Psihologie lectia 5

7/29/2019 Psihologie lectia 5

1/33

Cum lie manifestam in situatii critice?

?

Cred ca ziua de astazi va fi una de exceptie, fiindca ai luat hotararea de a-ti consacra timpul si atentia unei

noi teme referitoare la viata noastra psihica.

In eel de-al treilea caiet vor fi tratate cateva aspecte referitoare la situatii dificile din punct de vedere

emotional si cognitiv. Selectarea acestor teme din problematica generala a stresului urmareste

constientizarea diversitatii si a specificului dificultatilor intalnite, mai ales in ceea ce priveste reactiile pe

care le manifestam in situatii de acest fel.

Ai observat desigur ca pana acum ne-am ocupat de acele planuri ale existentei noastre in care

domina suferinta si disconfortul. De ce nu ne preocupa bucuria sau fericirea oamenilor? Fiindca ceeace ne inconjoara este destul de cenusiu si de apasator si pentru ca atingerea starii de fericire necesita

sa stii cum pot fi depasite situatiile dificile.

Cred, de asemenea, ca poti sa dai si singur un raspuns la aceste intrebari. Nu este vorba de

,,ipohondrie" in modul de abordare a tematicii, nici de preferinta pentru domeniul patologiei, al

tulburarilor sau al bolilor. Incerc sa impartasesc cu tine atitudinea optimista si plina de forta

mobilizatoare, potrivit careia cunoasterea fenomenelor dificile si distructive ne poate spori sansele de

a ne dirija constient si eficient propria viata.

Nu uita ca un dusman cunoscut bine este mai putin primejdios! Noi il vom cunoaste riguros si, in plus,

vom face si cateva experimente utile.

Urmeaza, asadar, primul exercitiu practic.

Exercitiul 1 : Ce mai fad, cu ce te ocupi?

Planifica in saptamana aceasta cateva intalniri amicale . Daca ti-e foarte greu sa faci acest lucru,

incearca sa ai cateva convorbiri telefonice mai lungi sau beneficiaza de contactele firesti,

cotidiene cu cei apropiati - rude, vecini -sau cu colegii de serviciu - colaboratori mai

indepartati. Discutand cu persoanele respective, intreaba-le de fiecare data: Ce mai e nou, cum iti

merge? si incearca sa asculti cu atentie si sa retii continutul raspunsurilor, fara sa le notezi,

fiindca ar fi nefiresc. Incearca sa te bazezi pe propria ta memorie.

Straduieste-te ca interlocutorii sa depaseasca raspunsurile laconice : To tul este in ordine,

multumesc.Nu te concentra insa asupra propriilor trairi si incearca sa fii un interlocutor mai putin

activ. Exprima-ti, de asemenea, interesul fata de interlocutor, respectul deplin fata de el caom si

fata de subiectele abordate.

LECTIA 5

Psihologia 5


2/33

Dupa intalnire, pregateste ,,la cald" notitele, in care vei reconstrui continutul convorbirilor.

Completeaza apoi un tabel, in care sa clasifici relatarile interlocutorilor tai dupa aspectele

negative, neutre sau pozitive, din punct de vedere emotional, ale continutului lor. Fireste, vei lua in seama

faptul ca aceasta ,,sortare" a informatiilor nu trebuie sa fie facuta in concordanta cu ceea ce simti tu.

Limiteaza-te la aprecierile celor care si-au exprimat trairile. Nu uita de importanta criteriului subiectiv

in aprecierea stresului.

Acest subiect a mai fost abordat si in caietul precedent.

Noteaza mai curand elementele concrete din discutie decat continuturile ample ale enunturilor. De

exemplu:

necazuri financiare referitoare la credite - informatie emotional negativa;

probleme cu seful in privinta orelor suplimentare - informatie emotional negativa;

o noua situatie favorabila in relatia cu vecinii - informatie emotional pozitiva;

imbunatatirea rezultatelor scolare ale fiului - informatie emotional pozitiva;

absenta schimbarilor in cadrul anturajului - informatie emotional neutra;

informatii referitoare la continutul muncii efectuate - informatie emotional neutra.

Exemplele date mai sus sunt inspirate din ultimele discutii pe care le-am avut cu cei din anturajul propriu.

Iti atrag atentia ca despre progresele la invatatura ale propriului copil, de exemplu, se poate vorbi in mai

multe feluri, care nu au neaparat ceva comun cu aprecierea lor obiectiva sau cu atitudinea rationala

indeosebi din cauza ambitiei parintelui sau a valorilor luate in considerare -, iar lipsa de schimbari in cadrul

anturajului poate starni bucurie, tristete sau chiar consternare. Incearca totusi sa redai starea emotionala a

interlocutorului tau.

Enunturi pozitive Enunturi neutre Enunturi negative

t

La ce concluzii ai ajuns? Analizeaza-le impreuna cu partenerul tau de discutie si comparati-va

impresiile.

Exercitiul a avut ca scop ilustrarea faptului ca oamenii se concentreaza adesea asupra propriilor dureri,

suferinte sau necazuri. Dar, pentru a ne vorbi despre ele, relatia cu noi trebuie sa le creeze sentimentul

de siguranta, care este esential. O asemenea conversatie este o modalitate adecvata de a verifica in ce

masura noi insine stapanim arta de a asculta. Cand cineva se simte in siguranta, cand simte ca nu esteamenintat,

Psihologie

8,24))


3/33

Influenta situatiilor critice asupra vie|ii afective si asupra activitatii intelectuale

atunci isi impartaseste in mod firesc grijile.

Abordarea anumitor subiecte depinde insa si de

specificul personalitatii interlocutorului, dar tendinta

prezentata are un caracter aproape universal. In

schimb, o relatie superficiala, in care transpare

amenintarea propriei valori, determina un dialog

care contine multe elemente de rivalitate, de laudasau de starnire a admiratiei.

De exemplu, cand mergem la medic, nu-i spunem cat

de bine fimctioneaza rinichii nostri, ci ii semnalam

tulburarea aparuta in functionarea acestora. In aceasta

situatie, il percepem pe medic ca pe ,,un specialist in

necazuri".

In schimb, situatiile dificile din punct de vedere

emotional reprezinta ,,durerea" noastra generala, pe

care o cunoastem si cu care ne confhmtam in fiecarezi. Asadar, daca relatia cu un om este suficient de

apropiata si de calda, va pune probabil in evidenta o

varietate de probleme.

Te voi invita, deci, in continuare, la o calatorie in

,,tinutul Tuturor Situatiilor Dificile".

TINUTUL TUTUROR

SITUATIILOR DIFICILESc: 1:20000

Avand

convingerea ca

suntem

motivati pentru

analiza

fenomenului,

sa trecem la

consideratiile

de natura

teoretica.

Pentru inceput, sa incercam sa urmarim relatiile de

interdependenta in care se afla elementele care

conditioneaza comportamentul uman.

Comportamentul nostru rezulta din interactiunea

factorilor de personalitate cu cei situationali. In

unele cazuri, rolul principal revine personalitatii; in

altele, situatiilor propriu-zise.

Capitol III

- M u ii d l-^ ~ \SuprasollcltarU ^_,


4/33

Pot fi delimitate aici trei tipuri de conditionari:

a) conditionari determinate strict de personalitate;

b) conditionari determinate in primul rand de

personalitate, in care situatia este doar un factor

secundar;

c) conditionari determinate indeosebi de situatie,

cand factorii de personalitate tree pe un plan

secundar.


5/33

Lectia 5_____________________ __ Cum ne manifestam in situafti

critice?

Estefoarte important sacunoastemcatevaexemple care ilustreazatipurileanterioare:

Exemple(A):

> a) - Persoana Xsavarsesteocrimacolectivacupremeditare.- Persoana Y studiaza probleme strict legate de interesele ei.

> b) - Persoana Lreactioneazacufbriecand este aglomeratie in tramvai.

- Persoana M salveaza un om dintr-un incendiu.

> c) - Persoana Y ofera, sub amenintarea cu pistolul, banii din casa unui

restaurant.

- Persoana Z tipa si fuge de cainii care o ataca.

Te rog sa cauti exemple pentru fiecare tip de situatie. Analizeaza-le impreuna cu

partenerul tau de discutie si ganditi-va cum veti clasifica exemplele gasite, dupa

tipurile conditionarilor.

Ne vom ocupa acum, in primul rand, de eel de al treilea tip de conditionare, respectiv de

eel situational.

Fiecare dintre noi isi poate pierde cumpatul si poate izbucni cu furie, daca este

jignit sau facut de ras in public, sau poate fi cuprins de panica atunci cand se afla in

primejdie, fara sansa de a se salva. Aceasta este o situatie in care, asa cum am spus

mai sus, comportamentul este determinat in mod esential de situatia in sine,

elementele de personalitate fiind mai putin importante.

Nu este intotdeauna simplu sa stabilesti tipul de comportament. Ne putem intreba

adesea daca o anume forma de comportament se manifesta cu precadere la o

persoana sau nu. Este nevoie in acest caz sa analizam si alte perioade din viata

individului. Aprecierea pe care o faci poate fi ingreunata, de exemplu, si de efectul

acumularii tensiunilor din diferite situatii marunte, traite anterior sau ulterior. Incearca, te

rog, sa te gandesti la un exemplu potrivit pentru acest fenomen.

Exemplu (B): ,t

Exemplul meu ilustreaza comportamentul agresiv, necontrolat, al unei persoane

, : delicate si sensibile, care, in aceeasi zi, s-a confruntat cu agresivitate verbala

si apreciere negativa din partea sefului, cu reprosuri rautacioase din partea

colegelor, i s-a furat ceva in tramvai si, in final, la cumparaturi, a fost tratata

nepoliticos de catre vanzatoare. Prin urmare, aceasta persoana a inceput sa

comenteze cu voce tare si agresiva comportarea lucratorilor din magazin,

solicitand scuze, returnarea banilor si achizitionarea marfii dorite. Ea a devenit

turbulenta si aproape vulgara. Comportamentul observat de clienti in magazin

nu era conditional de personalitatea sa, ci era efectul cumulat al tensiunilor

emotionale. Pentru a o cataloga just, ar fi trebuit sa o cunoastem bine sau sa

o observam intr-o serie de situatii similare.


6/33

Influenta situaftilor critice asupra viefti afective si asupra activitatii intelectuale_____________Capitol III

Uneori este foarte greu sa ne pronuntam daca avem de-a face cu tulburari de

comportament conditionate de factori de personalitate sau situationali. Adeptii

abordarii interactive sunt de parere ca intotdeauna comportamentul uman este

determinat de ambele tipuri de factori, care se afla intr-o relatie de interdepen-

denta, tratarea lor separata avand importanta doar pentru analiza teoretica.

Sa acceptam asadar ca, indiferent de tipul de personalitate, in anumite momente

oamenii se confrunta cu situatii problematice mai mari, a caror gravitate depindeinsa de aprecierea subiectiva.

Tipul de situatii care ilfacpe om sd-sipiardd cumpdtul este caracterizat ca

fiind dificil, uneori stresant.

Notiunea de SITUATIE DIFICILA are doua sensuri in psihologie:

\ _^ 1. Semnifica dificultatea de a gasi modalitatile de rezolvare a problemei situationale

respective, din cauza numarului insuficient de informatii de care dispune

persoana sau a excesului acestora (redundanta informatiilor), care face dificilasesizarea sensului esential. In felul acesta se clasifica problemele de matematica in

usoare sau dificile. Cu alte cuvinte, este vorba despre o situatie dificila din

punct de vedere cognitiv si instrumental.

2. Semnifica dificultati de natura emotionala, o astfel de situatie declansand emotii

neplacute si devenind greu de suportat, ceea ce determina cresterea nivelului de

activizare a creierului.

Ambele tipuri de dificultate se manifesta in realitate de cele mai multe ori

laolalta.

Problemele greu de rezolvat devin greu de suportat, deoarece declanseaza starineplacute. De exemplu, emotiile unui elev la un examen important, la care face

efortul de a rezolva o problema dificila de matematica.

Pe de alta parte, situatiile dificile din punct de vedere emotional perturba uneori

procesele de orientare intr-o asemenea masura, incat o problema mai putin complicate

devine greu de rezolvat. Tulburarea si tristetea provocate de stirea mortii unei persoane

apropiate ne fac sa ne pierdem capacitatea de a rezolva sarcini simple, cotidiene.

Exista insa si persoane carora le plac foarte mult problemele cu grad ridicat de

dificultate. De exemplu, alpinistii, sahistii, matematicienii, inventatorii, care

abordeaza probleme ce reprezinta o adevarata provocare a trupului sau a mintii,cautand de zor dificultatile intelectuale sau instrumentale. Problemele dificile in

prima acceptiune, pentru ei, nu sunt deloc impovaratoare. Cauta, te rog, si alte

exemple de acest gen.

Cand, in psihologie, vorbim despre situatii dificile, avem in vedere in primul

rand situatiile neplacute si greu suportabile; in schimb, dificultatea de natura

cognitiva este perceputa eel mai frecvent drept conditie sau consecinta a

primelor situatii.

Psihologie


7/33

Lecfta 5____________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

A

In lectia aceasta vom examina si analiza situatiile dificile din punct de vedereemotional.

Aceste situatii apartin problematicii stresului si sunt identificate cu anumite

tipuri de factori stresanti. O proprietate comuna a situatiilor generatoare de stres, inaparenta complet diferite, este aceea de a provoca o tulburare excesiva asistemului de reglare psihica a comportamentului, ceea ce conduce la

perturbarea echilibrului dintre subiect si mediul inconjurator.

Reaminteste-ti, te rog, aceste probleme, revenind pentru un moment la caietulanterior.

Nu putem vorbi despre o clasificare unanim acceptata a factorilor de stres. Se stie ca stimulii deosebitde puternici si de brusti, care pun, de exemplu, viata omului in primejdie, au capacitatea universala de a

provoca starea de stres. De exemplu, un zgomot puternic si neasteptat este un factor universal de stres.Te rog sa cauti si alte exemple asemanStoare.

Pe de altS parte, chiar si unstimul foarte slab poate

produce stres, in anumiteconditii. Ma gandesc, de

pilda, la chiuveta care curgesau picura noaptea. Tu ce

exemplu ai da pentru unfactor de stres ,,fin"? Ce zicidespre o musca sacaitoare?Importanta este aici nu doar

intensitatea stimulului, ci si semnificatia lui pentru subiectul respectiv. Pentru unelepersoane, mersul cu ascensorul, vederea unui caine, exprimarea in public suntstresante, in timp ce pentru altele, nu. Aceasta este cauza principals a neputintei de

a sistematiza acest domeniu.

Sistemul experientei umane, in care se stabilesc importanta si semnificatia anumitor situatii, este determinat

de istoria individuals a vietii fiecarui om. Un astfel de sistem ii deosebeste chiar si pe fratii gemeni. In

plus, structura care determina importanta subiectiva a diferitelor situatii poate suferi schimbSri.

Un exemplu ilustrativ in acest sens il constiruie schimbarea contextului cultural in care trSieste o

persoanS. Un anumit mediu cultural determina existenta unor modele motivationale concrete simodeleaza diferite sisteme de asteptari sociale fata de individ. Ce inseamna, de fapt, acest lucru?

Exemplu (C):

Un baiat dintr-o scoala britanica de elita, surprins de personalul scolii cand manifests un gest

agresiv, este de-a dreptul speriat. In schimb, acelasi comportament, intr-o scoalS de corectie,consolideazapozitia socials printre cei de aceeasi varstS si sporeste autoaprecierea.

Te invit sa mai dai cateva exemple de acest fel.

Psihologie


8/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale Capitol III

In literatura de specialitate, intalnim diferite propuneri de clasificare a factorilor

situationali, care influenteazaputernic sistemul de autoreglare al omului.

1.

1.1. Situatiile normale sunt cele in care se aplica adecvat valori (sarcini realizate) si

posibilitati (conditii si metode de realizare, precum si insusiri ale subiectului).

1.2. Situatiile ditlcile se caracterizeaza prin absenta adaptarii valorilor la posibilitati,

prin perturbarea activitatii de baza a subiectului si prin diminuarea posibilitatii de

realizare a sarcinii. Obtinerea rezultatului scontat este posibila doar prin schimbarea

comportamentului.

2.

In literatura de specialitate, situatiile dificile pot fi:

2.1. de suprasolicitare;

2.2. de ingreunare;

2.3. defrustrare;

2.4. generatoare de conflicte.

De asemenea, despre situatiile dificile se afirma ca reprezinta un sistem de sarcini

(scopuri), de conditii de actiune si de posibilitati ale subiectului, in care a fost

perturbat echilibrul dintre aceste elemente intr-un grad care necesita o noua

coordonare, ceea ce produce suprasolicitarea sistemului de reglare si emotii negative. In

urma instalarii acestei stari, apar schimbari in comportamentul individului, printre care

reorganizarea sau dezorganizarea activitatilor indreptate spre atingerea scopului.

Ca situatii dificile au fost identificate situatiile traumatizante, intelese ca activitati

perturbatoare ale comportamentului, care ameninta totodataperceptiapropriei valori

si/sau a nevoii de siguranta. Persoana nu poseda mecanisme corespunzatoare care sa

o protejeze in fata actiunii efectelor negative ale acestor situatii, iar cele pe care le

utilizeaza nu sunt eficiente. Un asemenea tip de situatii dificile este generator de

nevroze.

3.

Clasificarea factorilor situationali in functie de efectele lor:

S.l.perturbatori;

3.2. amenintatori;

3.3. generatori de privatiuni.

Frustrarea este analizata ca un fenomen independent, in afara factorilor de stres.

4.

De asemenea, sunt mentionate ca situatii tipic dificile:

4.1.privarea;

4.2. frustrarea;

4.3. situatiile dureroase si iritante.

In plus, se analizeaza amenintarea si situatiile conflictuale.

Psihologie


9/33

Lectia 5_____________________ Cum ne manifestam in situatii

critice?

Deosebirile dintre aceste clasificari nu sunt esentiale si nu necesita comentarii mai

ample. Ele se caracterizeaza mai curand prin viziuni diferite in cadrul aceleiasi

abordari.

Consider ca merita sa discutam despre fiecare dintre tipurile de situatii delimitate

aici. Sper ca pentru tine nu prezinta importanta corectitudinea absoluta a clasificarii, ca

te intereseaza mai mult procesul de cunoastere, amplu inteles, pe parcursul acesteiincursiuni. In timpul lecturii, vei observa anumite reluari, asemanari, absentaunor

precizari. Acestea sunt sursa unor reflectii suplimentare, care iti sunt necesare. Este

posibil ca acest proces sa fie dificil pentru tine la nivel cognitiv sau instrumental.

Eu sper insa ca vei depasi cu succes aceste dificultati!

lata o clasificare rezultata din valorificarea celor prezentate anterior.

Factorii de stres, intelesi ca situatii dificile din punct de vedere emotional, pot fi

impartiti in:

situatii privative;

situatii frustrante (de ingreunare si de perturbare);

situatii dureroase si iritante;

situatii amenintatoare;

situatii conflictuale;

situatii de sup rasolicitare.

Sa ne ocupam acum de analiza diferitelor categorii de factori stresanti. li vom defini, ii

vom identifica, vom da exemple si vom stabili importanta lor pentru subiect.

Situatiile privative

Privatiunea apare atunci cand omul traieste o puternica nevoie biologica, sociala

sau psihologica, fara a putea face nimic pentru a o satisface. Persoana este lipsita de

orice posibilitate de actiune. Aceasta situatie este ingrozitoare!

Cercetarile cu privire la privatiune au vizat, printre altele, persoanele lipsite de un

numar cat mai mare posibil de imagini senzoriale. Este vorba despre situatiile

privative senzoriale. Eliminarea stimulilor vizuali, auditivi si tactili scade nivelul de

stimulare senzoriala, necesar pentru activitatea optima a creierului nostru. Primul

simptom al acestui gen de privatiuni este reprezentat de nelinistea si dificultatea

aparute rn stapanirea propriilor ganduri, iar dupa un timp mai indelungat, halucinatiile si

inchipuirile. Un astfel de experiment s-a facut plasand un grup de voluntari intr-ocabina perfect etanseizata impotriva zgomotelor.

Totusi, se vorbeste mai des despre privatiunea psihica decat despre cea senzoriala.

Gandeste-te, te rog, ce ar putea insemna aceasta.

Privatiuni sunt considerate, de exemplu, pierderea pozitiei sociale, insuccesele la

invatatura, despartirea de persoana apropiata. Intr-o astfel de situatie, omul suporta o

anumita paguba, pierde o anumita valoare, este lipsit de ceva de care are nevoie

pentru a reactiona normal.

8 Psihologie


10/33

Influenta situatiilorentice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale____________ Capitol III

In functie de tipul de nevoi, se pot distinge:

privatiuni de natura senzoriala - absenta totala a perceptiilor senzoriale ca

urmare a lipsei de stimuli vizuali, auditivi si de alta natura;

privatiuni de natura emotionala - absenta totala a manifestarii emotiilor si astimulilor emotionali;

privatiuni de natura sociala - o forma de privatiune imbinata de obicei cu

forma precedents, exemplu fiind ,,copiii lup" crescuti de animale;

privatiuni de natura biologica -privarea de somn, de hrana etc.

Privatiunea inseamna lipsa a ceva, care determind imposibilitatea

satisfacerii unor nevoi importante, absenta unuifactor indispensabilpentru

functionarea normala biologica sou psihica.

Privatiunea care are loc o singura data are consecinte trecatoare, desi uneori destul de

vizibile. Tipurile simptomelor psihice nu depind de tipul de privatiune, ci de

durata acesteia: o durata mai mare lasa urme relativ accentuate. Privatiunile potfrana chiar dezvoltarea psihica fireasca, o pot intarzia (indeosebi la copii), pot cauza

regresie sociala, inapetenta afectiva etc. Consecintele privatiunilor pot fi observate la

copiii internati in spitale in care nu pot fi insotiti de parinti. Fireste, le putem

mtalni si in casele de copii defectuos administrate si chiar in crese. Modalitatile de

reactie in cazul acestor privatiuni sunt reactiile de revolts si de disperare, precum si

starile de apatie. O asemenea experienta in copilarie poate genera la maturitate

dificultati in contactele afective, neincredere si colaborare insuficienta cu ceilalti.

Daca ai o experienta de acest gen, te rog sa o impartasesti partenerului tau de discutie.

Imi dau seama cat de mult poti fi afectat. Totusi, poate esti suficient de matur pentru a

discuta despre aceasta experienta cu altcineva, care este important pentru tine si iti

respecta sentimentele. Nu uita ca este esential eel putin sa incerci sa-ti faci

cunoscute trairile, pentru a te putea intelege mai profund pe tine insuti.

Incearca, de asemenea, sa dai exemple de alte tipuri de privatiuni pe care tu insuti le-

ai cunoscut sau pe care le-ai observat in mediul tau.

Acum iti propun sa participi la urmatorul exercitiu practic.

Exercitiul 2:De-afoamea, de-a setea etc.

La pregatirea si efectuarea acestui exercitiu trebuie sa dovedesti multamaturitate si capacitate intuitiva. Foarte importanta este aici alegerea exacta a

nevoii cu care vei dori sa te confrunti.

Cred ca, in viata noastra dinamica, o nevoie universala, rareori nesatisfacuta,

este tocmai nevoia stimularii senzoriale, precum si nevoia de hrana. Nevoia de

somn sau de legaturi afective se manifesta variat. Respectandu-ti insa

specificul, individualitatea si actuala ta stare psihosomatica, te las sa faci o

alegere absolut libera.

Psihologie 9


11/33

Te rog sa alegi o nevoie pe care ,,nu ai neglijat-o" in ultima vreme, adica una

pe care ti-o satisfaci permanent si sistematic. Daca alegi, de exemplu, nevoiade hrana, incearca sa stabilesti limitele admisibile ale jocului De-afoamea.

Daca te decizi pentru stimulare senzoriala, include televizorul, telefonul, pune-tivata in urechi, acopera-ti ochii cu comprese, baga-ti maim'le in manusi moi siincearca sa nu adormi! ______

Observa cat timp poti

suporta sa fii afectat denevoia asupra careia ai

decis, fii atent la

simptomele corpului si

psihicului tau.

Este foarte important

satetratezicudemni-

tate si cu respect. Nu

uita ca tu esti eel mai

important. Binele tau este determinant

pentru desfasurarea si durata

experimentului.

O alta posibilitate de alegere a nevoilor in cadrul exercitiului o constituie jocurile folosite in

activitatea educativa cu copiii, pe care le poti folosi si tu. De exemplu, sa ramai nemiscat, cu ochii

inchisi, sezand sau in picioare, sau sa incerci sa taci mai mult timp.

Ca de obicei, impartaseste-ti gandurile partenerului tau de discutie. Poate ca efectuati experimentul

impreuna! Nu uitati insa ca ceea ce hotarati sa faceti serveste exclusiv binelui vostru! Te rog sa notezi

exact impresiile pe care le-ai observat pe parcursul experimentului. Noteaza ce anume s-a intamplat cu

trupul tau, ce emotii ai inregistrat, ce anume ai gandit, experimentand privatiunea. Noteaza datele

despre contextul experimentului: unde 1-ai efectuat, cat a durat.

Pentru mine este important sa-mi comunici de ce anume ai ales nevoia respectiva ca fund cea maipotrivita pentru privatiune.

Trimite, daca doresti, notitele facute ca tema pentru acasa. Ma bucur de pe acum ca imi dai voie sa le

citesc! Astept, asadar, cu nerabdare, sa mi le trimiti; iar acum sa trecem la eel de al doilea tip de situatii.

Situatiile frustrante (de ingreunare si de perturbare)

Frustrarea reprezinta un tip de situatie dificilain care are loc intreruperea

cursului activitdtilor indreptate spre realizarea unei anumite sarcinl Aceasta

face ca omulsd-si modificeprogramul de actiunepentru atingerea scopuluisau chiar sa-si schimbe scopulpropus. Sursa blocarti aspiratiilor subiectului

poatefl atat un obstacol exterior, cat si absenta unui impuls pozitiv, sau

aparitia unei motivatii concurentiale.

10 Psihologie

a 5

v///// ///////////


12/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale ___ Capitol III

In general, vorbim despre blocarea activitatii finale.

Problematica frustrarii concepute in acest fel a fost studiata de S. Rosenzweig.

Dupa parerea lui, frustrarea se instaleaza atunci cand in calea satisfacerii unei nevoi

vitale intervin impedimente sau restrictii mai mult sau mai putin dificile.

Exemplu (D):

Te rog sa te concentrezi si sa-ti imaginezi ca te intorci de la lucru flamand,

insetat si obosit, stai in fata usii propriei locuinte, in casa suna telefonul, iar tu nu

poti gasi deloc cheia pentru a patrunde inauntru.

Frustrarea mai este descrisa ca starea psihica ce transpare in caracteristicile trairilor si

comportamentelor, declansata de dificultati obiectiv sau subiectiv insurmontabile, care

apar in calea atingerii scopului sau care fac imposibila rezolvarea unei sarcini.

Uneori, pentru definirea stimulilor si a situatiilor care determina starea de frustrare se

foloseste notiunea de factori frustranti.

Frustrarea este un fenomen natural si general, justificat din punct de vedere

psihologic, este o dimensiune inseparabila a vietii. Tipul de frustrare simpla seintalneste in timpul luptei dintre motive contradictorii sau in procesul de adoptare a

deciziilor.

Consecintele frustrarii nu trebuie sa fie neaparat negative. Chiar Horatiu afirma ca:

Piedicile stdrnesc in noi capacitdti care in imprejurdrifavorabile nu arfi apdrut

niciodatd. Ce crezi despre acest lucru? Mie mi-a placut aceasta idee si sper ca si pe

tine te va mobiliza in confruntarile zilnice.

Spre deosebire de privatiune, in cazul frustrarii,

persoana nu este lipsita de orice posibilitate de

actiune in directia satisfacerii propriei nevoi, ciintampina doar anumite obstacole de natura

externa (de exemplu, comportamentul altui om

care se impotriveste vointei noastre) sau interna

(de exemplu, durerea de cap, foamea, oboseala

etc.).

In mod experimental, s-a declansat si s-a studiat

frustrarea la animale, prin crearea unor obstacole

in dobandirea hranei. In alte cercetari, li s-a

permis copiilor sa se joace cu jucarii atragatoare,

dar acestea au fost apoi asezate dupa o plasa demetal. Este interesant de analizat cum s-ar comporta experimentatorii insisi daca

s-ar supune unor astfel de ,,torturi" emotionale. Ce crezi despre acest lucru?

In general, oamenii adopta doua atitudini diferite fata de impedimentele,

obstacolele care le apar in cale:

Obstacolul este tratat ca o problema de rezolvat, ca o dificultate obiectiva, ca

o sarcina care necesita efort si schimbarea strategiei de actiune, fara a

starni emotii negative, ci mai curand curiozitate si ambitii creatoare.

Psihologie


13/33

11


14/33

Lectia 5__________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

> t

< = * *

Nu are loc aici modificarea scopului si nici a principalei directii de actiune, ci v_

schimbarea tacticii, iar incordarea care apare consolideaza motivatia de baza.

Obstacolul poate genera o atitudine defensiva, caz in care apar puternice emotii

negative si se schimba directia principals de actiune. Persoana poate ataca

sursa de frustrare folosindu-se de evadare; ea tinde cu orice pret sa-si pastreze

buna parere despre sine, cu alte cuvinte tinde spre reducerea tensiunii

emotionale neplacute. Un asemenea tip de reactie este indreptat spre aparareaeului, concentrat asupra primejdiei.

Situatia frustranta este rezolvata in mod individual prin: depasirea barierelor, atingerea

scopului in urma intensificarii efortului, cautarea altui scop, ocolirea impedimentelor.

Ca si in cazul consideratiilor generale despre stres, putem vorbi despre existenta

unei tolerante mai mari sau mai mici la frustrare.

Care este modul tau de a reactiona atunci cand te simti frustrat? Ai tendinta de a lupta sau

de a evada? Probabil depinde si de tipul de frustrare. Te rog sa te gandesti w cum

reactioneaza cei apropiati din jurul tau.

Cercetarile experimentale arata ca la frustrare reactionam eel mai frecvent prin

agresivitate, regresiune si fixitate. Aceste tipuri de dezorganizare a

comportamentului vor fi discutate in continuare.

Ca si in alte cazuri dificile, persoana poate reactiona la frustrare prin utilizarea

mecanismelor de aparare. Vom discuta aceasta problema intr-una din lectiile

urmatoare (lectia 8).

O alta consecinta serioasa a frustrarii in aspiratiile individului poate fi franarea

dezvoltarii personalitatii, al carei element de baza este sistemul nevoilor organizate

ierarhic. Acest sistem evolueaza treptat. Nesatisfacerea cerintelor de ordin elementar,deexemplu a nevoilor biologice, face imposibila nasterea aspiratiilor si a nevoilor

superioare, cum ar fi cele de natura cognitiva sau referitoare la autorealizare. Aceasta

problema va fi abordata pe larg in teoria autorealizarii a lui A. Maslow, pe care o

vom detalia intr-o alta lectie viitoare.

Daca un copil, in perioada de crestere, va cunoaste o perioada indelungata nevoia de

siguranta, in viitor va cauta permanent satisfacerea acestei nevoi. Aceasta starede

lucruri transpare in manifestarea adultilor sub forma unor comportamente infantile,

imature.

In schimb, atunci cand posibilitatea de a realiza o sarcina sau de a satisface o nevoie

este diminuata, ca urmare a aparitiei anumitor obstacole fizice sau morale (cum ar fi

lipsurile, de exemplu), obiectuale sau informationale, vorbim despredificultati.

Posibilitatile sunt limitate, dar cursul actiunilor finale nu este intrerupt. Se pare ca

aceasta diferentiere este folositoare doar pentru a sublinia gradul de intensitate al

obstacolului existent, nereferindu-se la schimbarea calitatii factorului de stres. Tuce

crezi?

Ca tipuri de situatii dificile,perturbarilesunt mentionate extrem de rar.

12 Psihologie


15/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale

Perturbarile sunt elemente variate ale situatiei, care ingreuneazd

saufac imposibild realizarea actiunilor pe care le intreprinde

individul, putand consta in absenta unui obiect necesar, a unei

informatii sau a unui instrument si avand caracter intern sau

extern.

Cand conditiile il obliga pe om sa incetineasca excesiv ritmul de

activitate - de exemplu, asteptarea indelungata a unei decizii -, ele capata

forma unei amanari. O sursa de perturbare poate fi totodata cerinta ca

activitatea respectiva sa fie efectuata mult mai repede decat in mod

obisnuit sau ca persoana sa o efectueze in conditii neprielnice - de

exemplu, efectuarea unei operatii de salvare a vietii sau nasterea in

timpul unei calatorii. O alta varianta a perturbarilor o constituie

situatiile noi, surprinzatoare. Ele il determina pe individ sa caute noi

solutii, la care nu a apelat pana atunci.

Situatiile dureroase si iritante

Situatia dureroasa este determinata de o durere flzica; de exemplu, in

urma folosirii socului electric in vechile experimente de laborator, pe

oameni si pe animale. Dar la acelasi tip de situatii conduce si sistemul

de impulsuri care creeaza o neplacere de natura morala, declansata

de comportarea injurioasa a cuiva, de o anumita nedreptate, ironie

incisiva, batjocura saupersiflare.

In literatura de specialitate,

acestea sunt abordate diferitfata de privatiuni, dar nu sunt

considerate nici situatii de

amenintare, care sa prefigureze

o anumita dauna.

Cauta impreuna cu partenerul tau

de discutie un bun exemplu de

situatie dureroasa sau iritanta,

pe care ai cunoscut-o sau ai

observat-o nu demult.

Situatiile amenintatoare9 9

Situatiile amenintatoare, in sine, nu-l lipsescpe om de nici o

valoare, nici nu-l frustreazd, nu-iprovoaca durere, ci ii

semnalizeazd unui sau cativa dintre acestifactori,

aceastapermitandu-ne sane asteptdm cd ei vor actiona cu

mareprobabilitate in viitor. De aceea, ii Siamese omului teama

saufuria.

In experimente, este folosit ca sursa de amenintare un stimul

Capitol III


16/33

conditional, care se intensifies prin socul electric. Acesta este numit

semnal al durerii. Poate fi un stimul vizual, auditiv, tactil, care ne

informeaza ca la un moment dat va aparea socul care provoaca durere.

Iti poti imagina?

13Psihologi


17/33

Lectia 5____________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

O situatie de amenintare poate fi declansata si prin absenta hranei. In acest caz,

semnalul privarii de hrana, folosit la animalele de laborator, anunta ca se va instala

peste putina vreme foamea.

Amenintarile sunt intelese ca primejdii cu caracter fizic (amenintarea cu pierderea

vietii, invaliditatea, boala) si social (de exemplu, posibilitatea de a fi critical, persiflat,

compromis). Aceste situatii comunica posibilitatea pierderii unei anumite valori,

apreciate capozitivade catre individ. Esenta amenintarii este anticiparea aparitieipierderii. Trebuie sa luam in acest caz masuri de asigurare, pentru a nu se ajunge la

pierderea valorii respective. lar lucrul acesta ne streseaza eel mai mult!

Un asemenea fenomen este ilustrat de cercetarile empirice, de exemplu experimentul in

timpul caruia persoanele investigate vedeau un film despre accidente la locul de

munca, prezentat in forma unei istorisiri a victimei care atragea atentia asupra

imprudentei. La spectatori s-au observat indici de inalta tensiune emotionala, exact in

momentul anticiparii stresantului fragnient din film.

Cand vezi un film de groaza, esti inspaimantat mai mult inainte de scena de groaza

anticipate decat in momentul in care o vizionezi, nu-i asa?

Situatiile conflictuale

Situatiile conflictuale apar atunci cand individul se afla in campul unor forte

contrare, un exemplu fiind actiunea unor motive contradictorii.

Lewin a descris trei tipuri de conflicte principale:

1. Conflict de tipul aspiratie-aspiratie (propulsare-propulsare), in care persoana se

afla in fata optiunii pentru doua scopuri pozitive, pe care le poate realiza, dar

realizarea unuia exclude dobandirea celuilalt. Comportamentul secaracterizeaza prin ezitarea in alegerea unuia dintre cele doua scopuri. Dupa

adoptarea deciziei, pe masura ce ne apropiem de scop, atractivitatea valorii

scopului ales creste, iar a celui respins scade.

2. Conflict de tipul evitare-evitare (respingere-respingere), in care este vorba

despre situatia in care subiectul, neputand ,,sa paraseasca terenul", este obligat

sa aleaga intre doua valori negative, deoarece evitarea uneia il expune la

contactul cu cealalta. Daca se manifests tendinta de a le evita pe amandoua,

situatia declanseaza ezitari si tensiune emotionala de lunga durata, deoarece,

odata cu apropierea de unul dintre scopuri, creste caracterul sau neatractiv,

ceea ce sporeste tendinta de a alege un scop opus. Intervine in acest cazsuspendarea activitatii si revenirea la punctul de pornire. O solutionare a acestui

conflict este incercarea ,,de a parasi terenul", de a cauta, de exemplu, scopuri

substitutive sau de a evada in boala.

3. Conflict de tipul aspiratie-evitare (propulsare-respingere), care apare atunci

cand omul poate atinge un scop pozitiv, dar numai cu pretul acceptarii

concomitente a unei valori negative. In acest caz, se manifests tendinte

14 Psihologie


18/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective i asupra activitatii intelectuale Capitol III

ambivalente si, pe masura ce ne apropiem de scopul urmarit, cresc atat forta

de aspiratie, cat si cea de evitare. Renuntarea la dobandirea valorii pozitive

determina cresterea gradului ei de atractivitate. Deseori, in aceasta situatie poate fi

observata ocolirea dificultatilor.

In afara conflictelor motivationale descrise, pot aparea si conflicte cognitive,

informationale, pe care le vom aborda in lectia urmatoare.

Pentru a intelege bine si pentru a aborda tipurile de situatii conflictuale, este util sa ne

folosim de denumiri auxiliare, de asocieri care pun in legatura aceste situatii cu viata

noastra de fiecare zi:

1. Conflictul propulsare-propulsare (+/+) poate fi numit prin referirea la o zicala: 77

se da totulpe tavd.

2. Conflictul respingere-respingere (-/-) se exprima eel mai bine prin expresia

intre ciocan si nicovald.

3. Conflictul propulsare-respingere (+/-) se poate exprima prin zicalaNu e

trandafir fdrd spini; o activitate neplacuta este indulcita cu promisiunea unei

recompense sau o actiune dorita este alterata de amenintarea cu pedeapsa.

Te rog sa cauti exemple adecvate pentru toate tipurile de situatii conflictuale.

Straduieste-te ca ele sa cuprinda fenomene psihosociale autentice. In incursiunile

noastre psihologice trebuie sa ne folosim atat de propria imaginatie, cat si de exemple

concrete din propria viata sau de cazuri referitoare la cei apropiati sau la cunoscuti.

Vei invata mai mult daca vei adopta atitudinea observatorului perspicace decat daca

vei face pe creatorul de fictiune literara.

Situatiile de suprasolicitare

Situatiile de suprasolicitare apar atunci cand dificultatea unei sarcini vizeaza limita

posibilitatilor fizice sau psihice ale subiectului.

In alt mod vom intelege termenul de incarcare, care semnifica intensificarea stresului

fara a duce insa la tulburari la nivelul de organizare a activitatilor.

Suprasolicitarea este o incarcare excesiva, care se referd la situatiile ce

determina o asemenea intemitate a stresului, incut se ajunge la schimbari

negative vizibile in manifestable psihice ale individului - de exemplu,

scaderea efidentei intelectuale sau aparitia reactiilor emotionale impulsive,

necontrolate.

Acest tip de situatii se refera, deci, nu atat la continutul situatiilor, cat mai ales la

forta lor, la intensitatea independents de continutul trairilor provocate de situatia

respectiva.

Momenrul de trecere de la incarcare la suprasolicitare este definit ca prag de

toleranta la situatia dificila sau la stres.

Psihologie 15


19/33

Cum ne manifestam in situatii critice?

fn ultima vreme, te-ai aflat intr-o

situatie dificila, care ar putea fi

numita supra-solicitare? Cum

te-ai descurcat? Cum ai facut

fata consecintelor unei astfel

de situatii? Comen-teaza acest

lucru cu partenerul tau de

discutie.

Sa analizam acum ce anume se

petrece cu omul intr-o situatie

dificila din punct de vedere

emotional, indiferent de

continutul acesteia.

Situatiile dificile pot actiona

astfel:

ca o acumulare de lunga durata

a unor experiente negative

imbinate cu procesul de

dezvoltare individual ;

ca traire unica, insotita de o

mare incarcatura emotionala.

Situatiile de viata cuprind eelmai frecvent toata gama

factorilor de stres; de

exemplu, contin elemente de

frustrare, sunt dureroase,

actioneaza ca un semnal,

constituind o amenintare cu un

viitor insucces.

Incearca, te rog, sa dai un

exemplu potrivit pentru acest

fenomen. Crezi ca este bine ales

Lectia 5

( 3(15) )


20/33

exemplul referitor la experienta

unei boli de tip somatic?

Ar trebui sa adaugam, de

asemenea, ca, din punctul de

vedere al rolului diferit pe care

il au in perturbarea

activitatilor, situatiile dificile pot

fi clasificate in:

situatii care actioneaza in

prezent;

situatii trecute, care sunt

parte a structurii experientei

noastre;

situatii anticipate, prevazute.

Situatiile anticipate pot

conduce mai frecvent decatcele actuale la perturbari

nevrotice. Ele prefigureaza ceva

amenintator, ceea ce exercita un

efect mai puternic si mai durabil

asupra situatiilor reale. In

anticipare, un mare rol il joaca si

experienta anterioara, acesta find

un mecanism de cuplare pozitiva,

care insoteste tulburarea primara

a functionarii. Despre acest lucru

am scris in caietul precedent.

Situatiile dificile cafactori

stresanti, in mod

universal:

a) determina cresterea

tensiunti emotionale;

b) dedanseazadezorganizarea

comportameniuluL

Despre cresterea tensiunii

emotionale am vorbit, dupa cum

iti amintesti, in lectiile anterioare,

referitoare la stres si la

evenimentele critice din viata

(lectiile 3 si 4).


21/33

16 P


22/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale Capitol III

Astazi vomreflecta asupra altei probleme. Diferiti oameni de stiinta si cercetatori au

exprimat opinii diferite pe tema importantei cresterii tensiunii emotionale pentru

modul de mamfestare a omului. Cu alte cuvinte, acest factor poate fi tratat drept

favorabil sau daunator.

De exemplu, W. B. Cannon afirma ca emotiile indeplinesc o functie de adaptare,

deoarece pregatesc organismul pentru actiune energica intr-o situatie primejdioasa, iar

J. B. Watson considera emotiile reactii suplimentare, inutile in viata, ba chiarderanj ante intr-o functionare normala.

Aceasta contradictie de idei s-a dovedit aparenta arunci cand, in analiza importantei

cresterii tensiunii emotionale, s-au aplicat legile lui Yerkes-Dodson.

Nivelul de ' realizare

Tema: Z - u?oara Nivelul de

v" !22!ie activizareA- grea

Prima lege afirma ca, pe masura ce creste nivelul de activizare, creste si nivelul de

rezolvare a sarcinii, dar numai pana la un punct. Apoi, cand nivelul de activizare

continua sa creasca, nivelul de rezolvare incepe sa scada, ajungandu-se treptat la

dezorganizarea comportamentala.

A doua lege stabileste dependenta acestor schimbari de nivelul de dificultate al

sarcinii cu care se confrunta subiectul. Cu cat sarcina este mai dificila, cu atat

este mai scazut nivelul optim de activizare, care favorizeaza rezolvarea

eficienta. Cu alte cuvinte, la o sarcina dificila, chiar si o mica surescitare poate

determina dezorganizarea.

Desi legile de mai sus au fost formulate pe baza unor cercetari desfasurate cu aproape o

suta de ani in urma pe soared si pe pisici, explicatiile oferite pentru contradictiile

prezente in disputele referitoare la rolul starilor afective in comportamentul uman

sunt inca valabile.

In concluzie, un anumit nivel de activizare a creierului este necesar pentru a

functiona optim in cadrul mediului, pentru a rezolva problemele, dar o reactie

emotionala foarte puternica dezorganizeaza comportamentul nostru.

Contextul social ne confrunta cu sarcini din ce in ce mai dificile, iar tensiunile

emotionale din ce in ce mai mari pot ingreuna depasirea acestora.

Stresul, care in conditii primitive servea activizarii in lupta fizica sau in fuga rapida,

indeplinea fara indoiala o functie de adaptare, dar astazi, in lumea grabei si a

perfectiunii, el constituie frecvent un factor dezorganizator.

Psihologie


23/33

Lectia 5______________________________________Cum ne manifestam in situatii critice?

Este momentul sa dam un exemplu cu valoare instructiva. \^

Exemplu (E):

Nu este adevarat ca un elev caruia ii este teama isi va insusi mai repede si mai

temeinic cunostintele, dupa cum nu este adevarata nici afirmatia ca el va

invata ceva fara nici o motivatie. Tendinta de a evita teama ne invata cum sa

ocolim dificultatile si obstacolele, cum sa ne eschivam si sa mintim. Teamaimbunatateste rezultatele intr-o anumita masura, dar cand depaseste nivelul

optim pentru individ, efortul acestuia capata un caracter dezorganizator.

Aceasta manifestare apare cu atat mai repede cu cat sarcina cu care se

confrunta individul este mai dificila.

Criteriul aparitiei neasteptate si al intensitatii unui eveniment in stabilirea gradului de

dificultate al unei situatii este incomod in practica psihologica. Cand ne

pronuntam cuprivire la existenta unei situatii dificile, dincolo de factorul de perceptie

subiectiva, introducem mai curand criteriul lipsei de aparare eficienta a omului.

Lipsa unei asemenea reactii, asa cum am semnalat anterior, poate determinadezorganizarea comportamentului persoanei.

Numim dezorganizare formele de comportament care sunt nechibzuite,

impulsive, mai mult sau mai'putinfortate.

Dezorganizarea comportamentului se instaleaza ca urmare a unei surescitari excesive a

scoartei cerebrale, ceea ce perrurba orientarea in mediu si autoorientarea. In plus,

capacitatea de autocontrol si stapanirea de sine se diminueaza.

Dezorganizarea poate lua forme variate. Voi enumera aici cateva:

blocarea activitatii determinate de teama;

furia si actiunile agresive;

regresiunea;

fixitatea;

manifestarea simptomelor unei boli anterioare.

Vom analiza acum in detaliu diferitele forme de dezorganizare a comportamentului

uman.

Inainte insa de a ne ocupa de aceste forme, iti propun sa reflectezi un moment

asupra frecventei si generalitatii manifestarii fenomenelor discutate aici. Continutul nu

se refera la simptome ale unor boli psihice, simptome patologice observate la

pacientii din spitalele de boli nervoase si pisihice, ci la fenomene tipice pentru noi

toti, cei care ne manifestam cu un succes mai mare sau mai mic in diferite roluri

sociale (familiale, profesionale etc.).

18 Psihologie


24/33

Influenta situatiilor critice asupra viejii afective si asupra activitatii intelectuale

Mecanismele noastre de reactie, descrise incontinuare, se asociaza insa puternic cu aspectulirational sau cu lipsa de control, care pentru imobservator obisnuit constituie adesea criterii decisivepentru incadrarea comportamentului in categoriatulburarilor.

Asadar, unde este granita dintre normal si patologic,

dintre sanatate si boala?

Despre aceste chestiuni vom vorbi la sfarsitulcursului nostru de psihologie. Sa trecem acum la

tematica amintita si sa examinam cu atentie si curesponsabilitate modalitatile specific umane prin care

putem depasi dificultatile.

Blocarea activitatii determinate de teama

Blocarea activitatii cauzata de teama se poatemanifesta ca dificultate in executarea unor miscari,

fiind insotita de simptome fiziologice, cum ar fitremuratul mainilor, tulburarea vocii, transpiratia etc.In cazul unui nivel ridicat de teama, se poate ajunge lablocarea intregii activitati.

Asemenea fenomene, generate de teama in fatainsuccesului, se observa, de exemplu, la elevii care au

emotii in timp ce raspund, in timpul examenului deadmitere la facultate, de care depinde viitorul

candidatilor, la actorii incepatori, la muzicieni,oratori etc.

Furia si actiunile agresive

Furia generata de alt om se poate transforma in ostilitate, iaragresivitatea in atac. Agresivitatea poate lua o forma simbolica, verbalasau fizica si se poate rasfrange asupra unui obiect, animal, asupra altuiom, grup de persoane, sau chiar asupra subiectului insusi, situatie incare vorbim despre autoagresivitate.

Autoagresivitatea se manifesta atunci cand furia se indreaptaasupra noastra, neputandu-se descarca asupra unui subiect exterior

potrivit. Aceasta poarta numele de fenomen de transfer. De asemenea,se manifesta agresivitateaintropunitiva, orientata spre interior,insotita de convingerea ca noi insinesuntem cauza situatiei dificile in care ne-am aflat.

S-a dezvoltat chiar o teorie, apartinandlui Dollard si lui Miller, potrivit careia

frustrarea este strans legata de agresivitate.

Capitol III


25/33

Frustrarea determina totdeauna tendinta spre comportamente agresive,care nu trebuie neaparat sa se manifeste in practica. Impulsul spreagresivitate depinde de forta stimulului care a condus la blocareaactivitatii, de marimea obstacolului si de numarul frustrarilorinregistrate succesiv.

Cercetarileexperimentale audemonstrat insa cafrustrarea nu conducetotdeauna la agresivitate.Doar frustrarea

perceputa ca arbitrara,nedreapta, consideratao rautate intentionatadin partea celor din jur,genereaza adoptareavizibila a unor reactii deacest fel.

19Psihologi


26/33

Lectia 5________________________ _________Cum ne manifestam in situatii critice?

Experientele altor cercetatori, de exemplu ale lui Bandura si ale colaboratorilor sai,

demonstreaza ca invatam sa devenim agresivi prin imitatie, fenomen numit modelare

sociala.

In schimb, alte cercetari dovedesc ca agresivitatea la om nu este produsa de frustrare,

adica de intreruperea activitatii sale preconizate, ci, mai curand, de atac. Atacul

fizic, stimulii daunatori pentru organism, observatiile rautacioase - mai ales situatiile

dureroase si iritante - produc mai usor agresivitatea.

Sa adaugam ca formele de comportament agresiv au adesea un caracter similar - ca

intensitate a reactiilor, ca variabilitate si rapiditate - cu cele ale comportamentului

asertiv. Agresivitatea si asertivitatea se deosebesc insa in mod esential ca scop si

ca directie de actiune. Scopul agresivitatiiil constituie producerea constienta a

unui prejudiciu, in timp ce scopul comportamentului asertiv consta in apararea

propriilor valori.

Regresiunea

Regresiunea consta infolosirea unei tehnici ,,primitive" de rezolvare a

unei probletne, tipica pentru stadiile anterioare ale dezvoltarii omului.

Un exemplu il constituie manifestarea la o persoana adulta, aflata intr-o situatie

dificila, a tendintei infantile de a starni celorlalti compasiunea si de a-i determina in

acest fel sa-i acorde ajutor.

Regresiunea nu inseamna pierderea fimctiilor psihice superior organizate si revenirea

pentru totdeauna la forme de comportament infantile, ci reprezinta o perturbare

tranzitorie si reversibila, manifestata in raport cu dificultati concrete.Regresiunea poate aparea ca raspuns la o frustrare, fiind insotita de o stare negativa de

nemultumire sau de iritare.

Studiile indica, in plus, posibilitatea manifestarii fenomenului de retrogresiune,

adica de regresiune istorica, ceea ce inseamna intoarcerea la o etapa de evolutie

anterioara a comportamentului individului, si nu scaderea nivelului de organizare a

activitatilor psihice, ca urmare a surescitarii emotionale.

Un barbat matur care cauta sprijin la mama sa ca un baietel, o persoana care implora

ajutor, izbucnind in plans, sau care evadeaza impulsiv dintr-o situatie sociala dificila -

toate acestea sunt exemple de regresiune.

Regresiunea poate consta in scaderea nivelului de complexitate a functiilor

intelectuale si a capacitatilor de operare. De asemenea, se manifesta si in sfera

vietii afective si a atitudinilor sociale ale omului.

In psihanaliza, regresiunea semnifica revenirea la alegerea acelor persoane care, in

fazele anterioare ale dezvoltarii, au oferit individului recompense afective.

20 Psihologie


27/33

Influenta situatiilor critice asupra vietii afective si asupra activitatii intelectuale ____________ Capitol III

De exemplu, un barbat adult, in loc sa aleaga legatura cu partenera, alege legatura cu

mama sa, care i-a asigurat nevoia de siguranta intr-o perioada anterioara a

evolutiei sale.

Cel mai frecvent insa, ca simptom al regresiunii este considerata pierderea stapanirii de

sine, neluarea in seama a consecintelor negative ale propriilor actiuni si nici a

consideratiilor venite din partea mediului social. Modul de a actiona, impulsiv si

partial lipsit de control, aminteste comportamentul copilului mic, fiind definit caimatur, infantil.

Incearca sa dai cateva exemple de dezorganizare a comportamentului. Fii sincer si

gandeste-te daca ai observat un asemenea gen de perturbari in comportamentul tau.

Fixitatea

Fixitatea inseamna stereotipie si imobilitate manif estate in comportamentul

omului prin incapadtatea de schimbare a comportamentului si prin

repetarea rigidd a reactiilor.

Ne pierdem in acest caz elasticitatea si adaptabilitatea comportamentului. Dispunem de

o capacitate scazuta de adaptare la schimbarile de situatii, iar activitatile noastre

capata un caracter fortat. Stereotipia comportamentala se poate mentine chiar si

dupa ce a incetat sa mai actioneze obstacolul intampinat, dupa ce a trecut situatia

dificila si s-au imbunatatit conditiile de actiune. Un asemenea tip de dezorganizare a

comportamentului se instaleaza adesea in urma unor situatii dificile repetate.

Fixitatea, caproprietate specifica a comportamentului, se observa in multe cazuri la

persoanele nevrotice. Actionand rigid pe termen indelungat, ele nu obtin recompense in

forma realizarii scopurilor propuse, in schimb isi aduc chiar lor prejudicii.

Un exemplu de fixitate il constituie alegerea in cuplu a unor persoane cu aceleasi

trasaturi de personalitate pe care le aveau fostii parteneri, alegere care a dus in cea

mai mare masura la destramarea cuplului precedent.

Fixitatea se poate manifesta totodata ca obligativitate si repetabilitate in sfera

comportamentelor asociale si antisociale. Dar nu trebuie sa ne grabim cu

interpretarea.

Fixitatea mai este descrisa, de asemenea, ca repetareincapatanata a unei operatii,

cu toate ca aceasta nu este eficienta si nu contribuie la rezolvarea problemei.

Manifestarea simptomelor unei boli anterioare

Aceasta forma deosebita a dezorganizarii comportamentale a observat-o pentru

prima data Cameron. Acest cercetator a constatat ca, la persoanele care au traversal

candva anumite boli psihice sau nervoase, o situatie dificila care dureaza poate

declansa simptomele bolii anterioare.

Psihologie 2

1


28/33

Cum ne manifestam in situatii entice?

Exemplu(F):

De exemplu, la o persoanabolnava de schizofrenie, inperioada de remisie a bolii,adica in perioada de stare

psihofizica buna, daca estesupusa influentei unuianumit stres, pot apareasimptomele tipic psihotice.Un alt exemplu ar fiaparitia intr-o situatiedificila a simptomului,anterior disparut, de,,tarare a piciorului" la

persoanele care au avuthemiplegie. Totusi,

acestea nu sunt reveniriautentice ale bolii,deoarece aceste simptomedispar complet odata cuincetarea actiunii factoruluide stres.

Cunoastem cu totii fenomenul deindispozitie sau de revenire aunordureri cauzate de boli de care amsuferit candva, care se manifestain momente grele din viata

noastra. Nu-i asa? Analizeazaacest fenomen cu partenerul taude discutie.

Ne apropiem de sfarsitul

comentariilor noastre despretipurile de situatii dificile sidespre formele de dezorganizarecomportamentala care pot aparea

sub influenta actiunii acestorsituatii.

Ar fi interesant de stiut cum ti s-aparut parcurgerea acestei lecturi.Continutul a fost usor de inteles,de asimilat, suficient de clar? Cedificultati ai intampinat instudierea materialului?Impartaseste-ti reflectiile peaceasta tema partenerului dediscutie.

Iti repet ca este foarte necesara

colaborarea cu cineva apropiat, in

Lecjia 5


29/33

care ai incredere, cu o persoanapreocupata de problematicapsihologiei si motivata pentruabordarea unor continuturiteoretice si pentru efectuarea deexercitii practice. lar acum voiincerca sa verific daca reusesti saclasifici corect comportamentuluman, in functie de tipurile

concrete de dezorganizare.

Exercitiul 3: Specialistul

in analiza dezorganizarti

comportamentului -un

cercetas perfect

Imagineaza-ti ca ai fosttrimis intr-o expeditiestiintifica deosebita, desi

primejdioasa, pe planeta

Hopatropa. Hopatropaniinu prea au chef sacolaboreze sau sa

dialogheze cu pamantenii,dar nu sunt perceputi nici

ca primejdiosi sau ostilipentru noi.

Scopul expeditiei consta inadunarea unor materiale si

observatii ample despre

comportamentul lor zilnic.Participarea ta la expeditieeste determinate de

disponibilitatile taledeosebite in ceea ce

priveste clasificareacomportamentului siperceperea riguroasa aacestuia.

Imagineaza-ti ca ti s-a

prezentat un film in care s-au inregistrat manifestarilecomportamentale alehopatropanilor, precizate incontinuare. Sarcina ta estede a le incadra in tipurileperturbarilor decomportament cunoscute.

lata continutui filmului

prezentat:

La vederea navei noastre,


30/33

un tanar hopatropan s-alasat pe vine in spateleunui tomberon si a ramasnemiscat (1). Dupa o clipa,a zbughit-o in directia unuigrup mic de indivizi.Ainceput sa gesticuleze si sascoata sunete puternice (2).Cand grupul 1-a parasit,

fugind de-a valma (3), el ainceput sa izbeasca cu unbat usa incaperii lor,incercand sa o deschida.Arepetat aceasta operatic

22


31/33

Influenza situatiilor critice asupra vietii afective i asupra activitatii intelectuale

de douasprezece ori, fara nici un rezultat (4). Apoi a cazut la pamantsi a inceput sa-si suga degetul de la piciorul stang (5), dupa care s-aaruncat in bratele unui individ ceva mai mare, incercand sa se ascundasub vesmintele acestuia (6). Dupa ce s-a deschis usa, tanarul hopatropans-a urcat imediat in pat si a sfasiat pledul in bucati marunte (7). Dupacateva minute, pe corpul individului a aparut o eruptie marunta si s-au

observat convulsii puternice (8), care au incetat indata dupa plecareanoastra.

Cum ti s-a parut povestea noastra?

Nu-i asa ca asemeneaobservatii, carereprezintarezultatul unuijoe imaginar, produc emotii,poate nu chiar atat deputernice, dar autentice?Ai simtit dorinta de a-1

proteja pe micutulhopatropan?Comportamentul lui ti-astarnit iritareasaufuria?

Te rog sa incerci sa treci acumla clasificarea formelor decomportament, fara a reveni insala lectura paginilor anterioare. Iti

po i verifica absolut onest gradul de insusire a cunostintelor teoreticecuprinse

in lectie.Reaminteste-ti denumirile diferitelor tipuri de dezorganizare acomporta-mentului, descrierile exemplelor, precum si simptomele :sifenomenele tipice specifice diferitelor categorii. Cred ca te vei descurcafoarte bine!

Numarul formei de comportament

1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

Tipul de

dezorganizare

Printre factorii care fac ca stresul indelungat sa

conduca in final la serioase tulburari in reglarea

psihologica a comportamentului si a functiilor

Capitol

* notatrad.: "Ei, ti-ai insusit materialulreferitor la situatiile dificile?"

3.4.5.6.

7

.

8.


32/33

organismului, pot fi enumerati:

1. intensitatea puternica a stresului, amenintarea

nevoilor si a valorilor de baza ale persoanei;

2. lipsa posibilitatii de a actiona impotriva factorilor

de stres;

3. utilizarea unor tehnici necorespunzatoare de

aparare impotriva stresului;

4. gradul scazut de toleranta individuala la stres.

Psihologi 23


33/33

Lectia 5_____________________ __ Cum ne manifestam in situatii

critice?

Te invit acum la urmatorul exercitiu, in care iti poti manifesta talentul dramaturgic.

Exercitiul 4: Vom scrie un splendid,,horror"!

Scopul acestui exercitiu consta in incercarea de a opera riguros si argumentat cucategoriile situatiilor dificile din punct de vedere emotional. Iti propun sacreezi un scenariu pentru un film de groaza (,,horror"), care sa abunde insituatii dificile.

Ar fi minunat daca ai reusi sa folosesti de eel putin doua ori in cadrul

scenariului flecare dintre tipurile de factor! stresanti delimitate.

Mai intai imagineaza-ti personajul principal, da-i un nume si stabileste-iprincipalele insusiri. Gandeste-te la ce doresti sa alegi - un tip mai slab sau unsupermanlSau poate doresti sa creezi un scenariu cu un erou absolut

realist, asadar cu posibilitati limitate de a se descurca in situatii dificile?

Nu te preocupa insa prea mult de caracterizarea personajului, intrucatdeocamdata acesta prezinta pentru noi o importanta secundara. Te rog sa testraduiesti sa imaginezi o desfasurare bogata si dramatica a intamplarilor incare va actiona personajul nascocit de tine. Incadreaza fiecare situatie intr-unuldintre tipurile descrise anterior sau defineste caracterul complex al acestora, incazul in care se constituie din mai multe tipuri de situatii (un conglomerat).

Sper sa gasesti in aceasta activitate o sursa de distractie; poate te vei remarca in

fata altor persoane sau a partenerului de discutie prin talentul tau

dramaturgic, proaspat valorificat.Nu insista asupra modului in care reactioneaza eroul tau la situatiile dificile cucare se confrunta, ci concentreaza-te asupra descrierii acestor situatii!

Cum ti s-a parut acest exercitiu? Ai reusit sa folosesti continutul lectiei despre situatiiledificile din punct de vedere emotional? Stii doar ca scopul nostru este de a intelege siaprofunda cunostinte despre noi insine si de a elabora reflectii generale proprii.

In lectia urmatoare vom aborda tema situatiilor dificile din punct de vedere cognitiv

Psihologie lectia 5

Documents

Transcript of Psihologie lectia 5