1

Echipa Economică Germană Moldova

Ediţia Politici de Informare [PB/06/2011]

Propuneri privind Reforma

Standardelor de Contabilitate

Pentru Micro EntităŃi din Moldova -Prezentarea Proiectului Complet şi Discutarea Aspectelor Conexe

Alexander Knuth, Natalia Cotruta,

Alexander Nederita, Natalia Tsiriulnikova

Berlin/Chişinău, Octombrie 2011

2

Despre Echipa Economică Germană Moldova

Echipa Economică Germană Moldova (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova şi alte autorităţi publice din Moldova, cum ar fi Banca Naţională, asupra unei game largi de probleme de politici economice. Cercetările noastre analitice sunt prezentate şi discutate în timpul întâlnirilor periodice cu factorii de decizie la nivel înalt. GET Moldova este finanţat de către Ministerul Federal German al Economiei şi Tehnologiei prin programul TRANSFORM şi succesorul acestuia. Publicaţiile noastre sunt disponibile publicului pe site-ul nostru (www.get-moldova.de).

Echipa Economică Germană Moldova

c/o Berlin Economics

str. Schiller 59

D-10627 Berlin

Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0

Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9

E-Mail: info@get-moldova.com

http:www.get-moldova.de

Autorii

Alexander Knuth knuth@berlin-economics.com +49 30 / 20 61 34 64 15

Natalia Cotruta

Alexander Nederita

Natalia Tsiriulnikova

MulŃumiri

Autorii ar dori să-şi exprime recunostinţa domnului Ricardo Giucci pentru comentariile sale cu privire la această politică de informare.

© 2011 German Economic Team Moldova

Toate drepturile rezervate.

3

Structura

1. Introducere

2. Obiectivele noului standard contabil

3. Proiectul noului standard contabil pentru micro entităţi

4. Observaţii finale şi întrebări deschise

1. Introducere

Studiul politic PP/01/2011 “ Propuneri pentru reducerea poverii administrative a reglementărilor fiscale în Moldova ” descrie strategia privind reformarea impozitării întreprinderilor.

După prezentarea şi discuţia largă a acestei strategii, urmează primii paşi privind punerea în aplicare a recomandărilor strategice.

Una dintre aceste măsuri de implementare este reforma standardului naţional de contabilitate 62 pentru micro entitaţi, prin abreviere - SNC 62. Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a solicitat suportul Echipei Economice Germane Moldova în această reformă.

Cu acest scop a fost formată o echipă de experţi. Experţii din Moldova sunt autorii responsabili pentru noul standard de contabilitate. Experţii din Germania au contribuit la proiect cu experinţa germană şi internaţională.

Rezultatul este redacţie complet nouă a standardului naţional de contabilitate pentru micro entităţi precum este documentat în capitolul 3 al acestei politici de informare. Acest proiect curent al SNC 62 continuă să se afle în procedură legislativă.

4

Casetă nr. 1

Rolul echipei de experţi în cadrul unei agende largi de reforme

Standardele Naţionale de Contabilitate în vigoare sunt bazate pe versiunea Standardelor Internaţionale de Contabilitate din anii 1996-1998.

Conform articolului 66 al Hotărîrii de Guvern nr.1507 din 31.12.2008 privind aprobarea Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014, începînd cu 01 ianuarie 2014 noile standarde naţionale de contabilitate vor intra în vigoare. Conţinutul de bază al acestora va trebui să corespundă prevederilor SIRF şi Directivelor Uniunii Europene.

Pentru eleborarea noilor SNC, în corespundere cu articolul 73 al Hotărîrii menţionate, va fi constituit un grup de experţi. După ce grupul va elabora primul proiect al standardului, acesta va fi prezentat contabililor şi auditorilor practicieni, entităţilor care cad sub incidenţa standardului respectiv, experţilor din mediul academic şi altor experţi pentru feedback. După aceasta, versiunea finală a proiectului va fi elaborată şi prezentată Consiliului Consultativ pe lîngă Ministerul Finaţelor pentru discuţii, comentarii şi sugestii.

În componenţa Consiliului Consultativ intră reprezentanţii Ministerului de Finanţe, autorităţilor fiscale, mediului de afaceri, mediului academic. Acesta activează conform Legii Contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 şi Hotărîrii de Guvern nr.128 din 08 februarie 2008.

În final, Standardele Naţionale de Contabilitate vor fi traduse în limba rusă publicate în Monitorul Oficial.

2. Obiectivele noului standard contabil

Următoarele obiective au servit drept orientări pentru elaborarea noului standard de contabilitate:

a) Standardul să fie uşor de înţeles pentru fiecare întreprinzător. Întreprinzătorii nu trebuie să posede cunoştinţe speciale contbile sau juridice pentru a respecta reglementările.

b) Standardul să fie uşor de aplicat. Aceasta înseamnă că aplicarea standardului solicită puţine resurse (puţin timp, nu este nevoie de personal contabil, nu este nevoie de servicii contabile externe) ceea ce înseamnă costri mici al afacerii.

c) Standardul să fie bazat pe practica internaţională cea mai bună.

d) Reglementările contabilităţii financiare să fie convergente către prevederile contabilităţii în scopuri fiscale astfel încît întreprinzătorii să poată utiliza datele contabilităţii financiare pentru calcularea impozitelor şi completarea declaraţiei pe impozit pe venit (VEN) fără procesări şi ajustări complexe.

5

e) Rapoartele contabile obligatorii să conţină informaţii economice de bază,

necesare pentru scopuri statistice.

f) Nu vor fi careva avantaje fiscale sistemice sau alte privilegii în vederea sumelor de obligaţii fiscale. Scopul este de a reduce povara administrativă, şi nu cea fiscală.

3. Proiectul noului standard pentru micro entităŃi

STANDARDUL NAłIONAL DE CONTABILITATE NR. 62

„CONTABILITATEA ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ”

Proiect

A nu se cit sau difuza

Data proiectului: 17 Octombrie 2011

Autori: Prof. Alexander Nederita

Natalia Tsiriulnikova

Introducere

1. Prezentul standard este elaborat în baza Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 27

aprilie 2007 şi Planului de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1507 din 31 decembrie 2008.

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului standard îl constituie stabilirea regulilor de ţinere a

contabilităţii şi de raportare în condiţiile aplicării sistemului contabil în partidă simplă.

Domeniul de aplicare

3. Prezentul standard se extinde asupra întreprinzătorilor individuali

(întreprinderilor individuale), gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi altor persoane fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aplică metoda de casă şi nu sînt înregistrate ca subiecţi impozabili cu taxa pe valoarea adăugată (în continuare – entităţi-persoane fizice).

6

DefiniŃii

4. În prezentul standard noţiunile utilizate semnifică: Contabilitatea de casă – bază de contabilizare conform căreia veniturile şi cheltuielile sînt recunoscute în perioada în care au fost încasate/plătite mijloacele băneşti sau compensările în altă formă (art. 3 din Legea contabilităţii). Contabilitatea în partidă simplă – sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice utilizînd înregistrarea conform metodei „intrare-ieşire”. Metoda de casă – metodă conform căreia veniturile sunt recunoscute în perioada în care au fost încasate mijloacele băneşti sau compensările în altă formă, iar cheltuielile – în perioada în care acestea au fost efectiv suportate (art. 44 din Codul fiscal).

Reguli de bază

5. Entitatea-persoană fizică ţine contabilitatea conform regulilor stabilite de

legislaţia fiscală cu excepţia cazurilor reglementate de prezentul standard.

6. Contabilitatea entităţii-persoane fizice poate fi ţinută de către:

- serviciul de contabilitate (contabil titular); - o organizaţie specializată sau firmă de audit în bază contractuală; - conducătorul entităţii.

7. Responsabilitatea pentru ţinerea contabilităţii revine proprietarului entităţii-

persoane fizice.

8. Contabilitatea entităţilor-persoane fizice se ţine în monedă naţională. În cazul

efectuării operaţiunilor în valută contabilitatea se ţine atît în monedă naţională, cît şi în valută străină.

9. Entitatea-persoana fizică are obligaţia să întocmească documente primare,

registre contabile şi declaraţii fiscale. Utilizarea conturilor contabile şi întocmirea situaţiilor financiare nu sînt obligatorii.

10. Documentele primare aferente veniturilor şi cheltuielilor se întocmesc în timpul

efectuării operaţiunii sau după producerea evenimentului conform formularelor tipizate şi/sau formularelor elaborate de sine stătător, care conţin elemente obligatorii prevăzute de legislaţia în vigoare (anexa 1).

11. Entitatea-persoana fizică este obligată să aplice documente cu regim special în

cazurile: a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate; b) prestării serviciilor; c) transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere

7

teritorial; d) achiziţionării activelor de la furnizori – cetăţeni; e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune.

12. Registrele contabile se întocmesc conform formularelor şi cerinţelor prevăzute în

prezentul standard. În funcţie de necesităţile informaţionale şi specificul activităţii entitatea poate introduce elemente suplimentare în registrele contabile cu condiţia respectării conţinutului de informaţii cuprinse în prezentul standard, precum şi a normelor de întocmire şi utilizare.

13. Înscrierea datelor în documente primare şi registre contabile se face cu

cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul.

14. În documentele primare şi registrele contabile nu sunt admise ştersături, sau

alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrelor greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionîndu-se şi data corectării.

În cazul documentelor la care nu se admit corecturi, cum sînt cele care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor, documentul greşit se anulează şi se întocmeşte un document nou.

15. În cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii documentelor entitatea-persoană

fizică este obligată să le restabilească în termen de pînă la două luni începînd cu data constatării faptului respectiv.

16. Entitatea-persoana fizică este obligată să păstreze documentele primare,

registrele contabile şi alte documente aferente organizării şi ţinerii contabilităţii în termenele şi conform regulilor stabilite în art. 43 din Legea contabilităţii. În cazul încetării activităţii entităţii-persoane fizice documentele se predau la arhivă conform regulilor prevăzute de Organul de Stat pentru Supravegherea şi Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

17. Entitatea-persoana fizică are obligaţia să efectueze inventarierea generală a

patrimoniului la începutul activităţii; cel puţin o dată pe an; la încetarea activităţii, precum şi în cazurile, prevăzute în anexa 2.

Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor

18. Veniturile entităţii cuprind sumele sau valorile încasate în cadrul activităţii de

întreprinzător, în special, din: a) vânzarea bunurilor; b) prestarea serviciilor; c) despăgubirile de asigurare; d) dobânzile din împrumuturile acordate şi din alte investiţii.

8

19. În componenţa veniturilor nu se includ: - sumele încasate în numele terţilor din contractele de comision, mandat etc.; - împrumuturile şi acreditivele primite; - sumele încasate din surse care nu sînt legate de activitatea de întreprinzător.

20. Cheltuielile entităţii cuprind sumele sau valorile plătite în cadrul activităţii de

întreprinzător, în special: a) cheltuieli de stocuri şi servicii prestate de terţi; b) cheltuieli cu uzura (amortizarea) imobilizărilor; c) cheltuieli privind remunerarea muncii şi asigurările obligatorii; d) dobânzile şi comisioanele aferente creditelor şi împrumuturilor pentru

scopuri de afaceri; e) executarea obligaţiilor legale sau contractuale.

21. În componenţa cheltuielilor entităţii nu se includ:

- cheltuieli privind procurarea terenurilor; - cheltuieli legate de achiziţionarea sau crearea bunurilor pentru care se

calculează uzura (amortizarea); - împrumuturi şi acreditive acordate; - cheltuielile personale care nu sunt legate de activitate de întreprinzător.

22. Dacă cheltuielile suportate de către entitate cuprind cheltuielile aferente

activităţii de întreprinzător îmbinate cu cheltuielile personale şi familiare ale proprietarului, în contabilitate se fac înregistrări numai atunci când cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător le depăşesc pe cele personale şi numai în acea parte a cheltuielilor care se refera la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

Exemplul. Întreprinderea individuală a achitat servicii aferente încălzirii încăperii în suma totală de 4 000 lei, utilizate în clădirea, trei pătrimi din care se foloseşte ca magazin şi restul − ca locuinŃă a familiei întreprinzătorului individual.

În baza datelor din exemplu în contabilitatea întreprinderii individuale vor fi înregistrate cheltuieli privind serviciile comunale în suma de 3 000 lei (4 000 : 4 x 3).

23. Entitatea reflectă veniturile şi cheltuielile în Registrul-jurnal de venituri şi

cheltuieli (în continuare – Registrul-jurnal) conform modelului prezentat în anexa 3.

24. Entitatea reflectă veniturile la data încasării efective a mijloacelor băneşti din

vînzarea bunurilor, prestarea serviciilor şi din alte surse, iar cheltuielile – la data achitării bunurilor şi serviciilor procurate, plăţii salariilor şi altor cheltuieli.

Exemplul. Gospodăria de fermier a vândut produse agricole la 10 februarie plata pentru care a fost încasată la 17 martie. La 15 februarie gospodăria a cumpărat o partidă de seminŃe cu condiŃia achitării la 15 martie. Achitarea datoriei a fost efectuată la 20 martie în suma cuvenită. SeminŃele au fost semănate la 5 aprilie.

9

În baza datelor din exemplu în Registrul-jurnal a gospodăriei de fermier se vor reflecta: ���� la 17 martie – veniturile încasate din vînzarea produselor; ���� la 20 martie – cheltuielile aferente seminţelor procurate.

25. Pentru înregistrarea cheltuielilor privind remunerarea muncii entitatea

întocmeşte Borderoul de evidenţă a remunerării muncii în care pentru fiecare lucrător se indică: datele personale, soldul datoriei faţă de lucrător la începutul perioadei, suma calculată a remunerării, suma reţinerilor (pe tipuri), suma spre achitare, suma efectiv achitată, semnătura lucrătorului şi alte date relevante cerute conform actelor normative în vigoare indicate în anexa 4.

26. Entitatea reflectă suma remunerărilor efectiv achitate ca cheltuieli în Registrul-

jurnal.

27. La întocmirea Registrului-jurnal entitatea trebuie să respecte următoarele

cerinţe: a) Registrul-jurnal se deschide pentru fiecare an de gestiune (perioadă fiscală); b) Registrul-jurnal se întocmeşte într-un exemplar pe suport de hârtie sau în

formă electronică; c) în cazul întocmirii Registrului-jurnal pe suport de hârtie filele acestuia se

numerotează în ordine crescătoare şi se şnuruiesc. Pe ultimă filă a Registrului-jurnal se indică data şi numărul de file confirmate prin semnătura conducătorului şi ştampila entităţii;

d) în cazul întocmirii Registrului-jurnal în formă electronică se asigură imprimarea acestuia pe suport de hârtie. La finele anului de gestiune filele Registrului-jurnal imprimate pe suport de hârtie pot fi, după caz, şnuruite în ordine cronologică cu indicarea datei şi numărului de file confirmate prin semnătura conducătorului şi ştampila entităţii;

e) înregistrările se efectuează în ordine cronologică în baza documentelor justificative fără aplicarea dublei înregistrări şi a conturilor contabile;

f) veniturile şi cheltuielile în valută străină se reflectă în Registrul-jurnal conform cursului oficial a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) la data obţinerii veniturilor (încasării lor) sau efectuării cheltuielilor (plăţilor);

g) în Registrul-jurnal se reflectă doar veniturile şi cheltuielile legate de activitatea de întreprinzător a entităţii;

h) sumele veniturilor şi cheltuielilor se totalizează la finele anului sau, după caz, pe fiecare lună (trimestru) cu total cumulativ de la începutul anului.

28. Registrul-jurnal se completează în următorul mod:

- în coloana 1 se înscrie numărul de ordine a înregistrării în Registrul-jurnal de la începutul anului;

- în coloana 2 se înscrie data reflectării operaţiunii în Registrul-jurnal; - în coloana 3 se înscrie denumirea, numărul şi data documentului justificativ

în a cărui bază a fost efectuată înregistrarea operaţiunii; - în coloana 4 se înscrie conţinutul succint al operaţiunii reflectate în

documentul justificativ; - în coloana 5 se înscrie suma veniturilor recunoscute pe fiecare operaţiune

conform metodei de casă. În rîndul „Total” din aceasta coloană se înscrie suma totală a veniturilor anului de gestiune, iar în rîndul „Rezultatul financiar” – profitul obţinut în anul de gestiune curent;

10

- în coloana 6 se înscrie suma veniturilor nerecunoscute în scopuri fiscale (de exemplu, sumele obţinute sub formă de subvenţii, donaţii, compensări a pierderilor din calamităţi naturale etc.);

- în coloana 7 se înscrie suma cheltuielilor recunoscute pe fiecare operaţiune. În rîndul „Total” din aceasta coloană se înscrie suma totală a cheltuielilor anului de gestiune, iar în rîndul „Rezultatul financiar” – pierderea suportată în anul de gestiune curent;

- în coloana 8 se înscrie suma cheltuielilor nerecunoscute în scopuri fiscale (de exemplu, cheltuielile aferente serviciilor acordate entităţii de către titularii patentei de întreprinzător, amenzile şi penalităţile privind impozitele şi plăţile la buget etc.).

29. Modul de completare a Registrului-jurnal este ilustrat în baza exemplului

prezentat în anexa 5.

Contabilitatea imobilizărilor şi calcularea uzurii (amortizării)

30. Imobilizările reprezintă bunuri care au o durată de funcţionare utilă mai mare de

un an. Acestea cuprind: terenuri, mijloace fixe, imobilizări necorporale.

31. Mijloacele fixe sunt imobilizări corporale valoarea unitară de intrare a cărora

depăşeşte limita stabilită de art. 26 din Codul fiscal şi durata de exploatare a cărora depăşeşte un an, de exemplu clădiri, maşini li utilaje, instrumente, animale de muncă (cai, boi etc.) şi de producţie (vaci etc.), plantaţii de vii şi livezi etc. Imobilizări necorporale sunt imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, de exemplu licenţe, brevete, programe computerizate etc.

32. Imobilizările deţinute se contabilizează pe fiecare obiect care reprezintă o

imobilizare separată destinată utilizării în mod individual sau complexul de componente, destinate utilizării în ansamblu.

33. Imobilizările se reflectă în Borderoul de evidenţă a imobilizărilor care trebuie să

conţină următoarele elemente: denumirea obiectului; data recepţionării (data începerii creării); data punerii în funcţiune (exploatare, utilizare); valoarea de intrare; suma uzurii (amortizării) acumulate până la perioada de gestiune; suma uzurii (amortizării) calculate în perioada de gestiune; data ieşirii obiectului şi alte informaţii relevante.

34. Fiecare obiect de imobilizări se reflectă la valoarea de intrare care include

valoarea de cumpărare sau de creare şi costurile privind aducerea obiectului în stare de lucru (legate de transportare, încărcare, descărcare, instalare etc.).

35. Valoarea de intrare a obiectului de imobilizări care se foloseşte în cadrul

activităţii de întreprinzător şi, totodată în scopuri personale, se contabilizează în Borderou de evidenţă a imobilizărilor la valoarea de intrare numai în acea parte care se refera la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.

11

Exemplul. Întreprinderea individuală dispune de o clădire cu valoarea totală de180 000 lei, trei pătrimi din care se foloseşte ca magazin şi restul − ca locuinŃă a familiei întreprinzătorului individual.

În baza datelor din exemplu valoarea de intrare a clădirii utilizate în activitatea de întreprinzător constituie 135 000 lei (180 000 : 4 x 3) şi se reflectă în Borderoul de evidenţă a imobilizărilor.

36. Valoarea de intrare a imobilizărilor procurate sau create înainte de

începerea activităţii de întreprinzător, se determină cu scăderea sumei uzurii (amortizării) care ar fi calculată până la începerea folosirii imobilizărilor în activitatea de întreprinzător.

37. Uzura (amortizarea) mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale care se folosesc

în activitatea de întreprinzător a entităţii, se calculează conform modului prevăzut în legislaţia fiscală.

38. Entitatea reflectă suma uzurii (amortizării) calculate ca cheltuieli în Registrul-

jurnal.

39. Investiţiile efectuate în obiectul imobilizărilor şi costurile de reparaţii, în urma

cărora se majorează productivitatea sau durata de utilizare a obiectului, se atribuie la majorarea valorii obiectului respectiv.

40. Costurile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiilor imobilizărilor

efectuate pentru menţinerea lor într-o stare normală, se reflectă ca cheltuieli curente ale entităţii.

41. La ieşirea (vânzarea, lichidarea, începerea folosirii în scopuri personale etc.)

obiectului de imobilizări, entitatea:

– reflectă valoarea neamortizată a obiectului ca cheltuieli în Registrul-

jurnal; – înregistrează ieşirea obiectului în Borderoul de evidenţă a imobilizărilor; – reflectă încasările de mijloace băneşti sau compensările în altă formă din

înstrăinarea obiectului ca venituri în Registrul-jurnal.

Exemplul. Întreprinderea individuală a vândut un calculator al cărui valoarea de intrare

constituie 17 000 lei. Până la data vânzării a fost calculată amortizarea calculatorului în suma totală de 9 000 lei. PreŃul de vânzare a calculatorului constituie:

– varianta a) 10 000 lei; – varianta b) 7 000 lei.

În baza datelor din exemplu întreprinderea indică ieşirea calculatorului în Borderoul de evidenŃă a imobilizărilor şi reflectă în Registrul-jurnal:

– valoarea neamortizată a calculatorului ca cheltuieli în sumă de 8 000 lei (17 000 − 9 000); – veniturile din vânzarea calculatorului în sumă de: 10 000 lei − pentru varianta a) sau 7 000 lei −

pentru varianta b). Rezultatul obŃinut din vânzarea calculatorului va constitui pentru varianta a) − profit în suma de 2 000 lei (10 000 − 8 000); pentru varianta b) − pierdere în sumă de 1 000 lei (7 000 − 8 000).

12

Contabilitatea stocurilor

42. Stocurile entităţii cuprind: materiale, animale la creştere şi îngrăşat, obiecte de

mică valoare şi scurtă durată, producţie în curs de execuţie, produse, mărfuri.

43. Sunt obligate să ţină contabilitatea stocurilor:

– entităţile care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite;

– gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului.

44. Stocurile se reflectă în Borderoul de evidenţă a stocurilor care trebuie să conţină

următoarele elemente obligatorii: denumirea bunurilor stocate; unitatea de măsură; soldul iniţial, intrările, ieşirile şi soldul final în expresie cantitativă; precum şi alte informaţii relevante.

45. La inventarierea generală a patrimoniului entitatea indică în lista de inventariere

mărimea stocurilor efectiv existente în expresie cantitativă.

Exemplul. Gospodăria de fermier la 15 decembrie 20X1 a efectuat inventarierea inventarului gospodăresc şi a întocmit lista de inventariere prezentată mai jos:

Lista de inventariere a inventarului gospodăresc din 15 decembrie 20X1

Nr. d/o

Cod sau denumire

Caracteristica Unitatea de măsură

Inventar efectiv

Inventar înregistrat în contabilitate

A 1 2 3 4 5 1. Hârleţ de oţel buc. 7 7 2. Sapă mare de oţel buc. 14 15 3. Sapă mică de oţel buc. 9 9

...

Total X X

Numele şi prenumele

Semnătura

Contabilitatea mijloacelor băneşti

13

46. Mijloacele băneşti în numerar şi în conturi la bănci se înregistrează şi se

păstrează de entitate în conformitate cu actele normative în vigoare privind efectuarea operaţiunilor de casă şi prin virament în economia naţională a Republicii Moldova (anexa 6).

47. La efectuarea operaţiilor în valuta străină (decontări cu contragenţii străini,

deplasarea salariaţilor în străinătate) mijloacele băneşti primite sau plătite în valuta străină se recalculează în valuta naţională la cursul oficial al B.N.M. la data încasării (plăţii) mijloacelor valutare.

Exemplul. Întreprinderea individuală a recepŃionat la 20 decembrie 20X1 de la un furnizor străin mărfuri in valoare de 300 $. Mărfurile au fost achitate în dolari S.U.A. la 15 ianuarie 20X2 când cursul de schimb a constituit 12,45 MDL/$.

În baza datelor din exemplu entitatea a înregistrat în Registrul-jurnal la data achitării mărfii cheltuieli în sumă de 3 735 lei (300 $ x 12,45 MDL/$).

DispoziŃii finale

48. Entitatea-persoană fizică întocmeşte Declaraţia (Darea de seamă fiscală

unificată) conform formularului şi regulilor stabilite de legislaţia fiscală.

49. Prezentul standard intră în vigoare la „___”____________201__.

Anexa 1

Elementele obligatorii ale documentelor primare

prevăzute în art. 19 alin. (6), (7) şi (8) din Legea contabilităŃii

a) denumirea şi numărul documentului; b) data întocmirii documentului; c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii în numele căreia este

întocmit documentul; d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar

pentru persoanele fizice - codul personal; e) conţinutul faptelor economice; f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice; g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor

responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.

La întocmirea documentelor primare, pentru persoanele neînregistrate ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător, respectarea prevederilor lit. d) nu este obligatorie.

În documentele primare întocmite pentru necesităţile interne ale entităţii, respectarea prevederilor lit.c) şi d) nu este obligatorie.

14

Anexa 2

Cazurile de efectuare obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului prevăzute de paragraful 6 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul FinanŃelor nr. 27 din 28.04.2004 şi Ministerul JustiŃiei nr. 376

din 12.07.2004

a) la începutul activităţii;

b) cel puţin o data pe an, de regula, la sfârşitul anului, pe parcursul activităţii întreprinderii. Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar;

c) în termenele stabilite de către conducătorul întreprinderii în conformitate cu Legea contabilităţii;

d) in caz de schimbare (înlocuire) a gestionarului in ziua primirii-predării gestiunii;

e) în caz de furturi, delapidări, sustrageri sau abuzuri, precum şi deteriorări ale bunurilor - imediat la depistarea acestora;

f) în caz de incendii sau calamităţi naturale (inundaţii, cutremure de pămînt etc.) - imediat după stingerea incendiilor sau încetarea calamităţii naturale;

g) in cazul reorganizării sau lichidării întreprinderii;

h) în baza hotărîrii organelor de control, în cazul efectuării unui control sau în baza hotărîrii altor organe prevăzute de lege;

i) în cazul cînd sînt indici, precum ca exista lipsuri sau plusuri, care pot fi stabilite cu certitudine numai prin inventariere.

Anexa 3

___________________________

(denumirea entităţii)

Registrul-jurnal de venituri şi cheltuieli pe anul 201___

Înregistrarea Denumirea, numărul şi

data documentului

Conţinutul

operaţiunii

Venituri, lei Cheltuieli, lei

nr. crt.

Data total inclusiv nere-cunoscute în

scopuri fiscale

total inclusiv nerecu-noscute în

scopuri fiscale

1 2 3 4 5 6 7 8

Total

Rezultatul (profit/pierdere)

Data _______________________

(semnătura persoanei responsabile)

2

Anexa 4

Acte normative privind remunerarea muncii şi reŃinerea impozitelor la sursa de plată

1. Codul Muncii al Republicii Moldova Nr. 154 din 28.03.2003

2. LEGE Nr. 847 din 14.02.2002 SALARIZĂRII

3. CODUL FISCAL al Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.1997

4. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 743 din 11.06.2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară

5. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu

6. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 535 din 07.05.2003 privind aprobarea Modului de calculare şi de plată a sumei de compensare a pierderii unei părţi din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia

7. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 152 din 19.02.2004 cu privire la cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile

8. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 165 din 09.03.2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real

9. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 15 din 19.01.2009 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară

10. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 130 din 06.02.1998 cu privire la limitarea unor tipuri de cheltuieli permise spre deducere din venitul brut

11. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 836 din 24.06.2002 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova.

12.HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 10 din 19.01.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată

13. Instructiunea cu privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 14 din 19.12.2001 14. Ordinul Sefului Inspectoratului Fiscal de Stat Nr. 223 din 14 decembrie 2004 Privind aprobarea formularelor ce atesta reţinerea impozitului pe venit la sursa de plata

Anexa 5

Exemplu privind completarea Registrului-jurnal de venituri şi cheltuieli

O gospodărie de fermier, neplătitorul de T.V.A., care aplică metoda de casă, a efectuat în luna decembrie 201X următoarele operaţiuni economice: comercializarea la 10.12.201X a grâului din roadă a anului precedent în valoarea de 15 000 lei; procurarea la 14.12.201X a seminţelor de legume în sumă de 230 lei; încasarea la

3

15.12.201X a plăţii pentru acordarea serviciilor de arat în valoare de 850 lei; achitarea la 21.12.201X a serviciilor veterinare acordate gospodăriei de către titularul patentei de întreprinzător în sumă de 175 lei; încasarea la 27.12.201X a despăgubirii în sumă de 2 300 lei primite de la compania de asigurări pentru acoperirea pierderilor din inundaţia; procurarea la 28.12.201X a motorinei în valoare de 480 lei; calcularea la 31.12.201X a uzurii mijloacelor fixe pentru anul curent în sumă de 1 540 lei.

În baza datelor din exemplu gospodăria de fermier înregistrează aceste operaţiuni în Registrul-jurnal în felul următor:

Extrasul din Registrul-jurnal de venituri şi cheltuieli pe anul 201X

(înregistrările aferente lunii decembrie)

Înregistrarea Denumirea, numărul şi data documentului

Conţinutul operaţiunii

Venituri, lei Cheltuieli, lei

nr. crt.

Data total inclusiv nere-

cunoscute în

scopuri fiscale

total inclusiv -nerecu-

noscute în scopuri fiscale

1 2 3 4 5 6 7 8 1. 10.12.1X Act de achiziţie

nr. AB 56723, dispoziţie de încasare nr. 105

Vânzarea grâului 15 000

2. 14.12.1X Factura fiscală BP 3452342, dispoziţie de plată nr. 96

Procurarea seminţelor de legume

230

3. 15.12.1X Act de primire a serviciilor EB 45367, dispoziţie de încasare nr. 106

Acordarea serviciilor de arat

850

4. 21.12.1X Dispoziţia de plată nr. 97

Achitarea serviciilor veterinare

175

175

5. 27.12.1X Dispoziţia de încasare nr. 107

Încasarea despăgubirii de asigurare

2 300

2 300

6. 28.12.1X Bon fiscal nr. DE 3425, dispoziţie de plată nr 98

Procurarea motorinei

1 480

7. 31.12.1X Borderou de calcul al uzurii în scopuri fiscale

Calcularea uzurii mijloacelor fixe

1 540

Total 18 150 2 300 3 425 175

Rezultatul (profit/pierdere) 15 025

4

Anexa 6

Acte normative privind efectuarea operaŃiunilor de casă şi prin virament în economia naŃională a Republicii Moldova

1. LEGE Nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară

2. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 764 din 25.11.1992 Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova

3. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 474 din 28.04.1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar

4. HOTĂRÎREA BANCII NAłIONALE Nr. 373 din 15.12.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la transferul de credit

5. HOTĂRÎREA BANCII NAłIONALE Nr. 374 din 15.12.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la debitarea directă

6. HOTĂRÎREA BANCII NAłIONALE Nr. 62 din 24.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la cardurile bancare

7. HOTĂRÎREA BANCII NAłIONALE Nr. 33 din 12.07.1996 privind decontările fără numerar în Republica Moldova

8. HOTĂRÎREA BANCII NAłIONALE Nr. 297 din 12.11.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului privind deschiderea; modificarea şi închiderea conturilor în băncile autorizate din Republica Moldova

5

4. ObservaŃii finale şi întrebări deschise

La standardul naţional de contabilitate 62 (care mai este în vigoare) s-au adus îmbunătăţiri semnificative şi anume:

a) Noul standard este mai uşor de înţeles pentru antreprenorii fără cunoştinţe contabile şi juridice.

b) Aplicarea standardului este mai uşoară şi solicită mai puţine resurse pentru a se conforma cu prevederile acestuia.

c) Noul standard adoptă cele mai bune practici internaţionale în special datorită abrogării combinaţiei neobişnuite între contabilitatea în partida simplă şi metodei angajamentelor.

d) Contabilitatea financiară converge spre prevederile fiscale. e) Rapoartele contabile obligatorii conţin informaţii economice de bază necesare

pentru scopuri statistice. f) Povara administrativă va fi redusă fără acordarea privilegiilor fiscale.

Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că există cîteva întrebări importante privind contabilitatea micro entităţilor care nu pot fi rezolvate în cadrul proiectului standardului de contabilitate pentru că sunt reglementate de alte acte legislative.

Următoarele definesc succint întrebările deschise care ar trebui să fie adresate dincolo de competenţa echipei de experţi.

4.1 Definiţia micro entităţilor

Care este problema: Legea Contabilităţii defineşte micro întreprinderile, care sunt eligibile contabilităţii în partida simplă, entităţile care nu depaşesc două din următoarele trei criterii:

• Volumul vînzărilor – pînă la 3 milioane lei ; • Valoarea de bilanţ a activelor –pînă la 1 milion lei; • Număr mediu scriptic de salariţi – pînă la 9 persoane.

De ce aceasta este

problemă:

Această definiţie diferă de definiţia micro întreprinderii prevăzută de legea ÎMM care afirmă:

Este întreprindere micro agentul ce corespunde următoarelor criterii: număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane, sumă anuală a veniturilor din vînzări de cel mult 3 milioane de lei şi valoare totală anuală de bilanţ a activelor ce nu depăşeşte 3 milioane lei.

Recomandare: De a folosi definiţia legii ÎMM care corespunde definiţiei UE a

micro entităţilor.

6

4.2 Metoda de casă faţă de metoda de angajamente

Care este problema: Legea Contbilităţii afirmă că sistemul contabilităţii în partidă simplă poate fi combinat cu metoda contabilităţii de angajamente.

(Art.15 p. 1 al Legii Contabilităţii prevede că sistemul contabilităţii în partidă simplă poate fi aplicat de entităţile cu răspundere limitată. În acelaş timp conform Art. 17 p. 2 al Legii entităţile cu răspundere limitată trebuie să aplice metoda contabilităţii de angajamente)

De ce aceasta este problemă:

Aceasta intră în contradicţie cu practica internaţională cea mai bună.

Sistemul contabilităţii în partida simplă combinat cu metoda contabilităţii de angajamente nu funcţionează şi nu trbuie să fie permis. La fel şi combinaţia între sistemul contabilităţii în partida dublă cu metoda contabilităţii de casă nu funcţionează şi nici nu trbuie să fie admis.

Recomandare: Modificarea art.15 al Legii Contabilităţii în felul următor: Entităţile pot combina sistemul contabilităţii în partida simplă cu metoda contabilităţii de casă; sau sistemul contabilităţii în partidă dublă cu metoda contabilităţii de angajamente.

4.3 Contabilitatea în partidă dublă obligatorie pentru corporaţii

Care este problema: Legea Contbilităţii afirmă că entităţile cu răspundere limitată (SRL) şi societăţile pe acţiuni (SA) pot opta pentru sistemul contabilităţii în partidă simplă.

(Cum este menţionat mai sus, conform art.15 p. 1 al Legii Contabilităţii, sistemul contabilităţii în partida simplă poate fi aplicat de entităţile cu răspundere limitată fără obligaţia de a prezenta rapoartele financiare.Mai mult ca atît, societăţile pe acţiuni nu fac parte din lista entităţilor obligate să aplice sistemul contabilităţii în partida dublă, art. 15 p. 2).

De ce aceasta este problemă:

Aceasta intră în contradicţie cu practica internaţională cea mai bună.

Sistemul contabilităţii în partida simplă este fezabil pentru întreprinzătorii individuali cu un model simplu al afacerii. Pentru întreprinderi complexe, în special cînd sunt implicaţi cîţiva acţionari şi creditori, sistemul contabilităţii în partida dublă adecvat este recomandat. Această recomandare este valabilă în special pentru entităţile cu răspundere limitată (SRL) şi societăţile pe acţiuni (SA).

Răspunderea limitată înseamnă că compania trebuie să evalueze cumva suma obligaţiilor (corespunzător valorii

7

introduse de fiecare acţionar), iar din sistemul contabilităţii în partidă simplă este imposibil de a extrage aceste date.

Recomandare: Modificarea art.15 al Legii Contabilităţii: sistemul contabilităţii în partidă dublă cu metoda contabilităţii de angajamente este obligatoriu pentru entităţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni.

4.4 Contabilitatea simplificată în scopuri de TVA

Care este problema: Conform Codului Fiscal nu este posibilă perfectarea Declaraţiei pe TVA în baza metodei de casă a contabilităţii.

(În scopuri de TVA conform art.97 p.1 Codului Fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată. Aceasta înseamnă că metoda de angajamente a contabilităţii TVA trebuie să fie aplicată de companiile care sunt eligibile pentru metoda de casă.)

De ce aceasta este problemă:

Companiile mici care optează pentru sistemul contabilităţii în partida simplă trebuie să ducă o evidenţă contabilă separată bazată pe metoda de angajamente pentru perfectarea declaraţiei privind TVA.

Recomandare: Modificarea Codului Fiscal. De a permite micro entităţilor aplicarea metodei de casă în scopuri de TVA (evidenţa contabilă şi perfectarea declaraţiei privind TVA).

4.5 Reducerea cerinţelor de raportare

Care este problema: Dincolo de cerinţele SNC 62, mai există multe rapoarte de prezentat.

Cu toate că întreprinderile mici care aplică sistemul contabilităţii în partida simplă nu au obligaţia de a prezenta rapoarte financiare, există multe rapoarte şi declaraţii fiscale, privind contribuţii sociale şi medicale, care trebuie să fie prezentate diferitor autorităţi.

De ce aceasta este problemă:

Se solicită multe resurse (de timp, de personal angajat, servicii externe) şi în aşa fel se majorează costurile afacerii.

Consultaţi de asemenea PP/01/2011, care abordează exhaustiv această problemă.

Recomandare: Reducerera în continuare a numărului de rapoarte