Argument

Puntea din spate are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia longitudinala si fortele verticale de la cadrul caroseriei la rotile motore.

Puntea din spate este compusa din transmisie principala,diferential,arbori planetari,transmisie finala si carter.

Transmisia finala se clasifica in transmisie principala simpla care este folosita la automobile usoare si in transmisie principala dubla care este folosita la autocamioane grele si autobuze.

In cazul diferentialului roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata interioara virajului si permite ca rotile aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite.

Din cauza reglajului incorect in timpul exloatarii apar defecte la transmisia principala si diferential.

1

CAPITOLUL I

1. 1. Destinatia, Conditiile impuse si clasificarea puntilor din spate Motoare;

Puntea din spate motoare are rolul de a transmite momentul motor de la transmisia longitutidinala si fortele verticale de la cadrul caroseriei la rotile motoare. Tot prin intermediul punktii motoare se transmit cadrului fortele de tractiune, fortele de franare si momentul reactiv, momentul de franare care apare in timpul deplasarii autovehicolului.Puntea din spate motoare este compusa din transmisia principala, diferential, arbori planetari, transmisie finala si carter.

Conditiile impuse puntii din spate. Puntea din spate trebuie sa indeplineasca conditiile:

- sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse in scopul unei garzi la sol cat mai mari;- sa aiba functionare silentioasa;- intretinerea sa fie cat mai simpla - sa prezinte o durata de functionare mare;Clasificarea puntilor din spate. Din punct de vedere constructiv

puntile din spatese impart in punti rigide si punti articulate.Puntile rigide se folosesc la autocamioane, autobuze si la autoturisme, iar cele articulate la unele tipuri de autoturisme.

Fig.1 Scheme cinematice de punti motoare utilizate la automobile:a-solutia utilizata la automobile obisnuite;b-solutii utilizate la autocamioane.1-transmisia principala.2-diferentialul.3-arbori planetari.4-transmisia finala.5-carter.6-roti dintate.

2

1.2. Transmisia principala

Destinatia transmisiei principale. Transmisia principala intalnita si sub denumirea de angrenaj principal multiplica si transmite momentul motor de la arboreal longitudinal la diferential, in cazul automobilelor organnizate dupa solutia clasica si de la arboreal secundar al cutiei de viteze la diferential, la automobilele organizate dupa solutia totul in spate sau totul in fata. Clasificarea transmisiilor principale. Transmisiiile principale se clasifica dupa numarul angrenajelor componente si dupa tipul angrenajelor utilizate.Dupa numarul angrenajelor componente se deosebesc transmisii principale simple, la care multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de roti dintate, si transmisiile principale duble la care multiplicarea momentului motor se face prin doua perechi de roti dintate.Dupa tipul angrenajelor utilizate,transmisiile pot fi:conice,cilindrice si cu melc.Transmisia principala cu angrenaj cu melc poate fi:cu dinti drepti,inclinsti,curbi fig 2a. si cu angrenaj hipoid.

Fig 2.Scheme de transmisii principale simple

Angrenajul hipoid fig 2b. este un angrenaj conic cu dinti curbi,dar axele coroaneisi pinionul nu sunt concurente,ci dezaxate cu excentricitatea.In cazul rapoartelor de transmiteri mari,care se intalnesc la unele autocami-oane si autobuze,se utilizeaza transmisia cu surub melc-roata melcata.Transmisia pricipala simpla.Transmisiile pricipale simple,cu roti ditate conice cu dantura curba sunt cele mai raspandite in constructia de

3

automobile datorita simplitatii constructive.Transmisia principala cu osingura treapta de roti dintate conice,cu dinti curbi.Ea se compune din pionul de atac si coroana.Pe partea dinspre transmisia longitudinala,arborel 14 este prevazut cu caneluri, pe care se monteaza flans,care serveste la obtinerea legaturii intre transmisia longitudinala si transmisia principala.arborele este montat in carterul puntii din spate ,prin intermediula doi rulmenti,curole conice.Carcasa diferentialului compusa din doua parti asamblate cu suruburi este montata in carterul puntii din spate pe rulmenti cu role conice . Transmisia pricipala dubla.In cazul autocamioanelor grele si la autobuze,Unde este nevoie de un raport de transmitere mare, ce nu poate fi realizat cu o transmisie principala simpla,cu mentinerera unei garzi la sol ridicate,se util. transmisia pricipala dubla fig 3. Prima treapta este formata din perechea de roti dintate conice cu dantura curba 1 si 2, iar a doua treapta de perechea rotilor dintate cilindrice 3 si 4 cu dinti inclinati.Arborele interimar 6 se sprijina in carcasa transmisiei principale prin intermediul a doi rulmenti cu role conice 7.Saibele calibrate 5 dintre capacele 8 si carterul transmisiei principale servesc la reglarea jocului coroanei 2.

4

1.3. Diferentialul

Destinatia diferentialuluiLa deplasarea automobilului in viraj,roata motoare exterioara parcurge

un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului.Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite,dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcuga spatii de lungimi diferite.Daca rotile motoare sunt montate pe acelasi arbore,deplasarea in viraj nu este posibila fara alunecare si patinarea rotilor,ceea ceconduce la uzarwea rapida anvelopelor,la cresterea consumului de combustibil si lamanevrarea mai dificila a directiei.Pentru a da posibilitatea ca rotile motoare sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite,fiecare roata se va monta pe cate un arbore separate,uniti prin intermediul diferentialului.

Partile componente ale diferentialului.Pe carcasa este fixata coroana a ransmisiei principale,iar in carcasa crucea pe care sunt montati liberi satelitii. Satelitii care fac legatura cu pinioanele , montate pe arborii planetar.Miscarea de rotatie se transmite carcasei diferentialului,prin transmisia pricipala,formata din pinionul de atac si coroana . Saibele, din otel moale sau bronz,serves la micsorarea frecarii pinioanelor planetare si asatelitilor cu carcasa.

Functionarea diferentialului.Cand automobilul se deplaseaza in linie dreapta,deoarece drumurile descrise de cele doua roti motoare sunt egale,si vitezele unghiulare sunt aceleasi;in acest caz pinioanele planetare vor avea viteze unghiulare egale cu ale coroanei ,iar satelitii vor fi imoblizati fiind utilizati ca niste piese de legatura pentru a transmite miscareade la carcasa diferentialului laarborii planetari.La deplasarea automobilului in viraj,coroana transmisiei pricipale si carcasa se vor roti cu aceeasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta.Din cauza ca roata exerioara virajului va avea de parcurs de drum mai lung de cat roata interioara virajului,inseamna ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui safie dieferite.Acest lucru este posibil datorita existentei satelitilor.Cand autovehiculul intra in virajroaa din interiorul virajului,impreuna cu pinionul planetar au o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului impreuna cu pinionul planetar .Pentru a realiza aceste diferente de vitezeunghiulare intre cele doua pinioane planetare,satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axelor proprii,care va ficu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale

5

pinioanelor planetare este mai mare.In raport cu coroana care are o anumita viteza unghiulara,pinionul planetar se roteste mai incet,iarpinionul planetar mai repede.Acest caz este intalnit atunci cand frana pe transmisie este actionata pana la blocarea arborelui cardanic,inclusiv a transmisiei principale,respectiv a casetei diferentialului.Daca in aceasta situatie automobilul se deplaseaza pe un drum cu coeficienti de aderenta diferiti la rotile motoar,roata cu aderenta mai mare se va roti in sensul de deplasare a autovehiculului,iar cealalta in sens opus. La intrarea automobilului pe un drum cu aceeasi aderenta pentru ambele roti motoare,automobilul va de la mersul normal,putand sa produca accidente.Acest caz este unul din dezavantajele diferentialului.

In practica,acest caz se intalnestse la demararea automobilului pe un drum care ofera coeficient mare de aderenta la una din roti si foarte mic la cealalta.Roata cu aderenta mare va sta pe loc, iar cealalta se va roti cu dublul rotatiei carcasei diferentialului. Clasificarea diferentialelor. Diferentialele se clasifica dupa tipul angrenajelor folosite, dupa principiul de functionare, dupa valoarea momentului transmis si dupa locul de dispunere al lor in transmisie. Dupa tipul angrenajelor folosite , diferentialele pot fi cu roti dintate conice si cu roti dintate cilindrice. Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare, diferentialele pot fi simetrice si asimetrice. Dupa locul de dispunere in transmisie se folosesc diferentiale dispuse intre rotile aceleiasi punti si diferentialele dispuse intre puntile automobilului cu mai multe punti motoare. Tipuri constructive de diferentiale. La automobile, cele mai raspandite sunt diferentialele simple, simetrice cu roti dintate conice. Diferentialele blocabile. Dupa o roata motoare se va afla pe o portiune de drum cu o aderenta foarte redusa ea va incepe sa patineze in timp ce roata a doua avand o aderenta buna se va oprii si de asemenea se va oprii si automobilul. Pentru a inlatura acest neajuns la automobile cu capacitate mare de trecere se foloseste diferentiale blocabile. Acest tip de difeerential are pe unul dintre arbori planetary un dispozitiv de blocare care se compune dintr-un cuplaj dintat , care se poate deplasa axial pe o portiune canelata a arborelui planetar. Mufa de cuplare este prevazuta pe partea dinspre diferential cu o dantura frontala care se va cupla cu dantura frontala a carcasei diferentialului . Daca mufa deplaseaza spre stanga pana cand danturele frontale se vor cupla atat arboreal planetar se solidarizeaza la

6

rotatie cu carcasa diferentialului. In acest fel diferentialul se blocheaza iar cei doi arbori planetar vor avea aceeasi turatie. Blocarea diferentialului se va face numai la deplasarea pe drumuri desfundate sau cu coeficient de aderenta redus. Dispozitivul de actionare al mecanismului de blocare a diferentialului poate fi: mecanic, pneumatic,electropneumatic si hidraulic. Diferentialelel autoblocabile. La fel ca diferentialele simple, diferentialele autoblocabile permit rotirea cu viteze unghiulare diferite a rotilor motoare si in acest timp distribuie momentul motor intre arborii planetar, astfel incat roata motoare cu aderenta buna primeste un moment mai mare decat cea cu aderenta mai scazuta. Dupa principiul de functionare diferentialele autoblocabile se clasifica in : diferentiale autoblocabile cu frecare interioara marita si deferentiale autoblocabile cu cuplaje unusens.

1. 4. Arbori planetari

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transmisiei finale. Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor planetar depend de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare. In functie de montarea arborilor planetari in carterul puntii motoare ei se impart in: descarcati, semiincarcati si incarcati. Arborii planetary dewscarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul motor. In acest caz butucul rotii motoare se monteaza prin intermediul a doi rulmenti conici pe trompa a carterului puntii din spate. In aceasta situatie, solicitarea la inconvoiere este preluata numai de carterul puntii motoare. Solutia cu arborii planetari descarcati se utilizeaza la autocamioane si autobuze. Arborii planetari semiincarcati se monteaza printr-un singur rulment dispus intre butucii rotii si carterul puntii motoare . Acesti arbori sunt solicitati la torsiune de momentul motor si partial la inconvoiere de forta transversala. Momentul incovoietor dat de acesta forta este preluat atat de arborele planetar cat si de carterul puntii din spate. Momentele incovoietoare a fortelor la roata si reactiune normala a caii sunt preluate de carter daca roata se afla in acelasi plan cu rulmentul; in caz contrar momentele sunt preluate partial si de arboreal planetar. Aceasta solutie se utilizeaza la autoturismele mai mari si la autocamioane usoare.

7

Arbori planetari incarcati se sprijina printr-un singur rulment montat intre arbore si carterul puntii motoare. Solutia se utilizeaza in special la autoturisme. Tipuri constructive de arbori planetari. Pentru a transmite momentul motor de la diferential la rotile motoare,arborii planetari sunt solidarizati la rotatie atat cu pinioanele motoare cat si cu butucul rotilor motoare. Constructiv,arborii planetari se deosebesc intre ei dupa modul de solidarizare cu pinioanele planetare precum si cu rotile motoare. Arborele reprezentat este solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul canelurilor prevazute la capatul, iar cu butucul rotii prin flansa. Arborele se solidarizeaza la rotatie cu pinionul planetar tot prin capatul canelat, iar cu butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce are un locas pe portiunea conica. La arborele planetar solidarizarea la rotatie ata cu pinionul planetar cat si cu butucul rotii motoare se fece prin intermediul capetelor canelate. 1.5. Transmisia finala. Destinatia transmisiei finale.Transmisia finala amplifica momentul motor transmis rotilor si in acelasi timp contribuie la micsorarea solicitarii organelor transmisiei dispuse inaitea ei. Transmisia finala se util. la automobilele la cre raportul de transmitere a transmisiei principale,rezultat prin calul,are o valoare mare.Din cauza limitarii dimensiunilor degabrit a tranmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa diferential. Trasmisiile finale se util. la autobuze I autocamioane grele . Clasificarea transmisilor finale.Transmisiile finale se clasifica dupa numarul de trepte,locul de amplasare si tipul angrenajului. Dupa numarul trepelor,transmisiile finale pot fi simple si duble. Dupa locul de amplasare,transmisiile finale pot fi dispuse langa diferential sau langa rotile motoare. Dupa tipul angrenajelor,transmisiile pot fi cu roti dintate cu arbori cu axe fixe si planetare. Constructia transmisiei finale.La automobile se utilizeaza transmisii finale simple,cu roti dintate cu arbori cu axe fixe,plasate langa rotile motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar.

8

1. 6. Carterul puntii din spate Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate.Carterul puntii din spate are rolul de transmite sarcina verticala de la cadru la roti si,in acelasi timp,de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul auomobilului.In acelasi timp carterul trebuie sa asigure o functionare corespunzatoare organelor transmisiei montate in interiorul sau. Carterul puntii din spate trebuie sa fie rezistent,rigid,sa aiba o greutate proprie cat mai redusa si sa permita montarea si demontarea cat mai usoara a organelor transmisiei. Tipuri constructive de cartere.Din puct de vedere constructiv,carterele puntii din spate pot fi demontabile si nedemontabile. Carterul puntii din spate demontabil poate avea unul sau doua plane de demontare: --carterul puntii din spate demontabil cu doua plane de separatie. La aceasta solutie de patea centrala a carterului se fixeaza trompele ,in care se gasesc arborii planetari .Trompele au sudate la capetele interioare capacele conice,care se fixeaza cu suruburi de parte centrala rezultand planele de separatie.Carterul se obtine prin turnare din otel, iar trompale sunt executate din teava si sunt presate in carterul central. Carterele demontabile prezinta dezavantajul ca pentru a ajunge la diferential trebuie demontata complet puntea din spate. Carterul puntii din spate nedemontabil poate fi realizat prin turnare ,sudare,etc.Carterele obtinute priin turnare sunt rigide,dar au o greutate mar,iar cele obtinute prin sudare sunt usoare ,in schimb sunt mai putin rigide.

1.7. Materiale utilizate in constructia puntii din spate Rotile dintate ale puntii din spate se executa din aceleasi oteluri ca si rotile dintate din cutia de viteze. Caseta diferetialului se realizeaza prin turnare din fonta maleabila sau otel. Crucea satelitilor se poate executa din oteluri de cementare. Arborii planetari se realizeaza la majoritatea transmisiilorde automobile din otel cu un continut mediu de carbon supus traamentului termic de imbunatatire. Carterul puntii

9

se executa prin turnare din fonta maleabila sau din otel,iar cele sudate din tabla de otel.Pentru tropele carterului se folosesc tevi din oteluri cu un continut de 0,2%C

10

CAPITOLUL II 2.1.Intretinerea puntii din spate

Intretinerea puntii motoare din spate consta in:controlul nivelului;completarea si schimbarea uleiului de transmisie din carter;verificarea etanseitatii carterlui;reglarea rulmentilor transmisiei principale si a diferentialului;verificarea si reglarea rotilor dintate ale transmisiei principale Ungerea puntii din spate.Lucrarile de intretinere referitoare la ungerea puntii din spate cuprind:conrolul nivelului;completarea si schibarea uleiului transmisiei din carter. Controlul si completarea uleiului de transmisie din carter se face periodic,lubrifiantul trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare. In cazul in care nivelul uleiului nu este corespunzator se va efectua completarea cu ulei de transmisie de acelasi tip. Schimbarea uleiului de transmisie din carterul puntii din spate se face la termenele date de notita tehnica a automobilului si consta in golirea lubrifianului su umplerea,pana la nivel,cu ulei prospat de tip corespunzator.Golirea uleiului se face prin orificiul dispus la partea inferioara a carterului si astupat cu un buson filetat.Introducerea uleiului in carter se face in general printr-un orificiu astupat tocu un buson filetat si plasat la inaltimea la care trebuie sa fie nivelul lubrifiantului. Inlocuirea uleiului de transmisie din carterul puntii motoare se face intotdeauna la venirea automobilului din din cursa,pentru ca uleiul sa fie cald si sa se scurga mai usor Reglarea rulmentilor transmisiei principale.Reglarea rulmentilor transmisiei pricipale cuprinde reglarea rulmentilor pinionului de atac si ai casetei diferentialului. Reglarea rulmentilor de atac se face prin modificarea numarului adaosului de reglare sau in alt mod. Verificarea reglarii rulmentilor pinionului de atac se fce prin masurarea cu ajutorul dinamometrului a momentilui care trebuie aplicat pinionului pentru a se roti. Reglarea casetei diferentialui se face se face cu conpensatorii mobili,care se rezeama in in inelele exterioare ale rulmentilor sau cu ajutorul unor garnituri de reglare dispuse intre inelele exterioare ale rulmentilor si capacelor rulmentilor.Jocul functional al grupului coroana-diferential se poate costataprin masurarea jocului axial sau prin cuplul necesar rotiriilibere determinat de strangerea rulmenilor.

11

Reglarea angrenajului transmisiei principale.Rotile dintate ale transmisiei princpale trebuie sa fie reglate astfel incat dintii sa calce pe toata lungimea lor,iar intre dinti sa existe un joc lateral prescris pentru fiecare transmisie. Angrenarea corecta a rotilor dintate conice se verifica dupa pozitia petei de contact dintre dinti.In acest scop dintii pinionului de atac se acopera cu un strat subtire de vopsea,dupa care pinionul se invarteste in ambele sensuri.In functie de pozitia petei de vopsea de pe dintii coroanei ,se apreciaza daca angrenarea este corecta sau nu. Dupa montaj se mai verifica si jocul dintre flancurile dintilor care nu trebuie sa depaseasca anumite limite . Determinarea jocurilor se face prin masurarea grosimii unei benzi de plumb dup ace in prealabil a fost introdusa intre danturile rotilor in angrenare.Pozitia relative corecta a pinionulu si coroanei se stabileste prin deplasarea pinionul si a coroanei.

12

CAPITOLUL III

3.1. Defecte in exploatare ale puntii din spate

Transmisia principala poate prezenta ca defecte:Deteriorarea sau ruperea pinionului de atac.Defectul se datoreaza reglajului incorrect, antrenarea corpurilor straine intre dinti, conducerii defectuoase prin bruscarea ambreajului in teren greu accesibil, uzuri in urma functionarii indelungate.Remedierea se efctueaza la atelierul de reparatie. Griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale.Defectul se datoreaza , in mare parte, cauzelor prezentate la uzura rulmentilor schimbatorului de viteze, la care se adauga dezechilibrarea arborelui longitudinal .Remedierea se face la atelierul de reparatie, pana unde auomobilul va fi remorcat. Jocul necorespunzator intre pinion si coroana. Defectul se manifesta prin zgomote puternice, ritmice, de tonalitate medie la mersul in sarcina al motorului (daca jocul este prea mic) precum si la turatia de mers incet (daca uzura angrenajului este prea mare).Remedierea consta in restabilirea jocului prescris intre pinion si coroana.Remedierea consta in restabilirea jocului prescris intre pinion si coroana. Diferentialul poate prezenta ca defecte: Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau planetare. Defectul se datoreaza datorita uzurii carcasei, deplasarii indelungate prin teren greu, blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate, folosirea la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau dimensiuni diferite. Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei. Defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea sau deteriorarea rulmentilor transmisiei principale. Ruperea axului sau a crucii satelitilor. Defectul se datoreste suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale de exploatare.Arborii planetari pot prezenta ca defecte: - Uzura excesiva a canelurilor - Ruperea arborilor planetari.

3.2. Repararea puntii din spate

Pinionul de atac poate prezenta urmatoarele defectecare se inlatura dupa cum urmeaza:

13

- suprafetele de lucru ale canelurilor arborelui pinionului uzate peste valoarea admisibila conduc la inlocuirea pinionului;

- diametrul fisurilor pentru rulmentii uzati se reconditioneaza prin cromaresi rectificare la cota nominala.

- Filetul pentru piulita de ficsare a flansei de antrenare deteriorate se reconditioneaza prin incarcare cu sudura sub strat de flux si rectificarea la dimensiunile nominale, pentru refiletare.

Coroana transmisiei pricipale nu se reconditioneaza. Inlocuirea are loc cand prezinta fisuri sau crapaturi indifferent de pozitie sau forma, stirbirea dintilor sau uzura alezajului pentru carcasa diferentialului peste limita admisa. Pinionul planetar poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditioneaza:

- rizurile inelare pe suprafata de reazem a pinionului se inlatura prin rectificare la cota de reparatie;

- ciupiturile dintilor in capete se reconditioneaza prin polizarea marginilor rupturii;

Arborele planetar poate avea ca defecte incovoierea sau uzura in grosime a canelurilor.Carcasa diferentialului poate prezenta ca defecte:

- diametrul locasului pentru crucea satelitiloruzat se reconditioneaza prin alezare la cota de reparatie folosind o cruce majorata;

- diametrul fusurilor pentru rulmenti uzat se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura, strunjire si rectificare la cota nominala;

- filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzat se reconditioneaza prin majorarea gaurilor si refiletare.

La crucea satelitilor se poate uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poate realize astfel: cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota treptei de reparatie, metalizarea cu pulberi, urmata de rectificare la cota nominala sau cota treptei de reparatie. La operatiile de montare sau demontare a transmisiei sau de inlocuire a unor piese sau subansambluri se vor utilize numai scule calibrate, interzicandu-se folosirea sculeleor decalibrate sau uzate.

14

CAPITOLUL IV

NORME DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII

4.1. SPALAREA

4.1.1. Rampa de spalare manuala Daca in apropierea rampei se afla un drum de circulatie pentru pietoni sau autovehicule, intre rampa si drum se vor monta paravane inpotriva rasturnarii astfel incat jetul de apa de spalare san u loveasca oameni si autovehiculele care trec pe drum. Autovehiculele ce urmeaza a fi spalate se manevreaza cu atentie pe rampa metalica sau de beton si asigura impotriva pornirii necomandate, cuplandu-se intre una din viteze, asigurandu-se frana de ajutor si asezandu-se cale de blocare la rotile din spate in ambele sensuri. Furtunul prin care vine apa cu presiune va fi in stare buna, iar legatura cu piese metalice se va asigura cu coliere de strangere.Se interzice indreptarea jetului de apa spre instalatii electrice aflate in zona rampei. Decantoarele si separatoarele de reziduri petroliere aferente instalatiilor de spalare vor fi acoperite si ingradite. Aerisirea se va efectua permanent. In timpul curatirii decantorului elevul nu va sta pe suprafata decantorului; inainte de pornirea pompei de apa se va verifica existenta gratarului de protectie de sub tabloul de comanda precum si legatura la pamant. La terminarea programului de lucru rampa va fi curatata si spalata.

4.1.2. Instalatii de decapare

a) In timpul operatiei de decapare, usile incaperii trebuie sa fie inchise. Inchiderea usilor se va face numai la comanda conducatorului statiei, dup ace acesta a verificat ca in interiorul statiei san u se mai afle nici o persoana.

b) Dupa operatia de decapare trebuie sa se efectuieze o limpezire a autovehicolului cu apa curate.

Curatirea decantoarelor aferente statiei se va face numai dup ace peretii s-au racit sio decantorul a fost aerisit cel putin 24 de ore. In cazul decantoarelor construite in subsolul statiei se va efectua o ventilatie mecanica atat inainte cat si in timpul efectuarii curatirii.

15

Materialul de completare necesar mentinerii concentratiei solutiei decapante se va introduce in decantor. Elevii care manipuleaza acest material de completare vor purta in mod obligatoriu echipamentul de protectie necesar.

4.2. REVIZIA TEHNICA SI DIAGNOSTICAREA

Autovehiculele trebuie sa fie introduce in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autohtone de la un punct de lucru la altul. Fac exceptie numai autovehiculele care sunt introdu-se in hala numai pentru revizii periodice. Autovehiculele trebuie sa fie introduce pe lini de revizie si diagnosticare tehnica numai dup ace sunt spalate. Canalul de revizie trebuie mentinut in stare curate, asigurandu-se scurgerea apei a uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se face cu o viteza de maximum 5 km/h, dirijate din fata de la sol de catre conducatorul locului de munca. Verificarea presiunii in pneuri si ridicarea acesteia la valorile stabilite pentru fiecare tip de autovehicul in parte trebuie sa se faca potrivit prevederilor din tabelul cuprinzand presiunea admisa, care trebuie sa fie atasat la locul de munca. Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi in stare buna de functionare, doat si inscriptionat corespunzator. Miscarea autovehiculelor pe rampa trebuie sa se faca numai dirijata de personae cu atributii de serviciu, numai dup ace acestea s-au convins ca echipa a iesit din canalul de revizie si s-au indepartat de autovehicul, iar piesele si sculele de lucru au fost inlaturate. Standul unde se va face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului, trebuie sa aiba montat grilajul de protectie. In timpul verificarii parametrilor dinamici ai autovehicolului pentru a se evita producerea accidentelor prin iesirea accidentala a aautovehiculelor de pe postul de incercare, se va asigura blocarea mijlocului de transport cu cale de blocare. La diagnosticarea motorului in timpul functionarii se vor avea in vedere ca:

- in timpul functionarii motorului sa se evite asezarea elevului in dreptul paletelor ventilatorului;

- sa se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului, folosindu-se in acest sens tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie.

16

La utilizarea standurilor de testare a franei nu se va depasii valoarea de incercare maxima prescrisa de uzina constructoare.

17

BIBLIOGRAFIE

1.MIRCEA COSMIN-Norme de protectie a muncii si P.S.I. in atelierele de pregatire practica si in laboratoare,Editura Solstitiu-Satu Mare 2002;

2.GHEORGHE FRATILA,MARIANA FRATILA,S.T. SAMOILA-Automobile ,cunoastere,intretinere si reparare,E.D.P Bucuresti 2005;

3.MANOLE SECHI,IULIA SERBAN-Utilajul si tehnologia meseriei,mecanic,motoare termice,E.D.P. Bucuresti 1993;

4.Fotografiile expuse sunt din atelierul mecanic.

18

ANEXA 1.

19

ANEXA 2.

20