PUNTEA DENTARA Reprezinta o Proteza Fixa Pluridentara

download PUNTEA DENTARA Reprezinta o Proteza Fixa Pluridentara

of 4

Transcript of PUNTEA DENTARA Reprezinta o Proteza Fixa Pluridentara

PUNTEA DENTARA reprezinta o proteza fixa pluridentara, care restabileste integritatea morfologica si functionala a arcadelor dentare in edentatii intercalate,reduse,intinse si multiple. PARTILE COMPONETE ALE PUNTII DENTARE Corpul de punte sau dintii intermediari care inlocuiesc dintii pierduti de pe arcada Elementele de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremitati si realizeaza fixarea (agregarea) prin cimentare pe dintii stalpi ai intregii proteze. Elementele de agregare sunt in numar de cel putin doua, asezate, in general, pe cei doi dinti limitati ai bresei edentare. CARACTERISTICILE PUNTILOR DENTARE sunt fixate pe dintii stalpi prin cimetarea elementelor de agregare, ceea ce le confera stabilitate pe o lunga perioada de timp volumul care il ocupa in cavitatea bucala este mai mic sau, cel putin, egal cu acela ocupat de dintii naturali formele suprafetelor vestibulare si orale sunt asemanatoare cu ale dintilor naturali pozitia, in sens vestibule-oral, a corpului de punte este identical cu a dintilor absenti transmit fiziologic presiuni masticatorii, prin parodontiul dintilor stalpi, de la nivelul fetelor ocluzale ale corpului de punte si ale elementelor de agregare osului alveolar sunt constructii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abraziune sunt obtinute in laboratorul de tehnica dentara in urma unor procese tehnologice complexe d.p.d.v. fizionomic pot fi nefizionomice, fizionomice si partial fizionomice Exista 2 tipuri de restaurari : 1. conjuncte ( cimentare) 2. adjuncte ( proteze totale, partiale) AVANTAJELE RESTAURARII EDENTATIEI PRIN PUNTI DENTARE o din punct de vedere masticator - puntile dentare transmit presiunile masticatorii fiziologice la osul alveolar prin intermediul tesutului parodontal o din punct de vedere fonetic - pentru puntile in zona frontala o din punct de vedere parodonto-profilactic - transmiterea presiunilor ocluzale in axul lung al dintilor stalpi reprezinta un stimul pentru mentinerea troficitatii tesutului parodontal o din punct de vedere ocluzo-functional - refacerea multiplelor contacte dento-dentare o din punct de veder al confortului - alaturi de volum, la crearea starii de confort participa si fixitatea pe dintii stalpi, creandu-le stabilitate in activitatea aparatului dentomaxilar DEZAVANTAJELE RESTAURARII EDENTATIEI PRIN PUNTI DENTARE o din punct de vedere igienic - prezinta suprafete, zone sau chiar locuri ascunse pe care se depoziteaza resturi alimentare o din punct de vedere estetic - materiale estetice ( rasini acrilice, masele ceramice si composite), pe langa dezavantajul unei rezistente saczute la rupere, au un grad de tranparenta in strat de 1-1.5 mm, ceea ce ii determina modificarea culorii de catre aliajul pe care il acopera o din punct de vedere al executiei clinico-tehnice - consum de energie sit imp pentru stomatologi si tehnicieni in urma prepararii si amprentarii campului protetic, prelucrarii aliajelor etc.; sacrificial de tesut dentar PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE A PUNTILOR DENTARE A. BIOFUNCTIONAL Restaurarea integritatii arcadei dentare cu ajutorul puntilor dentare se efectueaza in scopul restabilirii functiilor majore ale aparatuluidento-maxial : masticatie , fonatie , fizionomie(estetica) - punti estetice : rasini acrilice sau mase ceramice (sunt metalice) - punti partial estetice : fetele vizibile au culoarea naturala, celelalte sunt metalice - punti inestetice : aliajele metalelor ( crom-nichel; argint-paladiu)

B. BIOMECANIC 1.REZISTENTA FIZICA Materiale utilizte : acrilat + portelan = sustinute de alije de crom-cobalt / seminobile / aur Materialele sunt alese in vederea satisfacerii necesitatilor mecanice, dupa urmatoarele criterii -intinderea edentatiei -starea dintilor antagonisti -constitutia pacientului 2.INSERTIA 3.STABILITATEA C. PROFILACTIC Elementele morfologice ale campului protetic : organul pulpar parodontiul marginal parodontiul profound mucoasa care tapeteaza cavitatea orala relatiile ocluzale ELEMENTELE DE AGREGARE Sunt microprotezele prin care puntea dentara se fixeaza pe dintii stalpi. Indicatiile microprotezelor ca elemente de agregare : 1. inscrustatiile - folosite ca elem.de agregare numai pentru un singur stalp,mezial sau distal. pentru punti reduse in zona laterala sau frontolaterala. 2. coroana de acoperire metalica : d.p.d.v. al materialului exista - coroana metalo - ceramica : element de agregare estetic si rezistent; indicat pentru caninii si premolarii voluminosi si eventual palatinizati - coroana metalo - compozita : duritatea componentei estetice este mai redusa; pretul de cost, aspectul estetic si rezistenta caracteristica o recomanda sa fie utilizata frecvent - coroana metalo - acrilica : (partial sau total estetic); avantaje financiare 3. coroana estetica din acrilat : utilizata numai in zona frontala, in edentatiile reduse de 1-2 dinti, pentru o perioada scurta de timp 4. coroana estetica din ceramica : se obtine foarte dificil; prt de cost ridicat; este casanta; numai in edentatiile unidentare din zona frontala 5. coroana de substitutie : ca element de agregare pe dintele stalp mezial in edentatiile laterale; folosit mai mult in edentatiile frontale,deoarece este rezistenta si estetica 6. coroanele partiale 3/4 si 4/5 : folosite in edentatiile laterale ca elem. de agregare pe dintii stalpi meziali (canini si premolari); character estetic. FAZELE PENTRU REALIZAREA UNEI PUNTI DENTARE Exista doua tehnici de obtinere a puntilor dentare : a turnarii dintr-o bucata si a realizarii din elemente separate (metoda clasica) FAZELE CLINICO-TEHNICE : pentru puntea dintr-o bucata 1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti 2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii 3. amprentarea campului protetic 4. turnarea modelului 5. modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte, unite intre ele 6. confectionarea tiparului ( ambalarea )

7. turnarea metalului in tipar 8. dezambalarea si prelucrarea piesei protetice 9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal 10. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice 11. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica) 12. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi pentru puntea din elemente separate 1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti 2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si puntii 3. amprentarea campului protetic 4. turnarea modelului 5. modelarea machetei elementelor de agregare 6. ambalarea machetei elementelor de agregare 7. turnarea metalului in tipar 8. dezambalarea si prelucrarea elementelor de agregare 9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal 10. amprentarea campului protetic in vederea realizarii corpului de punte 11. confectionarea modelelor 12. modelarea machetei corpului de punte 13. confectionarea tiparului corpului de punte 14. turnarea metalului in tipar 15. dezambalarea si prelucrarea corpului de punte 16. lipirea corpului de punte ca element de agregare 17. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal 18. realizarea componentei estetice 19. finisarea si lustruirea puntii 20. fixarea puntii prin cimentare, pe dintii stalpi CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE ALE EDENTATIEI CLASIFICAREA LUI KENNEDY o clasa 1 cuprinde edentatiile bilaterale ale arcadei, bresele fiind delimitate de dinti restanti numai mezial o clasa 2 cuprinde edentatiile unilaterale ale arcadei, bresele fiind delimitate de dinti restanti numai mezial o clasa 3 cuprinde edentatiile bilaterale ale arcadei, bresele fiind delimitate de dinti restanti mezial si distal o clasa 4 curpinde edentatiile in regiunea anterioara CLASIFICAREA LUI APPLEGATE o aduce, in 1958, completari clasificarii lui Kennedy, asociind la criteriul topographic elemente de fiziologie si terapie ale edentatiei partiale.Applegate imaprte edentatiile in sase clase dupa localizarea breselor, dupa valoarea dintilor stalpi, dupa tipul protezelor proiectate (impartind clasa 3 a lui Kennedy in subclase,corespunzatoare protezei partiale differentiate. CLASIFICAREA LUI E.COSTA o edentatie frontala,absenta unor dinti incisive sau canini o edentatie laterala, absenta unro premolari sau molari uni- sau bilateral, edentatie la care bresa este delimitate la ambele extremitati de dinti restanti o edentatie terminala, absenta premolarilor sau molarilor uni- sau bilateral, edentatii la care bresa este delimitate numai anterior de dinti restanti o edentatie mixta, absenta mai multor dinri; edentatii la care pot coexista brese frontale, laterale si terminale o edentatie mixta, caracterizata prin absenta dintilor din doua regiuni (frontal si lateral)

o edentatii subtotale, cand raman unul sau doi dinti pe arcada CORPURILE DE PUNTE La maxilar : in zona frontala - corpuri de punte fizionomice ( estetice ) - corpuri de punte partial fizionomice ( partial estetice ) in zona laterala - corpuri de punte partial fizionomice - corpuri de punte nefizionomice ( inestetice ) in zona frontala - corpuri de punte fizionomice ( estetice ) - corpuri de punte partial fizionomice ( partial estetice ) in zona laterala - corpuri de punte partial fizionomice - corpuri de punte nefizionomice ( inestetice )

La mandibula

Clasificarea corpurilor de punte 1. 2. 3. 4. din punct de vedere estetic ( estetice / semiestetice ) din punct de vedere al materialului ( metal / nemetal / mixt ) din punct de vedere al raportului cu creasta alveolara din punct de vedere al formei structurii metalice