proiect utilaj

Mod. Coala N. Document Semnat Data

A efectuat

A verificat

Litera Coala Coli

32

Găluşcă

Perju

Cuprins

1. Noţiuni introductive.........................................................................................12. Maşina de tocat carne-principiul de funcţionare şi calculul tehnologic............43. Brevet nr.1-Mașina de tocat carne К6-ФМ2-Г................................................74. Brevet nr.2-Volf -К6-ФВ3П-200....................................................................145. Maşina de închis cutii de conserve- principiul de funcţionare şi calculul

tehnologic........................................................................................................166. Protecţia muncii...............................................................................................197. Avantaje tehnologice şi economice ale maşinii de mărunţit...........................238. Concluzii.........................................................................................................249. Anexe .............................................................................................................2510.bibliografie

Mod Coala N. Document Semnat Data

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Utilajele din industria alimentară sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate în cadrul procesului de producţie.

Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:- realizarea unor operaţiuni de calitate superioară;- consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs să fie cât

mai mici;- posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul

proceselor de producţie;- creşterea productivităţii muncii;- deservirea utilajelor să fie cât mai facilă;- utilajele să fie prevăzute cu aparatură de măsură şi control a funcţionării

acestora;- liniile tehnologice să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să

permită blocarea lor în cazul defectării unei maşini.Clasificarea utilajelor tehnologice se poate face după următoarele criterii

principale:a). După ciclul de lucru se împart în:- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare continuă;- maşini şi utilaje cu acţiune sau funcţionare periodică.b). După tipul acţiunii se împart în:- maşini şi utilaje cu acţiune mecanică asupra produsului (cu schimbarea

formei şi dimensiunilor);- maşini şi utilaje cu acţiuni fizico-chimice ale produselor).c) După gradul de automatizare se împart în:- maşini şi utilaje fără elemente de automatizare la care cea mai mare parte

din operaţiuni sunt realizate prin intervenţia omului (încărcare, descărcare, deplasare, etc);

- maşini şi utilaje semiautomate la care procesele tehnologice sunt realizate automat iar procesele auxiliare (transport, control) sunt realizate manual;


- maşini şi utilaje automate la care atât procesele tehnologice cât şi cele auxiliare sunt realizate automat.

d) După tipul operaţiunii executate se împart în:- maşini şi utilaje pentru mărunţire;- maşini şi utilaje pentru amestecare;- maşini şi utilaje pentruspălare;

- maşini şi utilaje pentrudozare;- maşini şi utilaje pentru ambalare;- etc.

e) După numărul de operaţiuni executate se împart în:- maşini individuale (care execută o singură operaţiune);- maşini complexe (care execută operaţiuni complexe).-

Sistema de maşini trebuie să acopere toate operaţiunile din cadrul procesului de producţie. Această sistemă se bazează pe analiza unor factori:

- tehnico – organizatorici – gruparea raţională a agregatelor de producţie, mecanizarea proceselor de producţie, automatizarea controlului, etc;

- tehnologici – proprietăţile materiei prime, caracterul proceselor de producţie;

- energetici – echilibrul permanent între material şi energie.-

Fluxul tehnologic reprezintă circulaţia continuă a materiei prime, în succesiunea operaţiilor dintr-un proces de producţie. După caracterul producţiei continue se deosebesc:

fluxuri pe o singură linie – în care dintr-un anumit tip de materie primă se fabrică un singur tip de produs finit omogen;fluxuri pe mai multe linii – cu o linie principală şi mai multe linii auxiliare.

Utilajul reprezintă totalitatea uneltelor, aparatelor, maşinilor, etc., necesare pentru efectuarea unei anumite lucrări din cadrul procesului de producţie.

Linia tehnologică reprezintă un ansamblu de maşini de lucru, instalaţii şi mijloace de transport, dispuse în ordinea succesiunii operaţiilor de fabricare.


Maşina de tocat carne-principiul de funcţionare şi calculul tehnologic

Maşinile de tocat carne sunt instalaţii destinate producţiei industriale a produselor din carne şi a altor produse alimentare. Permit tocarea produsului la fineţea impusă de structură, ce se obţine datorită componentelor binevenite ale setului de tăiere. Mărunţirea, alături de tăiere sunt operaţii cu răspândirea ce mai mare în industria cărnii şi se realizează cu următoarele scopuri imediate :- măresc suprafaţa produsului cu efecte pozitive pentru operaţiile de prelucrare ulterioară ;- sunt operaţii de bază pentru obţinerea unor ingrediente esenţiale ;- ajută la malaxarea mai bună a componentelor unor produse finite precum mezelurile şi conservele ; - favorizează sărarea cărnii destinate preparatelor si semiconservelor ;- ajută la extragerea unui anumit component ;- contribuie la obţinerea unor forme geometrice ale unor componente care favorizează estetica produselor finite .Procesul de mărunţire se caracterizează printr-un indice numit “grad de mărunţire” şi care se defineşte ca raportul dintre mărimea medie a particulelor iniţiale şi a celor finale, obţinute în urma mărunţirii.Dacă se notează cu n gradul de mărunţire şi cu d0,d1, mărimile medii ale particulelor iniţiale, respectiv finale,se poate scrie: În funcţie de valoarea acestei mărimi, mărunţirea poate fi considerată grosieră, dacă n ≤ 8/1, medie pentru 8/1<n<100/1 şi fină pentru n ≥ 100/1 .La mărunţire trebuie să se ia în considerare, duritatea materialelor, precum şi rezistenţa lor la compresiune. Astfel, rezistenţa la compresiune a materialelor moi (ţesuturi animale) este de max. 4.106 Pa, iar a celor tari (oase, cartilaje),de 4.106... 20.106 Pa .Metodele fizice prin care se poate obţine mărunţirea sunt diverse, cele mai răspandite fiind prin presare, lovire, frecare, rupere, tăiere.

- Clasificarea maşinilor de tăiat – mărunţitAceste maşini se pot grupa în două mari categorii: maşini de tăiat şi respectiv maşini de mărunţit. La rândul lor, maşinile de tăiat pot fi clasificate după următoarele criterii:a. În funcţie de tipul cuţitului utilizat: maşini cu cuţite în formă de disc, cu cuţite plane de diferite forme, cu cuţite stelate, cu cuţite combinate;b. În funcţie de construcţie şi mod de montare a cuţitelor : maşini cu cuţite montate


pe discuri, maşini centrifugale cu cuţite plane, maşini cu cuţite montate pe arbori rotativi;c. În funcţie de mărimea bucăţilor tăiate: maşini pentru tăiat în bucăţi mari (grosier), pentru tăiat în bucăţi medii şi în bucăţi mici .În funcţie de natura materiei prime, maşinile de mărunţit grosier pot fi destinate tocării cărnii sau a organelor, mărunţirii oaselor, separării cărnii sau a ligamentelor, mărunţirii cărnii congelate, feliorării, tăierii în forme regulate etc.- Maşini pentru tăiere grosieră a cărnii şi a subproduselor-Maşini de tocatTăierea grosieră a cărnii şi a organelor în stare proaspătă, refrigerată, blanşată precum şi a materiilor prime grase destinate fabricării preparatelor din carne sau pentru topire se realizează cu ajutorul masinilor de tocat, numite şi volfuri .Tăierea unor componente ale preparatelor în forme regulate se utilizează la produse cu structură eterogenă. Acestea necesită tăierea cărnii, organelor şi în special a slăninii în cuburi sau paralelipipede de diferite dimensiuni. Produsele astfel obţinute prezintă calităţi superioare.

Funcţionarea maşinii de tocat (maşina Wolf):

Se introduce în interiorul cuvei, de deasupra maşinii ,carne, ce urmează a fi tocată. Această operaţiune se realizează cu ajutorul elevatorului din dotarea maşinii de tocat, care ridică vasele speciale cu roti şi le goleste automat in interiorul cuvei. In interiorul cuvei se afla melcul transportor aşezat dintr-un capat in celalat fiind poziţionat pe lagăre cu rulmenti. Acesta preia materialul introdus şi o duce la alt melc , melcul de lucru , în capătul căreia se afla setul de cuţite şi contracuţite ,materialul fiind apoi presat săiasă printr-un ciur cu găuri de diferite dimensiuni. Acest melc transportor se afla deasupra celui de lucru la 90 de grade şi se învârte cu o turaţie foarte scăzută.

Poziţionarea melcului de transport şi de lucru


Melcul de lucru preia câte o porţie de carne şi o duce la setul de cuţite şi contracuţite. Pentru a evita forţarea sau ruperea cuţitelor se folosesc mai multe seturi in acelaşi moment iar contracuţitele au găuri diferite incepând cu cele mai mari la capătul interior si terminând cu cele mai mici la exterior. Aceste seturi se pot schimba funcţie de mărimea dorită a cărnii tocate. Dupa terminarea procesului de tocare melcul de lucru înpreună cu celelalte piese se scot , se spală şi se stocheaza pe suportul special al acestora . Tot aparatul este executat din oţel inoxidabil pentru întretinerea mai uşoară al acesteia .

La acest aparat este foarte important modul de ordonare al cuţitelor şi contracuţitelor cu găuri ,ele fiind de la cele cu găuri mari la cele cu găuri mici, pentru a nu suprasolicita motorul ,cuţitele cau chiar rupe melcul de lucru.

Model de ordonare a cuţitelor şi contracuţitelor


Brevet nr.1Mașina de tocat carne К 6- ФМ 2- Г

Destinația și domeniul de utilizare

Mașina de tocat carne К6-ФМ2-Г este destinată pentru tăierea, mărunțirea grosieră a cărnii, cu diametrul găurilor 16, 24, 30, 40, 60. Este destinată pentru secția de conserve a combinatelor de carne.

Caracteristica tehnică

Capacitatea de lucru----------------------------------------------------------------4000 kg/h

Viteza de lucru a melcului în funcție de construcția mașinii----0,33…0,5(20…30) s-1

Limitele de control a vitezei de rotație a cuțitelor-----------------1,05…2,42 (63…145) s-1 sau rot/min

1. Motorul electric tipul-AO2-51-6/4: Puterea motorului – 4,7/3 kW

Turația motorului electric – 15,8/24,2 (960-1450) s-1

Reductorul – tip ТДН-25

-raportul de transmisie-25 rot/min

2. Motorul electric tipul-AO2-41-6/4: Puterea motorului – 1,8 kW

Turația motorului electric – 15,8/24,2(950/1450) s-1

Reductorul melcat – tip П4Y-80-10-4-1-1

-raportul de transmisie – 10m rot/min

3. Motorul electric tipul-AO Л2-21-6: Puterea motorului -0,8 kW

Turația motorului-15,5(930) s-1

Capacitatea puterii de funcționare--------------------------------------------------8,1 kW

Capacitatea pîlniei de alimentare -------------------------------------------------- 0,20 m3

Dimensiunile de gabarit :(L*l*h)------------------------------------------1522*965*1465


Masa netă=1200 kg.

Descrierea construcției

Mașina de tocat carne este compusa dintr-o carcasă sudată 1 din profile laminate pe care sînt atașate toate nodurile și detaliile. Carcasa este cuprinsă de șituri de oțel. În partea de sus se afla mecnismul de aprovizionare. Mecanismul de aprovizionare este alcătuit din pîlnia de alimentare 7. În partea de jos se afla melcul 8, destinat pentru transmiterea cărnii la zona de lucru. Unitatea de lucru a melcului este compusă dintr-un motor electric cu 2 trepte de viteză 11, reductor 12, și un lanț de transfer.Organele de lucru a mașnii sunt cuțitele 5, și cuțitele de tăiere 6. Cuțitele sînt puse în funcțiune de motorul electric printr-o curea 3 și manivelă. Mecanismul de tăiere cuprinde motorul electric cu 2 trepte de viteză 14, curea 15, reductor cilindric 17. În față se află panoul de control 1o, unde sînt instalate 2 butoane de schimbare a vitezei 9. Sub panoul de control se află un mîner 18, pentru reglarea vitezei cuțitelor. În partea din spate a mașinii, pe perete se află un miner 16, pentru reglarea vitezei cuțitului de tăiere, și schimbarea mărimii bucăților de carne tăiate.

Schems cinematicaDe la motorul electric 1, prin reductor lanțul de transfer 3 și 4, este pus în funcțiune melcul 5. De la motorul electric 9, prin curea la manivelă 12, tijă 13 și brațul 14, conduc spre un piston oscilator care pune în funcțiune cuțitele 15. De la motorul electric 6, printr-o curea cu scripeți 7 și 8 la reductorul melcat 18 și mecanismul de funcționare liberă 17, pune în mișcarecuțitele de tăiere 18. Fară trepte de viteză de control a cuțiteleor de tăiere produsă de schimbarea diametrului calculat al comportamentului variator a scripeteluiCaracteristica stelelor

Poziția 3 4Z 21 40T 25,4 25,4

Echipamente electriceEchipamentul electric constă din cabine electrice unde sînt postate un întrerupător automat BA tip A П 50-3MT, transformator tip TGC2-0,1 , aparatul de siguranță Пp1- Пp2 tip ПK-45, bec AC tip KM48-50, panoul de control unde sînt instalate întrerupătoarele B1 și B2 tip ПK П-10-28-27-21 și electromotoarele M1 tip AO2-51-6/4, M2 tip AO2-41-6/4 și M3 tip AO Л2-21-6, comutatoru final BK tip BПK2110.


Calcule efectuate

I. Elemente iniţiale pentru proiect:

Productivitate maxima Q = 3000 Kg/h (carne cruda);

Diametrul sitei:160 mm; Purere instalata P=10+0,2xN 1; [kw],

Unde: N1 reprezinta numarul de litere al numelui (xxxxxxxxx) N1 =9; P = 10+0.2x9; P = 11.8 [kw]

Turatia elecromotorului de alimentare:n= 4000 rot/min; Turatia snecului de alimentare n1=300+10xN2 [rot/min],

unde N 2 reprezita numarul de litere al prenumelui (xxxxxxxx) N2 =6; n1 =300+10x6 ; n1 = 360 [rot/min]

Turatia snecului de presare:n2=750+10(N1+N2) [rot/min] n2 = 750+10(9+6); n2 = 900 [rot/min];

● Dimensiuni de gabarit (Lxlxh): 1522x965x1465 [mm];

● Masa neta:m =1200 kg.

II. Determinarea rapoartelor de transmitere provizorii: Determinarea raportului de transmitere total iI

'-III între motorul electric de

acţionare şi şnecul de presare:

i’ I-III = 2n

n

=

4000

900 = 4,4 Determinarea rapoartelor de transmitere intermediare i’ I-II şi i’ II-III:

Din motive de gabarit se adopta i’I-II = i’II-III, iar i’I-III = i’I-II x i’II-III ;

i’I-II = i’II-III = IIIIi ' = 1.61 =2,1

III. Determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate z1, z2, z3 si z4; z1 = z3 = z min = 21dini;

1

2

z

z

= 3

4

z

z

= i’ I-II = i II-III; => z2=z4= z1x i’I-II = z3x i’ II-III = 21x2,1=44Adopt: z2 = z4 =44dinţi (Se alege număr prim sau impar).

IV. Determinarea rapoartelor de transmitere reale:


a) Determinarea raportului de transmitere total iI-III între motorul electric de acţionare şi şnecul de presare:

iI-III= 1

2

z

z

x 3

4

z

z

=

44

21 x

44

21 =4.41

b) Determinarea raportelor de transmitere intermediare:

i I-II= 1

2

z

z

=

44

21 =4,41; i II-III= 3

4

z

z

=

44

21 =4,41; V. Calculul turaţiei reale a şnecului de presare:

n2 real= IIIIi

n

=

4000

4,41 =907,03 rot/min

VI. Stabilirea raportului de transmitere provizoriu la şnecul de alimentare:

i’I-V= 1n

n

=

4000

360 =3,8

IX. Calculul modulului şi al elementelor geometrice ale roţilor dinţate Pentru calculul modulului roţilor dinţate se foloseşte relaţia:

m = 10 3

66000

IIaif

KW

nc

Pk

în care:k =1,2 – coeficient de sarcină (ţine seama de dinamicitatea şi concentrareasarcinii; în mod curent variază între 1 ... 1,6);P= 11,2 kw – puterea motorului electric de acţionare;c f = 0,15 – coeficient de formă a dintelui (pentru zmin =14 dinţi şi coeficientulprecizie 8, folosită uzual la angrenaje în construcţia de maşini);

= m

b

=10 – coeficient de lungime a dintelui;z = z3 = 14 – numărul de dinţi al roţii dinţate conducătoare cea mai solicitată;

ai =1150 daN/cm2 – rezistenta admisibila la incovoierea dintelui.

nII = IIIi

n

=

4000

2,1 = 1904,8 rot/min. Turatia rotii dintate conducatoare cae mai solicitata (in cazul de fata -turatia arborelui II);Rezulta:


m = 10

66000 1.2 11.8

0.15 10 21 1150 1904,8

=2.4 mm

Rezultă:Modulul standardizat în STAS 821-61 cu mărimea imediat superioară este m = 2 mm

Elementele geometrice ale roţilor dinţate sunt:- diametrele de divizare:

Dd1 = Dd3 = m x z1 = m x z3 = 2 x 21 = 42 mmDd2 = Dd4 = m x z2 = m x z4 = 2x 44 = 68 mm

- diametrele exterioare:

De1 = De3 = Dd1+2m = Dd3+2m = 42 + 2 x 2 = 46 mmDe2 = De4 = Dd2+2m = Dd4+2m = 68 + 2 x 2= 72 mm

- înălţimea dinţilor:

h = 2 x m = 2 x 2 = 4mm

- diametrele interioare:

Di1 = Di3 = Dd1 – 2xh = Dd3 – 2xh = 42-2x4 = 55 mm; Di2 = Di4 = Dd2 – 2xh = Dd4 – 2xh = 68-2x4 = 64mm;

- lungimea dintelui b =ψ x m = 10 x 2 = 20 mm

- distanţa dintre axe:

- AI-II = AII-III = m 221 zz

= m 243 zz

= 2

21 44

2

=65 mm

X. Calculul la torsiune (răsucire) al arborilor roţilor dinţate


Arborii roţilor dinţate sunt arborii I, II şi III. În cazul de faţă, pentru simplificarea calculelor, pentru diametrele acestor arbori se adoptă constructiv valorile: d1 = 25 mm; d2 = 30 mm; d3 = 35 mm şi se verifică tensiunea efectivă cu relaţia:

at

p

tef W

M [N/mm2]

Unde:

Mt = n

PP ww

30

[Nm] este momentul de torsiune la care e supus arborele;

Wp = 16

3d [mm3] modulul de rezistenta polar.

at = tensiunea admisibila la torsiune; (se admite at = 60 N/mm2

Rezulta:

MtI = I

ww

n

PP

30

=

30 11800

4000 = 28,2Nm = 28,2x103 Nmm;

MtII = II

ww

n

PP

30

=

30 11800

1904,8 = 59,2Nm =59,2x103 Nmm;

MtIII = III

ww

n

PP

30

=

30 11800

907,03

= 124,3 Nm = 124,3x103 Nmm;

Si respectiv:

3

3 3

16 28,2 10

25

16

tI tIefI

pI I

M M

W d

=9,2 N/mm2 < at =60 N/mm2;

deci arborele I este bine dimensionat;3

3 3

16 59,2 10

30

16

tII tIIefII

pI II

M M

W d

= 35,1N/mm2 < at =60 N/mm2;


deci arborele II este bine dimensionat;

3

3 3

16 124,3 10

35

16

tIII tIIIefIII

pI III

M M

W d

=46,4N/mm2 < at =60 N/mm2;

deci arborele III este bine dimensionat.

XI. Calculul productivităţii melcului de presare

Debitul de material transportat de melcul de presare se determină cu relaţia:

usm knpdDQ 60)(4

22

unde:

D, d sunt diametrele exterior, respectiv interior, ale spirei [m]; p – pasul spirei [m];

ns – turaţia reală a melcului de presare [rot/min]; ku – coeficient de umplere;

ρ – masa volumică a materialului [kg/m3]. Adoptând:

D = 140 mm = 0,14 m (inferior diametrului sitei);

d = d3 = 35 mm = 0,035 m (egal cu diametrul arborelui III, care antrenează melcul de presare);

p = 40 mm = 0,04 m. Se consideră o valoare medie a pasului spirei (în realitate, pentru a asigura o bună presare a materialului în vederea trecerii acestuia prin orificiile sitei, pasul spirei melcului este variabil: descreşte cu apropierea de sită);ns = nV = n2 real = 941 rot/min;ku = 0,9;

ρ = 1200 kg/m3,

productivitatea melcului de alimentare va fi:

2 2 33.14(0.14 0.035 )0.04 60 907,03 0.9 1200 34 10 /

4mQ Kg h .


Brevet nr.2Volf -К6-ФВ3П-200

Destinaţia şi domeniul de utilizare

Volf -К6-ФВ3П-200 –este prevazut pentru mărunţirea bucăţilor de carne, pentru pregatirea şrotului pentru salamuri, pîini din carne, cotlete, pilimeni şi altele. Se instalează la combinatele de carne în secţiile de salamuri şi mezeluri şi în industria conservelor.

Caracteristica tehnica

Productivitatea la mărunţirea cărnii de bovină calitatea ll cu bucăţi de carne de 0.5...5 kg printr-o sită cu diametru de 3 mm, ------------------------------------4500kg/h

Sita diametrului de tăiere--------------------------------------------------------------200mm

Pîlnia de alimentare--------------------------------------------------------------------240kg

Înaltimea de –încărcare a cărnii măruntite-----------------------------------------1400mm

-descărcare------------------------------------------------------------805mm

Motorul electric care pune în funcţiune melcul de lucru tip-AO2-62-4 -putere motorului ---------------------------------------------17 kW

-turatia motorului----------------------------------------------24(1450) s -1

Motorul electric de alimentare a melcului tip-AOL2-22-4 -puterea motorului-----------------------------------------------1.5 kW -turaţia motorului---------------------------------------------23,3(1400) s-1 Mărimile de gabarit -lungimea ---------------------------------------------------1500mm -lăţimea------------------------------------------------------1200mm -înalţimea----------------------------------------------------1400mm

Masa ----------------------------------------------------------------------------------1200 kg


Descrierea construcţiei

Volf -К6-ФВ3П-200 este compus din 4 unităţi de bază: pîlnia de alimentare, mecanismul de tăiere, conducere şi acţionare.Alimentatorul include o boot cupă 1, 2 melci de aprovizionare, melcul de lucru 3, cilindru de lucru 4 cu volant de piuliţă 5. Mecanismul de tăiere constă din patru cuţite încrucişate 6, site 7 şi cilindre de presare 4 cu marginile spiralate.Unitatea include motorul electric 9 şi 10, reductoare speciale 11 şi 12 şi o curea de transmisie. Cadrul 13 prezintă o carcasă din profil şi foi de metal.Aprovizionarea cu materie primă la melcul de lucru 3, efectuate de cupă1 de alimentare 2 în centrul căreia se află melcul de lucru 3 pe doi piloni, care transmite materia primă spre mecanismul de tăiere constituit din cuţite 6 şi site 7, ajustarea cuţitelor şi a sitelor se face cu ajutorul unei piuliţe 5. Melcii de alimentare asigură alimentarea uniformă cu materie primă către mecanismul de tăiere şi nu depind de cantitatea de materie primă din pîlnia de alimentare.

Schema cinematică

Schema cinematică a volfului este prezentă în figură. Melcul este pus în funcţiune de motorul electric 2, cu ajutorul unei cureli de transmisie 3 ( i=2) şi părţile 4 şi 5 a reductorului.Alimentarea melcilor de lucru se efectuează de la motorul electric 7 prin cuplare 8, melc 9, roata melcată 10 şi altele 11 şi 12.

Caracteristica roţilor dinţate

Nr. 4 5 9 10 11 12M 4 4 2,5 2,5 3 3Z 22 63 1 80 50 50

Mecanismul constă din motoarele electrice tip-AO2-62-4 şi tip-AOL2-22-4, mecanisme de pornire magnetice МП2-ПА-43 2 şi П6-121, staţie de control Kн-ПКЕ622-2.


Maşina de închis cutii de conserve- principiul de funcţionare şi calculul tehnologic

Maşinile pentru închis cutii realizează etanşarea ambalajelor metalice prin aplicarea capacului la corpul cutiei. Dupa funcţiile acestea pot fi semiautomate sau automate. Închiderea cutiilor este realizată de urmatoarele piese ale maşinii de închis, role de închidere, cap de închidere şi taler.Rolele de închidere sunt confecţionate din oţel special pe care se gaseşte săpat un şant de o anumită formă, numit profil. După forma profilului rola poate fi: de formare sau de presare.Capul de închidere este o piesa de oţel specială, având forma capacului cutiei ce urmează a fi închisă.El intră în capacul cutiei şi îl fixează în timpul în care rolele formează falţul.Componenta principala a capului de închidere o reprezintă partea sa inferioara, ale carui dimensiuni şi forma trebuie sa corespundă cu cele ale capacului pe care îl închide.Talerul este presa pe care se aşează cutia în timpul închiderii.Cele trei elemente menţionate trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: axul capului de închidere şi axul talerului trebuie să fie pe aceiaşi treaptă, orice abatere de la aceasta condiţie atrăgând dupa sine riscul unei închideri false.

Maşina de închis MIC2


Închiderea cutiilor este una In operatiile de baza care conditioneaza in mare masura reusita sterilizarii si numai o Închidere absolut etansa si o prelucrare termica corespunzatoare pot realiza si pastrarea îndelungata a produsului conservatMajoritatea alterarilor microbiologice ale conservelor se datoreaza neetansietatii recipientelor si ca urmare operatiei de închidere, controlul ei trebuie realizat cu multa atentie si constiinciozitate. Operatia de închidere trebuie executata imediat dupâ umplere deoarece lungirea acestui interval duce la o infectare microbiana a produsului.închiderea cutiilor de conserve se realizeaza cu masini de închis automate si semiautomate care pot fi masini obisnuite si masini de închis sub vid. In functie de principiul de functionare al acestor masini ele pot fi cu role fixe, la care cutia se roteste si cu cap fix la care cutia sta nemiscata si rolele se rotesc în jurul ei, realizând faltuirea.Se prefera masinile cu cap fix, deoarece la celelalte cutia se roteste cu viteza mare si continutul este aruncat afara, modificandu-i greutatea. Formarea faltului dublu de închidere care uneste capacul cu corpul cutiei se face cu ajutorul rolelor în doua etape, indiferent daca rolele sunt fixe sau mobile.In prima faza rolele rotunjesc numai marginea capacului si bordura cutiei, iar în a doua faza rolele închid definitiv toate cele cinci straturi de tabla formate, dupa care faltul de închidere este terminat.La tipurile moderne de masini de închis, eliminarea aerului din cutie se realizeaza cu ajutorul pompelor de vid în felul urmator: cutiile umplute cu produs, dupa închiderea prealabila, intra în camera de vid a masinii, unde, prin capacele închise neetans cu ajutorul pompelor de vid, se evacueaza aerul care se afla în suprafata în cutieImediat dupa evacuarea aerului, cutiile din camera de vid intra automat sub rolele de închis pentru închiderea definitiva.Operatia de închidere trebuie în permanenta controlata pentru a se verifica functionarea masinii si felul cum se asigura etansietatea închiderii. Controlul calitatii închiderii se execute în fabrica de conserve prin doua metode:- prin controlul total al productiei (se ferifîca toate cutiile dintr-un lot sau zi de fabricatie, prin observare vizuala directa a faltului sau indirect prin controlul etansietatii cutiei).- prin executarea controlului prin sondaj ( se executa numai pe monstre tragându-se concluzii asupra întregului lot).Sistemul are dezavantajul ca necesita personal.Controlul etansietatii se poate face atât la cutiile goale cât si la cele pline, prin urmatoarele metode:- controlul cu ochiul liber (examinânduse modul de executie a faltului);- controlul sectiunii pe falt.


Calculul tehnologic

Productivitatea maşinii se va calcula după formula:

P = n x m ,

unde n- numărul de rotaţii a caruselului, n= 1500 rot/h=0,42 rot/min. m- numărul dispozitivelor de inchidere,m= 4

P =1500 x 4=6000 cutii pe oră.

Ţinînd cont de turaţia electromotorului 1440 rot/min,, de diametrul roţii de curea de pe axul electromotorului 180 mm, şi de diametrul roţii de curea pe axul orizontal 152 mm,se poate calcula numarul de rotaţii a axului orizontal:

n0 =1440 x 152/180 =1216 rot/min.

Numărul de rotaţii al axului vertical a caruselului împreună cu roata centrală va fi:

nv = n0 x Z1 / Z2 = 216 x 19/17 = 300 rot/min.

Numărul de rotaţii al axului gol al caruselului împreună cu corpul şi mecanismul de închidere va fi:

ng = nv x Z3 x Z5 / Z4 xZ6 = 300x 100x21/100x126 = 50 rot/min.

Roţile dinţate 23 şi 25 se rotesc în jurul axului caruselului,în acelaşi timp rotindu-se şi în jurul propriului lor ax, formînd împreună cu roţile dinţate 22 şi 24 o transmisie planetară diferenţiată. Numărul de rotaţii, np va fi:

np =Z22 /Z23 x(nv - ng) = 800 rot/min.


Numărul de roţi dinţate şi numărul de dinţi ai acestora

Roata dințată nr.

Nr.de dinți

Roata dințată nr.

Nr.de dinți

Roata dințată nr.

Nr.de dinți

1 19 9 56 17 722 17 10 21 18 603 100 11 35 19 424 100 12 17 20 605 21 13 102 21 216 126 14 66 22 967 105 15 58 23 308 40 16 36 24 99

Numărul de rotaţii:

n’p = np/ng= 16 rot/la o rotire a caruselului.

În mod similar se află numărul de rotaţii al camelor:

nc = Z24 / Z23x(n0- ng) =99/30(300-50) = 825 rot/min

Numărul de rotaţii al camelor la o rotire a caruselului va fi:

n’c = nc/ ng = 825/50 = 16,5 rot/min.


Protecţia muncii

Articolul 7. Garanţiile dreptului la protecţia muncii în procesul de muncă Condiţiile contractului de muncă trebuie să corespundă prevederilor actelor legislative şi ale altor acte normative de protecţie a muncii. Administraţia e obligată să aplice mijloace moderne de protecţie a muncii şi să asigure condiţii sanitaro-igienice de muncă ce ar preveni accidente de muncă şi îmbolnăvire profesională. Dacă administraţia încalcă legislaţia de protecţie a muncii şi faptul acesta este confirmat de organele de supraveghere şi de control, contractul de muncă poate fi desfăcut la solicitarea angajatului, plătindu-i-se indemnizaţia de concediere. În cazul în care angajatul are simptomele unei boli profesionale administraţia trebuie să-l treacă la altă muncă în baza raportului medical în modul stabilit. Articolul 8. Examenul medical obligatoriu şi limitarea plasării în muncă din cauza stării de sănătateÎntreprinderea e obligată să organizeze examenul medical al angajatului înainte de încheierea contractului de muncă şi examene medicale periodice pe parcursul acţiunii contractului de muncă în corespundere cu modul stabilit de organele ocrotirii sănătăţii. În timpul examenului medical obligatoriu angajatului i se păstrează locul de lucru (funcţia) şi salariul mediu. Angajatul nu are dreptul să se eschiveze de la examenul medical. În cazul în care angajatul se eschivează de examenul medical sau dacă nu urmează recomandările comisiilor medicale, ce rezultă din examenul medical, administraţia are dreptul să-l tragă la răspundere disciplinară sau să nu-l admită la muncă. Să interzice încadrarea sau admiterea angajatului, inclusiv cu consimţămîntul lui, la munca ce este contraindicată în raportul organelor medicale din cauza stării lui de sănătate. Articolul 9. Asigurarea socială şi asigurarea individuală a angajaţilor împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionalePatronii de întreprinderi sînt obligaţi să organizeze pentru angajaţi asigurări sociale împotriva accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale în modul şi în condiţiile determinate de legislaţie. Categoriile de persoane care lucrează în condiţii de mare risc, al căror patron este obligat să organizeze asigurarea individuală împotriva accidentelor de muncă, mărimea sumelor de asigurare se stabilesc în contractul colectiv sau în acordul încheiat între administraţia întreprinderii, proprietar sau între organul de conducere, împuternicit de el, şi comitetul sindicatului.


Articolul 10. Interzicerea de a admite la lucru persoanele care nu au pregătire profesională necesarăSe interzice admiterea la lucru a persoanelor care nu au pregătirea profesională necesară şi care nu au trecut instruirea, instructarea şi verificarea cunoştinţelor în domeniul protecţiei muncii în modul stabilit. Articolul 11. Dreptul angajatului la informare, înlesniri şi compensaţii corespunzătoare condiţiilor de muncăAdministraţia e obligată să informeze angajatul despre starea condiţiilor de muncă, despre înlesnirile şi compensaţiile prevăzute în legătură cu acesta în momentul angajării lui la lucru şi periodic, conform rezultatelor controlurilor sau după schimbarea procesului de producţie, precum şi la solicitarea angajatului. Pentru categoriile de angajaţi care au dreptul la înlesniri şi compensaţii în legătură cu condiţiile de muncă nocive şi grele caracterul şi mărimea unor astfel de înlesniri şi compensaţii se determină în actele legislative respective. Prin contractul colectiv (individual) de muncă întreprinderea are dreptul să stabilească din contul profitului său înlesniri şi compensaţii suplimentare pentru angajaţii care lucrează în condiţii de muncă nocive şi grele. Angajatul care şi-a vătămat organismul ori şi-a zdruncinat sănătatea din vina (parţială sau completă) întreprinderii, precum şi membrii familiei angajatului care şi-a pierdut viaţa în urma unui accident de muncă sau unei îmbolnăviri profesionale au dreptul la repararea pagubei în conformitate cu prezenta Lege şi cu alte acte normative. Articolul 12. Interzicerea activităţii organelor economice, întreprinderilor, persoanelor oficiale şi angajaţilor ce nu corespunde normelor de protecţie a munciiActivitatea întreprinderilor şi a subdiviziunilor lor, exploatarea mijloacelor de producţie, activitatea organelor economice, a persoanelor oficiale şi a angajaţilor ce nu corespund cerinţelor de securitate a muncii şi periclitează viaţa sau sănătatea angajaţilor urmează a fi suspendată în modul stabilit (pînă la lichidarea încălcărilor) de către organele plenipotenţiare (persoane oficiale). Articolul 13. Garanţiile pentru angajaţi în cazul staţionării forţate sau refuzului de a lucra în legătură cu neasigurarea condiţiilor inofensive de muncăÎn timpul întreruperii lucrului la întreprinderi, în subdiviziunile lor, la locurile de muncă din cauza încălcării legislaţiei de protecţie a muncii care nu a fost comisă din vina angajaţilor, acestora li se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu. Refuzul angajatului de a executa lucrările din cauza neasigurării condiţiilor inofensive de muncă, fapt ce periclitează viaţa sau sănătatea, este întemeiat şi nu atrage după sine nici un fel de răspundere din partea lui.


Articolul 20. Obligaţia angajaţilor de la întreprinderi de a respecta normele, regulile, instrucţiunile şi alte acte normative privind protecţia muncii

Angajaţii sînt obligaţi:

-să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii, de igienă a muncii şi de apărare antiincendiară, prevăzute în actele normative respective de protecţie a muncii; -să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună la pericol persoana proprie şi ceilalţi lucrători;

-să muncească în echipament de protecţie şi să utilizeze mijloacele de protecţie individuală şi colectivă, prevăzute de procesul tehnologic, de regulile şi instrucţiile de protecţie a muncii;

-să înştiinţeze la timp reprezentanţii administraţiei despre toate cazurile de încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează sănătatea sau viaţa angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele ce s-au produs. Articolul 21. Respectarea normelor de protecţie a muncii la proiectarea, construcţia (confecţionarea) şi exploatarea mijloacelor de producţieClădirile, construcţiile, procesele tehnologice şi utilajele de producţie trebuie să corespundă cerinţelor ce asigură condiţii de muncă sănătoase şi inofensive. Nici o întreprindere nouă sau reconstruită, nici un obiect, nici un mijloc de producţie nu poate fi admis şi pus în funcţie, dacă nu are certificat de securitate, eliberat în modul stabilit.


Avantaje tehnologice şi economice a maşinii de mărunţit

Avantaje tehnologice Materiile prime de umplere aspre sunt mai usor de evacuat decat carnea de

carnat. Acest lucru are un efect pozitiv asupra stabilitatii culorii, reduce golurile de aer in sectiune si ajuta la conservarea produsului.

Vitezele de alimentare si de taiere controlate independent ajuta la modificarea usoara a dimensiunilor de taiere

Pentru a asigura o taietura delicata, sistemul de taiere incalzeste usor produsul.

Ventilare eficienta prin masina de umplere ce asigura un continut minim de aer rezidual in produsul finit.

Lipsa de umflaturi a produsului, sectiune curata Numeroasele optiuni de echipare pentru seturile de taiere asigura posiblitatea

producerii mai multor tipuri de produs.

Avantaje economice Optimizarea procesului de productie: utilizarea tehnologiei utilajului de taiere

scurteaza timpii de productie in faza de pre-taiere si scade consumul de energie.

Integrarea dispozitivului de taiere in liniile complexe de productie asigura o automatizare a productiei.

O gama larga de aplicatii pot fi dezvoltate prin conectarea dispozitivului de taiere la sistemele AL cu rasucire si agatare, cu sau fara clipsare.

Prin adaugarea echipamentelor auxiliare cum ar fi dispozitivele de formare mici, burgeri, chiftele sau produse similare, fabricarea produselor moderne este optimizata.


Maşini de tocat carne JR120


RM 114 P

RM 114RM 114 PRM 130RM 160 RM 160 P RM 3000Vol. gurii de alimentare / (dm3)65 100 100 200 270 270Capacitate / (kg/h) 1 000 1 000 1 500 1 500 - 2 5001 500 - 2 5001 800 - 3 000Diam. ans. de tocare / (mm) 114 114 130 160 160 160 / 200Putere totală / (kW) 5,5 5,5 11 21 22 32Lungime c / (mm) 1 219 1 219 1 332 1 395 2 890 1 828Lăţime a / (mm) 678 678 710 800 906 1 068Înălţime b / (mm) 1 080 1 080 1 080 1 440 1 700 1 700Masa / (kg) 280 360 440 1 350 1 750 1 750


RM 160 PM

RM 114 PMRM 160 PM RM 3000 PMVol. gurii de alimentare / (dm3)100 270 270Capacitate / (kg/h) 1 000 1 500 - 2 5003 000Diam. ans. de tocare / (mm) 114 160 160/200Putere totală / (kW) 5,5 22 34Lungime c / (mm) 1 219 2 890 2 700Lăţime a / (mm) 678 906 1 180Înălţime b / (mm) 1 080 1 700 2 150Masa / (kg) 360 1 750 1 650


Vol. gurii de alimentare / (dm3)200 270 270Capacitate / (kg/h) 1 500 - 2 5001 500 - 2 5001 800 - 3 000Diam. ans. de tocare / (mm) 160 160 160 / 200Putere max. / (kW) 24 24,5 32Lungime a / (mm) 1 634 2 890 1 828Lăţime c / (mm) 952 1 193 1 068Înălţime b / (mm) 1 440 1 700 1 700Masa / (kg) 1 350 1 750 1 750


Model: PK 130

Utilizare:Masina de tocat este folosita pentru mărunţirea (tocarea) cărnii proaspete, gătite sau îngheţate, precum şi a brânzeturilor, peştilor ş.a. Diversitatea sitei de trecere face posibilă folosirea utilajului atât în întreprinderile mari cât şi în cele mici ale industriei alimentare

Caracteristici:- diametrul sitei 130mm

- două viteze ale şnecului: 160 / 320 rot./min.- productivitate: 2000 - 4000 kg/oră- capacitatea cuvei 45 – 200 l- setul de site cu diametrele: 3,5,8,10,14,20- set: 2 cuţite pretocare (vorschneider) şi 2 cuţite- construcţie realizată din inox- exploatare simplă a utilajului- utilaj realizat în conformitate cu cerinţele CE


Date tehniceNumărul de viteze - 2Puterea instalată - 5 / 7.5 kWAlimentare - 3 x 400V/ 50HzDimensiuni (lung. x lăţ. x înălţ. min) - 1150 x 850 x 1200 mmGreutatea utilajului - 550 kg

Zакаточная машина К7-ФКЦ/2-1

Техническая характеристика К7-ФКЦ/2-1

Производительность, банок/мин 4, 8, 12, 16

http://www.melagro.com.ua/blowup/id-570.html%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


Габаритные размеры, мм

- длина 490

- ширина 440

- высота 1985

Машина укупорочная (закатка крышек) ИПКС-127УЗ

Назначение: предназначена для закатывания жестяных банок цилиндрической формы с внутренним диаметром от 50,0 до 100 мм и высотой от 20 до 125 мм

Цена товара с учетом НДС: 97850 руб.

Технические характеристики:

Производительность, банок/ч 600

Внутренний диаметр закрываемых банок, мм 50-100

Высота банок, мм 20-125

Толщина жести закрываемых банок, мм 0,22-0,25

Установленная мощность, кВт 0,55

Габаритные размеры, мм650x550x1

350

Масса, кг 70


Особенности:

на несущем каркасе установлен подъемный

столик с педальным приводом, вращающийся упор для прижима крышки к банке во время укупорки, подвеска с ручным приводом прижимного и подгибающего ролика

для обеспечения возможности работы с

банками различных типоразмеров в комплект поставки входят семь сменных стаканов, которые устанавливаются на подъемный столик, и семь сменных упоров

в комплект поставки входят сменные стаканы и

упоры для закатывания стеклянных банок цилиндрической формы объемом до 3000 мл металлическими крышками

выполнена в напольном варианте из

конструкционной стали с двухслойным полимерным


покрытием цвета хром-металлик

Concluzii

Utilajele din industria alimentară sînt maşini fără de care procesul tehnologic de

fabricare a unui produs nu ar avea loc. Fiecare utilaj îşi îndeplineşte funcţia sa şi cu

cît e mai performant cu atit calitatea şi cantitatea produsului fabricat creşte.

În proiectul dat am facut cunoştinţă cu doua utilaje foarte importante în procesul de

fabricare a conservelor din carne, acestea sunt maşina de mărunţit sau de tocat

carne şi maşina de închis cutii de conserve. Am analizat construcţia şi schema

cinematică a acestor două maşini, după care am efectuat calculele cinematice şi

tehnologice.

În final pot să spun că aceste două utilaje sînt de neînlocuit în secţia de conserve, la

moment întreprinderile pentru a avea o productivitate cît mai înaltă, consumuri

reduse de energie electrică tind sa-şi procure aceste utilaje mai peformante.

Toata tehnologia de conservare şi fabricare a produselor alimentare depinde nu

numai de calitatea materiei prime,de procesul tehnologic dar în mare măsură

depinde şi de capacitatea şi performanţa maşinilor utilizate în producere.


Bibliografie

http://www.pss-vidnik.sk/romanian/products

http://www.scribd.com/doc/22870805/Unit-Operations-and-Apparatus-

for-the-Food-Industry-Romanian-Onita-2003

http://www.stelas.ro

www.regielive.ro

1.Banu C.ş.a. (1985) – Îndrumător în tehnologia produselor din

carne,Editura Tehnică Bucureşti

2.Banu C.ş.a. (2003) – Procesarea industrială a cărnii,Editura

Tehnică,Bucureşti

http://www.regielive.ro/

http://www.stelas.ro/

http://www.scribd.com/doc/22870805/Unit-Operations-and-Apparatus-for-the-Food-Industry-Romanian-Onita-2003

http://www.scribd.com/doc/22870805/Unit-Operations-and-Apparatus-for-the-Food-Industry-Romanian-Onita-2003

http://www.pss-vidnik.sk/romanian/products


Pavel O.ş.a. (1992) – Utilajul şi tehnologia prelucrării cărnii

proiect utilaj

Documents

Transcript of proiect utilaj