Proiect Tip Cresterea Prepelitelor

1

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

OFICIUL JUDEŢEAN DE CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ OLT

PROIECT TIP Pentru exploataţii agricole

- creșterea prepeliţelor

- 2006 -

Str. Tudor Vladimirescu,nr. 165, Slatina, Jud. Olt

Tel./fax: 0249/415 7700349/422 757

E-mail: [email protected]

Str. Doamnei, nr. 17-19, Bucuresti,Sector 3, Tel.: +40 21 312 46 20;Fax: +40 21 312 46 43,www.consultantaagricola.ro

OJCA Olt

3

Prepeliţa (Coturnix Coturnix) este o pasăre migratoare, care trăiește în ţara noastră în câmpii deschise,din primăvară până în toamnă. Specii și subspecii ale genului Coturnix se pot găsi și pe alte continente.Primele mărturii privind creșterea prepeliţelor în captivitate s-au găsit în Japonia, unde în secolul XIIaceste păsări se creșteau ca păsări de companie pentru cântecul lor.

La noi în ţară creșterea prepeliţei în captivitate în microferme se face încă de acum 25 de ani.În ultimii ani datorită calităţiilor curative ale cărni și ouălor de prepeliţă, creșterea acestei păsări în

captivitate s-a dezvoltat mult.

Carateristiticile morfologice ale prepeliţeiÎn activitatea curentă se pot crește „două tipuri” de prepeliţă și anume: cea europeană (importată și

de noi) și cea japoneză.Tipul european se caracterizează prin: masculul are gâtul și pieptul de culoare mai inchisă (maron

spre roșcat) faţă de femelă care are gâtul și pieptul mai deschis, pestriţate cu negru. Cloaca femelei estealungită transversal, în timp ce cloaca masculului, prezintă o excreșcenţă de culoare roz. Cloaca nu esteacoperită cu penaj. Greutatea unei femele este de 150 gr., masculul putând atinge o greutate de 120gr.

Proiect tip pentru exploataţii agricole -

creșterea prepeliţelor

Introducere

4

Prepeliţa japoneză prezintă următoarele caracteristici morfologice: greutatea corporală la o femelăeste în medie de 150 gr, masculul putând să aibă o greutate medie de 120 gr. Culorile penajului suntasemămătoare cu cere ale tipului european: la mascul gâtul și pieptul sunt de culoare mai inchisă faţă defemelă care are gâtul și pieptul mai deschis, stropite cu negru.

Cantitatea de ouă produsă de o femelă pe an este de peste 23 ori greutatea proprie (290 de ouă /an).

Sisteme tehnologice aplicate în microfermele

de creștere a prepeliţelorCreșterea acestei păsări este o afacere profitabilă, deoarece necesită costuri și eforturi scăzute. Ca

activitate de bază, creșterea prepeliţelor presupune un număr mare de păsări, care se cresc intensiv înferme speciale (5.000-10.000 de păsări). Ca activitate conexă, prepeliţele se pot crește în crescătoriifamiliale (100-500 păsări).

Ferma mixtă pentru ouă-carneEste sistemul cel mai utilizat, pentru că permite organizarea activităţii în flux continuu, cu activitate

constantă pe tot parcursul anului și include toate sectoarele de activitate și anume: producerea părinţilor,

staţia de incubaţie, sectorul de tineret crescut pentru carne, punct de sacrificare. Produsul finalul înaceastă fermă constă în obţinerea de păsări pentru carne și ouă, care se livrează la vârsta de 6 săptămâni.

Amenajarea unei ferme mixte pentru ouat și carne de prepeliţă se poate face cu eforturi financiarereduse, asigurându-se un flux liniar, începând cu tineretul părinţi de reproducţie în vârstă de o zi șiterminând cu punctul de sacrificare.

Prepeliţele tineret de reproducţie de 6 săptămâni rezultate, din considerente de ordin sanitar-veterinarși organizatoric, vor fi crescute în spaţii mai retrase.

5

Aspectul ouălorde prepeliţădupă 6 zile deincubaţie

6

Ferma specializată pentru producţia de carneÎn funcţie de resursele materiale și de spaţiul disponibil, ferma pentru producerea de carne poate

cuprinde numai sectorul de creștere a puilor pentru carne, în funcţie de sistemul de achiziţie a puilor deo zi, sau a uălor de incubaţie de la o fermă specializată sau poate avea un flux tehnologic completincluzând: cumpărarea de părinţi, staţia de incubaţie‚ tineretul crescut pentru carne, punct de sacrificare.

La vârsta de 6 săptămâni, toţi puii de carne se sacrifică. După această vârstă, acumularea sporuluinu este rentabilă și apar depuneri de grăsime care depreciază calitatea carcasei. De la fiecare femelăadultă se obţin (în 29 săptămâni): 139 ouă x 90% ouă incubabile x 72% ecloziune = 90 pui de o zi.

Pe baza acestui calcul se stabilește capacitatea spaţiilor de cazare a părinţilor, pentru incubaţie, decazare a tineretului pentru carne, de abatorizare precum și ritmul ecloziunilor și al sacrificărilor. Totodatătrebuie ţinut cont și de o perioadă de vid sanitar de 7 zile.

Ferma specializată pentru producţia de ouă de consumPentru producţia de ouă, dimensiunile unei ferme se recomandă a fi de minim 1000 - 2000

prepeliţe ouătoare, cu producţii anuale de 240.000 -600.000 de ouă și un consum zilnic de furaje cuprinsîntre 25-50 kg.

Pentru producţia de ouă, cea mai eficientă formă de exploatare a prepeliţelor ouătoare este creștereaîn baterii. Recoltarea ouălor se face prin partea din faţă a bateriilor. La fel ca și furajarea, adăparea seface lateral sau pe partea opusă a bateriei. În practică se utilizează 4-6 baterii (vezi creșterea prepeliţelor

în baterii).

Un factor important care influenţează producţia de ouă este temperatura. O temperatură optimă căeste cuprinsă între 20-250C. Sub 200C începe să scadă procentul de ouat, iar la 150C încetează complet.Pentru a evita acest inconvenient este foarte important ca adăpostul folosit să fie izolat și compartimentatcorespunzător, adică să nu existe un exces de spaţiu care iarna trebuie să fie încălcăzit la 20-250C, lucrucare ar duce la mărirea cheltuielilor. Ca sursă de căldură se recomandă combustibil solid: lemne saucărbuni.Încălzirea unui adăpost cu 1000 de prepeliţe pe perioada sezonului rece cu ajutorul unor radiatoareelectrice, este nerentabilă, deoarece o mare parte din venitul obţinut se consumă pentru plata curentuluielectric. De aceea, adăpostul trebuie izolat, suprafaţa utilă interioară trebuie optimizată, iar sursasuplimentară de energie să fie cu cărbuni sau lemne și nu cu curent electric sau gaze naturale.Dacă însezonul cald temperatura trece de 250C apare stressul la păsări care se caracterizează prin: scădereaouatului și a consumului de furaje; precum și prin oprirea ouatului.

Un alt factor de microclimat important este umezeala, care poate crește peste limitele admise atuncicând adăpostul nu este ventilat corespunzător sau există defecţiuni la sistemul de adăpare. Aceastăcreștere a umezelii poate produce apariţia bolilor respiratorii, care determină scăderea ouatului și creștereaprocentului de mortalităţi.

Un furaj de calitate determină obţinerea unei producţii mari de ouă și de calitate superioară.Creșterea în bateriiCel mai utilizat sistem de creștere al acestei păsări este sistemul de creștere în baterii atât în sistemul

industrial cât și gospodăresc, datorită comportamentului de ouat specific ( prepeliţa își ascunde oul înașternut).

În practică se cunosc trei sisteme de creștere în baterii a puilor de prepeliţă, și anume:- sistemul japonez, cu cușca de demaraj având două compartimente: 1/3 din cușcă închisă,

încălzită, cu funcţie de spaţiu de odihnă și 2/3 din cușcă deschisă, neîncălzită, ca spaţiu de mișcare.Căldura se poate produce cu un bec de 60 W iarna sau 40 W vara, căldura venind de sus, doareceprepeliţa preferă să simtă căldură la nivelul capului.

Podeaua porţiunii de cușcă închisă are forma unui grătar de lemn, peste care se pot pune rogojinisau pungi de cânepă. Demarajul în aceste cuști durează diferit în funcţie de anotimp și anume: vara - 7zile, iarna - 10 zile.

7

Pe teren, se întâlnesc două dimensiuni de cuști: mici (50-100 capete) și mijlocii (100-200 capete).Ele se dispun una peste alta, numărul lor fiind de 5. După 7-10 zile, puii se transferă în cuștile decreștere, unde se ţin până la vârsta de 30 zile, când se transferă în cuștile pentru păsările adulte.

Acest sistem de creștere este un sistem controversat deoarece, curăţenia și dezinfecţia se fac cugreutate, mai ales în fermele cu efective mai mari de 500 - 1000 capete.

În a doua parte a procesului de creștere hrănirea și adăparea de face prin peretele frontal, ce esteprevăzut cu plasă cu ochiuri de 1,5 cm (în faza I peste ele se pune o plasă cu ochiuri mai mici prin carepuii pot doar să scoată capul pentru a se hrăni și adăpa).Încălzirea spaţiului se face cu rezistenţe electriceși termostat.

Jgheabul bateriei este comun pentru hrănire și adăpare. El se împarte în 3 compatimente egale, dincare cel din mijloc este pentru apă, iar cele două laturi pentru furaje.

După ecloziune, furajele se presară și pe jos, pe bucăţi de hârtie sau în jgheaburi speciale, până cândpuii au acces la hrănitoare.

Pentru a asigura o umiditate relativă ridicată a aerului din încăperea de creștere a puilor, în primelezile de viaţă a lor, se vor pune recipiente cu apă pe pardoseală. Încăperea trebuie să fie bine aerisită, darfară curenţi de aer.

În practică, s-a eliminat sistemul de hrănire și adăpare comun. Se recomandă utilizarea unor jgheaburiseparate dipuse pe pereţii opuși ai cuștii, pentru menţinerea curţeniei în hrănitori și adăpatori și păstrareaapei de băut la parametrii de potablitate stabiliţi de tehnologie.

- sistemul autohton. Demarajul are loc, într-o baterie simplă, cu 3 nivele și 6 compartimente. Podeauaeste sub formă de plasă cu ochiuri foarte mici (sub 1 cm2), din oţel anticoroziv, cel mai indicat materialfiind sârma plastifiată. Deasupra fiecărui compatiment este dispusă, sub plafonul cuștii, o rezistenţăelectrică de 500 W.

Hrănirea și adăparea se fac în recipiente mobile, cu marginea joasă așezate pe podea. În fiecarecompartiment se introduc câte 130 de pui (150-160 cap./cm2). Transferul din bateria de demaraj în ceade creștere se face la vârsta de 20 zile.

Creșterea se realizează într-o baterie cu 7 niveluri, unde se introduc circa 490 de pui (7x70 depui; 120-140 pui/m2).

Sub podea, se pun recipiente de colectare a dejecţiilor. Hrănirea se face din jgheaburi, dispuse pecealaltă latură a bateriei, iar adăparea din jgheaburi dipuse pe altă latură a bateriei.

Transferul în bateria de adulte se impune să se folosească la vârsta de 5-6 săptămâni, înaite deintrarea la ouat.

- un alt sistem, este sistemul comun, în care demarajul și creșterea pâna la 5 săptămâni se facîntr-o baterie comună, schimbându-se numai plasa de pe podea

(peste care se așează în perioda de demaraj o podea suplimentară- un covoraș- din material plastic,cu ochiuri foarte mici) și la peretele frontal (unde, de asemenea există două poziţii de lucru, pentruprima și a doua fază de creștere, asa cum s-a arâtat la sistemul japonez).

Comparativ cu creșterea la sol, în tehnologia de creștere la baterie trebuie luate următoarelemăsuri suplimentare:

• jgheaburile de hrănire și adăpare sa fie bine luminate, pentru a fi ușor găsite de pui.• golirea recipientelor mobile pentru pentru dejecţii trebuie să se facă des astfel încât să se evite ca

dejecţiile să ajungă la nivelul podelii cuștii.• cuștile să fie corect confecţionate, spre a nu permite evadarea păsărilor, care în libertate nu dispun

de apă și mâncare.Pe recipientele de colectare ale dejecţiilor ar fi bine să se pună un strat de rumeguș.Acesta va absorbi umiditatea din dejecţii, lucru care va duce la descompunerea lentă a dejecţiilor și

mirosul degajat de ele este înlăturat.Confortul păsărilor în baterii este determinant pentru obţinerea celor mai bune rezultate. Alegerea

materialelor folosite, dimenisonarea spaţiului, tipul de utilaj și instalaţii, densitatera păsărilor, condiţiile

8

de microclimat concură la obţinerea unor producţii extrem de diferite de la un crescător la altul.De multe ori chiar și crescătorilor experimentaţi le scapă anumite detalii tehnice sau de comportament

specifice acestei păsări și trebuie să suporte „sancţiunile” asupra indicatorilor de producţie (spor îngreutate, producţia de ouă, consumul de furaje, indicatori de incubaţie etc.) care încep să scadă.

Este foarte important ca la alegerea tipului de baterie să se ţină cont de faptul că, într-un spaţiuextrem de îngust se în deplinesc funcţii vitale fundamentale: transpiraţie, expiraţie, hrănire, adăpare,defecare, creștere, reproducţie, producţie.

Pentru îndeplinirea acestora, un rol extrem de important îl are stabilirea unor norme tehnologice deconfort, pe categoriii de vârstă, sistem de exploatare și categorii de producţie.

Norme de confort tehnologic la prepeliţe

9

În continuare se arată câteva imagini cu diferite sisteme de baterii pentru creșterea prepeliţelor carese utilizează în Romania.

11

AlimentaţiaAlimentaţia est unul din cei mai importanţi factori pentru menţinerea prepeliţelor la un nivel normal

de creștere și de producţie de ouă. Deoarece costurile legate de procesul de hrănire reprezintă 60-70%din investiţia curentă a unei ferme, este necesar de avut în vedere o proporţie corectă a substanţelornutritive din amestecul de furaje care se administrează la prepeliţe.

În practica hrănirii prepeliţelor se folosesc mai multe sisteme de hrănire și anume: terci uscat (înzonele calde), furaje și pastile. La noi în ţară se practică hrănirea cu furaje uscate ce se găsesc în proporţiidiferite înraţie. Un proces de hrănire obișnuit, care este utilizat frecvent de către crescătorii amatoriconstă într-o dietă asemănătoare cu cea a găinilor la care se adaugă soia, lapte praf sau făină de pește.

Pentru o crescătorie intensivă în care este nevoie de un proces de creștere cât mai scurt se va apela lafolosirea unor diete cu un procent ridicat de proteine. Îndeosebi prepeliţa japoneză care atinge maturitateacorporală la 5-6 săptămâni răspunde foarte bine la această dietă. Această metodă de hrănire intensivădetermină devansarea perioadei în care prepeliţele vor începe să ouă. În practică s-a observat că mărireaprocentului de proteină din raţie detemină obţinerea unor ouă mai mari. Trebuie însă avut grijă deoarecedacă se continuă cu această raţie pot apărea accidente prin spargerea oului în cloacă datorită dimensiuniiexagerate. Astfel de accidente duc inevitabil la moartea păsării. La păsările adulte dieta recomandată semenţine și se completează cu calciu și fosfor. Se recomandă o dietă care să conţină cel puţin 1,25%fosfor și 3,5% calciu, deși se poate ajunge și la 3,9% calciu în sezonul călduros, atunci când prepeliţelemănâncă mai puţin, dar au nevoie de calciu pentru ouă. Este foarte important ca hrana să fie proaspătăși să fie păstrată în condiţii igienice (loc uscat și răcoros), departe de animalele domestice sau dăunători.Hrana stocată mai mult de 50 zile se poate deteriora și își poate pierde nivelul nutritiv. Din păcate, nutoţi crescătorii folosesc nutreţuri adecvate și implicit acest lucru afectează calitatea ouălor vândute.Acest lucru este foarte impotant mai ales când ouăle sunt utilizate crude pentru tratamente naturiste.

Reţete de furaj combinat pentru prepeliţe La hrănirea prepeliţelor, cei mai mulţi crescători utilizează în furajarea tineretului de prepeliţe în

perioada 0 - 5 săptămâni reţeta de furaj combinat pentru fazani faza I , iar pentru păsările ouătoare reţetade furaj elaborată de IBNA Balotesti.

La prepeliţe separarea efectivelor pe sexe se face la vârsta de 5 săptămâni, la atingerea maturităţiisexuale. Tineretul de reproducţie trebuie să beneficieze în faza a II de creștere (3-5 săptămâni), în moddeosebit de reţete de furaj destinate special acestei categorii, diferite de cel destinate prepeliţelor pentrucarne.

12

Cota de participare a substanţelor nutritiveîn cadrul unei reţete de furaj combinatpentru prepeliţe adulte ouătoare

Ingredientele folosite în această reţetă sunt: șrot soaia. șrot floarea soarelui, făină de pește, fosfat,carbonat de calciu,ulei,sare, aminoacizi, premix vitamino-mineral, antioxidant

Reţetă de furaj combinatpentru prepeliţe adulte ouătoare

13

Prepeliţa crescută în baterii are tendinţa de a risipi furajul, încercând să reproducă „băile de nisip” alepăsărilor aflate în libertate.

Din acest motiv trebuie să se limiteze cât mai mult posibil apropierea păsărilor de furaj, cât și să serealizeze o supraînălţare a părţilor laterale și frontală a jgheabului de furajare.

În funcţie de sistemul contructiv al bateriei sau al hrănitorii, consumul de furaj/cap/zi poate ajungede la 22 grame/zi la peste 30-35 grame /zi.

Această pierdere are implicaţii foarte mari asupra costului de producţie al unui ou și în final asuprarentabilităţii microfermei.

Parametrii tehnici și economici realizaţi

în creșterea prepeliţelorÎn continuare încercăm să facem o analiza economico-financiară a activităţii de creștere a prepeliţelor,

prin exemplificarea unor parametrii tehnici realizaţi într-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoare dinJaponia și a calculului marjei brute pentru o microfermă de creștere a prepeliţelor cu 100 capete.

Parametrii tehnici realizaţiîntr-o crescătorie de 1500 prepeliţe ouătoaredin Japonia

Bugetul produsului prepeliţe ouătoarePotenţial de producţie: mediu, la producţie de 260 ouă/cap/an

Calcule estimative pentru 100 capete

14

Calcul de marja brută pentru prepeliţe ouătoareProducţie principală: ouă pentru consum; Producţie secundară: - carne reformă

Producţie anuală medie: 260 bucăţi/an; Modulare pentru 100 capete

15

Biosecuritatea în microfermele de creștere a prepeliţelorPracticile manageriale necesare prevenirii intrării agenţilor infecţioși în microferme sunt cunoscute

sub numele de Biosecuritate.Izolarea biologică (bio-izolarea) este parţial sinonimă cu biosecuritatea. Izolarea biologică presupune

practici manageriale necesare prevenirii răspândirii agenţilor infecţioși între grupele de animale dintr-ofermă, între microferme, sau unităţi de producţie.

Datorită folosirii sistemelor de producţie intensivă, în multe cazuri este relativ ușor ca bolile infecţioasesă pătrundă și să cuprindă efective întregi. În cazurile în care efectivele sunt constante, reduse ca număr,cu intrări de animale puţine, iar confortul animalelor este sporit, există o frecvenţă redusă a bolilorinfecţioase, ceea ce oferă avantaje în dezvoltarea unui plan de biosecuritate și izolare biologică.

O metodă simplă de introducere a biosecuritaţii și izolării biologice este utilizarea acronimului IRS

(Izolare-Rezistenţă-Sanitaţie).

IzolareaCel mai obișnuit factor de risc iniţial este achiziţionarea pÎsÎrilor. PÎsÎrile proaspÎt aduse în

microfermele cu efective rezidente trebuie selectate și examinate cu atenţie și carantinate.De asemenea, este necesar să se implementeze un program regulat și sistematic de monitorizare a

efectivelor, cu scopul depistării prezenţei agenţilor infecţioși importanţi. Acești pași reprezintăfundamentul izolării.

Păsările aparent sănătoase se pot afla in perioada de incubaţie a unor boli infecţioase, sau pot fi dejapurtătoare, aparent sănătoase, a unor agenţi infecţioși. În cazul plasării acestor păsări în vecinătateaaltor păsări susceptibile, infecţia se răspândește rapid. Dezvoltarea unei strategii eficiente de izolare apăsărilor nou venite, precum și a reziduurilor acestora, poate reduce semnificativ frecvenţa infecţiilor șia pierderilor economice.

O testare adecvată poate limita pătrunderea în efective, a păsărilor cu potenţial infecţios.Testeleobișnuite, aplicate în cunoștinţă de cauză, împreună cu buna cunoaștere epidemiologică locală, permit oevaluare corectă a riscurilor completării efectivelor de păsări.

Din punct de vedere teoretic si practic, situaţia recomandată după testare este de carantinare a păsărilorproaspăt achiziţionate, timp de minim 2 săptămâni sau, ideal, timp de 4 săptămâni. Toate reziduurilepăsărilor carantinate trebuie izolate de cele ale animalelor rezidente.

Perioada de carantină presupune și circuite separate pentru admisia și evacuarea aerului, a furajelorși apei de băut. În general, majoritatea bolilor infecţioase acute au o perioadă de incubaţie și debut decca. 2 – 3 săptămâni, iar un program de carantinare eficient poate reduce semnificativ riscurile imediatede biosecuritate.

Perioada de carantină poate fi utilizată și pentru identificarea unor stări clinice patologice nedepistatela testarea iniţială. Orice pasăre care, la scurt timp după achiziţionare, sau în perioada de carantină,dezvoltă o boală infecţioasă, trebuie investigată, tratată sau sacrificată.

Detectarea rapidă a afecţiunilor și tratamentul adecvat pot preveni apariţia epidemiilor infecţioaseîn efectivele de păsări.

Alte zone de risc, în urma cărora păsările pot fi expuse și necesită izolare includ: echipamentulobișnuit de transport sau administrare a furajelor sau de îndepărtare a reziduurilor, îmbrăcămintea/încălţămintea personalului, rozătoarele și vectorii sălbatici, sau utilajele (camioane, trailere) insuficientdecontaminate între accesul în cele două grupe de efective (izolate si rezidente). Zone de contact posibileîntre efective sunt și gardurile de protecţie sau zonele despărţitoare.

RezistenţaUn alt aspect important al unui program de biosecuritate îl reprezintă Rezistenţa. Rezistenţa cuprinde

practicile nutriţionale, ecologice, farmacologice și imunologice care ameliorează capacitatea de rezistenţă

16

a păsărilor la boală. Toţi acești factori externi, la care se adaugă condiţia naturală, genetică, determină osusceptibilitate crescută sau scăzută la anumite boli infecţioase.

Printre metodele de control ale bolilor infecţioase utilizate, de regulă, până în prezent, se aflăantibioticele și imunizările. Importanţa acestor doi factori nu poate fi ignorată, dar trebuie acordată omai mare atenţie suportului dat rezistenţei naturale la boli.

Din această perspectivă, terapia antibiotică și imunizările sunt potrivite ca tratamente adjuvante.Un program nutriţional corect determină o creștere generală bună; un mediu propice reduce stresul,

iar, împreună, cresc rezistenţa păsăÎrilor în faţa agenţilor infecţioși. Adăugat unui status imun optim,ameliorarea peformanţelor biologice crește și productivitatea păsărilor. Un beneficiu deloc de neglijat,este și faptul că o stare nutriţională corectă, pe un fond biologic adecvat, asigură un răspuns mai bun latratamentul antibiotic și imunologic.

Un program imunologic eficient trebuie adaptat condiţiilor fiecărei microferme. Există schemeimunizare standard, însă un plan eficient și din punct de vedere economic trebuie să ţină seama departicularităţile grupelor de păsări existente, precum și de riscul de expunere din microferma respectivă.O singură măsură nu se potrivește la toţi, iar mai mult, nu inseamnă neapărat mai bine. Un plan deimunizare bun va complementa sănătatea animalelor, dar nu se poate substitui practicilor managerialecorecte sau prevenirii infecţiilor, mai ales în condiţiile tot mai competitive actuale.

SanitaţiaSanitaţia pare aspectul cel mai puţin atractiv al planului de biosecuritate/izolare biologică. Cu toate

acestea, de cele mai multe ori reprezintă factorul cheie al reducerii răspândirii și al limitării evoluţieiunor boli infecţioase.

Aceasta presupune îndepărtarea sau eradicarea păsărilor cu infecţii persistente sau a purtătoriloragenţilor infecţioși, precum si decontaminarea oricărui echipament sau adăpost potenţial contaminat.Odată ce păsările infectate sau purtătoare sunt vindecate sau îndepărtate, trebuie, de asemenea, îndepărtatorice material contaminat, pentru eliminarea surselor de agenţi infecţioși.

Decontaminarea separatoarelor dintre boxe, a pardoselilor și a tuturor obiectelor ce pot susţine prezenţaagenţilor infecţioși, trebuie să fie parte a unui plan corect de biosecuritate. Ca parte a planului debiosecuritate, izolarea biologică presupune prevenirea pătrunderii agenţilor infecţioși în lanţul alimentarexterior microfermelor (generatoare de boli zoonotice) sau răspândirea în efectivele adiacente sau maiîndepărtate de ferma de origine (generatoare de boli infecţioase și epidemii).

Durata de viaţă a agenţilor infecţioși variază destul de mult. Multe dintre virusuri și bacterii au operioadăde viaţă relativ scurtă în afara gazdei și într-un mediu neprotejat, de cele mai multe ori măsuratăîn ore sau zile. Alţi agenţi infecţioși pot fi viabili ani de zile. Durata de viaţă a celor mai mulţi dintrepatogeni se prelungește indefinit când este vorba de prezenţa lor pe un substrat organic.

Astfel protejaţi, chiar și cei mai fragili patogeni își păstrează deseori potenţialul infecţios pentru zile,luni sau chiar ani de zile. De asemenea, materialele organice pot inactiva mulţi dintre agenţiidecontaminanţi, limitând capacitatea acestora de a distruge patogenii.

De aceea, un factor cheie al limitării numărului de patogeni și al eliminării acestora, îl reprezintăîndepărtarea în totalitate a materialelor organice. In multe cazuri, simpla curaţare poate îndepărta pânăla 95% dintre patogeni. Din punct de vedere al sanitaţiei, echipamentele cu utilizare la mai multe animale,necesită o atenţie specială. Astfel de materiale și echipamente includ: echipamentele de administrare ahranei la tineret, echipamentul medical pentru tratamentul animalelor bolnave sau celor cu leziuni fizice.

Se recomandă sanitaţia tuturor secreţiilor animale. Echipamentul utilizat în mixarea furajelor șiadministrarea hranei trebuie curăţat și decontaminat în funcţie de necesităţi. Camioanele, trailerele șialte utilaje utilizate la mai multe microferme, pentru diverse munci, trebuie curăţate și decontaminateînainte și după fiecare utilizare, mai ales cele folosite la transportul efectivelor.

Alte zone ce necesită o atenţie specială sunt echipamentele de protecţie individuală, ce pot constituivectori mecanici de transmisie ai agenţilor infecţioși. Reziduurile animale, păsările moarte sau resturile

17

de ţesuturi trebuie manipulate, depozitate și tratate în așa măsură, încât să permită inactivarea patogenilor,prin acţiunea timpului, desicaţiei sau razelor UV.

Aceste materiale, cu potenţial infecţios înalt, necesită o atenţie specială, pentru prevenirea reintroduceriipatogenilor în zonele cu efective susceptibile.

Biosecuritatea / izolarea biologică pot fi obţinute în orice fermă, în condiţiile aplicării unor măsuri,unele - de bun simţ, iar altele - cu valoare știinţifică, prin crearea de programe și protocoale adecvate.Un plan corect de biosecuritate ferește producătorul de pierderi economice semnificative și asigurăîncrederea consumatorilor în calitatea produselor.

Blocajul ce apare în unele microferme, pornește de la incapacitatea managerilor de a transpuneconceptul de biosecuritate în pași simpli, clari, ce pot fi parcurși într-un ritm susţinut.

Dacă aceste măsuri de biosecuritate nu se asigură pot apărea diferite boli care se întalnesc și la găinicum ar fi: variola, puloroza, coccidioza, aspergiloza, candidoza, maladia de Newcastle. Pentru combaterealor se va solicita asistenţă sanitar-veterinară.

Planul de prevenire a a acestor îmbolnăviri este simplu și constă în: nici o vaccinare sistematică, îngeneral; utilizarea limitată a antibioticelor; utilizarea coccidiostaticelor în furaje

Bibliografie1. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Sisteme de mangement aplicate în micofermele pentru creșterea

prepeliţelor; Ed.Atar; București 20052. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Sisteme de baterii aplicate pentru creșterea prepeliţelor; Ed.Atar;

București 20053. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Elemente specifice în nutriţia prepeliţelor; Ed.Atar; București

20054. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Ghid tehnic pentru creșterea prepeliţelor; Ed.Atar; București

20055. Viorica Boboc; M. Cioceanu - Biosecuritatea în microfermele de prepeliţe; Ed.Atar; București

2005

18

LISTA CU FURAJE, NUTREŢURI COMBINATE

ȘI ADITIVI FURAJERI

ABO MIX- Str.Depozitelor, nr.31, Satu Mare, Jud .Satu Mare, Cod 440198

Tel: 0261-769306; 0261-769266; Fax: 0261-769569; [email protected] www.abomix.ro

AGRICOLA INTERNATIONAL BACĂU, DEPARTAMENTUL 2 SNC -Calea Republicii , nr 283,Bacău, Cod 600304

Tel: 0234-573730; Tel/Fax: 0234-573732

AGRICOLA ROM- ITA IMPEX-Str.I.C.Dumitrașcu,nr.10, Ineu, Jud. Arad, Cod 315300

Tel/Fax: 0257 –511047; [email protected]

AGRO CENTER TRANSILVANIA – Șos. Sibiu – Rusciori, Km. 8, Rusciori, Jud. Sibiu, Cod 557271Tel/Fax: 0269 –213679; Mobil: 0788303266; [email protected]

AGRO AGENTUR-Bd. Unirii, nr.2, bl. 8A, sc.1, ap. 34, Sector 4 București, Cod 040104

Tel/Fax 021-3367777917; 021-3373002; [email protected]

AGRO BANAT-Str.Sub Deal, nr. 1, Caransebeș; Jud Caraș Severin, Cod 325400

Tel. 0255-516324 ; Mobil 0724211641; Fax: 0255-513096;

agrobanat2mail.dntm.ro; www.agrobanat.ro

AGROBIOTIC- Str. Divizia 9 Cavalerie, Nr. 49, Timișoara, Jud Timiș, Cod 300264

Tel/Fax : 0256-211659

ALTCO PROD- Str. Mintiului, nr. 99, Gherla, jud. Cluj, Cod 405300

Tel/Fax: 0264-243511; Mobil:0740835087

AMIX SUPER- Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 20-22, Arad, Jud. Arad, Cod 310092

Tel/Fax: 0257-254642; [email protected]

ANADIN- Str. Eternitaţii, nr. 11; Breaza, Jud. Prahova, Cod 105400

Tel/Fax 0244-340798; [email protected]

19

ANDAGRA – Sos. Arad-Zădăreni, km 3, Arad, Jud Arad

Tel: 0257 –216760; Fax: 0257 -216720

ANIMAX – Str. Fânului, nr. 16, Sfântu Gheorghe, Jud. Covasna, Cod 520024

Tel: 0267 –315026; [email protected]

AVE IMPEX –Str. Șoimoșeni, nr. 32, Satu Mare, Jud. Satu Mare, Cod 440111

Tel: 0261-770227; 0261- 770225; Tel/Fax: 0261-757304; [email protected] ;

AVIAN PROD- Șos. Iancului , nr. 29. Bl. 105B, Sc. C, Ap. 110, Sector 2, Bucuresti, Cod 021725

Tel/Fax: 021 –2503517; Mobil: 0741156456

AVICOM-Str.Digului, nr. 45, Odorheiu Secuiesc, Jud Harghita, Cod 535600

Tel/Fax: 0266 – 212955; Mobil: 0744595343

BANDRINO IMP-EXP-Str. Godri Ferenc nr. 16, Sfântu Gheorghe, Jud Covasna, Cod 520023


BILIARDI PRODUCT – Str. Mocirei, nr. 1, Baia Mare, Jud Maramureș, Cod 430316


BLOMAR- Str. Oașului, nr. 241, Cluj-Napoca, Jud. Cluj, Cod 400645

Mobil: 0745357195

BIOMIN ROMÂNIA –Str. Justiţiei, nr. 24 Sibiu, Jud. Sibiu, Cod 550004

Tel: 02269-214833, Fax: 0269-243843; [email protected] ; www.biomin.ro

BIOPLANT - Bd. Decebal, nr. 17, Craiova, Jud. Dolj, Cod 200458

Tel: 0251-315799; Tel/Fax: 0251-591244

BRENNTAG ROMÂNIA – Bd. Timisoara, nr. 8+; Sector 6, București, Cod 061334

Mobil 0741816500; [email protected]; www.brenntag.ro

CERASIL – Șos. Borșului, nr. 31, Oradea, Jud. Bihor, Cod 410605

Tel: 0259-416140; Fax: 0259+427803; [email protected]; www.cerasil.ro

20

COMAN & CO – Str. Vintilă Mihăilescu, nr. 15, Bl.60, Sc. 1, Ap. 3, Sector 6, București, Cod 060394

Tel: 021-2216508 - [email protected]; www.comanco.go.ro

COMB GORJ – Str. Ciocârlan, nr. 7, Târgu Jiu, Cod 210103

Tel: 0253-226330; [email protected]

COMBAVIPOR – Str. Ștefan cel Mare, nr. 9, Galaţi, Jud. Galaţi, Cod 800198

Tel/Fax: 0236-472896

COMBIAL – Str. Gării, nr. 33, Urziceni, Jud. Ialomita, Cod 925300

Tel/Fax: 0243-254043

COMBIMAR – Str. Fabrici, Nr. 5, Baia Mare, Jud. Maramureș, Cod 403015

Tel: 0262-222441; [email protected]

COMBIPRA – Str. Târgoviștei, nr. 2, Ploiești; Jud. Prahova, Cod 100299

Tel 0244-554451; [email protected]

COMBRIVA – Str. Cotești, nr. 116, Focșani, Jud. Vrancea, Cod 620068

Tel/Fax: 0237-221143

CORNEX – Str. Liviu Rebreanu, nr. 54, Arad, Jud. Arad, Cod 310047

Tel/Fax: 0257-253589; [email protected]; www.cornex.ro

DANO PAN – Dumbrăveni, Jud. Vrancea, Cod 627105

Tel: 0237-255383

DEVEST FARMATECH – Str. Gării nr. 14 Timișoara jud. Timiș, Cod 300167

Tel: 0256-499.080; fax: 0256-247.435

DIDFARM – Str. 16 Decembrie 1989 nr. 40 Sannicolau Mare, Jud. Timiș, cod 305600

Tel: 0256 – 370.083; fax 0256-370.261; [email protected]

EURO NUTRIMIX – Str. Gelu nr. 4 Timișoara, Jud. Timiș, cod 300168

Tel/Fax: 0256-296.667; mobil 0274.220.330

21

Free Land Mariuţa – Mariuţa jud Călărași, cod 917014

Mobil 0722-573.152; fax 0242-642.761

Grădinaru Rareș – Sat Izvoare, Dumbrava Rosie, jud. Neamţ, cod 617188

Tel. 0233-237.151; 0233-282.101; fax 0233-282.330

Guyomarch’H România – Str. Botaenu nr.3B et.3 ap.9 sect.1, București, cod 010027

Tel. 021.3102764; fax 021-3134504; [email protected]; www.guyomarch.ro

Interself Trade Ștei – Str. Unirii nr.8 bl.8 ap.6 Stei; jud Bihor, cod 415600

Tel. 0259 – 335. 582; [email protected]

Ionic Service – Șos. Chitilei nr.381 sect1 București, cod 012391

LNB România Feed – Bd. Victoriei nr.43 Sibiu, Jud. Sibiu, cod 550024

Tel. 0269-213.280, fax 0269-218.515, [email protected]: www.lnb.ro

Mareșal – Str. Ștefan cel Mare nr. 199 ap. 13 Vaslui, jud. Vaslui, cod 730006

Tel/Fax 0335-410.615; 0253-361.769; [email protected]

Mirovia – Str. Valea Viilor (fosta Avicola Beclean) nr.2/2, Beclean, juud. Bistriţa Năsăud, cod 425100

Mobil 0745-206554

Mixabis – Str. Lebedeni nr. 33 Baia Mare, jud. Maramureș. Cod 430306

Tel: 0262-223247; mobil 0722-729.970; [email protected]

Mixalim – Frumușani, jud. Călărași, cod 917100

Tel: 021-311.10.62 Fax: 021-312.60.80: [email protected]

Moroșanu Prest – Ferma B3, GOC 3, Sat Izvoare, Dumbrava Roșie, jud. Neamţ, cod 617188

Tel/fax ; 0233-237.349

Nadsai Impex – str. Principală nr. 115, Mureni, Jud. Mureș, cod 547638

Mobil 0745.396.618; fax 0265-777.432; mureș[email protected]; www.nadsai.ro

Naumof Serv – Cireșu. Jud Brăila, Cod 817035

22

Mobil: 0744.691.568

Nutribuz – Sahateni, Jud Buzău, cod 127535

Tel: 0238-545.721; fax 0238-545.701

Nutricod – str. Halciului nr. 15 Codlea, jud. Brașov, cod 505100

Tel: 0268-251.906; fax 0268-251.807; [email protected]

Nutricom – Șos. Portului nr. 52, Olteniţa, jud. Călărași, cod 915400

Tel: 0242-515.430Ș fax 021-310.16.00; [email protected]

Nutrientul – Str. Câmpului nr. 1, Palota, jud. Bihor, cod 417516


Nutrimold – Str. Chișinăului nr. 41, Iași, jud. Iași, cod 700178


Nutristar România – Str. Teodor Sperantia nr. 130 bl.73, sc.1, ap.8, sector 3, București, cod 030942

Tel/Fax: 021-322.88.08

Oltchim FNC – Calea Traian nr176 Băbeni, jud. Vâlcea, cod 245100

Tel: 0250-753.750, fax 0250-735.751, [email protected]

Original Prod FNC – Tincă, Jud. Bihor, cod 417595

Tel: 0259-310.166, fax 0259-310.359, [email protected]

Pacomb – Poarta Albă, Jud. Constanţa, cod 907245

Tel/Fax: 0241-853.637; [email protected]

PET WORLD – Str. Constructorilor nr. 7, Sfântul Gheorghe, Jud. Covasna, cod 510077

Tel/Fax: 0267-312.816; [email protected]

Polena – B-dul Socola nr.6, Iași, Jud. Iași, cod 700194

Tel: 0232-430.137; mobil 0744.586.811

23

Primivet – Sat Calomfiresti, Poroschia., Jud. Teleorman, cod 147280


Premix – Str. Nicolae Iorga bl.21-31 sc.1, ap.1, Jud. Dolj, cold 200026

Tel: 0251-596.422; tel/fax 0251-598.008

Probiotic -Aleea I.D. Suciu, nr. 6 ,ap. 6, Timisoara , jud. Timiș, cod 300093

Tel: 0256-423.306;

Prodalis -Dumbraveni, jud Vrancea, cod 6271-5

Tel: 0237-255.383

Proserco CMI –Șos. Afumaţi, nr. 123, Voluntari, jud Ilfov, cod 077190

Tel/fax: 021-270.46.07; [email protected]

Provident Prodcom – Str. Matei Corvin, nr. 184 Oradea, jud. Bihor, cod 410144

Tel/fax: 0259-477.700; [email protected]

Râmnicom – Șos. Puiești, nr. 10, Râmnicu Sărat, jud. Buzău, cod 125300

TelȘ 0238-565.885 ; fax :0238-561.546 ;

Reviva –Str. Libertăţii, nr. 3F, jud. Cluj, cod 407035

Tel/fax: 0264-231.715;

Secombi –Str. Unirii, nr. 2, Segarcea, jud Dolj, cod 205400

Tel/fax 0251-210.618;

Servet Vâlcea –sat Linea, Budești, jud Vrancea, cod 627101

Tel: 0250-760.608; fax: 0250-760.607; [email protected]

Societatea Crescătorilor de Animale din Transilvania(SCAT) –Șos. Sibiu, Rusciori, km. 8, Rusciori,jud. Sibiu, cod 557271

Tel : 0269-231.678 ;

Sotto –Șos. București, km. 5, Giurgiu, jud. Giurgiu, cod 080301

Tel : 0246-217.628 ; fax : 0246-215.064 ; [email protected]

24

Tecas –P-ţa Alba Iulia, nr. bl. 17 ap. 13, sect. 3, București, cod 031105

Tel: 021-323.8676; fax: 021-322.1670; [email protected]

Tecomb –Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 61, Tecuci, jud. Galaţi, cod 805300

Tel/fax: 0236-820.049;

Transvet –Str. Dragalina, nr. 91, ap. 4, Cluj-Napoca, jud. Cluj, cod 400024

Mobil: 0745.643.589; 0745.653.269; fax: 0264-580.970; [email protected]

Trouw Nutrision Hifeed – Calea Naţională, nr. 67, sc. b, ap. 21, Botoșani, jud. botoșani, cod 710006

Tel: 0788-305.920; tel/fax 0231-529.992; [email protected] ; www.trownutrision.net

Verboon –Str. Independenţei, nr. 1 Băilești, jud Dolj, cod 205100

Tel: 0251-311.105; fax: 0251.311.309

Vetland Compimpex –Str. Republicii, nr. 67 Salonta, jud. Bihor, cod 415500

Tel/fax: 0259-433.685; [email protected]

Vipromax –Str. Preciziei, nr. 19, Craiova, jud. Dolj, cod 200747

Tel: 0251-315.801;faxȘ 0251-315.302; [email protected]

Vipromin2000 –Șos. Aradului, km. 75+300m, Salonta, jud. Bihor, cod 415500

Tel/fax: 0259-373.019; 0259-373.02; fax: 0259-373.020; [email protected] ; www.vipromin.com

Yohana group –Str. Mare, nr. 126, Lumina, jud Constanţa, cod 907176

Tel/fax : 0241-257.560 ; [email protected]

Zamur Târgu Mureș –Str. Băneasa, nr. 2, Târgu Mureș, cod 540199

Tel: 0265.269.918; 0265-220.201; fax: 0265.269.918; [email protected]

Zooprotein –Str. Ardealului, nr. 20, Arad, jud. Arad, cod 310188

Tel/fax: 0257-462.527; mobil 0745.191.125; [email protected]

Zoovet –B-dul Unirii, bl. U18, sc. C, ap. 42, Slobozia, jud Ialomiţa, cod 920042

Tel: 0243-233.384; tel/fax 0243-236.123; mobil 0722.502.688

Proiect Tip Cresterea Prepelitelor

Documents

Transcript of Proiect Tip Cresterea Prepelitelor