Pruncuciderea

8
PATOLOGIA MEDICO-LEGAL| A PRUNCUCIDERII A. Generalit\]i. Cadrul juridic. Retrospectiva istoric\ a faptei de pruncucidere relev\ condi]ionarea calific\rii juridice `n raport direct cu istoria dezvolt\rii concep]iilor juridice [i a gândirii axiologice umane. ~n Antichitate, `n unele ]\ri, uciderea copiilor era permis\ (ofrand\ adus\ zeilor – Egipt; copii slabi [i debili erau la discre]ia p\ rin]ilor care-i puteau ucide – Grecia, etc). Ulterior apar primele reglement\ri coercitive ale acestor fapte (Legea celor XII Table). {i legisla]ia din România a suferit modific\ ri `n acest domeniu, dar niciodat\ nu a legat no]iunea de pruncucidere de starea civil\ a femeii (m\ritat\, nem\ritat\). De asemeni, doar legea penal\ din 1936 prevedea ca termen termenul legal de declarare la starea civil\ (15 zile). Actuala legisla]ie penal\ din ]ara noastr\ prevede, `n articolul 177, infrac]iunea de pruncucidere ca fiind: “uciderea copilului nou-n\scut, s\ vâr[it\ imediat dup\ na[tere de c\tre mama aflat\ `ntr-o stare de tulburare pricinuit\ de na[tere ”. B. Constatarea [i expertiza medico-legal\ a cadavrului `n perioada perinatal\. Obiectivele fixate de legiuitor `ntr-o astfel de expertiz\ sunt urm\toarele: 1. stabilirea st\rii de nou-n\scut; 2.durata vie]ii intrauterine (pentru 89

description

Pruncuciderea

Transcript of Pruncuciderea

PATOLOGIA MEDICO-LEGAL| A PRUNCUCIDERII

PATOLOGIA MEDICO-LEGAL| A PRUNCUCIDERII

A. Generalit\]i. Cadrul juridic.

Retrospectiva istoric\ a faptei de pruncucidere relev\ condi]ionarea calific\rii juridice `n raport direct cu istoria dezvolt\rii concep]iilor juridice [i a gndirii axiologice umane. ~n Antichitate, `n unele ]\ri, uciderea copiilor era permis\ (ofrand\ adus\ zeilor Egipt; copii slabi [i debili erau la discre]ia p\rin]ilor care-i puteau ucide Grecia, etc). Ulterior apar primele reglement\ri coercitive ale acestor fapte (Legea celor XII Table).

{i legisla]ia din Romnia a suferit modific\ri `n acest domeniu, dar niciodat\ nu a legat no]iunea de pruncucidere de starea civil\ a femeii (m\ritat\, nem\ritat\). De asemeni, doar legea penal\ din 1936 prevedea ca termen termenul legal de declarare la starea civil\ (15 zile).

Actuala legisla]ie penal\ din ]ara noastr\ prevede, `n articolul 177, infrac]iunea de pruncucidere ca fiind: uciderea copilului nou-n\scut, s\vr[it\ imediat dup\ na[tere de c\tre mama aflat\ `ntr-o stare de tulburare pricinuit\ de na[tere .

B. Constatarea [i expertiza medico-legal\ a cadavrului `n perioada perinatal\.

Obiectivele fixate de legiuitor `ntr-o astfel de expertiz\ sunt urm\toarele:

1. stabilirea st\rii de nou-n\scut;

2. durata vie]ii intrauterine (pentru delimitarea diagnosticului de avort `n lun\ mare de cel de nou-n\scut prematur, imatur, dismatur sau supramatur);

3. proba vie]ii extrauterine;

4. aprecierea viabilit\]ii nou-n\scutului;

5. durata vie]ii extrauterine;

6. cauza medical\ a mor]ii nou-n\scutului (modul de producere a leziunilor, agent vulnerant);

7. acordarea sau neacordarea `ngrijirilor dup\ na[tere.

B.1. Stabilirea st\rii de nou-n\scut. Acest obiectiv al expertizei medico-legale se realizeaz\ cu ajutorul m\sur\rii unor parametri caracteristici, pe care-i are nou-n\scutul la termen.

Acesta are o lungime de 48-54 cm. (`n medie de 50 cm.), iar greutatea cuprins\ `ntre 2800 [i 3500 grame.

Fig. Avorton uman.

Pe tegumente, prezint\ vernix caseosa (depozit de substan]e lipidice, albicioase, cantonate la nivelul plicilor gtului, retroauricular, sau la nivelul plicilor axilare [i inghinale). De asemeni prezint\ lanugo (fire de p\r), a c\ror morfologie microscopic\ este caracteristic\.

Bosa sero-sanghinolent\ este localizat\ func]ie de prezenta]ie `n ]esutul epicranian, nu respect\ suturile [i dispare dup\ 2-3 zile de la na[tere.

Cordonul ombilical imediat dup\ na[tere este lucios, turgescent, f\r\ inel de demarca]ie la limita de implantare. Dup\ o supravie]uire de 24 ore, apare un inel ro[ietic la nivelul de implantare `n tegumentul abdominal, iar cordonul devine flasc, urmare a desic\rii.

Cefalhematomul este consecin]a traumatismului obstetrical, are aspectul unui rev\rsat sanguin cantonat `ntre ]esutul osos [i periost. Respect\ suturile [i se rezoarbe dup\ circa 40 de zile. Mai poate ap\rea o hemoragie epidural\ care de asemeni este consecin]a unui traumatism survenit la na[tere (hetero- sau autoasistat\).

Fig. Pruncucidere. Excoria]ii la nivelul gtului, anterolateral.

B.2. Stabilirea duratei vie]ii intrauterine. Realizarea acestui punct al expertizei medico-legale, presupune luarea `n considerare a ct mai mul]i parametri, `n vederea cre[terii acurate]ei. Obi[nuit, `n practica medico-legal\, cadavrul nou-n\scutului se m\soar\ [i se cnt\re[te (trebuie ]inut cont c\ `n 24 de ore, cadavrul pierde prin desicare circa 10% din greutatea sa, fapt ce impune realizarea corec]iei).

Vrsta intrauterin\ `n zile se calculeaz\ dup\ formula Balthazard Dervieux, `n care talia se `nmul]este cu 5,6 (ex.: 50 cm x 5,6 = 280 zile).

Fig. Pruncucidere. Hematom la nivelul peretelui drept toracic.

Al]i parametri care se m\soar\ sunt:

Diametrul fronto-occipital este de 10,5-12 cm;

Diametrul biparietal 8,5-10 cm;

Circumferin]a craniului este `n jur de 35 cm;

Lungimea cordonului ombilical (reconstituit dac\ a fost rupt sau sec]ionat) este de 50 cm;

Greutatea placentei (cnd este g\sit\) este de circa 275-300 grame;

Nou-n\scutul la termen de sex b\rb\tesc are testiculele migrate `n scrot, iar la feti]e, labiile mari acoper\ pe cele mici. Unghiile acoper\ pulpele degetelor, iar p\rul de pe cap o lungime de 1-3 cm.

B.3. Aprecierea viabilit\]ii nou-n\scutului. Datorit\ condi]iilor speciale generate de progresul [tiin]elor medicale, un f\t poate fi considerat viabil din jum\tatea a doua a lunii a VI-a de via]\ intrauterin\ [i peste greutatea de 1000 grame.

Din punct de vedere medico-legal, se consider\ viabil nou-n\scutul care are talia de 38 cm. [i o greutate de peste 1400 grame. Sub aceste limite, medicina legal\ consider\ nou-n\scutul ca fiind un avorton.

Un nou-n\scut este considerat neviabil cnd are parametrii biologici sub cei anterior men]iona]i, cnd prezint\ malforma]ii congenitale incompatibile cu via]a, sau se na[te cu o afec]iune grav\ contractat\ intrauterin. Pot fi declara]i ca neviabili [i nou-n\scu]ii cu hemoragii masive meningo-cerebrale, consecutive traumatismelor obstetricale.

B.4. Proba vie]ii extrauetrine. Dup\ expulzie, f\tul intr\ `ntr-o apnee a c\rei durat\ este variabil\, dar `n medie de circa 2 minute. Se consider\ c\ via]a extrauterin\ `ncepe dup\ aceast\ apnee, cu ocazia primului ]ip\t, deci cu ocazia primei respira]ii. Respira]ia extrauterin\ dup\ na[tere induce modific\ri pulmonare foarte evidente, care pot fi observate dup\ perioade foarte scurte de supravie]uire, att la cadavrul proasp\t ct [i la cel aflat `n putrefac]ie. Pentru aceasta este obligatorie recoltarea de fragmente de ]esut pulmonar, `n vederea examenului histopatologic.

Pl\mnul nerespirat, se prezint\ macroscopic ca fiind mic, nedestins, cu suprafa]\ neted\, de culoare ciocolatiu-`nchis\, (sau intens ro[ietic\), iar la palpare are o consisten]\ dens\ (de organ parenchimatos), f\r\ crepita]ii [i elasticitate. Pe sec]iune are acela[i aspect, iar din parenchim se scurge snge neaerat, `n cantitate mic\.

Pl\mnul respirat este expansionat, umple cavitatea pleural\, dep\[ind cu marginea anterioar\ u[or cordul. Are o culoare rozat albicioas\, suprafa]\ neregulat\ (datorit\ distensiei alveolare), iar la palpare este elastic, cu crepita]ii (aspect buretos). Pe sec]iune din parenchim se scurge secre]ie rozat ro[ietic\, spumoas\, aerat\.

Constatarea acestor aspecte este adesea `n practica medico-legal\ `ngreunat\ de prezen]a modific\rilor induse de putrefrac]ie.

~n practic\ nu `n pu]ine cazuri, cele dou\ tablouri macroscopice se `ntrep\trund, realiznd pl\mnul par]ial respirat.

Instalarea respira]iei se face cu ajutorul probelor docimaziei.

Docimazia optic\ const\ `n examenul pl\mnului cu lupa [i are drept scop eviden]ierea neregularit\]ii suprafe]ei pulmonare [i a desenului lobulilor pulmonari.

Docimazia hidrostatic\ se efectueaz\ prin punerea piesei buco-cervico-toracice `ntr-un vas cu ap\, urmat\ de decuparea de fragmente foarte mici de parenchim pulmonar, din diferite zone, tocmai pentru a sesiza diferen]ele de densitate.

Ambele probe au valoare orientativ\, deoarece diferite procese patologice de condensare (pneumoniile) sau putrefac]ia induc rezultate fals pozitive.

De certitudine este proba docimaziei histopatologice. Ea se realizeaz\ pe fragmente de parenchim pulmonar, care sunt prelucrate `n tehnica histologic\ uzual\ a includerii la parafin\ colorate cu diverse colora]ii [i apoi examinate microscopic. Sunt observate aspecte histopatologice caracteristice st\ri de pl\mn respirat, respectiv pl\mn nerespirat. De asemeni metoda aduce informa]ii [i privind eventuale suferin]e pulmonare (aspirat amniotic, pneumonii, etc.), care pot fi cauze ale decesului nou-n\scutului.

B.5. Aprecierea duratei vie]ii extrauterine. Se face analiznd `n principal modific\rile cantonate la nivelul cordonului ombilical (inelul de demarca]ie [i evolu]ia lui `n timp), prin metode histopatologice.

Alte aspecte au valoare orientativ\. Amintim aici prezen]a sngelui pe corp [i a semnelor na[terii recente, docimazia gastro-intestinal\ (proba Breslau), prezen]a unor zone `ntinse de atelectazie la baza pulmonilor, etc. Aceste repere sugereaz\ o supravie]uire de pn\ la 24 ore.

Peste 24 ore de supravie]uire, apar modific\ri la nivelul aparatului cardio-vascular generate de instalarea respira]iei [i care avnd `n vedere intervalul de timp scurs, ofer\ o imagine a duratei de supravie]uire.

B6. Cauza medical\ a mor]ii nou-n\scutului. Decesul intrauterin al f\tului se poate datora unor factori violen]i (mecanici, chimici, fizici) dar poate fi [i cauza unor factori patologici. Analiza minu]ioas\ a datelor oferite de examenul necroptic (extern [i intern) coroborate cu datele oferite de examenele complementare (histopatologic [i toxicologic `n special) cu integrarea lor `n datele de anchet\, contribuie la elucidarea acestui punct al obiectivelor expertizei medico-legale.

Decesul produsului de concep]ie `n timpul na[terii are la baz\ `n principal durata mare a procesului de hipoxie, generat de apneea prelungit\. Mai pot fi incriminate traumatismele obstetricale, care produc leziuni cranio-cerebrale, leziuni osteoarticulare [i musculare [i nu `n ultimul rnd leziuni ale organelor interne.

Moartea patologic\ `n perioada perinatal\ (pn\ la 30 zile de la na[tere) se datore[te `n principal fie prelungirii suferin]elor din timpul na[terii fie declan[\rii unora dup\ na[tere. [i aici, examenul necroptic coroborat cu examenele complementare elucideaz\ cauza medical\ a mor]ii.

B.7. ~ngrijirea copilului dup\ na[tere. Rezisten]a nou-n\scutului la regimul termic al mediului ambiant este foarte sc\zut\, datorit\ imaturit\]ii sistemelor de termoreglare, hipotermia fiindu-i fatal\, chiar [i `n sezonul mai cald. De asemeni, hipertemia are efect letal.

Nenf\[area nou-n\scutului, prezen]a de snge pe corpul acestuia, vernix caseosa la plici, cordonul ombilical rupt, neligaturat, lipsa alimentelor `n stomac, denot\ lipsa `ngrijirilor post partum.

PAGE 93