PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

„Apă! N- ai nici gust, nici miros, nici culoare,nici aromă, nu poţi fi definită, te gustăm fără să te cunoaştem. Tu nu numai că eşti necesară

vieţii: tu eşti însăşi viaţa. Eşti cea mai valoroasă

bogăţie din lume şi eşti cea mai gingaşă,tu, atât de pură în adâncul pământului.”

Antoine de Saint-Exupery

„Apă! N- ai nici gust, nici miros, nici culoare,nici aromă, nu poţi fi definită, te gustăm fără să te cunoaştem. Tu nu numai că eşti necesară

vieţii: tu eşti însăşi viaţa. Eşti cea mai valoroasă

bogăţie din lume şi eşti cea mai gingaşă,tu, atât de pură în adâncul pământului.”

Antoine de Saint-Exupery

Asigurarea protecţiei sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile, prin aplicarea măsurilor necesare de remediere a calităţii acesteia sau restricţiilor în utilizare.

Furnizarea periodica de informaţii privind calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, privind eficienţa tehnologiei de tratare, pentru a se stabili dacă apa potabilă corespunde sau nu din punctul de vedere al valorilor parametrilor de calitate stabiliţi prin lege.

Riscuri  legate  de  calitatea  apei  potabile Riscuri  legate  de  calitatea  apei  potabile

Tehnologii de tratare a apei in scop potabilTehnologii de tratare a apei in scop potabil

Instalatiile de tratare a apei au in mod obligatoriu patru etape.- stocarea apei brute;- sedimentarea (indepartarea suspensiilor in functie de caracteristicile acestora, de proprietatile fizice ale apei si de tipul bazinului in care se desfasoara acest proces) si cuagularea (indepartarea suspensiilor coloidale si a microorganismelor fixate pe acestea prin adaugarea in apa a unor substante cuagulante);- filtrarea (retinerea suspensiilor neindepartate prin procedeele anterioare si reducerea numarului de microorganisme);- dezinfectia propriu-zisa se realizeaza prin procedee fizice (cu radiatii UV, ultrasunete, cu radiatii ionizante gama) sau chimice (clorinare, ozonizare, etc).

Instalatiile de tratare a apei au in mod obligatoriu patru etape.- stocarea apei brute;- sedimentarea (indepartarea suspensiilor in functie de caracteristicile acestora, de proprietatile fizice ale apei si de tipul bazinului in care se desfasoara acest proces) si cuagularea (indepartarea suspensiilor coloidale si a microorganismelor fixate pe acestea prin adaugarea in apa a unor substante cuagulante);- filtrarea (retinerea suspensiilor neindepartate prin procedeele anterioare si reducerea numarului de microorganisme);- dezinfectia propriu-zisa se realizeaza prin procedee fizice (cu radiatii UV, ultrasunete, cu radiatii ionizante gama) sau chimice (clorinare, ozonizare, etc).

Epurarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate

Definitii:1. ape uzate orasenesti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice;2. ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din metabolismul uman si din activitatile menajere;3. ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice

Definitii:1. ape uzate orasenesti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice;2. ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din metabolismul uman si din activitatile menajere;3. ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica (minerala si organica) sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care sunt evacuate.

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica (minerala si organica) sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care sunt evacuate.

Masurile de protectie a calitatii apelor pot fi grupate in :

• masuri igienico-sanitare: au ca scop furnizarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi care sa satisfaca tendinta de dezvoltare a localitatii si sa nu prezinte risc pentru starea de sanatate a consumatorilor.

• masuri tehnologice au ca scop:purificarea apei brute si aducerea ei in limitele standardului de potabilitate si evitarea poluarii suplimentare de orice fel a apei purificate datorita retelei de distributie a apei;epurarea apelor uzate pentru a evita poluarea surselor naturale de apa.

• masuri legislative

Legislaţie pentru protecţia apelorŢara noastră dispune de o legislaţie acoperitoare şi în perfectă concordanţă

cu legislaţia europeană. Din păcate, aceasta este prea stufoasă, cu numeroase acte normative, care se completează sau se anulează, ceea ce face dificilă urmărirea aplicării prevederilor legale.

De exemplu, pe site-ul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, există 88 de legi, ordonanţe, hotărâri de guvern, ordine, normative, instrucţiuni, care fac referire la obţinerea şi gospodărirea apei.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească apa potabilă sunt stabilite prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004.

Problemele cu referire la prevenirea poluării apei şi la gospodărirea apelor sunt soluţionate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului (aprobată prin Legea nr. 265/2006) şi prin Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată prin Legea 310/2004.

Alte aspecte concrete cu privire la gestionarea şi exploatarea surselor de apă sunt prevăzute în următoarele alte acte normative:• Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile.• Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor Norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005.• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Romane", aprobată prin Legea nr. 404/2003.• Hotărârea de Guvern nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 1 1360/2005.• Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 1141/2002 pentru aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor.• Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 798/2005 privind aprobarea abonamentului-cadru de utilizare/exploatare a apei etc. 

Obligaţii ale utilizatorilor• În conformitate cu prevederile legale, apele fac parte din domeniul

public, iar persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

• să ceară acordul şi (sau) autorizaţia de mediu pentru activităţile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cum sunt: construcţii pentru creşterea animalelor cu capacităţi mai mari de 100 de bovine de carne, 500 de porci pentru carne, 6 000 de găini ouătoare sau pui pentru carne; amenajări piscicole; amenajarea de cimitire şi unităţi de ecarisaj; instalaţii de tratare a apelor uzate; unităţi de prelucrare a produselor agroalimentare etc.• să ceară avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament pentru lucrările care au legătură cu apele. Acestea nu exclud obligativitatea obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu. Se exceptează de la aviz şi autorizaţie puţurile de până la 50 de metri pentru satisfacerea cerinţelor gospodăriilor individuale;• să respecte standardele de emisie şi de calitate a apelor, prevederile din acord şi autorizaţie şi să pună la dispoziţia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apă pentru analiză;• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de orice fel, produse, ambalaje şi substanţe periculoase;• să nu spele în apele naturale autovehicule, utilaje şi ambalaje care au în conţinut uleiuri, combustibili sau pesticide;

Semnal de alarmă

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în lume, un pat de spital, din patru, este ocupat de un bolnav, care poate fi considerat victimă a insuficienţei şi a poluării apei. La poluarea apei contribuie nu numai industria, dar şi agricultura şi chiar populaţia ţării.

Consumatorii agricoli contribuie la poluarea chimică (prin îngrăşăminte, erbicide şi pesticide) şi la poluarea biologică a apei (prin apele reziduale din fermele de animale şi abatoare).

Folosirea pentru adăpare şi irigaţii a apei poluate determină con¬taminarea produselor agricole, şi, ulterior, contaminarea consumatorilor.  

Poluarea este aspru pedepsită • Apele din domeniul public se află în administrarea Regiei Autonome

„Apele Române” din subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

În jurul surselor şi instalaţiilor cu apă potabilă, a surselor de apă minerală şi a lacurilor se instituie zone de protecţie sanitară, cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică.

Dreptul de proprietate asupra surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă se extinde şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim sever.

Supravegherea calităţii apei potabile se asigură de către Ministerul Sănătăţii, iar elaborarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi apelor şi asigurarea controlului aplicării reglementărilor interne şi internaţionale în acest domeniu, se realizează de către Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor.

Asigurarea cu apă potabilă• Calitatea apei potabile pentru evitarea bolilor transmise

prin apa, se realizeaza prin reguli riguroase de igiena, cantitatea de apa necesara unui om este de 2 - 3 l zilnic, în Europa acest necesar de apa atinge ca. 100 - 150 l de apa pe locuitor/pe zi (în aceasta cantitate este inclusa, WC-ul, spalatul corporal si al hainelor).Reducerea acestui consum ridicat de apa potabila. în prezent nu se poate realiza din motive tehnice (fiind instalatii comune) nu se poate folosi separat apa pentru spalare si apa de baut.Sursa de obtinere a apei potabile în Europa este frecvent apa freatica (fantani) si izvoare, o alta sursa este apa de la suprafaţa a  raurilor şi  lacurilor naturale sau artificiale.Transportul apei de la sursa la consumator se realizeaza prin instalatiile de apa (conducte, bazine, pompe statiuni de filtrare), sau în cazuri speciale cu autocamioane-cisternă, sticle.In tarile calde se obtine apa potabila prin desalinizarea apei marine.

Calitatea apei

• Conditiile de potabilitate ale apei sunt urmatoarele: -     sa fie incolora, transparenta, inodora, relativ insipida, sa nu contina substante chimice organice sau de alta natura peste limita maxima admisibila de standardele obligatorii; sa fie lipsita de microorganisme patogene si relativ patogene; microflora saprofita sa fie limitata strict la un numar foarte redus; sa aiba compozitie acceptabila in saruri de calciu care imprima asa-numuta duritate a apei. Duritatea apei se exprima in grade germane si este cuprinsa intre 10 si 20 grade germane.

Lupta impotriva poluarii apei

CONCLUZII

• Cu toate că peste 70% din suprafaţa globului terestru este acoperită cu apă, există de mai mulţi ani o criză de apă dulce, care se accentuează de la un an la altul. De fapt, cantitatea de apă dulce existentă, ar fi mai mult decât suficientă, dacă distribuţia pe glob ar fi corelată cu repartiţia consumatorilor de apă.

Din păcate, cele mai mari cantităţi de apă dulce sunt concentrate în zone în care nu se resimte lipsa ei. Pe de altă parte, apa existentă este exploatată necorespunzător şi puternic poluată.

Vă mulţumesc pentru atenţie !

Pătrăşcan Teodora

Ştiinţa Mediului Anul I

Pătrăşcan Teodora

Ştiinţa Mediului Anul I