast#zi este mult diferit si de omul !rimiti* !entru ca acesta dinurma$ !entru a su!ra*ieui$ a*ea ne*oie de simuri acutizate$ !ierdute !rin aciunea ci*ilizatoare(

4entru a !utea !ractica Radiestezia$ tre"uie:& sa a*em desc5iderea necesara de a acce!ta ca lumea este si -altfel/ de cum o !erce!em In modo"i.nuit& sa ne e)ersam si sa ne Intarim ca!acitatea de concentrare& sa a*em o moti*aie !uternica& sa a*em ;ncredere ne#rmurita In noi ;n.ine si In ceea ce facem

De fa!t$ uni*ersul informaional In care tr#im este creat de -creier/$ care -materializeaz#/ altfel dec%t

dens: nu *edem$ nu simim$ nu !al!am ideile sau formele&'%nd$ dar ele e)ista( Odat# create demintea omeneasca$ ele circula In uni*ersul informaional si nu !ot fi distruse niciodat#(Atenie: sa a*em 'rija ce '%ndim0 sa eliminam '%ndurile & !arazite

3a nodurile reelei ?artman: s&a demonstrat ca !amantul este tra*ersat de "enzi +asemenea unorziduri imateriale *erticale, ce formeaz# o reea cu dimensiuni *aria"ile0 la intersecia acestor "enzia!ar nodurile ?artman care 'enereaz# !ro"leme tensionale$ !ertur"%nd *iata$ induc%nd st#rine!l#cute( u toate acestea$ ele nu sunt suficiente !entru a ne ;m"oln#*i( 4ot fi !otentate daca Inacela.i loc a!are si o sursa de a!a$ inclusi* un r%u su"teran sau un as!ect de 'eonoci*itate$ res!ecti*trecerea "rutala de la un strat de o anume densitate la unul de o alta densitate$ de e)( de la unulnisi!os la altul de lut( 1ariaiile de densitate sunt$ la r%ndul lor$ noci*e$ fie ca se afla In structurasolului$ fie ca le ;nt%lnim In *iata de zi cu zi sau ne ;nconjoar# !rin o"iecte: filetul$ sudura$armaturile etc(

%nd un o"iect este intact$ el are o confi'uraie sta"ila a c%m!ului sau ener'etic( ea mai micamodificare 6 o !rotu"eranta$ o cio"ire 6 ;l determina sa -ti!e/ !entru ca se !roduce un im!act Intredoua informaii:

@


3/31

A 6 informaia o"iectului ca model iniial 6 informaia st#rii do"%ndite !rin cio"ire$ lu)are etc(

O"ser*aia este *ala"ila si la ni*el or'anic$ !entru or'anele cu stare modificata fata de modelul loriniial( %nd ne n#.tem$ a*em un -or! 2odel/0 la el tre"uie sa ne ra!ortam de fiecare data c%nd ne*om face tratamentul infoener'etic de -re!arare/$ de re!unere In forma(

C (Corpu$ ode$) se "%$" in U+IERSU/ I+5*RATI*+A/0

In aura +e)!resie & o'linda a st#rii noastre fizice$ modificata de !rocesele ce au loc in cor!ul fizic,$ se!ot citi si e*enimentele ce ne *or afecta !este ani( De fiecare data *a tre"ui sa facem distincia Intreceea ce este In fizic acum si ceea ce urmeaz# sa a!ar#0 se determina !rin m#surare !e ra!ortoruls!ecial(

9nde tre"uie c#utata sursa ;m"oln#*irii atunci c%nd nu aflam r#s!unsul la aceasta ;ntre"are> Dincolode cauzele cunoscute$ !ot fi uneori si as!ecte latente$ care se cer a fi soluionate !rin comenzile !ecare le dam su"con.tientului(Ori de cate ori ni s&a ;nt%m!lat In *iata ce*a ne!l#cut$ fie si de mai mica im!ortanta +de e)( : o

s!erietura$ o tres#rire c%nd ne&a -s#rit/ inima din !ie!t,$ au e)istat -martori/ ai acestui e*eniment$martori ai traumei !e care am tr#it&o$ concretizai In cele 8 simuri ale noastre: concomitent cus!erietura am auzit 6 !oate 6 un fra'ment de melodie sau am simit unda unui !arfum$ am *#zut oasociere de culori etc(0 !e !arcursul *ieii$ rea!ariia fie si s!oradica sau !asa'era a unuia sau a maimultor -martori/ face ca In or'anism "oala$ starea de "oala sa ;ncea!# sa -sa!e/( De aceea

!si5analiza sondeaz# su"con.tientul$ !entru a scoate la lumina orice cauza ascunsa( DIANETIAsondeaz# martorii !entru a duce la stin'erea focarului(

omanda sau cu*%ntul de ordine tre"uie sa fie ferm:-EEA E AT9NI A FOST EBTRE2 DE I24ORTANT$ A92 N9 2AI EBISTA < S&A STINS< /

ine ne !rotejeaz# >

G%ndul nostru: a*em In '%ndirea con.tienta & dar si In incon.tient sau In su"con.tient & at%t un!rieten cat si un du.man0 de!inde doar de noi !e ce !alier ne situam: !e cel al !oziti*it#ii sau !e celal ne'ati*it#ii(Sa !resu!unem ca am '%ndit ce*a si 6 imediat & ne !are r#u0 ce !utem face >Un sinur !inut de tr'ire pe rezon"nt" 6o"s" (%ri#" te"!" invidie) du#e $" dis%un#tion"$it"ti"$e #orpu$ui In %izi# de !ini!u! dou" ore( De aceea$ Insasi *iata noastr# !oate fi serios

!ertur"ata: sa ne cenzuram '%ndurile$ sa c#utam doar frec*entele ;nalte$ s!iritualizate !entru ca 6!rin 3EGEA REZONANTEI & sa atra'em s!re noi acelea.i frec*ente care ne *or sc5im"a *iata In

"ine(G%ndul este dominant In tot ceea ce facem$ el fiind r#s!unz#tor !entru direcia !e care se ;nscrie*iata noastr#( De e)($ Intr&o secie de "oli conta'ioase$ atin'erea oric#rui o"iect$ atmosfera Insasi sunt-inflamate/( 4ersonalul seciei are certitudinea ca nu se !oate ;nt%m!la nimic si are dre!tate !entruca 6 at%ta *reme cat '%ndim !oziti*$ nu suntem *ulnera"ili( Daca ne este teama si credem ca ne

!utem ;m"oln#*i 6 de*enim *ulnera"ili si r#ul se !roduce( Teama este un sentiment firesc( Dar eatre"uie st#!%nita( Fora omului ec5ili"rat este imensa: prin #on#entr"re disp"r CD+ (#3!puri$edin"!i#e ne"tive,( De e)($ c%nd ne confruntam cu un !ericol iminent$ o 5aita de c%ini etc($ estesuficient sa rostim sau sa '%ndim cu con*in'ere -e c%m!uri mari am acum< Ajun' !ana la ei$ Iidomina( Ii iu"esc


4/31

Este o !"re di%eren&" Intre A CREDE si A S1U+E7 8CRED/0 aceasta este m#sura$ distanta Intre;m!linire si nem!linire( A transfera total INREDEREA este si necesar si o"li'atoriu0 totodat#$transferam total si tr#irea In actul res!ecti*(

CA1URI/E

In jurul nostru$ toate cor!urile materiale au c%m!uri0 or'anismele au "iocam!uri( 2#rimea si formaacestora *ariaz# In funcie de ni*elul e*oluti* al s!iritului care folose.te acele cor!uri materiale$

!recum si de 'radul de control o"inut in st#!%nirea sa in cursul acelei *ieii(

Orice muc5ie ascuita emite un c%m! malefic !e direcia "isectoarei: !oate fi o sursa de ;m"oln#*iri$de la sim!lul disconfort la o afeciune !e cor!ul fizic(

4iramida concentreaz# E1 +Ener'ie 1itala,0 este cunoscut efectul de !iramida la C din Inaltime( Inafara ei Insa$ aceea.i !iramida 'enereaz# c%m!uri ne'ati*e la ni*elul IOS&ului0 aceste c%m!uri suntla "aza ei$ In forma a !atru arii ce au 6 fiecare & o latura comuna cu "aza !iramidei( Tot ce se aflaacolo !oate fi 'ra* afectat c#ci ener'ia malefica are aceea.i fora cu cea *itala din interiorul

!iramidei( Interesant este fa!tul ca daca !iramida se ;ntoarce cu *%rful In jos$ !ierde calitatea de

-c%m! 'enerator/(Emisfera este si ea un c%m! 'enerator de ener'ie$ fiind un cor! -neterminat/$ care Isi caut# um#tatea(

ercul are In jur un T*R (#3!p puterni#,$ mai mare ca inelul res!ecti*0 se e)!lica astfel de cecoroana atra'e E1 +Ener'ia 1itala, si are efecte !e 'landular(

9n as!ect a!arte ;l re!rezint# cor!urile care au doua dimensiuni In contrast cu a treia: st%l!ul$men5irele$ creionul$ firul( u cat discre!anta este mai mare$ cu at%t concentrarea de ener'ie este maimare$ de aceea FIR93 re!rezint# o *erita"ila fora$ indiferent din ce material este +cu el se ecraneaz#si se urze.te$ inclusi* In ma'ia nea'ra


5/31

aceasta !ermite flu)ului "enefic sa ne inunde +c5i$ Hi$ !rana$ ener'ia *itala$ informaia ener'eticama)im "enefica !entru dinamica noastr# ener'etica de care a*em ne*oie In fiecare moment, si neizoleaz# de informaia ne'ati*a$ malefica(

TEAA SE+TIE+TU/ DE TEAA DE I+SECURITATE TRISTETEA SAUSU1ARAREA :$ deter!in" s" se des#id' si s" se :n#id' "oti# "v3nd #" rezu$t"tdevit"$iz"re" r"pid" " #orpu$ui :nso&it" de un senti!ent de dis#on%ort7 de "i#i :n#epe o"$" ;

E4 se !oate -s!ar'e/ u.or$ moti* !entru care tre"uie sa a*em 'rija de el si sa fim con.tieni ca seafla su" controlul de!lin al '%ndirii noastre0 de aceea tre"uie sa '%ndim con.tient si sa nu !ermitemde'rin'olada '%ndurilor$ sa a*em o mare st#!%nire de sine In orice situaie !entru ca s!erieturile deorice fel$ !si5ismul nostru ne'ati*$ starea !roasta !e care o a*em sau !e care ne&o inducem +tristee$nostal'ie de ti!ul s!leen, acioneaz# In sens distructi* In !lan fizic(

A*em "iocam!uri care a*anseaz# fata de cor!ul fizic su" forma unui ou$ fiecare c%m! Im"racandu&l !e cel !recedent cu Inca 8&@ cm(0 In traume fizice majore$ toate c%m!urile se contracta mult$a!#r%nd la distanta de cel mult &@ cm( unul de celalalt si determin%ndu&l !e 1 6 %m!ul 1ital 6 sase contracte la r%ndul lui$ a!ro!iindu&se ne!ermis de mult de F& or!ul fizic(

%m!urile tre"uie m#surate( De re'ula$ ele au o forma o*ala$ alun'ita In fata noastr#( In dre!tulcreierului tre"uie sa fie cat mai rotunde$ de re'ula a*em doar o !alma In fata$ dar ar tre"ui sa a*em osfera0 !entru arti.ti 6 emisfera drea!ta are un c%m! mai mare$ !entru cei !ra'matici +matematicieni$a*ocai, 6 !artea st%n'a este mai dez*oltata(( C - CA1U/ ITA/& In mod normal are &C metri si este In dre!tul om"ilicului( 5iar atuncic%nd !ersoana a !lecat sau doar a ie.it din ;nc#!ere$ c%m!ul ramane( 3a adult tre"uie sa ai"# In modo"li'atoriu !este J cm($ deoarece su" acest ni*el$ omul mai are de tr#it cel mult @ ore( Se !oate-tra'e/ de acest cor!$ dar nu !utem readuce !erfect la *iata !e cine*a In stare de coma( 3atraumatisme$ c%nd omul nu mai !oate fi sal*at$ 1 scade su" J cm( Este 'enerat de centrul de

*italitate al c5aHrei 293AD?ARA care a"soar"e ener'ia din mediul ;nconjur#tor si o dirijeaz# Incor!( Este situat la ni*elul anus&coccis$ ca o !%lnie orientata In jos si este acti*at de culoarea ROS9care ne conecteaz# la canalul de intrare a EO +Ener'iei Or'onice,( ontroleaz# mirosul$su!rarenalele$ !artea de jos a cor!ului$ instinctele0 element caracteristic & !amantul(

@( CSC CA1U/ de SU1RAE,


6/31

J( CR CA1U/ de RECE1TIE6 'u*ernat de c5aHra AKNA din dre!tul 'landei !ituitare siacti*at de culoarea INDIGO( oordoneaz# 5i!ofiza$ toate simurile$ este sediul clar*iziunii si altele!atiei(

C3!puri$e de e!isie si re#ep&ie sunt respons"i$e de #o!uni#"re" no"str' nonver"$"7 si!&i!#3nd #inev" ne prive=te ne vre" r'u$ s"u ine$e.

( SA


7/31

1A3OAREA IDEA3A este 1 Intre M&1aloarea 1 Intre M&M indica *italitate In sc#dere(1aloarea 1 Intre si M indica o afeciune 'ra*a(1aloarea 1 Intre J& !oate indica o stare de coma(1aloarea 1 mai mic de 8 6 E)it(

In st#ri de coma$ IE +or!ul Infoener'etic, ;nce!e sa se des!rind# de F +or!ul Fizic,( De re'ula$daca !ersoana nu este decere"ralizata$ tre"uie *or"it cu ea continuu sau cat mai mult !entru ca este

!osi"il ca In c%te*a zile sa ias# din coma( 7tim ca ar e)ista aceasta !osi"ilitate !rin masurare: desi seafla In coma$ indicele de *italitate este mare( Dar c5iar si atunci c%nd informaia s!ecifica *ieii estefoarte sc#zuta$ sa fim con*in.i ca sa se !oate ie.i din coma si se !oate re*eni la *iata normala(9neori$ c%nd cor!urile se se!ara$ calea este desc5isa si !ot intra si alte informaii$ de aceea omul ie.itdin coma se *a com!orta 6 de re'ula 6 altfel dec%t ;nainte +.tie mai multe In su"con.tientul lui$ de.inu !oate scoate la su!rafaa toate informaiile,(

C( 1 1ror"!"re0 aceasta !oate fi de *iata +!roiectarea de ti! 'erminare$ im!act cosmic$ mediul sifamilia, si de stare +!ro!riile '%nduri$ aciuni$ tr#iri,(

Orice fiina are un !ro'ram ;nscris In 'ene$ In ADN(

4erioada !reconce!tionala$ cea conce!ionala si !erioada intrauterina conteaz# enorm !entru camulte "oli se !ot acti*a In aceasta "aza si !ot e)!loda$ se !ot detona In cursul *ieii(e este na.terea> Este cli!a c%nd se ru!e a!a( A.a tre"uie considerata$ !entru ca at%ta tim! cat f#tuleste In intrauterin$ este ecranat total0 totul trece !rin mama( Odat# ie.it In afara$ asu!ra lui acioneaz#influente de tot felul(Orice trauma are loc In !rezenta martorilor: unul sau mai multe din cele 8 simuri ale noastre( %nd 6

!e traiectoria *ieii 6 rea!are m#car unul din ace.ti martori sau un cu!laj de martori$ rea!areENGRA2A iar trauma tr#ita c%nd*a se reacti*eaz# In inte'ralitatea ei( 3a rea!ariia unuia sau a

altuia din stimuli$ se reacti*eaz# ideea traumei$ suferina !ro*ocata de aceasta$ concretizata Inmi'rene$ In sto! cardiac etc( %nd se ru!e a!a$ fi) In acel moment "rutal$ martorii st#rii de im!act!ot !roduce o En'rama de care nu suntem con.tieni: !oziia astrala0 este modul In care neinflueneaz# astrale( Dar ele doar -Inclina/$ nu determina9n cod nu se !oate afla dar$ In mod si'ur$ el ;nseamn# o frec*enta$ rezoneaz# la o anumita frec*enta(4entru aceasta$ construim o FG +Forma&Gand, care "aleiaz# ;ntre' s!ectrul de frec*ente sicomandam : -DN sa rezoneze la frec*enta la care rezoneaz# codul lui si eu sa lucrez !e aceafrec*enta


13/31

4entru a de*eni !al!a"il$ acest model eteric tre"uie sa adune cat mai multe lumatii !e acelea.i a)e sicu aceea.i *i"raie: cu alte cu*inte 6 tre"uie sa se concretizeze( 4e acela.i raionament$ urm%nddrumul in*ers !utem -scoate/ din concret$ !utem -distru'e/ liniile de fora ale *i"raiei$ !utem rarilumatiile si transfera din material In imaterial o realitate(

Intre cele doua uni*ersuri: 9I si 9E +9ni*ersul Informaional si 9ni*ersul E)istenial, e)ista ole'#tura "iuni*oca0 !ractic$ In fiecare moment al e)istentei noastre$ '%ndim si judecam In douauni*ersuri0 In 9E materia e)ista$ o *edem$ o !al!am$ !utem crea fizic ima'ini$ !utem construi &inclusi* In cor!ul nostru(In 9I$ c%nd se densifica +!rin concentrare, le'#turile dintre lumatii$ !utem construi( In*ers$ c%ndru!em le'#turile dintre lumatii$ !utem distru'e(9I este adimensional( 3inia care se!ara cele doua uni*ersuri este ca un tunel sau ca o !oarta !e caretre"uie sa o desc5idem sau sa o ;nc5idem$ uneori cu "rutalitate( Noua ne re*ine ale'erea: o !utemface !rin Intuiie$ care este o !artici!are directa la mane*rarea acestei !ori(

RE,U/A: mintea noastr# este o"i.nuita sa '%ndeasc# In re!erele *ieii cotidiene( %nd le de!#.im$simim ca SE INTA243A E1A: c%nd '%ndim o !lanta anume$ !articulele din jurul nostru se adunasi se ordoneaz# !e nodurile modelului res!ecti*$ un model eteric$ cu densitate e)trem de sc#zuta$ dar

modelul e)ista$ s&a creat< A materializa un o"iect !e care ;l '%ndim ;nseamn# a aduna !articuleordonate$ !ana o"inem concretizarea !erfecta a '%ndului0 o !utem realiza cu toata tr#irea si d#ruireanoastr#: In acest fel$ FG intra In concret(3a contactul cu fiina noastr#$ e)ista at%t FG +enefice,$ cat si FGm +malefice: In ma'ia nea'ra


14/31

( Acioneaz# conform al'oritmului dat asu!ra altor forme informaionale sau mecanisme "iolo'ice!rin detente +desc#rc#ri, de ti! electrostaticM( 4ermite realizarea unui model informaional: de*ine e)em!lu 6 -Asta faci< De acolo te ins!iri


15/31

ultimul lui nod( In acest saculet introducem FGA si le'am totul str%ns iar !e ultimul nod$ a!licamOD93 + nume$ cifre$ culori$ senzaii$ amintiri$ !arfumuri$ tim"rul *ocii cui*a$ locuri 6 careconstituie un cod !ersonalizat0 este codul nostru si numai al nostru 6 In caz ca este foarte sofisticat si$e*entual la un moment dat ;l uitam sau nu suntem si'uri de sec*ena elementelor constituti*e$ ceremsu"con.tientului ca !ur si sim!lu sa acceseze codul !e care l&am sta"ilit si ;l folosim -In or"/$;nc5iz%nd sau desc5iz%nd cu el sacul,( Ori de cate ori dorim sa introducem o alta informaie sau samodificam ce*a$ desfacem !e acela.i cod si le'am la loc 6 fie cu codul deja utilizat$ fie cu altul nou$cu care *a tre"ui sa si desfacem data *iitoare$ In funcie de necesitai(

H - DE1*ZITAREA6 fi)area FGA !rin cre.terea densit#ii ei +un num#r s!orit de lumatii$ care a!ar!rin *izualizarea re!etata a res!ecti*ei FGA( ERI5ICAREA6 du!# ce a fost construita FGA$ o m#suram0 In cazul In care are !este L;nseamn# ca este "ine f#cuta( Daca !rocentul scade$ *erificam tot !rin m#surare !rocentuala fiecare

!unct In !oarte( De re'ula$ se !oate 're.i la al'oritmare$ ener'izare sau ecranare$ astfel ca reluam sirefacem traseul$ m#suram din nou !ana ce !rocentul de!aseste L(

. 5,AD (5or!" ,3nd A6ut'to"re de De$o#"re)

ADRESA6 !ersonalizata -!e mine/$ de e)em!lu$ .tiut fiind ca nimeni nu are acela.i cod 'eneticcu mine(

2 8I+ A/96 !entru oricine ar a*ea *reodat# ne*oie sau !entru oricine *oi dori eu sa ;ntre"uinezFGAD(

G A/,*RITAREA6 're"lare$ !ie!t#nare$ in a*al$ !e al"ia unui r%u care este$ de fa!t$ cor!ulnostru( Se ncarc# m%inile$ de'etele se lun'esc si ;nce!em 're"larea de sus$ din *orte)$ de deasu!rac5aHrei Sa5as5rara( De'etele eterice ;nainteaz# ;ncet$ milimetru cu milimetru In cor!ul eteric$ !erce!rezistenta acestuia0 c#utam sa !ercem senzaia de ;naintare ;nceata( In zona lom"o&sacrala$ de'etele

am"elor m%ini$ a.ezate o!ozitoriu$ unindu&se & !arca & !e linia de'etelor mijlocii +m%inile fiinddis!use !aralel cu cor!ul la distanta de cati*a centimetri, *i"reaz#$ tremura$ !al!%nd si mas%nd Inmi.care ra!ida$ !ianotata$ m#du*a s!in#rii0 !rin aceasta se dirijeaz# ener'ia$ o -;nc#lzim/$ trezim-Sar!ele Pundalini/ si ener'ia de flac#ra a acestuia urca !e meridianele IDA si 4INGA3A$ s!re*erte"rele noastre cer*icale( ontinuam mi.carea de 're"lare In jos$ !arcur'em cu aceea.i;ncetineala drumul$ simim contactul cu !icioarele si refacem masajul$ de aceasta data In zona

!lantara( ;nc#lzim din nou !rin re!etare si insistenta !ana consideram ca a*em c#ldura In e)ces si oeli"eram sa treac# In sus !e meridianele !icioarelor( 2#suram( Daca este cazul$ reluam$ !ana ce

!rocentajul este mai mare de L(

4 E+ER,IZAREA6 Ii creez *iata$ ener'izarea( G%ndesc c5aHra Soarelui$ tra' un fir auriu din

soare si !rin acesta transmit ener'ie FG create !entru a de"loca In noi sau !entru !ersoana de carea*em ne*oie cantitatea de ener'ie necesara sa refac# ra!id rezer*a de ener'ie !entru a face fata uneisituaii de ur'enta: *%nt$ !loaie$ fri'$ curent((((((2#suram(

@ ECRA+AREA6 cream sacul$ nod cu nod$ r%nd cu r%nd$ cu intenia s!ecifica de a feri coninutulacestui sac de orice informaie dinafara( ;nc5idem cu cod si cerem sa ramana im!rimat: -A DE4IATRA< ASA SA FIE< ASA SA RA2ANA


16/31

4rin FGAA acionam asu!ra c5aHrelor0 !rin con*enie$ consideram ca toate c5aHrele noastre !ot fiacti*ate -!rin re!rezentant/$ iar re!rezentantul !oate fi oricare dintre ele$ de e)( ANA?ATA( 4rinacti*area Ana5atei$ toate c5aHrele se *or alinia !e aceea.i frec*enta si !e acela.i sens de rotire$ cuaceea.i *iteza etc(- ADRESA6 dam denumirea&cadru: acti*area si ec5ili"rarea c5aHrelor(2 DIRECTIA6 !entru cine lucramG A/,*RITAREA6 se face !e suita a trei i!"ini: ".;ncercam$ din r#s!uteri$ sa clintim o *ana ;ne!enita$ ru'inita$ murdara$ noroita$ sa orotim$ 'rad cu 'rad$ !e sensul !e care dorim +orar sau in*ers acelor ceasornicului,0 tre"uie sa simimefortul de a o deste!eni si sa&i urm#rim$ 'rad cu 'rad$ de"locarea( omandam: -4ana la CJ de'rade


17/31

9neori$ AE4 re!rezint# Incarcatura infoener'etica a str#mo.ilor care -detoneaz#/ !e noi0 totul se;nt%m!la !entru ca de!inde de -ce*a/$ de factori care ne afecteaz# *iata si !e care$ uneori$ nici nu Ii

"#nuim(1aloarea J re!rezint# !ra'ul de la care o structura se modifica: atunci a!ar !rimele celule ati!ice(3a J&J8$ aceste celule a"ia se o"ser*a +dar a!ar la a!arate$ c5iar daca "oala nu este Incadia'nosticata ca atare(Inter*alul J 6 re!rezint# !rocesualitatea ;m"oln#*irii si de'radarea !e cor!ul fizic( 3a ni*elul$ oamenii ajun' la doctor$ dar uneori !oate fi !rea t%rziu$ !entru ca 8 re!rezint# !ra'ul de ur'enta+"locaje$ sto!uri$ !aralizii,(Tre"uie a!elat la SI (Siste!u$ i!unit"r)care este un sistem "iolo'ic ascult#tor(Sta"ilim 6 !rin con*enie & ca tot ce este cu!rins Intre & C re!rezint# ni*elul informaional +nimeninu&l cunoa.te$ doar o!eratorul radiestezist,(Intre C & J "oala se afla In zona funcionala$ dar la nici un a!arat nu a!ar modific#ri0 cel mult 6o"oseala$ senzaie de insecuritate$ a!atie$ li!sa de !ofta de m%ncare( In aceasta zona se !oateinter*eni radiestezic( Tre"uie cunoscut Insa fa!tul ca "oala e*olueaz# In sinusoida$ cu o serie decur"uri si oscilaii Intre -acti*/ si -!asi*/ De aceea$ tre"uie m#surat continuu( De e)($ este .tiutfa!tul ca to&i neii po"rt" in%or!"&ie de #"n#er( Ei !ot fi$ totu.i$ Inlaturati$ daca sunt sur!rin.i In

!erioada inacti*a(

4entru a lucra contra "olii$ se a!eleaz# la FG cu informaia cores!unz#toare "olii care tre"uie sa fiefi)ata si detonata 6 In acest fel se lucreaz# In 9ni*ersul Informaional si In rezonanta0 totul se !oate;nl#tura cu eficienta ma)ima (

Detonarea la !unctul = !remeditare( auzele care !roduc !ertur"#ri !si5o"iolo'ice sunt:( Otr#*urile +dieta$ *iciile,@( Geonoci*itateaC( %m!urile !ertur"atoare date de mo"ilier sau muc5iile ie.ite In afara( 5,n (5or!e ,3nd ne"tive) si CD+ (C3!puri din"!i#e ne"tive) #"re sunt r'spunz'to"repentru 0B din %or!e$e de #"n#er8( su"con.tientul nostru +!e ;ntre'ul ar"ore 'enealo'ic$ la care se adau'# su"con.tientul colecti*,

R#z"oiul este distru'#tor nu doar !rin !ierderea de *iei omene.ti !e front$ cat$ mai ales$ !rine!idemii( Ne !utem feri de ele !rin '%ndire !oziti*a( Su"con.tientul este o sursa ine!uiza"ila de r#udar si de INE$ ne este !rieten$ dar si du.man(

um !rocedam> 4a.ii sunt urm#torii :( De"locare +!ie!t#n ener'etic,@( Acti*are +!e cele trei ima'ini,C( Ecranare + esutul afectat,( Ener'izare +Soarele,8( ;nl#turarea oric#ror FG ne'ati*e !rintr&o s!irala le*o'ira +cu nce!ere s!re st%n'a, cu flac#ra

al"astraJ( Simetrizare si im!rimare !e sec*ene( Re!etare( In final$ se aduna toate FG Intr&o FGS +forma '%nd s!ecializata, !e direcia dorita si se faceDETONAREA$ se su!ra!un tim!ii In acest fel se acceseaz# foarte u.or fa*ora"ilitatea si com!ati"ilitatea(

Co!p"tii$it"te" de #up$u & !entru !ersoanele -A/ si -/ are mai multe com!onente:CT #o!p"tii$it"te tot"$":& !este L semnifica DA& su" L semnifica N9De fa!t$ com!ati"ilitatea totala este$ la r%ndul ei$ o suma Intre CA (#o!p"tii$it"te" "%e#tiv") C5(Co!p"tii$it"te %izi#") si CS (Co!p"tii$it"te spiritu"$").%nd oricare din aceste C com!onente:A$ F$ S a!are mai mare de 8L$ imediat c#utam !e ra!ortor daca e)ista o com!ati"ilitate mai

mare !entru o alta !ersoana$ de e)em!lu !entru un //(Se !oate afla com!ati"ilitatea !entru or'anele de trans!lant$ mai !recis este o"li'atoriu de aflatcom!ati"ilitatea informaional&ener'etica0 ea este determinanta de.i de o"icei nu este luata In calcul$toate calculele fiind centrate !e com!ati"ilitatea "iolo'icaC3nd CAUTA s" evit"! :ntre'ri$e s" nu dori! un "nu!e r'spuns ( Ne situam !e !oziia deA9TARE$ a*em 9RIOZITATEA DE - A AF3A/ (u ansa In mana A9TA2 sa *edem daca ESTE +In *iata -cutare/$ daca !rezint# semne *itale(((etc(Daca ansa se ri'idizeaz# s!re st%n'a$ r#s!unsul este afirmati*(Daca se ri'idizeaz# !e direcia dre!t sau s!re drea!ta 6 r#s!unsul este ne'ati*(#utarea se face ra!id$ !rin c%te*a miscari&Im!unsatura In fata( 4entru a *erifica r#s!unsul facemdoua cautari:& caut daca ESTE& caut daca N9 ESTE

M


20/31

SCA+AREA (ASURAT*RI S1ECI5ICE)

Grila ne ajuta sa sur!rindem un semnal de e*oluie( O urm#rim !e doua coordonate In urm#toareasuccesiune:& R#s!uns "inar$ !e DA sau N9& 4rocentaj & !e ra!ortorul s!ecial +de la la ,4rima ;ntre"are: Ai f#cut *reo o!eraie>O"ser*aie: 5iar daca un or'an este scos !rin o!eraie$ *om constata ca a*em semnalul dinainteao!eraiei(

,RI/A.S5 Stru#tur" 5izi#"6 daca este inte'rala sau nuIdeal 6 SF inte'rala2.SI Siste! i!unit"rIdeal & sa ai"# *alori cat mai a!ro!iate de (3a J$ Atenie< 3a factori e)o'eni +*%nt$ !loaie, 6 cedeaz#( Tre"uie ;nt#rit$ corectat(G.A9E16 cu localizare:

& sistem ner*os central& inima& !l#m%ni& rinic5i& ficat +cai 5e!ato&"iliare,& !ancreas& s!lina& stomac& intestin su"tire& intestin 'ros (((((((((((( etc( Ideal & sa nu e)iste

Radiestezie Curs 1

Documents

Transcript of Radiestezie Curs 1