Publicaţia Liceului “La Salle” din Pildeşti, jud. Neamţ

Dumnezeu şi tinerii (pag.4)

Din bătrâni se povesteşte (pag. 5)

Vizita grupului “Jeunesse Lumiere” (pag. 8)

Experienţă în Austria (pag.9) Excursie în Bucovina (pag.10)

Balul bobocilor (pag. 2)

Crac i u n

fer i c i t !

După un lung şir de acte pregătitoare şi repetiţii, elevii din anul de com-pletare ai şcolii noastre au ţinut să ne invite la „Balul bobocilor 2009”.

Evenimentul a avut loc vineri, 13 noiembrie 2009, începând cu ora 14.00, în sala de sporta şcolii, devenită neîncăpătoare pentru numărul mare de spectatori: profesori, elevi, foşti elevi,tineri din Pildeşti şi din satele învecinate. Ne-au încântat privirile 6 perechi de concurenţi din claselea IX-a şi, după ce cu toţii au trecut prin cele 12 probe propuse de organizatori (dans, cultură gen-erală, îndemânare, improvizaţie…), juriul i-a desemnat câştigători pe: Bianca Bejan (Miss Boboc),Delia Baratu (Miss Popularitate) şi Fabian Mărtinaş (Mister Boboc). Felicitări tutu-ror concurenţilor,organizatorilor, prezentatorilor şi celor doi DJ care s-au ocupat de sunet şi mu-zică.

Am participat la acest concurs pentru

că am vrut să arăt ce se ascunde în mine,

şi participând la acest concurs am învăţat

să am mai multă încredere în mine şi să

trec peste obstacole cu mai multă uşurinţă.

Baratu Delia, a IX-a Info

Participarea la "Balul bobocilor"a fost o experienţă deosebită şi foarteamuzantă. Mi-a plăcut să concurez cuatâţia colegi frumoşi şi sincer nu măaşteptăm să câştig.Bejan Bianca, a IX-a Info

Am participat la "Balul bobocilor"pentru că îmi plac provocările şi din in-teres. Participând la acest concurs m-am apropiat mai mult de colegii dinaceastă şcoală şi am învăţat să fiu maideschis cu ceilalţi. A fost o experienţă plă-cută. Mărtinaş Fabian, a IX-a Info

Balul bobocilor din acest an a fost foarte

reuşit. Mi-a plăcut spontaneitatea participanţi

lor

când a fost vorba de a rezolva probele ofe

rite

de prezentatori. Au participat mulţi şi cred că

s-

au simţit bine. Munca juriului mi s-a părut di

fi-

cilă. Cred că orice pereche putea să primeasc

ă

eşarfa învingătorilor. Mulţumesc organizatoril

or

pentru invitaţie şi celor care au participat şi l

e

urez mult succes pe viitor.

Fr. Jesus Sagredo

Balul bobocilor 2009 a fost un con-curs reuşit. Toţi care au participat la acestconcurs s-au distrat şi cred că au învăţatsă treacă, în viitor, cu uşurinţă peste ob-stacole.

Mârţ Angela, a XI-a CPagină realizată de:

Bejan Cristina şi Gherghel Florin2

Mi-au plăcut, la "Balul bobocilor"din acest an, probele care au fost spec-taculoase şi dansul din pauza concur-sului. Eu cred că toţi s-au descurcatdestul de bine şi s-au ridicat la înălţimeaaşteptărilor.

Dãmoc Cezar

3

La 9 octombrie 2009 se împlinesc 75 deani de când nouă urmaşi ai lui Isus din Nazaret şi-au dat viaţa pentru Dumnezeu, pentru patria lor şipentru cauza educaţiei creştine a copiilor şi tine-rilor săraci. Aşa de simplu. Aşa de sublim.

Faptele s-au desfăşurat în Spania, laTuron, o localitate din Asturias, în inima uneiregiuni miniere, în octombrie 1934. Acolo, opt Fraţiai Şcolilor Creştine conduceau o şcoală pentrubăieţi, fii de mineri, unde aceştia erau educaţi înspirit creştin. Toţi profesorii erau Fraţi. Pe vremeaaceea, Spania, dar mai mult Asturias, era într-omare criză politică şi de valori umane.

Ne întoarcem la faptele pe care vrem să leevocăm. În ziua de 5 octombrie 1934, dis-de-dimineaţă, când încă nu se luminase, au năvălit lacasa şi şcoala Fraţilor nişte miliţieni din satele în-vecinate care au venit să caute "arme ascunse".În capela şcolii erau, la Liturghia comunitară, pr.Inocencio şi cei opt Fraţi. Toţi laolaltă au fost con-duşi la aşa-numita "casa poporului" pentru a fijudecaţi şi condamnati. Acolo mai erau şi alti preoţişi laici. Pr. Inocencio, din Congregaţia Pasion-iştilor, din oraşul vecin, Mieres, era la Turon pentrua îngriji spiritual Fraţii şi elevii cu ocazia primeivineri din lună.

La 9 octombrie, invocând motivul "fals" căvor fi trimişi pe front, cei opt Fraţi şi pr. Inocencio,escortaţi de miliţieni, sunt conduşi spre cimitirulsatului unde era pregătit un şanţ de 9 metri. Părin-tele şi Fraţii au fost puşi la marginea şantului şiucişi cu focuri de arme. Craniile unora au fostzdrobite cu un ciocan din lemn. Imediat trupurileau fost aruncate în groapă şi acoperite cu pământ.De la cimitir, fiind pe deal, se văd, chiar şi astăzi,turnul puţului minier "Sfântul Iosif", şcoala fraţilor

"Sfânta Fecioară din Covadonga", patroana As-turiei, şi biserica satului.

Pe vremea aceea, Fraţii obişnuiau să-iaducă pe toţi elevii la biserica parohială, atât du-minica, cât şi în sărbătorile speciale, lucru care îiînfuria pe duşmanii Bisericii.

Iată o mărturie a şefului plutonului de exe-cuţie, Silverio Castanon, deţinut şi închis la puţintimp de la recunoaşterea faptelor săvârşite: "Fraţiişi părintele primiseră cu seninătate sentinţa şi aumers cu paşi fermi şi senini până la cimitir. Ştiindunde mergeau, se asemănau cu oile duse la în-junghiere. Eu, care sunt un om viteaz, m-amemoţionat pentru atitudinea lor... mi s-a părut căatunci când erau pe drum şi când aşteptau lângăgrădină se rugau în şoaptă".

Revoluţia din Asturias a fost un fel de pre-vestire a ceea ce avea să se declanşeze înSpania, în anul 1936: Războiul Civil, o confruntareîntre fraţi, care a lăsat în urmă un milion de morţiîn ambele tabere, "naţională" şi "republicană" saucomunistă. În această confruntare (1936-1939),Biserica Catolică din Spania a suferit cea mai teri-bilă prigoană din istoria ei, pierzând mii de credin-cioşi, dintre care: 12 episcopi, 4.182 preoţi, 2.365călugări şi 238 călugăriţe. Numai din CongregaţiaFraţilor Şcolilor Creştine, 168 de Fraţi au primitcoroana martiriului, printre aceştia numărându-semartirii pe care îi comemorăm astăzi.

În România, cel puţin în Biserica Catolică,ne aflăm într-o perioadă de înflorire a vieţii creş-tine, după cei peste patruzeci de ani de comunismateu. În Spania, anii care au urmat după cruntapersecuţie împotriva Bisericii, au adus şi o înflorirea vieţii creştine, care s-a arătat prin bogaţia de vo-caţii atât la viaţa de preoţie, cât şi la viaţa con-sacrată.

Să dea Dumnezeu ca, prin mijlocireasfinţilor martiri din Turon, sângele lor să fie"sămânţă" pentru noi educatori creştini care să-şiconsacre viaţa pentru El şi pentru oamenii de azi,dar mai ales pentru cei mai defavorizaţi.

Martirii din Turon au fost canonizaţi depapa Ioan Paul al II-lea la 21 noiembrie 1999.Rămăşiţele pământeşti ale celor opt fraţi se odih-nesc la altarul din mănăstirea "Sfânta Fecioară aBunului Sfat" din Bujedo - Burgos (Spania).

Fr. Jesus Sagredo

Pentru mine în primul plan este Dumnezeu,deoarece El a contribuit la crearea mea, mi-a datsănătate să mă pot bucura de ce e mai frumos peaceastă lume, mi-a dat o familie de care sunt mulţu-mită şi voinţă să trec peste toate obstacolele vieţii.Chiar dacă nu-L pot vedea pe Dumnezeu, nu am înc-etat niciodată să cred în El, deoarece îl simt mereuîn preajma mea, atunci când sunt la greu sau cândfac ceva de care sunt mândră sufleteşte. Dumnezeureprezintă scopul meu în această viaţă, consider cădacă mă încredinţez lui am să duc o viaţă liniştită pepământ şi în lumea de dincolo. Nu am să încetezniciodată să cred în Dumnezeu.

Bejan Cristina, a XI-a C

Încă de mic copil părinţii m-au învăţat să-Liubesc pe Dumnezeu. La început mi-a venit foartegreu să cred tot ce spunea preotul şi credeam că edoar aşa … ca să ne facă să fim mai buni. Cu timpulrugându-mă şi mergând cât se poate de des la bis-erică am început să capăt o credinţă pe care nu măaşteptam să o am. Odată cu această credinţă amprins şi o frică foarte mare de ceea ce se poate în-tâmpla dacă o să păcătuiesc mult. Eu încerc pe câtposibil să păcătuiesc cât mai puţin şi să fiu un om câtmai bun, să respect poruncile lui Dumnezeu şi să fiuun model pentru ceilalţi. Nu ştiu dacă am reuşit acestlucru, dar ştiu că Dumnezeu este călăuza mea şi îliubesc atât cât pot eu.

Gherghel Florin, a XI-a I

Dumnezeu este important în viaţa meadeoarece El m-a creat, El mă apără şi mă ocroteştede toate relele. El mă călăuzeşte şi mă îndeamnă labine, El îmi atrage atenţia atunci când greşesc şi măsancţionează prin diferite metode. El mă ajută defiecare dată când îi cer şi mă rog Lui să mă ajutepeste tot, în orice moment. El mă ajută când sunt de-primat şi trist şi îmi spune că viaţa merge mai departecu rele şi bune şi mă încurajează. Dumnezeu esteviaţa mea, este cel mai important lucru din viaţa mea,este cel mai de preţ lucru şi valoros. Dumnezeu

este bucuria mea de a trăi. Prin El eu trăiesc iar eltrăieşte prin mine. Eu trăiesc vesnic prin El şi Eltrăieşte prin mine.

Cobzaru Gabriel, a XI-a I.

Dumnezeu ocupă un loc destul de importantîn viaţa mea, cu toate că eu nu arăt acest lucru. Decând eram mic, îmi spuneau părinţii să fac faptebune, să fiu cuminte, să încerc să nu păcătuiesc,pentru a putea să-L cunosc pe Dumnezeu. Îl con-sider important deoarece la Sf. Liturghie se vorbeştede El, şi tot timpul de bine şi în special când mă rog,dacă nu era important ce rost mai avea să mă rog.Prin rugăciune, pocăinţă şi fapte bune vom ajungesă-L cunoaştem în ceruri. Deci pe pământ ne pregă-tim pentru marea întâlnire cu Dumnezeu.

Bejan Paul, a XI-a I

Dumnezeu este important în viaţa meadeoarece, fără El viaţa mea nu ar avea sens. Chiardacă uneori nu merit să mă ajute căci greşesc, îmiarată că El este iubitor, milostiv şi iertător. Poatedacă El nu ar fi eu nu aş fi avut acum o familie, uncămin şi prieteni. Pentru ca Dumnezeu să mă ajuteşi să mă ferească de rele trebuie să mă rog la El înfiecare zi, indiferent cât de scurtă este rugăciunea.Nu trebuie să mă rog la El doar când am necazuri şicând mi-e bine să uit de El căci s-ar putea să nu măajute. Trebuie să credem mereu în El chiar dacă nu-L putem vedea şi nu-L putem auzi decât prin preoţisau episcopi. Biblia îl reprezintă pe Dumnezeudeoarece în aceasta este cuvântul său scris. Dacăîn viaţa asta facem bine, Dumnezeu ne va răsplăti încealaltă viaţă.

Iştoc Gabriela, a XI-a I

Dumnezeu este în viaţa mea ca un tată.Dumnezeu are un rol foarte important în viaţă, măajută să trec peste toate greutăţile prin rugăciune şicredinţă. Dumnezeu n-i se prezintă nouă ca un tatăbun şi milostiv. Dumnezeu este speranţa mea pentruo lume mai bună dar trebuie şi noi să ascultăm şi sănu călcăm pe căi greşite. Dumnezeu este importantîn viaţa mea deoarece ne conduce pe drumul celdrept dar ne mai pune şi la încercări grele să vadăce facem, dacă mai avem credinţă în El.

Frîncu Benamin, a XI-a T

Dumnzeu are o importanţă foarte mare înviaţa mea deoarece găsesc foarte multe răspunsuricu privire la rolul pe care în avem noi pe pământ şice este după moarte. Fără Dumnezeu viaţa nu arenici un rost, El îmi dă puterea să merg mai departe,mă linişteşte sufleteşte. În biserică, de multe ori găs-esc alinare (nu pot să descriu). În biserică de multeori reflectez la viaţă, despre ce o să fac şi ce fel deviaţă o să duc. Dãmoc Neculai, a XI-a I

4

Schimbul de experienţă cu tinerii din grupul “Jeunesse Lumiere” nu a fost o pierdere de timp,ci i-a impulsionat pe unii elevi ai şcolii noastre să dea ei înşişi o mărturie în ceea ce priveşte relaţia lorcu Dumnezeu. În cele ce urmează prezentăm mărturiile câtorva elevi în cadrul orei de religie:

Cum era Crăciunul atunci când eraicopilă?

Păi, cam la fel. Cam aceleaşi datini, doarcă nu exista televizor sau electricitate. Totuşi, peatunci lumea era mult mai legată de obiceiuri careastazi încep să dispară încet-încet.

Dar ajunul Crăciunului ?Ziua aceasta era foarte aglomerată. De

obicei se pregătea mâncarea şi se făcea curăţe-nie.

Ce mâncare pregăteaţi de Crăciun ?Mâncarea specifică erau sarmalele, co-

zonacul, mălaiul, pâinea făcută în casă şi piftia. Pemesele de Crăciun se găseau de asemenea şiprăjituri: negrese, steluţe, cornuleţe, covrigei.

Se găseau şi băuturi alcoolice sau su-curi?

Da, dar în cantitate mică deoarece nu segăseau în magazine. Sucurile erau preparate din

mere puse la dospit sau floare de soc, iar băuturilealcoolice erau vinul sau ţuica de cazan.

Cum era noaptea de Crăciun ?Era fumoasă. Se mergea la biserică şi

fiecare avea în mână câte o bucată de gumă decauciuc aprinsă pentru a face lumină deoarece nuse prea găseau lumânări sau lanterne. Dupăliturghie toată familia se aduna la masă şi mâncamîmpreună.

Bradul, când se împodobea ?Atunci nu se împodobea bradul decât la

biserică şi acolo fără instalaţie cu beculeţe pentrucă nu era electricitate.

Şi atunci Moş Crăciun unde îşi lăsacadourile ?

Da, păi pe atunci nu era Moş Crăciun saucadouri.

Dacă nu era electricitate în noaptea deCrăciun, cum mâncaţi, pe întuneric ?

Aveam lămpi de carbit şi le ţineam aprinse,iar focul din sobă nu avea voie să se stingă înacea noapte.

Ziua de Crăciun cum o petreceaţi ?Ori acasă cu familia, ori ne adunam mai

mulţi la cineva acasă, vorbeam şi mâncamfloricele sau seminţe împreună.

Credeţi că s-au schimbat multe lucruride atunci ?

Da, au evoluat foarte mult. Nici nu sepoate face comparaţie. Ceea ce a dispărut însăsunt obiceiurile.

Interviu realizat de Fiusteş Oana Melania, a IX-a Info

5

A venit iarna şi gerul,Parcă s-a albit tot cerul, A venit cu fulgi uşoricare cad din norişori.

Moş Crăciun iar va veniCu daruri pentru copii.Noi cu drag îl aşteptăm, Cu note bune-l întâmpinăm.

Balint Marian, a X-a T

În ultimii ani auzim tot mai des, mai ales în preajma sărbătorilor deiarnă, că obiceiurile tradiţionale încep să se piardă. Ne place să stăm la gura sobei şi să as-cultăm poveştile bunicilor de când erau copii. Ne fascinează descrierile obiceiurilor, a geruluişi a munţilor de nămeţi pe care îi vedem acum doar în astfel de poveşti. O elevă a încercatsă afle mai multe despre toate acestea de la bunica ei.

Se apropie încetişor Sfânta sărbătoarea Crăciunului iar noi începem să ne pregătim,fiecare în felul nostru, cum ştim mai bine.

Totuşi, primul pas pe care cu toţii îlfacem vrând-nevrând, este trecerea prin acesttimp de aşteptare al Adventului. Cele patru

săptămâni care preced Crăciunul, reprezintăexact timpul de care avem nevoie pentru a neîntoarce către Dumnezeu, pentru a refacelegătura pe care o avem cu El şi pe care amrupt-o prin păcat. Acum este momentul să neamintim ce înseamnă şi ce presupune de faptviaţa de creştin, să ne amintim care sunt înda-toririle noastre, nu doar din punct de vederereligios, ci şi uman.

Adventul e timpul de pregătire pentrusărbătoarea Crăciunului. Această perioadăţine patru săptămâni şi începe cu prima sâm-bătă după sărbătoarea Cristos, Regele Uni-versului. Adventul a fost introdus în secoleleIV-VI. Este un timp de pregătire pentru dublavenire a lui Cristos: cea de la Crăciun şi ceade la sfârşitul lumii.

Prinşi în problemele vieţii noastre de zicu zi, de cele mai multe ori deviem de la caleacea dreaptă. Adventul, acest minunat timp demeditaţie şi de reculegere este tocmai timpulde care are nevoie sufletul nostru pentru a seapropia de Pruncul Isus care va veni înnoaptea sfântă a Crăciunului. Ar trebui sămergem mai mult la biserică, să ne rugăm

mai mult pentru mântuirea noastră şi sălăsăm deoparte nevoile noastre pământeşti,să deschidem ochii şi să privim în jurul nostrunu doar superficial, ci având şi sufletul de-schis.

Asta înseamnă să ne detaşăm derutina care, cu siguranţă, s-a instalat în vieţilenoastre, să ne desprindem din universul nos-tru în care personajul central este propria per-soană şi să recunoaştem că există alte lucrurisau probleme mult mai importante asupracărora trebuie să ne îndreptăm atenţia.

E dificil să coborâm cu picioarele pepământ, sunt conştient de acest lucru, pentrucă sunt şi eu adolescent, dar este esenţial canoi să ne dezvoltăm din toate punctele devedere, mai ales cel spiritual. Să ne întoarcemprivirea şi către cel de lângă noi care s-arputea să aibă nevoie de ajutorul nostru.

Adventul ne dă prilejul perfect pentru ane redescoperi pe noi înşine şi pe Dumnezeu.Să profităm de el, atât cât încă nu suntem cu

totul invadaţi de necazurile şi tristeţile vieţii.Stă în puterea noastră să vedem mereupartea plină a paharului. Dar această putereo primim doar de la Dumnezeu. Să nu pier-dem legătura cu El!

Matieş Marian Gabriel, a X-a I

6

A fost odată un brad care îşi dorea foartemult să ajungă în casa unei familii care să îl îm-podobească, pentru că auzise că oamenii seadună în jurul lui şi sunt fericiţi. Era chiar ziua încare se tăiau brazii pentru Crăciun.

Un om a trecut pe lângă el şinu l-a tăiat, pentru că era prea mic,preferând brazii care erau pe lângăel. În anul următor, în apropierea Cră-ciunului, când se împodobeau brazii,doi tineri căutau un brad nici mic darnici mare, l-au văzut pe el şi l-autăiat. Bradul era foarte bucuros cătinerii l-au ales pe el. Ajungând la casa încare trebuia să fie împodobit, aceştia l-au băgatîn casă, i-au pregătit locul şi l-au aşezat drept.

Deodată apăru o femeie cu fetiţa şibăieţelul şi cu o cutie mare de globuri, ghirlande,dulciuri şi instalaţii. Când a văzut bradul bucuriacopiilor, când au început să-l împodobească,era foarte mândru şi fericit. După ce au terminatcopiii de împodobit, au pus instalaţia şi auaprins-o iar bradul s-a speriat puţin, dar încet-

încet s-a acomodat şi a început să se bucure defrumuseţea sa. Noaptea, când toţi au plecat laculcare, a apărut Moşul cu cadouri şi le-a aşezatlângă brad. Erau multe cutii cu numele mem-

brilor familiei. Deodată au început cu-tiile de cadouri să vorbească cubradul spunându-i că e frumos şi căMoşul i-a lăsat şi lui un cadou. S-a de-schis cutia lui în care se afla un îngerde jucărie. Cutia i-a spus că acestîngeraş îl va ocroti noaptea când esingur.

Dimineaţa, când s-au trezit copiii,au venit la brad şi erau foarte bucuroşi când auvăzut cutiile cu cadouri. Bradul era încântat cătoţi stăteau lângă el şi deschideau plin de nerăb-dare cadourile primite.

Şi aşa bradul a fost fericit că a fost încentrul atenţiei şi că şi-a îndeplinit visul de a fiîn casa unei famili liniştite în seara de Crăciun.

Gurgu Manuela, a X-a C

O stea va răsări,O veste mare va vesti,Că-ntr-un grajdi din Betleem.Într-o iesle de lemnS-a născut Mântuitorul.

Să mergem cu toţi la elSă-i ducem câte un mielPentru el să îl jertfimSă-i spunem că-l iubim.

Fraţilor, să vă bucuraţi,De păcate-om fi iertaţi,Şi pentru darul primit,Domnul fie preamărit.

Ciobanu Iosif, a IX-a I

Când pe ceruri se vedea,Steaua care lumina,Atunci lumea a ştiutCă Pruncul s-a născut.

S-a născut între-animaleÎntr-un grajd din Betleem,Şi prin naşterea lui sfântă

Lumea-i acum mântuită.

Era mic şi drăgălaş,Stătea-n iesle înfăşat,Şi-asculta înduioşatGlasul mamei tremurat.

Avãdãni Simona, a X-a C

7

Şcoala a fost, este şi trebuie să rămână un loc de întâlnire unde cei prezenţi să sein-formeze. Da, un loc de educaţie în valori prin in-formare, adică prin cunoştinţe şi prin

trăirea de experienţe educative inedite. O astfel de experienţă de in-formare inedită a avut loc pe 24.11, în cadrulliceului nostru, prin prezenţa grăitoare a unui grup internaţional de tineri, "Jeunesse-Lumiere", din Franţa, Cehia,Lituania şi Insulele Reunion. Timp de 2 ore tinerii acestui grup au împărtăşit elevilor liceului experienţele lor deviaţă şi de credinţă, şi au răspuns numeroaselor întrebări venite din partea tinerilor noştri. Suntem convinşi căacest schimb de experienţă nu a fost o pierdere de timp, ci dimpotrivă, un câştig motivaţional şi educativ ines-timabil, care mai devreme sau mai târziu va aduce roade şi va ajuta la fundamentarea deciziilor şi comporta-mentelor noastre în faţa vieţii, viaţă care, în iubire autentică, are sens şi merită să fie trăită. În cadrul unui momentde reflecţie, fr. Daniel i-a lăsat pe elevii de la clasele a IX-a să-şi exprime părerea pe care le-a lăsat-o întâlnireacu cei şapte tineri. Am spicuit câteva din ideile elevilor.

A fost foarte interesant. Am rămas impresionată înurma poveştilor de viaţă ale acestora. Am văzutpentru prima oară un om negru şi nu am simţit re-pulsie, aşa cum credeam că voi simţi. Chiar amavut multe de învăţat şi cred că m-am apropiatpuţin de Dumnezeu. Am descoperit că viaţaînseamnă şi suferinţă şi bucurii şi trebuie să ne-oacceptăm aşa cum o primim, să ne ducem misi-unea la bun sfârşit, să-i mulţumim lui Dumnezeupentru tot ce primim. Fiusteş Oana

Pentru faptul că am făcut cunoştinţă cu persoanecare au avut un mod de viaţă interesant, stilul lorde viaţă şi modul în care gândesc, am rămas cu oimpresie bună. Mi-a plăcut cel mai mult de Elenacare este foarte simpatică şi inteligentă şi cred căar fi o bună prietenă. Baratu Delia

Cel mai mult mi-a plăcut că am scăpat de douăteste: la chimie şi spaniolă (..glumeam…). M-a im-presionat foarte mult dedicarea acestor tineri spreDumnezeu. M-a uimit felul în care unii vorbeaufranceza - nici nu zici că ar fi din ţări diferite. Celmai mult mi-a plăcut cum a răspuns Elena la în-trebări, chiar am avut de învăţat. Sinceră să fiu mi-a plăcut un pic tânărul David, probabil pentru că eprima dată când văd un negru. Bejan Bianca

Am văzut că oamenii se pot înţelege foarte bineîntre ei chiar dacă sunt de naţionalităţi diferite, căorice om, pentru a realiza ceva în viaţă are nevoiede credinţă şi că în viaţa oricărui om există

momente grele, dar dacă avem curaj le putem de-păşi. Ciobanu Iosif

Vizita tinerilor Jeunesse Lumiere a fost una plă-cută, niciodată nu am stat atât de aproape de unuldin Franţa. Este ciudat cum au alcătuit ei acestgrup ca să se dedice lui Dumnezeu. Au avut cura-jul şi ambiţia să spună câteva vorbe în limbaromână. Unii au avut curaj să-şi povesteascăaproape toată viaţa, cu tot ce a fost mai greu. Cân-tecele au fost frumoase. Ne-au dat sfaturi bune şine-au spus că fără credinţă nu putem realizanimic. Baratu Gabriel

Mi-am făcut o impresie foarte bună despre toţi. Mis-au părut persoane credincioase, cu voinţa de aajuta oamenii de oriunde. Fiecare îşi trăieşte viaţalui împreună cu Dumnezeu. Fiecare are stilul luide a gândi, de a se ruga. Chiar dacă vin din ţăridiferite, toţi au credinţă în Dumnezeu, au toată iu-birea lui şi sunt fericiţi aşa. Dãmoc Lidia

Mi-a plăcut felul în care s-au prezentat şi faptul căs-au străduit să spună câteva cuvinte în limbaromână. M-a impresionat felul lor pozitiv de agândi şi modul în care se ajutau încurajându-seunii pe alţii. Mi-a plăcut că au avut curajul săspună viaţa pe care au avut-o .. eu nu cred că aşfi avut curajul să fac tot ceea ce au făcut ei.

Sebi Alois

8

9

Spre sfârşitul anului doi de şcoală,fratele Daniel Ciobanu ne-a comunicat că vomface un an de studiu în Austria. Plecare a avutloc pe data de 21 septembrie 2009, când am

plecat de la Roman spre Bucuresti, unde ne-a aşteptat însoţitorul nostru, Ştefan Gavrilă.De la Bucureşti am plecat cu trenul până laViena de unde ne-a luat fratele Johann şi amstat la casa Fraţilor până a doua zi, dimineaţă.Fratele Johann ne-a dus la şcoala din Mödlingunde i-am cunoscut pe domnul RadatzThomas şi domnişoara Alexandra, supraveg-hetoarea noastră.

Chiar dacă la început nu cunoşteam penimeni, cu timpul ne-am făcut mulţi prieteninoi. Modul de lucru este foarte diferit faţă decel de aici deoarece atelierul este foarte binedotat cu utilaje şi scule necesare elevilor pen-tru a-şi îmbogăţi cunoştinţele. Programul destudiu era asemănător cu cel de aici, orarulînsă era diferit: trei zile pe săptămână aveamtâmplărie, o zi mecanică, iar într-o zi aveamtrei ore: două ore limba germană şi o oră dedesen.

În fiecare zi aveam maiştri diferiţideoarece noi, cei veniţi din România, făceammobilier pentru o casă de copii din Lugoj nu-

mită Caritas. De asemenea, vroiam să maifacem şi alte lucruri pentru noi ca să putemprofita de această experienţă şi să învăţămcât mai multe lucruri noi. Am avut de făcutpentru cei de la Caritas zece mese mici, douămese mari, cincisprezece regale (dulapurisuspendate), două bănci, 35 de rame, douădulapuri pentru bucătărie şi un şifonier.

În mini-vacanţe venea fratele Johanndupă noi şi mergeam la casa Fraţilor, care erafoarte mare având şi un fel de hotel, deoareceziua se făceau ore iar noaptea veneau per-soane ca să doarmă acolo. În fiecare zi, neducea în centrul oraşului şi ne lăsa acolo pânăseara.

În Viena am vizitat toate muzeele,câteva biserici, printre care şi Stefansdom,Parlamentul. Am avut ocazia să vedem şiparada militara de ziua Austriei.

Experienţa de acolo a fost una de neui-tat şi aşteptăm să ne întoarcem încă pentrucâteva luni pentru dobândirea de noi cunoşt-inţe. Totodată dorim să mulţumim Fraţilor carene-au dat prilejul să putem pleca în Austria şine-au ajutat să vedem cum se studiază şi înaltă parte.

Cobzaru Tiberiu şi Dumea Iulian

În urma vizitei întreprinse în anul şcolar 2008-2009 la cel mai mareColegiu Tehnic din Mödling, a luat naştere proiectul de parteneriat între

Liceul "La Salle" din Pildeşti şi acest prestigios colegiu din Austria. Concret, doi elevi ai şcoliinoastre, Tiberiu Cobzaru şi Iulian Dumea, de la anul de completare, profilul Tâmplărie univer-sală, vor face stagii de formare profesională pe parcursul anului şcolar în curs în cadrul acestuicolegiu. Reîntorşi în ţară, cei doi vor să împărtăşească şi colegilor frumoasa experienţă dinAustria.

Joi, 29 octombrie 2009, eleviiclaselor a X-a şi a XI-a, însoţiţi de

domnii maiştri, am făcut o excursie culturală în

Bucovina. Plecarea a avut loc la ora 8:30 din loca-

litatea noastră, Pildeşti. După un drum lung deaproape 2 ore, am ajuns în comuna Pârteştii deJos, aflată în judeţul Suceava. Aici am avutprimul popas la Grupul Şcolar " Nicanor Mo-roşan", specializarea acestui grup constând în:fabricarea produselor din lemn şi industria textilăşi pielărie. Atelierul de tâmplărie este dotat cu uti-laje performante, de asemenea şi atelierul decroitorie arată foarte bine.

După ce am vizitat această şcoală, ne-am oprit la Biserica din Cacica, o biserică con-struită în stil neogotic. Construcţia bisericii a

început în anul 1903 şi a fost finalizată în anul1904, având 47 de metri înălţime şi 36 de metrilungime. La altarul bisericii se află o copie aicoanei Sf. Fecioare Maria din Polonia. Un in-teres deosebit prezintă "Grota Lourdes" undesunt amplasate statuetele Preasfintei FecioareMaria şi a Sf. Bernadeta Soubirous, despre carecirculă legenda că odată au fost aduse în biser-ică, dar, în dimineaţa următoare, au fost

găsite înapoi în grotă.La câţiva paşi de biserică am dat deSalina Cacica, în care am coborât cu toţii şi amrămas uimiţi de ce am văzut. La 29 de metri seaflă capela romano-catolică Sf. Varvara (ocroti-toare minerilor), iar la 35 de metri găsim sala dedans “Ing. Agripa Popescu” şi capela ortodoxă.Coborând, ajungem la 37 de metri unde găsimlacul sărat, care este un lac artificial săpat man-ual de mineri, pe pereţii căruia se găsesc cristalede sare. În final, ajungem la sala de sport laadâncimea de 78 m. Acest loc este recomandatîn special persoanelor cu astm, sau care suferăde probleme respiratorii.

Ultimul popas, l-am făcut la MănăstireaVoroneţ. Această mănăstire a fost ridicată în anul1488, după o victore împotriva turcilor a lui Şte-fan cel Mare. Pictura interioară a bisericiidatează în cea mai mare parte din timpul lui Şte-fan cel Mare. În scenele din altar şi din naosartistul a urmărit să redea îndeosebi sensulteologal al imaginilor, realizând un ansamblusolemn, dar cu vădit caracter de monumentali-tate. Printre aceste picturi întâlnim şi Cina cea detaină. Pictura exterioară a Voroneţului, datânddin timpul domniei lui Petru Rareş, este realizatăla un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel maireuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti.Culorile predominante sunt verdele şi albastrulde Voroneţ (prin compoziţia larg desfăşurată adiferitelor scene). Aici am întâlnit şi mormântul luiDaniil Sihastru, care era sfătuitorul lui Ştefan celMare.

În drumul spre casă am stat toţi şi amprivit peisajele, sau am comentat ce am văzut peparcursul zilei. A fost o excursie grozavă.

Bejan Paul Marian, a XI-a I

10

După o vacanţă binemeritată, pe 14septembrie a început noul an şcolar.

După sfânta liturghie, elevii şi profesorii Liceului “LaSalle” s-au adunat în sala de sport. În cuvintele deintroducere fr. Daniel ne-a invitat "să ne rugăm ca înşcolile noastre să se cultive şi să se trăiască val-oarea solidarităţii şi să privim munca educativă cuochii lui Dumnezeu cel solidar, educând şi acţionând,ca şi cum Dumnezeu ar educa şi ar acţiona prin noi".Reprezentanţi ai promoţiei 2009 au predat premi-anţilor anului de completare Cheia Şcolii; fr. Daniel aprezentat noutăţile acestui an: la nivelul comunităţieducative, la nivelul instituţional şi al efectivului deelevi.

Pe 9 octombrie a avut loc prima şedinţă cupărinţii din acesta an şcolar. Prima parte a şedinţei aavut loc cu toţi părinţii în sala de conferinţe a şco-liinoastre unde fr. Daniel a făcut o prezentare a şcoliişi a comunicat noutăţile legate de acest an şcolar, iarpartea a doua a avut loc în sălile de clasă împreunăcu diriginţii elevilor.

Joi, 29 octombrie 2009, elevii claselor a X-a şi a XI-a, însoţiţi de domnii maiştri, au făcut o ex-cursie culturală în Bucovina. Cu această ocazie, auvi-zitat Grupul Şcolar „Nicanor Moroşan” din loc.Pârteştii de Jos, jud. Suceava, unde au fost întâm-pinati de dl. director al şcolii care, împreună cumaiştrii de acolo, le-a prezentat atelierul de tâm-plărie, cel de croitorie şi restul şcolii, recent renovatăşi dotată la standarde europene. După aceasta, ele-vii au vizitat biserica din Cacica şi MănăstireaVoroneţ.

Sâmbãtã, 31 octombrie 2009, a avut loc laLiceul "La Salle" o zi de reculegere şi convieţuire lacare au participat 18 elevi şi eleve din clasele a IX-a. Ziua a fost animată de către fr. Vicentiu şi dl. prof.Florin Dorcu. Tema zilei a fost: “A avea sau a fi; Ceînseamnă a fi persoană”.

Între 9-12 noiembrie a avut loc Congresuldirectorilor de Centre şcolare lasalliene de la Madrid.La acest congres au participat directorii generali dintoate instituţiile educative lasalliene din Spania şiPortugalia (aproximativ 150 de persoane). Tema con-gresului a stat sub laitmotivul viitorului managemen-tului şcolar: O privire de perspectivă asupradirecţiunii şcolilor "La Salle". Şcoala noastră a fostreprezentată de fr. Daniel.

Vineri, 13 noiembrie 2009, s-a desfăşurat,în sala de sport a liceului, “Balul Bobocilor”. Ne-auîncântat privirile 6 perechi de concurenţi din claselea IX-a şi, după ce cu totii au trecut prin cele 12 probe

propuse de organizatori (dans, culturăgenerală, îndemânare, improvizatie…) juriul i-a desemnat câştigători pe: Bianca Bejan(Miss Boboc), Delia Baratu (Miss Popularitate) şiFabian Mărtinaş (Mister Boboc). Felicitãri tuturor!

Între 19-21 noiembrie sub egida LAACCE,s-a desfăşurat la Bad Goisern (Austria), cursul deformare continuă pentru profesorii din şcolile "LaSalle" din această regiune a Europei. Au participatdelegaţi ai profesorilor din Germania, Ungaria,Cehia, România şi Austria. De la liceul nostru "LaSalle", din Pildeşti, au participat prof. Florin Dorcu şifr. Vicenţiu Ghiurca.

După demersurile întreprinse în anul şcolar2007-2008 pentru obţinerea acreditării şcolii noaste,titlu obţinut în anul scolar precedent, luni, 23 noiem-brie, o comisie a ARACIP formată din dna. ClaudiaManciu şi dl. Remus Chină şi avându-l ca observatorpe dl. Insp. Mihai Floroaia din cadrul ISJ Neamt, apurces la vizita obişnuită de îndrumare şi monitor-izare periodică din partea agenţiei.

Pe 24 noiembrie, liceul nostru a primit vizitaunui grup internaţional de tineri din Franţa, Cehia,Lituania şi Insulele Reunion. Timp de 2 ore, tineriiacestui grup au împărtăşit elevilor liceului expe-rienţele lor de viaţă şi de credinţă, şi au răspuns nu-meroaselor întrebări venite din partea tinerilor noştri.

În perioada 26-28noiembrie am fost onoraţicu prezenţa Superiorilor noştri, fr. Paul Kaiser şi fr.Johann Gasner, însoţiţi de fr. Cezar Pallares şi de fr.Ismael Beltran, responsabil al reţelei de Şcoli "LaSalle" din toată Spania. Aceştia ne-au asigurat de totsprijinul lor în buna funcţionare a centrelor noastreeducative.

Într-un cadru festiv, luni, 30 noiembrie2009, la orele 12.00, a fost sărbătorită cu anticipaţieZiua Naţională a României: Marea Unire de la 1918.Tema propusă pentru comemorarea din acest an afost: Contribuţiile lui Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu laUnirea de la 1 decembrie 1918.

Pe 5 decembrie 2009 s-a desfăşurat primaactivitate de formare pedagogico-lasalliană din acestan şcolar. Au participat 15 cadre didactite din ambeleinstituţii educative lasalliene de la Pildeşti şi Iaşi. Ac-tivitatea a fost pregătită şi condusă de fr. VicenţiuGhiurca, responsabil al comisiei de formare, iar temaa fost “Principii de bază în pedagogia lasalliană -Opţiunea pentru cei săraci”.

Redacţia

11

Orizontal: 1) Fiul lui Dumnezeu, a căruinaştere se sărbătoreşte în fiecare an de Cră-ciun - Obicei jucat cu măşti de Anul Nou. 2)Cântec în seara de Crăciun - Unul dintredarurile aduse de magi pruncului Isus. 3)Oameni insensibili - Post scriptum. 4) Nu mai departe (pop.) - Pui de bivoliţă. 5)Vorbă în Ardeal - Aşa e drept - Ros la capete!6) Om cu stare - Ziua de sacrificat porcul deCrăciun. 7) Mama pruncului Isus - A merge lamunte. 8) Puseu de furie. 9) Boltă cu stele -Râu în estul României. 10) Podoabe pedegete - Trăgători la sania lui Moş Crăciun.

Vertical: 1) Pană de despicat lemnele - Opo-nenţi în luptă. 2) Colind la început de an - Tre-cute în agendă! 3) Lubrifiant la motor - Vorbede bine transmise de Crăciun (sg.). 4) Esteîn pas cu moda - Lopăţică de curăţat plugul.5) Aura de sfânt - Hârtii parafate. 6) Com-pact disc - Nume de turc - În cerc! 7) Col-ind de Anul Nou. 8) Transmisie sportivă -Număr pe scurt - În eter! 9) Stau în grup!- Săr-bătoare a naşterii mântuitorului Isus Cristos.10) Interpretă pe scenă - Nota 7 pe portativ.

ing. Traian Ploşniţă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Consiliul de redacţie: Mârţ Angela,Gherghel Florin, Fiusteş Oana Melania,

Lungu Ioan, Avădăni Simona, GherghelucăBogdan, Bejan Paul Marian

Coordonator: Prof. Florin Dorcu

12

Umpleţi locurile goale din tabelul de mai jos, de 9x9pătrăţele, împărţit în 3x3 pătrăţele, cu numere de la 1la 9, astfel încât nici un număr să nu se repete, nici înacelaşi rând, nici în aceeaşi coloană şi nici în acelaşitabel de 3x3. Succes!!

6 7 2 9

9 3 1

3 4

4 6 2 8 7 5 3

6 3 1

8 2

2 7 8 5 3 9

4 7 5 8

Liceul "La Salle"vă urează

CRĂCIUN FERICIT!şi un an 2010 plin de

binecuvântări!LA MULŢI ANI!