Proteze- curs 4

Solidarizarea șabloanelor de ocluzie Se realizează prin:

• Aplicarea de agrafe: două lateral, una paramedian;• Lipirea șabloanelor prin plastifierea benzii de ceară;• În practică, cel mai frecvent se combină ambele metode: se

plastifiază bordura inferioară, se conduce mandibula în RC, se aplică agrafele suplimentar.

Repere trasate pe șabloane: Linia mediană : se trasează vertical după mediana nasului, nu se recomandă trasarea

după frenul buzei deoarece acesta poate fi situat paramedian

Linia caninilor : linii trasate în dreptul comisurilor, acestora le corespune vârful cuspidului caninului superior.

Linia surâsului :, pacientul trebuie să zambească și se marchează nivelul până la care face excursie buza superioară

Planul de orientare ocluzală

Transferul datelor înregistrate în laborator prin montarea în simulatoare ale ADM

Simulatoare ale ADM: sunt instrumente care reproduc pațial unele din mișcările mandibulare. Ele imită parțial articulația ATM cu deosebirea că brațul superior care imită maxilarul este mobil iar cel inferior care imită mandibula este fix. Ele pot fi:

Ocluzoare Articulatoare

Clasificare Simulatoare fixe:

ocluzor articulator cu valori medii.

Simulatoare reglabile: • Articulatoare parțial programabile • Articulatoare total programabile

Ocluzoarele Sunt alcătuite din 2 brațe solidarizate printr-o axă balama. Pe

brațul inferior se găsește umărul ocluzorului. Montarea în ocluzoare se va face începând pe brațul inferior.

Articulatoare cu valori medii neprogramabileAu câteva valori fixate la valori medii în populația generală:

• panta tuberculului articular 33◦, • unghiul Bennet 15-18◦, • distanța intercondiliană: 104 mm.

1

Proteze- curs 4

Montarea incepe pe bratul superior. Simulatoare reglabile

Articulatoarele parțial programabile au parametri care pot fi reglati: • unghi Bennett• înclinarea pantei retroincisive• distanța punct interincisiv- axă de rotație pură• înclinarea pantei tuberculului articular

Este necesar un arc facial de transfer.Articulatoarele total programabile: Protar 5, Protar 7 Au mai multe valori reglabile individual:

- Panta tubercul articular- Traiectoria condiliană- 3 planuri- Panta retroincisivă- Distanța pct interI-axa balama- Unghiul Bennet- Distanța intercondiliană- Orientarea plan ocluzie- Unghiul simfizar

Simulatoare total reglabile: necesită utilizarea unui arc facial(pantografic)

Arcul facialEste un instrument cu care se pot

determina:- distanța bicondiliană- triunghiul Bonwill- traiectorile condiliene, panta tuberculului

articular- mișcările de lateralitate.

Pentru fixare are • tijele condiliene care se introduc în conducte, • furculița de ocluzie care va susține materialul de amprentă, • stopper nazal care se oprește pe glabelă.

Datele oferite laboratorului prin aceste metode sunt:

axa balama terminală înclinația pantei tuberculului articular.

Evaluarea unghiului Bennett: este unghiul format între traiectoria condilului nelucrător cu planul sagital.

Evaluarea mișcării Bennett: în mișcarea de lateralitate condilul lucrător se răsucește spre exterior în jurul unui ax vertical realizând mișcarea Bennett 0,5-3mm.

Înclinarea pantei retroincisive

2

Proteze- curs 4

Triunghiul BonwillPunctul interincisivClasificare în funcție de cum e dispus condilul si cavitatea glenoidă.

1. articulatoare ARCON - tuberculii mandibulari sunt montați pe brațul inferior, cavitatea glenoidă pe

cel superior;- cele mai utilizate la ora actuală;- preferate pentru proteze fixe și nu pentru proteze totale

2. articulatoare NON ARCON: - exact invers- mai frecvent folosite pt proteza totală

Înregistrarea grafică a RIM1. înregistrări extrorale2. înregistrări intraorale3. înregistrări extrorale și intraorale4. miomonitorizara

Macheta preliminarăCuprinde:

1. alegerea dinților artificiali 2. tehnica de montare 3. realizarea bazei PT 4. realizarea machetei arcadei artificiale

Implică obținerea bazelor și montarea dinților acrilici în ceara. Apoi această machetă va fi transformată într-o proteză.

1. Alegerea dintilor artificiali Datele stabilite de medic:

- forma, culoarea, poziția dinților- gradul de supraacoperire frontală- relieful ocluzal la dinții laterali- tehnica de montare

Solicitările pacientului forma, culoarea, dimensiunea dinților individualizări ale montării

Materiale necesare: garnituri de dinți, model montat în simulator ADM, spatulă, ceară.

Se transpun reperele de pe șabloane pe modele.Alegerea dinților pentru:

Zona frontală se face în funcție de aspectul estetic; Zona laterala va prima criteriul funcțional

Dinti frontali: vor fi aleși în funcție de a. formă b. gradul de vizibilitate

3

Proteze- curs 4

c. mărime d. culoare

a. Forma - e armonizata cu diverse elemente:

1. cu forma nasului, 2. cu forma arcadei, 3. cu forma feței, 4. cu tipul constituțional, 5. cu sexul și vârsta.

1. Cu forma nasului dinții se corelează dupa - lățime: grupul frontal se încadrează între

aripioarele nazale- curbura nasului: se realizează linia incizală.

2. Forma arcadei e corelata cu forma incisivilor centrali- formă de U, - divergentă- forma rotunjită

3. Forma feței : - pătrată - rotundă- triunghiulară

4. Tipul constituțional - atletic- picnic- leptosom.

5. Sexul si vârsta: - dinti mai abrazați la vârstnici;- incisivul lateral peste cel central la femei- nivelul coletelor diferă dupa varsta.

b. Mărimea dinților frontali : 1. înălțimea e corelată cu reperele de pe șablonul superior.2. lățimea e aleasă încât să încapă între liniile caninilor grupul frontal; 3. dimensiunea vestibulo orală e dată de gradul de atrofie a crestelor ( în zona

frontală dinții se montează în vestibulo poziție, dacă creasta are o poziție tot mai posterioară va fi greu să poziționam) .

4

Proteze- curs 4

c. Gradul de vizibilitate trebuie sa fie vizibili pt a nu da aspect de îmbătrânit. Se realizează montarea în funcție de forma, poziția, dimensiunea dinților și de stereotipul masticator.

d. Culoarea - Alegerea culorii se realizează de medic cu cheia de culori- Se va corela cu culoarea ultimilor dinți extrași, fotografii, vârsta, tenul,

culoarea ochilor, părului și dorința pacientului.

Dinti laterali: se aleg după 1. formă 2. mărime3. culoare.

1. Forma - se corelează cu stereotipul masticator, vârstă, sex.- Este important relieful feței ocluzale.

2. Mărimea - Înălțimea depinde de spatiul disponibil/ distanța de la planul de ocluzie la

suprafața externă a bazei; - Diametrul vestibulo oral în funcție de lățimea crestei ( în general pe

mijlocul crestei) 3. Culoarea

- Aceeași cu a frontalilor.

Tehnici de montare a dințilorMontarea dintilor poate fi

- Clasică • După Gysi• După Pedro Saizar

- Gerontologică - Inversă

• Unilaterală• Bilaterală

- Cu dinți speciali • Dinți condiliformi• Dinți Sears

Montarea după GysiCuprinde:

- Câteva reguli generale de montare- Reguli individuale pentru fiecare dinte în parte

Caracteristici 1. Se folosesc dinți anatoformi, cu pante cuspidiene de 20-30◦2. Se realizează unități masticatorii în ocluzia centrică

5

Proteze- curs 4

3. Se tine cont de miscarile mandibulare: îm mișcările de propulsive și de lateralitate trebuie să existe contacte interdentare atât pe partea activă cât și pe partea de balans.

4. Se utilizează un articulator cu valori medii5. Unghiul format de linia interalveolara cu planul de orientare ocluzala - dictează

montarea normala sau inversa. Dacă unghiul este mai mare de 80◦ vom avea montare normal, în caz contrar vom avea

montare inversă

Reguli generale1. Fiecare dinte vine in contact cu doi antagonisti formând unități masticatorii;

Excepţie: IC mandibular, ultimul molar maxilar2. Dintii se montează pe mijlocul crestei astfel încât șanțul mezio distal să corespundă

cu muchia crestei ; montarea dinților pe mijlocul crestei îi situează în perimetrul de susținere oferit de acestea și astfel presiunile ocluzale sunt transmise în interiorul acestui perimetru oferind stabilitate protezelor. Exceptie: dintii frontali superiori

3. Dintii celor doua arcade se intalnesc de-a lungul unui plan de ocluzie, care are 3 curbe: incizala, sagitala, transversala

4. In R.C. se realizeaza intercuspidarea maxima intre cele 2 arcade artificiale.Reguli individuale: Se începe cu incisvul central superior, lateral, canin, etc . Apoi inferior: M1 , IC, IL, C,

PM si M2. Incisivul central superior:

fata meziala in contact cu linia mediana axul longitudinal se inclina cu 2-30 spre

distal inclinarea vestibulo-orala va fi de 5-80

marginea incizala atinge planul de orientare ocluzala.

Incisivul lateral superior fața meziala în contact cu cea distala

a IC

6

Proteze- curs 4

inclinarea M-D = 3-50

Înclinarea V-O = 6-80; marginea incizala nu atinge planul de orientare ocluzala, ramane la 0,5-1 mm

distanta de acesta.Montarea incisivilor se face cu o treaptă sagitală de 1 mm. Excepție fac montarea cap

la cap sau inversă.Nu se realizează contact între marginea incizală a incisivilor mandibulari și fața

palatinală a incisivilor maxilari- ca la dentat.Caninul superior

faţa meziala in contact cu I Lateral inclinarea M-D = 1,50

Inclinarea V-O = 2-30

atinge planul de orientare ocluzala cu varful cuspidului jumatatea meziala a F.V. a C. se armonizeaza cu grupul

frontal Jumatatea distala cu grupul lateral

Grupul frontal superior trebuie să se înscrie în curbura vestibulară a șablonului de ocluzie maxilar care a fost determinată în cabinet în etapa de determinare a RIM

Premolarul 1 superior Axul PM1 este perpendicular pe planul de

orientare ocluzala santul m-d corespunde cu mijlocul crestei vârful cuspidului V. atinge planul de orientare

ocluzala intre C si PM1 se lasa un spatiu de 0,5 mm

Premolarul 2 superior Şantul m-d se plaseaza pe mijlocul crestei alveolare Prin fata sa M, PM2 are contact cu PM1 atinge planul de orientare ocluzala cu ambii cuspizi.

Molarul 1 superior- Se monteaza intotdeauna pe mijlocul crestei- F.M. are contact cu F.D. a PM2- atinge planul de orientare ocluzala doar cu cuspidul

M-P- F.Ocluz orientata in jos, spre vestibular şi distal.

Molarul 2 superior- Se monteaza in contact cu molarul 1- Se montează pe mijlocul crestei- Nici un cuspid nu atinge planul de

orientare ocluzal- Cuspidul mezio-palatinal este cel mai

aproape de planul ocluzal

7

Proteze- curs 4

- Prin înclinarea in dublu sens a molarilor (spre D si V) se obține curba sagitala Spee și curba transversala Wilson.

8