Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea: MG (linia română)

Anul III-ID

-Proiect Turism Internaţional-

« Elvetia »

Nume, Prenume Student:

Cluj-Napoca

Elveţia

Cuprins

1. Analiza potenţialului turistic internaţional al ţării ............................................................................... 3

1.1. Prezentarea generală a ţării………………………………………………………………………………………….....….31.2. Analiza macromediului de marketing …………………………………………………………………………....…….41.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale …………………………………………...……..61.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali…………………………………....……10

2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) …………………………………………….……..13

2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C …………………………………………..………………132.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C ……………………………………………………………………..……142.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C.......................................... 15

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a ţării ........................................................15

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale..............................................................153.2. Impactul economic al turismului internaţional..................................................................... 16

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................17

1. Analiza potenţialului turistic internaţional al Elveţiei:

2

Elveţia

1.1. Prezentarea generală a Elveţiei

Confederaţia Elveţiană sau Elveţia (latină: Confoederatio Helvetica) este un mic stat

federal în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi

Liechtenstein. Ţara are o lungă tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv pentru care este

sediul multor organizaţii internaţionale.

Fig. 1 - Harta Elveţiei

Confederaţia Elveţiană se împarte în 26 de cantoane:

Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden), Appenzell Intern (Appenzell Innerrhoden), Argovia

(Aargau), Basel-Oraş (Basel-Stadt), Basel-Provincie (Basel-Landschaft), Berna (Bern / Berne),

Fribourg (Freiburg), Geneva (Genève), Glarus, Graubünden (Grigioni / Grischun), Jura, Lucerna

(Luzern), Neuchâtel, St. Gall (St. Gallen), Schaffhausen, Schwyz, Solothurn, Ticino, Turgovia,

Thurgau), Obwald, Nidwald, Uri, Valais (Wallis), Vaud, Zug, Zürich. Cantoanele sunt divizate în

2.889 municipalitati.

Principalele aeroporturi sunt:

- aeroportul din Zurich

3

Elveţia

- aeroportul din Basel Mulhouse Freiburg

- aeroportul din Berna

- aeroportul din Geneva

- aeroportul din St. Gallen-Altenrhein

- aeroportul din Lugano

1.2. Analiza macromediului de marketing

Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa

plină de

succes pe termen lung în domeniul siguranţei monedei naţionale, dublată de secretul operaţiilor

financiare efectuate în băncile elveţiene a făcut din Elveţia un „rai financiar” al investitorilor şi al

investiţilor acestora. În acelaşi timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe afluxul extern

constant de investiţii. Din cauza dimeniunilor reduse ale ţării şi a specializării înguste a forţei sale

de muncă, industria fină şi de precizie, respectiv comerţul şi finanţele sunt esenţiale pentru

menţinerea stabilităţii economice a ţării.

Demografia Elveţiei. Elveţia este situată la intersecţia mai multor culturi europene

importante care au influenţat puternic limba şi cultura ţări. Elveţia are patru limbi oficiale: germană

(63,7 % din populaţia totală cu tot cu rezidenţii străini; 72,5 % din rezidenţi cu cetăţenie elveţiană,

în 2000), în nordul, estul şi centrul ţării; franceză (20,4 %; 21,0 %) în partea vestică; italiană

(6,5 %; 4,3 %) în sud, precum şi retoromană în sud şi sud-est, o limbă romanică retică vorbită la

nivel local de către o minoritate mică (0,5 %; 0,6 %) în cantonul Graubünden.

Retoromana este desemnată de către Constituţia Federală ca fiind limbă naţională alături

de limbile germană, franceză şi italiană (articolul 4 din Constituţie), şi ca limbă oficială (dar nu

deplină) în cazul în care autorităţile comunică cu persoane vorbitoare de limba retoromană

(articolul 70). Totuşi legile federale şi actele oficiale nu trebuie să fie decretate şi în această limbă.

Guvernul federal este obligat să comunice în limbile oficiale, şi în Parlamentul Federal are loc o

traducere simultană doar în limba germană, franceză şi italiană.

Limba germană vorbită în Elveţia este, în principal, constituită dintr-un grup de dialecte

alemanice cunoscute sub numele de germană elveţiană, dar în comunicarea scrisă, de obicei, se

foloseşte limba elveţiană standard german, în timp ce majoritatea emisiunilor de radio şi de

televiziune sunt (azi) în germana elveţiană.

În mod similar există unele dialecte de franco-provensală în comunităţile rurale din partea

francofonă, cunoscute sub numele de "Suisse Romande”, numite Vaudois, Gruérien, Jurassien,

Empro, Fribourgeois, Neuchâtelois, şi în ariile cu vorbitori de italiană, Ticinese (un dialect de

Lombard).

Rezidenţii străini şi lucrătorii temporari străini constituie aproximativ 22 % din populaţie. Cei

mai mulţi dintre aceştia (60 %) sunt din Uniunea Europeană sau din ţările AELS. Italienii sunt cel

mai mare grup de străini, cu 17,3 % din totalul populaţiei străine. Aceştia sunt urmaţi de către

4

Elveţia

germani (13,2 %), imigranţii din Serbia şi Muntenegru (11,5 %) şi Portugalia (11,3 %). Imigranţii din

Sri Lanka, majoritatea refugiaţi ai fostului Tamil, sunt cel mai mare grup în rândul persoanelor de

origine asiatică. Începând cu anul 2000, instituţiile interne şi internaţionale şi-au exprimat punctul

de vedere cu privire la ceea ce ei percep drept creştere a xenofobiei, în special în unele campanii

politice. Cu toate acestea, proporţia ridicată a cetăţenilor străini în ţară, precum şi integrarea

neproblematică a străinilor, subliniază modul de dezvoltare al Elveţiei.

Patrimoniu mondial. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise

următoarele

obiective din Elveţia:

- mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983)

- mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair (1983)

- centrul vechi istoric din Berna (1983)

- cele trei cetăţi din Bellinzona (2000)

- regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007)

- „Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003)

- terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007)

Politic. Constituţia confederală, adoptată în 1848, formează baza legală a statului

federal modern. În 1999 a fost adoptată o nouă constituţie, dar care nu a introdus

modificări notabile în organizarea statului. Ea descrie drepturile fundamentale şi

politice ale indivizilor, descrie cadrul pentru participarea cetăţenilor la treburile

publice, şi divide puterea în stat între confederaţie şi cantoane, definind jurisdicţiile şi

autoritatea la nivel confederal. Există trei instituţii confederale importante:

parlamentul bicameral (legislativul), Consiliul Federal (executivul, guvernul,

Bundesrat) şi Curtea Supremă Federală (instanţa judecătorească supremă, judiciar).

Parlamentul Elveţiei este format din două camere: Consiliul Statelor care are 46 de

reprezentanţi (doi din fiecare canton şi unul din fiecare semicanton) aleşi prin sisteme definite de

fiecare canton individual, şi Consiliul Naţional, care este format din 200 de membri aleşi printr-un

sistem electoral proporţional, în funcţie de populaţia fiecărui canton. Membrii ambelor camere au

un mandat de 4 ani. Când ambele camere sunt reunite în sesiune comună, ele sunt numite

împreună Adunarea Federală. Prin referendum cetăţenii pot contesta orice lege adoptată de

parlament; prin inţiativă legislativă publică ei pot introduce amendamente la constituţia federală,

5

Elveţia

elemente care fac Elveţia să fie uneori considerată o democraţie directă (în contrast cu

democraţiile reprezentative).

Consiliul Federal este guvernul ţării şi conduce aparatul administrativ federal, având

atribuţiile unui şef de stat. Este un corp colegial format din şapte membri aleşi pentru un mandat

de patru ani de către Adunarea Federală, care şi supervizează activitatea Consiliului. Preşedintele

Confederaţiei este ales de Adunare din cei şapte membri, tradiţional prin rotaţie, pentru un mandat

de câte un an, pentru a prezida şedinţele guvernului şi pentru a îndeplini funcţiile reprezentative în

relaţiile internaţionale. Cu toate acestea, preşedintele este doar un primus inter pares fără puteri

suplimentare, rămânând şi şeful unui departament din administraţie.

Natural. Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în

zona

central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufour, care atinge 4.634

metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. Pe muntele Dufour se găsesc numeroase văi, inclusiv

câteva glaciare. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin, Rhon,

Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva (franceză: Lac

Leman), Lacul Zürich (germană: Zürcher See), Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa (germană:

Bodensee). Singurul parc naţional al Elveţiei este „Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat în

1914 în partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj

montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă,

are însă mulţi munţi de înălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, în

funcţie de regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase până la clima plăcută, mediteraneană,

în partea de sud.

1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale

Zermatt

O statiune de schi luxoasa şi la moda a carei faima a crescut datorita celui mai spectaculos

masiv din Alpi,din punct de vedere vizual : Matterhornul (4478m). Acest oraş pietonal se poate

explora cel mai bine pe jos, dar exista şi un trenulet care te va purta pâna la Gornrgrat, pentru

privelişti care-ti fac inima sa stea în loc.

Varfuri artistice - Schweizerisches Alpines Museum (Muzeul Alpilor Elvetieni)

Unul din cele mai originale muzee locale este Schweizerisches Alpines Museum (Muzeul

Alpilor Elvetieni), unde sunt expuse numeroase harti fizice si topografice ale masivilor invecinati,

precum si dovezi ale cuceririi acestora de catre diversi exploratori. Alaturi de o minunata colectie

de fotografii vechi poate fi admirata o superba pictura murala realizata de peisagistul Ferdinand

Hodler, reproducand tragica ascensiune a varfului Matterhorn.

6

Elveţia

Cascade parfumate de culori

Rosengarten, situata in dreapta meandrei raului Aare, este o splendida gradina de

trandafiri, minunat amenajata si intretinuta. Intre aprilie si octombrie aceasta infloreste intr-o

explozie de culori si parfumuri ametitoare. Pasionatii de horticultura pot identifica aici 27 de soiuri

de rododendroni, 200 de tipuri diferite de trandafiri si circa 200 de varietati de irisi. Pentru noi,

ceilalti, panorama superba a podurilor si caselor cu acoperisuri ale Bernei ramane principala

atractie a parcului.

Franturi de viata sociala

Berna - catedrala Grossminster

Inceputa in 1421 de catre Matthius Ensinger, catedrala a fost conceputa ca una din cele mai

vaste din lume, constructia sa continuand secole la rand. Reforma religioasa a gasit-o in stadiu de

santier, transformarea lacasului de cult din catolic in protestant nereusind sa opreasca lucrarile.

Daniel Heinz s-a ocupat de edificiu intre 1573 si 1598, terminand naosul si turla. Clopotnita, cea

mai inalta din Elvetia, a fost adaugata abia in 1893. O scara cu 254 de trepte duce in varful

acesteia, de unde se poate admira panorama orasului. Portalul de la intrarea in biserica prezinta o

magnifica ilustrare a Judecatii de Apoi, realizata inainte de Reforma, care contine 234 de figuri

cioplite in piatra. In interior se disting vitraliile si stranele bogat sculptate, precum si fabuloasa orga

cu 5.404 de tuburi, catedrala gazduind frecvent concerte.

Kunstmuseum (Muzeul de arta)

Infiintat pentru a promova lucrarile artistilor elvetieni, acest muzeu expune cea mai vasta

colectie din lume cuprinzand picturi semnate de Paul Klee, aici putand fi admirate peste 2.000

dintre operele acestuia. Kunstmuseum se mai poate lauda cu o vasta serie de desene si tablouri

realizate de simbolistul Ferdinand Hodler, considerat a fi cel mai important artist elvetian al

secolului al XIX-lea. Langa fabuloasele alegorii (unele fiind uriase), peisaje si portrete ale acestuia,

sunt expuse lucrarilor altor nativi celebri, cum ar fi Stauffer, Anker sau Bicklin. Galeriile muzeului

contin insa si opere ale unor monstri sacri precum Fra Angelico, Cizanne, Rouault si Picasso.

Schweizerisches Landesmuseum (Muzeul National al Elvetiei)

Gazduit intr-o imensa cladire in stil neo-gotic, acest muzeu poseda o impresionanta colectie

de obiecte de la foarte vechi (datand din epoca de piatra) pana la moderne si contemporane.

Exponatele sunt diverse, un deosebit succes inregistrand costumele si mobila de epoca, ceasurile

vechi si obiectele de origine militara, ilustrand mai multe batalii celebre.

Zeitglockenturm

Acest turn impunator, numit si al orologiului, a fost construit in 1191, ca poarta vestica a

orasului vechi, care ocupa o arie restransa grupata in bucla raului. Astazi, Zeitglockenturm domina

centrul vechi al cetatii gratie cupolei sale inalte din cupru si masivului orologiu astronomic, adaugat

7

Elveţia

laturii sale estice in 1530. Intre secolele al XVI-lea si al XIX-lea, toate ceasurile orasului au fost

fixate in conformitate cu acesta. Astazi, principala sa menire este sa atraga turistii prin spectacolul

oferit de marionetele sale activate mecanic cu cinci minute inainte de fiecare anuntare a orei

exacte.

Izvorul dadaismului

Poetul francez de origine romana Tristan Tzara, nascut la Moinesti, in 1896, a intemeiat la

Zurich, in 1916, curentul literar cunoscut sub numele de dadaism. Acesta s-a caracterizat prin

ridicarea hazardului la rang de principiu de creatie, prin negarea oricarei legaturi intre gandire si

expresie. Reprezentative pentru dadaism sunt folosirea arbitrara si fara sens a cuvantului in

literatura sau alaturarea incoerenta de linii si culori in artele plastice.

Catedrala Sf. Petru

Constructia acestei catedrale (din Geneva) a inceput in 1160 si a durat 150 de ani, timp in

care structura sa initiala, in stil romanic, a capatat influente gotice. Fatada neo-clasica a fost

adaugata abia in 1750. Austeritatea naosului reflecta cel mai bine transformarea acestei catedrale

catolice intr-o biserica protestanta, eveniment produs in 1536. Calvin insusi a fost pastor aici intre

aceasta data si 1564. Din pacate, succesorii sai au distrus elementele statuare si frescele bisericii,

o parte din acestea fiind restaurate mai tarziu.

Palais des Nations (Palatul Natiunilor)

Partea centrala a acestui complex monumental, cel mai mare centru diplomatic din intreaga

lume, a fost construita in 1930 pentru a adaposti Liga Natiunilor, care ulterior a devenit Organizatia

Natiunilor Unite (ONU). De altfel, chiar si astazi ONU are aici unul dintre sedii (celalalt aflandu-se

la New York), coridoarele sale purtand pasii celor mai importanti lideri ai lumii, dar si ai miilor de

delegati internationali care participa la diverse conferinte sau vin sa militeze pentru chestiuni

arzatoare ale societatii moderne, cum ar fi drepturile omului, protectia mediului sau dezarmarea

nucleara.

Lucerna

Lucerna este situata in mijlocul unei regiuni pe care multi o considera a fi adevarata Elvetie,

cu peisaje montane ametitoare, lacuri de cristal, pasuni alpine rasunand de clopotele vacilor de

lapte si pajisti smaltuite cu flori. Orasul in sine este fermecator, construit la nord-vest de Lacul celor

Patru Cantoane, pe valea raului Reuss. Pe malul nordic al acestuia se intinde orasul vechi,

imprejmuit de ziduri inalte de aparare si strajuit de sapte turnuri. Zona este un labirint de cladiri

datand din secolul al XV-lea, cu frumoase fatade pictate, grupate in jurul unei primarii

renascentiste, construite in secolul al XVII-lea. Nota specifica orasului o dau insa podurile de peste

Reuss, dintre care se distinge Kapellbrocke, cel care traverseaza raul la varsarea sa in lac. Acesta

a fost construit la inceputul secolului al XIV-lea, cu un frumos acoperis de lemn si un turn

octogonal de apa, care gazduieste in prezent un magazin de suveniruri. In partea de nord a

orasului se gaseste fascinanta Gletschergarten (Gradina ghetarilor), unde se poate vedea efectul

8

Elveţia

actiunii ghetarilor asupra stancilor elvetiene, materializat sub forma unor puturi glaciare de diferite

forme. Interesant de vazut este si Muzeul Transporturilor, unde sunt expuse mai multe tipuri de

vagoane, locomotive, automobile si chiar avioane.

Lugano

Situat in partea de sud a Elvetiei, langa granita italiana, Lugano este o asezare de o

frumusete naturala deosebita. Influenta statului vecin este evidenta aici atat la nivel arhitectural,

cat si de atitudine. De altfel, localitatea este cea mai mare din cantonul Ticino, unde se vorbeste

italiana si exista 15 zile libere pe an. Renumite in Lugano sunt parcurile sale inverzite, dintre care

cel mai cunoscut este Parco degli Ulivi (Parcul maslinilor), situat pe coastele domoale de la poalele

culmii Monte Bro, un teren salbatic, pe care cresc in voie maslinii argintii si florile de rozmarin.

Doua biserici se disting in Lugano: Catedrala San Lorenzo, cu o frumoasa fatada renascentista, si

biserica Santa Maria degli Angeli, construita in 1455 si impodobita cu fresce realizate de

Bernardino Luini.

Farmecul diversitatii

Variatiile de clima fac ca vegetatia sa fie extrem de diversa in Elvetia. Astfel, daca in cantonul

Ticino se gasesc palmieri, in zonele muntoase cresc paduri de conifere si se intind pajisti alpine

pline cu flori nemuritoare. In mod ironic, legislatia referitoare la mediu nu a reusit sa salveze

pasarile care traiau pe vremuri in pace pe aceste meleaguri, 81 de specii fiind in prezent pe cale

de disparitie.

Castelul Chillon

Castelul Chillon este probabil cel mai vizitat obiectiv turistic din Elvetia. Avand o locatie de

exceptie, pe malul estic al lacului Geneva, fortareata a captat interesul public dupa ce Lord Byron

a scris povestea lui Bonivard, un adept al Reformei care a fost inlantuit si aruncat in temnita timp

de patru ani, in decursul secolului al XVI-lea. Byron insusi si-a gravat numele pe unul din stalpii

inchisorii. Castelul, ridicat in secolul al XI-lea, este excelent conservat, desi intre timp a suferit

unele modificari.

Ascona

Situat in cantonul Ticino, pe malul nordic al lacului Maggiore, satul Ascona este un

important centru artistic, strazile sale adapostind nenumarate galerii de arta si magazine de

artizanat. O vasta comunitate de artisti si intelectuali s-a adunat aici la inceputul secolului trecut,

imbratisand o miscare pro-naturista foarte la moda in epoca. Insusi Lenin, exilat pe vremea aceea,

a poposit aici o scurta perioada. Principala atractie a localitatii este Museo Comunale D'Arte

Moderna, care expune opere ale unor artisti precum Paul Klee, Hans Arp, Ben Nicholson si Alexej

Jawlensky.

1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali

9

Elveţia

Cea mai vestita arta elvetiana este probabil aceea a fotografiilor pentru ilustrate care se

gasesc pe rafturile oricarui magazin elvetian. Când te uiti in jur, pare ca singurul lucru care lipseşte

este o rama de lemn de cireş încadrând muntii. Cea mai buna modalitate de-a vedea vârfurile

înzapezite este desigur, sa-ti laşi aparatul de fotografiat jos, sa-ti îndeşi în picioare o pereche de

schiuri sau bocanci şi s-o iei la drum. Elvetia mai este renumita şi pentru neutratilitatea sa politica,

ciocolata cu lapte, iodlere, pendule şi unelte de masurat timpul care sunt mai scumpe decât un mic

avion şi o întreaga armata echipata cu cutite mici care se rabateaza.Ceea ce nu se prea stie

despre aceasta tara micuta,bogata şi muntoasaeste ca arata ca un potporiu cultural construit de

cele 4 limbi naionale şi bogatia aferenta: franceza, germana(dialectul switzerdeutsch), italiana şi

prea putin cunoscuta şi folosita reto-romana. La un loc,aceasta confederatie de cantoane a obtinut

mai multe premii Nobel (pe cap de locuitor) decât oricare alta.

Veche asezare romana, Lausanne este in prezent cunoscut ca sediul Comitetului

International Olimpic (CIO), fondat in 1894 de catre baronul Pierre de Coubertin. De altfel,

localitatea gazduieste un muzeu olimpic, unde sunt expuse diverse obiecte referitoare la celebrele

jocuri sportive. Tot aici se gaseste o catedrala din secolul al XIII-lea, considerata a fi cel mai

frumos monument gotic din Elvetia.

Orasul reformatilor este locul unde s-a semnat celebra Conventie de la Geneva.

Evenimentul s-a produs la 22 august 1864, la initiativa Crucii Rosii, in sala Alabama a Primariei din

Geneva. Prin acest document s-au stabilit regulile esentiale referitoare la luarea prizonierilor si la

conditiile acestora de detentie, precum si libertatile asumate de echipajele organizatiei in timpul

conflictelor armate.

Succesiunea cultelor. Catedrala Sf. Petru pare sa se inalte pe un loc destinat din vremuri

stravechi ritualurilor religioase. In 1976, arheologii elvetieni au efectuat aici o serie de sapaturi,

descoperind ramasitele a doua sanctuare crestine din secolul al IV-lea, mai multe mozaicuri si o

cripta datand din secolul al XI-lea.Musafiri de cinste, Tristan Tzara nu este singurul scriitor care a

facut istorie in Elvetia. Germanul Hermann Hesse (1877-1962) s-a stabilit aici, ajungand sa

iubeasca tara cantoanelor mai mult decat propria sa patrie. Inspiratia l-a urmarit indeaproape si nu

l-a mai parasit niciodata, romancierul castigand in 1946 premiul Nobel pentru literatura.

ATRACŢII PRINCIPALE :

Zermatt : o statiune de schi luxoasa şi la moda a carei faima a crescut datorita celui mai

spectaculos masiv din Alpi,din punct de vedere vizual : Matterhornul (4478m). Acest oraş pietonal

se poate explora cel mai bine pe jos, dar exista şi un trenulet care te va purta pâna la Gornrgrat,

pentru privelişti care-ti fac inima sa stea în loc.

Castelul Chillon :

10

Elveţia

Aşezata pe malul lacului Geneva,cea mai vizitata cladire istorica din Elvetia şi-a început

existenta în secolul al XI-lea şi a suferit o serie larga de schimbari pâna in prezent.Închisorile

subterane,curtile şi tunurile fac din acest castel decupat din cartile de poveşti şi o atractie

fotografica în sine.NU e de mirare ca acest castel de vis şi-a pus amprenta pe scrierile lui Lord

Byron...

Zurich :

O fi având Geneva Crucea Roşie, dar Zurich face fata unei explozii de barulete, magazine

si cafenele şic. Partea veche a oraşului îti poate oferi o dupa-amiaza placuta şi minunata de

hoinareli fara tinta. NU trebuie sa-ti deschizi un cont în banca pentru a vizita acest oraş, dar cu

siguranta ca unul îti va înlesni şederea.

Lacul Thun :

Bine ai venit în Ţinutul Schloss(castel)! Aici se afla Scholss Thun,Schloss Oberhofen şi

Schloss Hunegg(al carui stil îmbina cu succes renovarile art nouveau). Le poti vizita pe toate trei în

rastimpul unei calatorii de o zi cu barca pe lacul Thun şi sa-ti mai ramîna şi timp pentru a încerca

saritura cu coarda elastica din vecinatate, dela 100 de metri sol.

ACTIVITĂŢI ALTERNATIVE :

Exploreaza Franches Montagnes :

Daca te îndrepti catre munti, poti sa eviti o întreaga autostrada de turişti care casca gura

mare pentru a inhala oxigen.Acest lant este vizitat de mai putini turişti , ofera pârtii de schi foarte

bune şi cai breji.Saignelegier este un bun punct de pornire al expeditiei.

Înfrupta-te cu ciocolata fina ....

Fabrica de ciocolata faimoasa în întreaga lume – LINDT – se afla în apropriere de Zurich şi

ofera turiştilor un tur la sfarşitul caruia ai voie sa manânci câta ciocolata îti intra în stomac. Fabrica

e o constuctie cu tevi de metal pe care scrie “Unt de cacao” şi “ Ciocolata ”, dar trebuie sa rezişti

unei prelegeri destul de lungi despre ce face şi drege firma Lindt înainte de-a intra în camera cu

ciocolata.

Zboara cu deltaplanul prin Alpi :

Profita de curentii puternici de aer pentru a-ti lua zborul (sau a lua o lectie de zbor)cu un

deltaplan.Pluteşte deasupra stîncilor şi calatoreşte pe curentii calzi cât de sus te pot purta(pe tine

şi pe pilotul tau).Elvetia este o tara ce merita vazuta de sus.

11

Elveţia

Plimba-te cu sania :

Cel mai important circuit de luge(sanie) este Cresta Run, construit la San Moritz pentru

Sezonul 1884 – 1885.

Mergi cu bicicleta prin Elvetia :

Noua drumuri nationale pentru biciclete(3300 km in total) înconjoara tara, majoritatea foarte

putin circulate, harti ale acestora şi informatii în limba engleza pot fi gasite la oficiile de informatii

turistice. Eurotrek închiriaza biciclete, poti rezerva hoteluri pe drum şi sa-ti transporti echipamentul

de la hotel la hotel.

EVENIMENTE :

Festivalul Yehudi Menunhin, Gstaad ...

Yehudi Menunhin a fondat acest festival în 1956, pentru a aduce muzica de camera în

aceasta statiune alpina la moda. Acesta parea un motiv puternic la vremea lui. Evenimentul a

crescut în proportii iar concertele se tin în biserici şi în satele învecinate. Soliştii derenume mondial

cânta la aceste evenimente. (Iulie – septembrie perioada festivalului)

Cupa Mondiala a Moş Craciunilor, Samnaun ...

Moş Craciun îşi arata latura competitiva în cadrul acestui festival ciudat, dar vesel din

Samnaun.Nu este o competitie de mâncat lapte şi biscuiti, dar probele din alti ani includeau rodeo

cu reni, dat cu saniuta şi sciat pe schiuri primitive(evenimentul este pe 27 noiembrie)

Red Bull Vertigo, Villeneuve ...

Fereşte-te de psihopati cazatori! Cei mai buni deltaplanişti şi parapanişti coboara în

Villeneuve timp de câteva zile în cadrul Cupei Mondiale Acrobatice. Profesionittii aterizeaza pe

nişte saltelute plutitoare în mijlocul unui lac, în fata a 20.000 de spectatori care aşteapta caderea

cu fata-n jos a unora.(evenimentul este la sfarşit de august)

Târgul de Craciun de la San Moritz ...

Daca nu ti-ai terminat de facut cumparaturile de Craciun înainte de începutul lui decembrie,

acesta este locul înspre care trebuie sa te îndrepti. Podoabele de brad obiecte din lemn, papuşi şi

sulciuri – nimic din ceea ce-ti trebuie cu adevarat – sunt supraumflate şi aşezate în vitrine pentru a

fi cumparate(evenimentul e pe 3 decembrie)

Festivalul de Jazz de la Montreux …

12

Elveţia

Cel mai vestit festival de jayy european este un fel de unda de atractie pentru cei mai buni

muzicieni ai lumii. Artişti începând de la B.B King la Phil Collins sau de la Bobbz McFerin pâna la

Black Ezed Peas – şi aproape orice nume îti vine în minte – au cântat la Festivalul de Jazz de la

Montreux, un oraşel înghesuit, ca un sandwich, între malul lacului Geneva şi Alpi.

www.jurnaldevacanta.ro

2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a ţării « Elvetia » în

context internaţional

2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C

In urma analizei garficelor reprezentand pozitiile tuturor tarilor incluse in raportul

competitivitatii in turism si calatorii cu referire la anul 2009, Elvetia ocupa locul 1 , cu un scor

general de 5.68 ( cadrul legal - 6.1, mediul de afaceri si infrastructura - 5.49, resurse umane

naturale si culturale - 5.54)

Succesul in industria hoteliera se datoreaza mainii de lucru calificate in domeniul turismului

si serviciilor ocupand al treilea loc in Europa.

In completarea acestor puncte forte, Elvetia dispune de cea mai buna infrastructura in

transporturi, fiind numarul 1 in lume. In ceea ce priveste infrastructura turismului Elevtia se

situeaza pe pozitia a 7-a, dispunand de servicii hoteliere de calitate.

In ciuda marimii sale Elvetia este o tara bogata din punct de vedere cultural. In ceea ce

priveste suprafata protejata prin lege a tarii, Elvetia ocupa locul 16.

Facand o ananaliza comparativa a competitivităţii Elvetiei cu România putem sa targem

urmatoarele concluzii.

- Romania ocupa pozitia 34, cu un scor general de 4.04 (cadrul legal – 4.68, mediul de

afaceri si infrastructura – 3.61, resurse umane naturale si culturale 3.83)

2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C

Cea mai buna infrastructura a transporturilor rutiere se gaseste in Hong Kong, Franta si

Elvetia.

Aceasta din urma dispune de una dintre cele mai dense retele de cale ferata din lume, cu o

lungime totala de 5270 km si 1683 km de linii cu ecartament ingust. Aproximativ jumatate din

calatoriile zilnice cu trenul se realizeaza cu garnituri Eurocity sau trenuri Intercity Express.

In medie, un turist calatoreste zilnic cu trenul nu mai putin de 50 de km si prefera aceasta

metoda in detrimentul transportului cu masina personala, cu scopul de a profita la maximum de

peisajele pitoresti ale Elvetiei.

In anul 2007, aeroporturile din Elvetia au inregistrat 620.000 de manevre de zbor (aterizari

sau decolari), cu un total de 33.5 milioane de vizitatori, dintre care 6 milioane doar au tranzitat tara.

2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C

13

Elveţia

Analizand detalierea indexului competitivitatii calatoriilor si turismului, cu referire la

resursele naturale ale Elvetiei, constatam ca aceasta se situeaza pe locul 9 pentru calitatea

mediului inconjurator, locul 16 pentru ariile protejate si numarul de situri naturale, locul 98 pentru

totalul speciilor cunoscute.

Aceasta clasificare se datoreaza unor politici de protejare a mediului stricte (locul 8) si a

unei educatii sustinute a populatiei in ceea ce priveste protectia mediului (locul 4).

Resursele culturale asigura Elvetiei locul 9 in ceea ce priveste exportul de industrie

creative (produse artizanale), fabricate manual. Expozitiile si targurile constituie o atractie turistica

pentru cetatenii europeni si nu numai, clasand-o pe locul 14 (Salonul auto de la Geneva). Elvetia

ocupa locul 33 avand un numar deloc neglijabil de situri culturale raportat la marimea sa ca stat.

Speranta de viata a cetatenilor Elvetieni este ridicata, tara lor clasandu-se pe locul 2 in

lume. Tot pe aceasta pozitie se situeaza si in ceea ce priveste cercetarea sau trainingul oferit

angajatilor. Calitatea sistemului educational pozitioneaza Elvetia pe un onorabil loc 3. Cultura si

politicile organizationale au dus la elaborarea unor practici de angajare si concediere eficiente,

plasand-o pe locul trei in cadrul indexului.

Cetatenii Elvetiei se bucura de un acces facil la serviciile medicale imbunatatite (locul 1)

ceea ce se traduce printr-o prevalenta a virusului HIV foarte scazuta in randul populatiei (locul 85).

Cu o suprafata de 6 ori mai mare decat cea a Elvetiei (Romania - 238.400 km2, Elvetia –

41.300 km2) si o populatie de 3 ori mai numeroasa (21, 5 milioane la 7,3 in cazul Elvetiei) tara

noastra intampina inca probleme complexe atunci cand vorbim despre industria turismului si a

serviciilor.

Astfel, infrastructura turismului ne situeaza pe locul 1 in privinta prezentei marilor companii

de inchirieri de automobile insa ne plaseaza pe un indepartat loc 53 in ceea ce priveste numarul

hotelurilor sau calitatea serviciilor oferite. Utilizarea cardurilor de credit poate fi si ea dificila uneori,

indexul indicand o pozitionare pe locul 43 in topul tarilor utilizatoare a cardurilor VISA. Cauza

acestor disfunctionalitati este cu siguranta lipsa unor politici guvernamentale adoptate si

implementate cu succes in vederea incurajarii si a promovarii serviciilor turistice.

Practicile de HR sunt si ele implementate cu dificultate, problemele legate de concedieri sau

angajari clasandu-ne pe locul 59 din 133 de tari nominalizate. Criza sistemului sanitar, lipsa

cadrelor medicale specializate, repartizarea inegala a pacientilor in randul medicilor de familie si

accesul ingraunat la sistemul medical (locul 85) duc la o prevalenta ridicata a virusului HIV in

randul cetatenilor si ne claseaza pe un ingrijorator loc 22. Speranta de viata este si ea puternic

influentata de lipsa serviciilor medicale adecvate(locul 55), ducand la o descrestere accentuata a

longevitatii romanilor si contribuind la degradarea progresiva fizica si mentala acestora.

Desi Romania dispune de un relief bogat si de o istorie rasunatoare cel putin la nivel

European, eforturile statului si ale cetatenilor nu sunt concentrate in directia protejarii mediului pe

arii extinse, evidentiate prin unicitate si frumusete, pozitionandu-ne astfel doar pe locul 58 in

14

Elveţia

clasamentul indexului. In ceea ce priveste siturile culturale, Romania se claseaza pe locul 40 spre

deosebire de Elvetia, clasata pe locul 33, demonstrand un interes scazut pentru ceea ce inseamna

in fapt, istoria nationala.

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional al ţării

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale

Exportul de vizitatori constituie o componenta cheie a contributiilor directe in domeniul

turismului si al calatoriilor in cazul Elvetiei.

Terorismul, dezastrele naturale, ameninţărilor la adresa sănătăţii, creşterea preţului

petrolului, fluctuatiile economice si incertitudinea politica au influentat si vor influenta turismul

Elvetiei. În ciuda acestor efecte negative, cifrele depăşesc asteptările iar previziunile sunt extrem

de optimiste.

Pentru anul 2011, Elvetia se asteapta la 8.753.000 de vizitatori internationali. Pana in anul

2021, previziunile pentru numarul acestora sunt estimate la 11.652.000.

In anul 2008, 5.3 % din produsul intrern brut al tarii s-a datorat incasarilor din servicii si

turism, adica aproximativ 24,652 milioane de dolari.

Renumele Elvetiei in industria hoteliera o plaseaza pe locul 10 in lume, recunoscandu-i-se

astfel meritele de a avea cei mai instruiti angajati, absolventi ai scolilor de prestigiu dedicate

acestei industrii. Numarul mare al bancomatelor si accesul facil asigurat turistilor la serviciile

acestora i-au garantat Elvetiei locul 5, in topul tarilor care utilitzeaza cardurile VISA.

In anul 2010, erau inregistrate nu mai putin de 5563 de hoteluri si pensiuni care ofera

cazare in 240.000 de paturi in cele 128.000 de camere.

Cea mai cautata zona a Elvetiei anul trecut a fost Grisons, urmata indeaproape de Berner

Oberland. In functie de nationalitatea turistilor, statisticile arata ca 16,5 % dintre ei proveneau din

Germania, 6,3 % au fost din Regatul Unit, 3,6 % erau francezi iar 3 % italieni. Un turist strain a

cheltuit in medie 178 CHF pentru o noapte de cazare conform Biroului Federal de Statistica

Elvetian.

Cetatenii Elvetiei prefera Franta, ca destinatie pentru vacante scurte, mai mult de jumatate

dintre cei intervievati confirmand acest lucru (54 %).

Turismul intern si international este considerat un factor cheie in economia tarii, tocmai de

aceea politicile gurvenamentale sunt construite si implementate de asa natura incat sa promoveze,

sa incurajeze si sa sustina mai apoi orice tip de turism, spre satisfactia vizitatorilor.

Rapoartele arata ca un turist ajuns in Elvetia nu va cheltui banii doar in zona hoteliera sau a

activitatilor recreationale ci si pe combustibil (695 milioane CHF – 2004), tutun (137 milioane CHF

– 2004), dulciuri (288 milioane CHF – 2004) sau obiecte de artizanat si lucrate manual (67

milioane CHF - 2004).

15

Elveţia

Mai bine de jumatate din calatoriile anuale ale elvetienilor, ce presupun cazari de minim o

noapte sunt in afara granitelor tarii si se datoreaza delegatiilor in interes de serviciu, informeaza

Biroul National de Statistica.

Cele mai populare destinatii ale turistilor internationali sunt fara indoiala cele situate in

partea de est a tarii si anume Graubünden sau Schweizer Mittelland.

Turistii prefera transportul in comun sau plimbarile cu bicicleta atunci cand vine vorba

despre vizitarea obiectivelor turistice, considerand aceste mijloace de transport ca find mai ieftine,

mai sigure si mai placute.

3.2. Impactul economic al turismului internaţional

Turismul este o sursa importanta de venit in cazul Elvetiei. Vizitatorii straini cheltuie in

medie 15.6 miliarde CHF/an. Cifrele au fost publicate de catre Organizatia Mondiala a Turismului

si au clasat Elvetia pe locul 19 in lume, in topul castigurilor provenite din turismul international.

Vizitatorii straini au contribuit cu 3 % la venitul intern brut, facand din turism a patra sursa

esentiala de venit pentru Elvetia, dupa industria metalurgica, chimica, orologerie sau industria

constructoare de masini.

Nu numai ca turismul contribuie substnatial la economia tarii dar creeaza noi locuri de

munca. In anul 2004, 4.4 % din forta de munca elvetiana era angajata in sectorul de turism sau in

servicii, chiar daca densitatea este evident mai mare in regiunile muntoase (si implicit a statiunilor

montane) decat in zonele urbane.

In anul 2007, Forumul Economic Mondial a declarat ca Elvetia detine cel mai competititv

sector turistic din intreaga lume, iar aceasta tara, in ciuda suprafetei sale sau a populatiei, a reusit

sa isi pastreze pozitia in topul clasamentelor.

Contributia directa la produsul intern brut, previzionata pentru anul 2011 este de 2,5 % din

total. Acest lucru este reflectat in principal de activitatea economica din industria hoteliera, turism,

companii aeriena (sau alte servicii de transport) dar fara a exclude industria catering-ului sau a

activitatilor reacreative.

In ceea ce priveste crearea unor noi locuri de munca, se astepta ca sectorul de servicii si

turism sa includa nu mai putin de 149.000 de locuri de munca

16

Elveţia

Bibliografie:

Switzerland_report 2011 The Travel & Turism Competitive report 2009 UNTWO World Turism Barometer

www.wikipedia.ro www.jurnal de vacanta.ro

17