UNIVERSITATEA TEHNICĂ bdquoGHEORGHE ASACHIrdquo DIN IAŞIFACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

PREVENIREA POLUARII MEDIULUI IN CAZUL UNUI PROCES DE FABRICATIE IN SUSPENSIE A POLICLORURII DE VINIL

STUDENTVRINCEANU DIANA ANA

OUATU RAMONA

1Tehnologia fabricaţiei

11 Prezentare structură proprietaţi şi domenii de utilizare12Surt istoric

Poli(clorura de vinil) este unul din cele mai importante materiale plastice ocupacircnd locul II icircn ceea ce priveste tonajul după polietilenă Se obţine prin polimerizarea clorurii de vinil prin toate procedeele cunoscute polimerizarea icircn bloc suspensie emulsie şi soluţie la nivel industrial aplicacircndu-se numai primele trei

Prima observaţie privind capacitatea de polimerizare a clorurii de vinil este atribuită lui H V Regnault şi datează din anul 1838 Icircn anul 1912 clorura de vinil a fost obţinută de F Klatte prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă procedeu care a căpătat o importanţă deosebită pentru obţinerea acestui monomer pe cale industrială

Icircntre anii 1912-1914 cercetatorul rus I I Ostromislenski lucracircnd la problema cauciucurilor sintetice a icircncercat sa folosească icircn acest scop polimeri de clorură de vinil Polimerii obţinuti cu mijloace din această epocă nu au dus la rezultate satisfacatoare la utilizarea lor in locul cauciucului dar s-au reluat cu această ocazie cercetarile care au dus la dezvoltarea ulterioară a fabricării acestor polimeri pentru mase plastice

Totuşi pacircnă icircn 1927 nu se cunosc realizări industriale ale poli(clorurii de vinil) Un icircnceput de creştere mai sensibilă a producţei se semnalează abia icircn anul 1936 Dupa cel de-al doilea razboi mondial această creştere se accentuează foarte mult Se apreciază ca icircn ultimii ani producţia de poli(clorura de vinil) a constituit 23 din cea mondială a materialelor plastice

Importanţa industrială a poli(clorurii de vinil) este relevată de patentele publicate icircn 1928 de mai multe firme printre care Carbide and Carbon Chemical Corporation Du Pont şi I G Farben Aceste patente se refereau icircnsă la obţinerea copolimerilor clorură de vinil-acetat de vinil deoarece poli(clorura de vinil) se descompunea rapid la prelucrarea icircn topitură Pentru a ramane competitive pe piaţă multe firme producatoare au fost nevoite sa micşoreze cheltuielile de producţie Aceasta a condus la dezvoltarea unui numar mare de procedee pentru fabricarea poli(clorurii de vinil)

Icircn vederea obţinerii acestui polimer se recurge icircn special la procedee de polimerizare icircn suspensie şi emulsie iar mai recent şi la cel de polimerizare icircn masă Icircn ţara noastră poli(clorura de vinil) se obţine la Combinatul chimic RacircmnicundashVacirclcea prin procedeul polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Poli(clorura de vinil) este unul din cei mai importanţi polimeri termoplastici Paradoxal acest produs chimic macromolecular este unul dintre cei mai putin stabili din punct de vedere chimic al prelucrării şi al exploatării de aceea s-a impus folosirea unor stabilizatori speciali

Astazi polimerii din clorură de vinil şi icircn special coplimerii cu acetat de vinil sunt fabricaţi icircn cantitaţi care depaşesc cu mult cantitatea tuturor celorlalţi derivaţi vinilici şi icircn unele ţari ating sau chiar depăşesc producţia de raşini fenololice Această dezvoltare este justificată de faptul că monomerul poate fi produs economic atacirct din etilenă cacirct şi din acetilenă deci atacirct de ţarile cu economie bazată pe produse petroliere sau gaze naturale cacirct şi icircn cele ce dispun de cantitaţi importante de cărbune Poli(clorura de vinil) are utilizari largi fiind folosită atacirct ca polimeri rigizi cacirct şi ca elastomeri (icircn funcţie de adaosul de plastifianţi) ce se fabrica mult mai uşor decacirct cauciucurile sintetice adevărate şi cu multe utilizări are proprietăţi superioare acestora

Folosirea unei largi game de auxiliari icircn prelucrarea poli(clorurii de vinil) oferă posibilităţi de diversificare a produselor finite neicircntacirclnite la nici unul din materialele plastice Produsele obţinute prin polimerizarea poli(clorurii de vinil) pot fi din punct de vedere calitativ foarte diferite ndashdupă condiţiile de lucru- ele neputacircnd fi definite nici analitic şi nici fizic

Tabel 1 Anul icircnceperii sintezei şi producţiei unor polimeri Polimerul Anul Anul icircnceperii

[Type text]

Polistiren 1839 1930Poliformaldehida 1859 1958Policorura de vinil 1872 1935Fenoplaste 1872 1909Poliizopren 1879 1956Ureoplaste 1884 1925Poliacrilonitril(orlonmelana) 1893 1943Poli ε-CL(poliamida 6) 1899 1939Polibutadiena 1911 1931Polihexametilendipiamida 1935 1938Poli-co-undecanamida (rislan) 1935 1950

13 Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Structural poli(clorura de vinil) este un polimer vinilic Este asemănător cu polietilena

dar la un atom de carbon din fiecare unitate structurală a lanţului macromolecular este substituit un atom de hidrogen cu unul de clor Se caracterizează prin liniaritate stare amorfică şi are următoarea unitate structurală

unde n reprezintă gradul de polimerizare n= (600divide1600)Compoziţia chimică icircn procente masice este următoarea

384 C 568 Cl 48 H

Formula structurală a polimerului se prezintă astfel

Configuraţia de zig-zag se datorează hibridizării sp3 a atomilor din catenă Clorura de vinil este un monomer cu un singur substituient clor Atomii substituienţi ai catenei principale sunt legaţi icircntre ei prin legături chimice stabile şi puternice avacircnd lungimea de 1-15 Aring Icircntre catenele macromoleculelor filiforme se manifestă forţe intermoleculare care sunt slabe şi a căror lungime de legătură este de pacircnă la 3-4 Aring

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă icircntre ele prin perioada de indentitate (adică distanţa minimă dintre două unităţi structurale identice ca dispunere spaţială) Perioada de identitate a poli(clorurii de vinil) este egală cu 51 Aring

Probabilitatea icircnlănţuirii monomerilor icircn succesiunea ldquocap - coadărdquo este mai mare decacirct a celorlalte succesiuni datorită icircmpiedicărilor sterice mai mici posibilităţii de stabilizare prin conjugare şi tendinţei de formare a radicalului la atomul de carbon substituit

Adiţia la monomer se poate face icircnsă şi după sistemul ldquocap - caprdquo

[Type text]

Evaluarea proporţiei fiecărui tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc) Icircn cazul poli(clorurii de vinil) se poate utiliza reacţia cu zincul (icircn prezenţă de dioxan) care este specific pentru identificarea şi chiar dozarea legăturilor ldquocap-coadărdquo Reacţia decurge astfel

a)

Macromoleculele pot prezenta la ambele capete resturi de iniţiator icircn cazul icircn care formarea lor a avut loc prin recombinarea a 2 macroradicali după cum arată reacţia următoare

b) Prin reacția poli(clorurii de vinil) cu iodură de potasiu icircn mediu de dioxan nu se pune icircn libertate iodul Pentru ca polimerul să reacționeze cu iodura de potasiu ar trebui să prezinte o

icircnșiruire de forma ldquocap-cap ldquo

c) Clorurarea cis 14 a polibutadienei icircn soluție diclor-acetonitrilic la 00C icircn prezență de clorură ferică indică pentru poli(clorura de vinil) o structură ldquocap-cap ldquo a cărui spectru IR este deosebit de cel a poli(clorurii de vinil) obținut prin polimerizare radicalică

JDCatman și WCTnicher atribuie moleculelor ramificate următoarea structură

[Type text]

CH2 CH CH2 C CH2 CH

Cl ClCl

CH2 CH

Cl

Clorul icircn poziţie de carbon terţiar este labil şi scade stabilitatea termică a polimerului Prin dehidroclorurare polimerul capătă o structură de forma

CH2 CH CH C CH CH

Cl

CH2 CHCl

Legăturile duble pot fi imaginate sau se pot găsi la mijlocul catenei Icircn lucrările publicate au fost citate următoarele structuri neregulate care pot fi cauza instabilităţii poli(clorurii de vinil) radicali liberi de polimerizare sau structuri ramificate

CH2 CHCl CH

CHCl

CHCl CH2 CHCl

CH2

CH2 CHCl CH2 CCl

CH2

CHCl

grupe nesaturate la icircntacircmplare Poli(clorura de vinil) industrială poate avea pacircnă la 15 duble legături interne la 1000 atomi de carbon

grupe terminale de catenă care pot fi de două tipuri- din terminarea polimerizării prin disproporţionale sau transfer de catenă la

monomer

CH2 CH

Cl

CH2 CHCl

CH2 CHCl

CH CH

Cl

+ CH3 CH

CH CH

Cl

+ CH2 CH2

Cl- alte structuri neregulate cum ar fi cele cu conţinut de oxigen provenit de la

reziduu de catalizatori (conţinacircnd oxigen) sau de tipulCH2 CH C CH2

Cl- impurităţi străineO structură chimică a poli(clorurii de vinil) de fabricaţie industrială modul simplificat

care conţine diverse structuri neregulate clor secundar şi terţiar grupe nesaturate fragmente de catalizatori se poate repartiza schematic astfel

R C

O

O CH2 CHCl CH2 CHCl CH2 C

Cl

CH2

CH2

CHCl

CHCl

CH CHCl

CH2 CH2Clx y

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1Tehnologia fabricaţiei

11 Prezentare structură proprietaţi şi domenii de utilizare12Surt istoric

Poli(clorura de vinil) este unul din cele mai importante materiale plastice ocupacircnd locul II icircn ceea ce priveste tonajul după polietilenă Se obţine prin polimerizarea clorurii de vinil prin toate procedeele cunoscute polimerizarea icircn bloc suspensie emulsie şi soluţie la nivel industrial aplicacircndu-se numai primele trei

Prima observaţie privind capacitatea de polimerizare a clorurii de vinil este atribuită lui H V Regnault şi datează din anul 1838 Icircn anul 1912 clorura de vinil a fost obţinută de F Klatte prin adiţia acidului clorhidric la acetilenă procedeu care a căpătat o importanţă deosebită pentru obţinerea acestui monomer pe cale industrială

Icircntre anii 1912-1914 cercetatorul rus I I Ostromislenski lucracircnd la problema cauciucurilor sintetice a icircncercat sa folosească icircn acest scop polimeri de clorură de vinil Polimerii obţinuti cu mijloace din această epocă nu au dus la rezultate satisfacatoare la utilizarea lor in locul cauciucului dar s-au reluat cu această ocazie cercetarile care au dus la dezvoltarea ulterioară a fabricării acestor polimeri pentru mase plastice

Totuşi pacircnă icircn 1927 nu se cunosc realizări industriale ale poli(clorurii de vinil) Un icircnceput de creştere mai sensibilă a producţei se semnalează abia icircn anul 1936 Dupa cel de-al doilea razboi mondial această creştere se accentuează foarte mult Se apreciază ca icircn ultimii ani producţia de poli(clorura de vinil) a constituit 23 din cea mondială a materialelor plastice

Importanţa industrială a poli(clorurii de vinil) este relevată de patentele publicate icircn 1928 de mai multe firme printre care Carbide and Carbon Chemical Corporation Du Pont şi I G Farben Aceste patente se refereau icircnsă la obţinerea copolimerilor clorură de vinil-acetat de vinil deoarece poli(clorura de vinil) se descompunea rapid la prelucrarea icircn topitură Pentru a ramane competitive pe piaţă multe firme producatoare au fost nevoite sa micşoreze cheltuielile de producţie Aceasta a condus la dezvoltarea unui numar mare de procedee pentru fabricarea poli(clorurii de vinil)

Icircn vederea obţinerii acestui polimer se recurge icircn special la procedee de polimerizare icircn suspensie şi emulsie iar mai recent şi la cel de polimerizare icircn masă Icircn ţara noastră poli(clorura de vinil) se obţine la Combinatul chimic RacircmnicundashVacirclcea prin procedeul polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Poli(clorura de vinil) este unul din cei mai importanţi polimeri termoplastici Paradoxal acest produs chimic macromolecular este unul dintre cei mai putin stabili din punct de vedere chimic al prelucrării şi al exploatării de aceea s-a impus folosirea unor stabilizatori speciali

Astazi polimerii din clorură de vinil şi icircn special coplimerii cu acetat de vinil sunt fabricaţi icircn cantitaţi care depaşesc cu mult cantitatea tuturor celorlalţi derivaţi vinilici şi icircn unele ţari ating sau chiar depăşesc producţia de raşini fenololice Această dezvoltare este justificată de faptul că monomerul poate fi produs economic atacirct din etilenă cacirct şi din acetilenă deci atacirct de ţarile cu economie bazată pe produse petroliere sau gaze naturale cacirct şi icircn cele ce dispun de cantitaţi importante de cărbune Poli(clorura de vinil) are utilizari largi fiind folosită atacirct ca polimeri rigizi cacirct şi ca elastomeri (icircn funcţie de adaosul de plastifianţi) ce se fabrica mult mai uşor decacirct cauciucurile sintetice adevărate şi cu multe utilizări are proprietăţi superioare acestora

Folosirea unei largi game de auxiliari icircn prelucrarea poli(clorurii de vinil) oferă posibilităţi de diversificare a produselor finite neicircntacirclnite la nici unul din materialele plastice Produsele obţinute prin polimerizarea poli(clorurii de vinil) pot fi din punct de vedere calitativ foarte diferite ndashdupă condiţiile de lucru- ele neputacircnd fi definite nici analitic şi nici fizic

Tabel 1 Anul icircnceperii sintezei şi producţiei unor polimeri Polimerul Anul Anul icircnceperii

[Type text]

Polistiren 1839 1930Poliformaldehida 1859 1958Policorura de vinil 1872 1935Fenoplaste 1872 1909Poliizopren 1879 1956Ureoplaste 1884 1925Poliacrilonitril(orlonmelana) 1893 1943Poli ε-CL(poliamida 6) 1899 1939Polibutadiena 1911 1931Polihexametilendipiamida 1935 1938Poli-co-undecanamida (rislan) 1935 1950

13 Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Structural poli(clorura de vinil) este un polimer vinilic Este asemănător cu polietilena

dar la un atom de carbon din fiecare unitate structurală a lanţului macromolecular este substituit un atom de hidrogen cu unul de clor Se caracterizează prin liniaritate stare amorfică şi are următoarea unitate structurală

unde n reprezintă gradul de polimerizare n= (600divide1600)Compoziţia chimică icircn procente masice este următoarea

384 C 568 Cl 48 H

Formula structurală a polimerului se prezintă astfel

Configuraţia de zig-zag se datorează hibridizării sp3 a atomilor din catenă Clorura de vinil este un monomer cu un singur substituient clor Atomii substituienţi ai catenei principale sunt legaţi icircntre ei prin legături chimice stabile şi puternice avacircnd lungimea de 1-15 Aring Icircntre catenele macromoleculelor filiforme se manifestă forţe intermoleculare care sunt slabe şi a căror lungime de legătură este de pacircnă la 3-4 Aring

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă icircntre ele prin perioada de indentitate (adică distanţa minimă dintre două unităţi structurale identice ca dispunere spaţială) Perioada de identitate a poli(clorurii de vinil) este egală cu 51 Aring

Probabilitatea icircnlănţuirii monomerilor icircn succesiunea ldquocap - coadărdquo este mai mare decacirct a celorlalte succesiuni datorită icircmpiedicărilor sterice mai mici posibilităţii de stabilizare prin conjugare şi tendinţei de formare a radicalului la atomul de carbon substituit

Adiţia la monomer se poate face icircnsă şi după sistemul ldquocap - caprdquo

[Type text]

Evaluarea proporţiei fiecărui tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc) Icircn cazul poli(clorurii de vinil) se poate utiliza reacţia cu zincul (icircn prezenţă de dioxan) care este specific pentru identificarea şi chiar dozarea legăturilor ldquocap-coadărdquo Reacţia decurge astfel

a)

Macromoleculele pot prezenta la ambele capete resturi de iniţiator icircn cazul icircn care formarea lor a avut loc prin recombinarea a 2 macroradicali după cum arată reacţia următoare

b) Prin reacția poli(clorurii de vinil) cu iodură de potasiu icircn mediu de dioxan nu se pune icircn libertate iodul Pentru ca polimerul să reacționeze cu iodura de potasiu ar trebui să prezinte o

icircnșiruire de forma ldquocap-cap ldquo

c) Clorurarea cis 14 a polibutadienei icircn soluție diclor-acetonitrilic la 00C icircn prezență de clorură ferică indică pentru poli(clorura de vinil) o structură ldquocap-cap ldquo a cărui spectru IR este deosebit de cel a poli(clorurii de vinil) obținut prin polimerizare radicalică

JDCatman și WCTnicher atribuie moleculelor ramificate următoarea structură

[Type text]

CH2 CH CH2 C CH2 CH

Cl ClCl

CH2 CH

Cl

Clorul icircn poziţie de carbon terţiar este labil şi scade stabilitatea termică a polimerului Prin dehidroclorurare polimerul capătă o structură de forma

CH2 CH CH C CH CH

Cl

CH2 CHCl

Legăturile duble pot fi imaginate sau se pot găsi la mijlocul catenei Icircn lucrările publicate au fost citate următoarele structuri neregulate care pot fi cauza instabilităţii poli(clorurii de vinil) radicali liberi de polimerizare sau structuri ramificate

CH2 CHCl CH

CHCl

CHCl CH2 CHCl

CH2

CH2 CHCl CH2 CCl

CH2

CHCl

grupe nesaturate la icircntacircmplare Poli(clorura de vinil) industrială poate avea pacircnă la 15 duble legături interne la 1000 atomi de carbon

grupe terminale de catenă care pot fi de două tipuri- din terminarea polimerizării prin disproporţionale sau transfer de catenă la

monomer

CH2 CH

Cl

CH2 CHCl

CH2 CHCl

CH CH

Cl

+ CH3 CH

CH CH

Cl

+ CH2 CH2

Cl- alte structuri neregulate cum ar fi cele cu conţinut de oxigen provenit de la

reziduu de catalizatori (conţinacircnd oxigen) sau de tipulCH2 CH C CH2

Cl- impurităţi străineO structură chimică a poli(clorurii de vinil) de fabricaţie industrială modul simplificat

care conţine diverse structuri neregulate clor secundar şi terţiar grupe nesaturate fragmente de catalizatori se poate repartiza schematic astfel

R C

O

O CH2 CHCl CH2 CHCl CH2 C

Cl

CH2

CH2

CHCl

CHCl

CH CHCl

CH2 CH2Clx y

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Polistiren 1839 1930Poliformaldehida 1859 1958Policorura de vinil 1872 1935Fenoplaste 1872 1909Poliizopren 1879 1956Ureoplaste 1884 1925Poliacrilonitril(orlonmelana) 1893 1943Poli ε-CL(poliamida 6) 1899 1939Polibutadiena 1911 1931Polihexametilendipiamida 1935 1938Poli-co-undecanamida (rislan) 1935 1950

13 Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Structural poli(clorura de vinil) este un polimer vinilic Este asemănător cu polietilena

dar la un atom de carbon din fiecare unitate structurală a lanţului macromolecular este substituit un atom de hidrogen cu unul de clor Se caracterizează prin liniaritate stare amorfică şi are următoarea unitate structurală

unde n reprezintă gradul de polimerizare n= (600divide1600)Compoziţia chimică icircn procente masice este următoarea

384 C 568 Cl 48 H

Formula structurală a polimerului se prezintă astfel

Configuraţia de zig-zag se datorează hibridizării sp3 a atomilor din catenă Clorura de vinil este un monomer cu un singur substituient clor Atomii substituienţi ai catenei principale sunt legaţi icircntre ei prin legături chimice stabile şi puternice avacircnd lungimea de 1-15 Aring Icircntre catenele macromoleculelor filiforme se manifestă forţe intermoleculare care sunt slabe şi a căror lungime de legătură este de pacircnă la 3-4 Aring

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă icircntre ele prin perioada de indentitate (adică distanţa minimă dintre două unităţi structurale identice ca dispunere spaţială) Perioada de identitate a poli(clorurii de vinil) este egală cu 51 Aring

Probabilitatea icircnlănţuirii monomerilor icircn succesiunea ldquocap - coadărdquo este mai mare decacirct a celorlalte succesiuni datorită icircmpiedicărilor sterice mai mici posibilităţii de stabilizare prin conjugare şi tendinţei de formare a radicalului la atomul de carbon substituit

Adiţia la monomer se poate face icircnsă şi după sistemul ldquocap - caprdquo

[Type text]

Evaluarea proporţiei fiecărui tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc) Icircn cazul poli(clorurii de vinil) se poate utiliza reacţia cu zincul (icircn prezenţă de dioxan) care este specific pentru identificarea şi chiar dozarea legăturilor ldquocap-coadărdquo Reacţia decurge astfel

a)

Macromoleculele pot prezenta la ambele capete resturi de iniţiator icircn cazul icircn care formarea lor a avut loc prin recombinarea a 2 macroradicali după cum arată reacţia următoare

b) Prin reacția poli(clorurii de vinil) cu iodură de potasiu icircn mediu de dioxan nu se pune icircn libertate iodul Pentru ca polimerul să reacționeze cu iodura de potasiu ar trebui să prezinte o

icircnșiruire de forma ldquocap-cap ldquo

c) Clorurarea cis 14 a polibutadienei icircn soluție diclor-acetonitrilic la 00C icircn prezență de clorură ferică indică pentru poli(clorura de vinil) o structură ldquocap-cap ldquo a cărui spectru IR este deosebit de cel a poli(clorurii de vinil) obținut prin polimerizare radicalică

JDCatman și WCTnicher atribuie moleculelor ramificate următoarea structură

[Type text]

CH2 CH CH2 C CH2 CH

Cl ClCl

CH2 CH

Cl

Clorul icircn poziţie de carbon terţiar este labil şi scade stabilitatea termică a polimerului Prin dehidroclorurare polimerul capătă o structură de forma

CH2 CH CH C CH CH

Cl

CH2 CHCl

Legăturile duble pot fi imaginate sau se pot găsi la mijlocul catenei Icircn lucrările publicate au fost citate următoarele structuri neregulate care pot fi cauza instabilităţii poli(clorurii de vinil) radicali liberi de polimerizare sau structuri ramificate

CH2 CHCl CH

CHCl

CHCl CH2 CHCl

CH2

CH2 CHCl CH2 CCl

CH2

CHCl

grupe nesaturate la icircntacircmplare Poli(clorura de vinil) industrială poate avea pacircnă la 15 duble legături interne la 1000 atomi de carbon

grupe terminale de catenă care pot fi de două tipuri- din terminarea polimerizării prin disproporţionale sau transfer de catenă la

monomer

CH2 CH

Cl

CH2 CHCl

CH2 CHCl

CH CH

Cl

+ CH3 CH

CH CH

Cl

+ CH2 CH2

Cl- alte structuri neregulate cum ar fi cele cu conţinut de oxigen provenit de la

reziduu de catalizatori (conţinacircnd oxigen) sau de tipulCH2 CH C CH2

Cl- impurităţi străineO structură chimică a poli(clorurii de vinil) de fabricaţie industrială modul simplificat

care conţine diverse structuri neregulate clor secundar şi terţiar grupe nesaturate fragmente de catalizatori se poate repartiza schematic astfel

R C

O

O CH2 CHCl CH2 CHCl CH2 C

Cl

CH2

CH2

CHCl

CHCl

CH CHCl

CH2 CH2Clx y

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Evaluarea proporţiei fiecărui tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc) Icircn cazul poli(clorurii de vinil) se poate utiliza reacţia cu zincul (icircn prezenţă de dioxan) care este specific pentru identificarea şi chiar dozarea legăturilor ldquocap-coadărdquo Reacţia decurge astfel

a)

Macromoleculele pot prezenta la ambele capete resturi de iniţiator icircn cazul icircn care formarea lor a avut loc prin recombinarea a 2 macroradicali după cum arată reacţia următoare

b) Prin reacția poli(clorurii de vinil) cu iodură de potasiu icircn mediu de dioxan nu se pune icircn libertate iodul Pentru ca polimerul să reacționeze cu iodura de potasiu ar trebui să prezinte o

icircnșiruire de forma ldquocap-cap ldquo

c) Clorurarea cis 14 a polibutadienei icircn soluție diclor-acetonitrilic la 00C icircn prezență de clorură ferică indică pentru poli(clorura de vinil) o structură ldquocap-cap ldquo a cărui spectru IR este deosebit de cel a poli(clorurii de vinil) obținut prin polimerizare radicalică

JDCatman și WCTnicher atribuie moleculelor ramificate următoarea structură

[Type text]

CH2 CH CH2 C CH2 CH

Cl ClCl

CH2 CH

Cl

Clorul icircn poziţie de carbon terţiar este labil şi scade stabilitatea termică a polimerului Prin dehidroclorurare polimerul capătă o structură de forma

CH2 CH CH C CH CH

Cl

CH2 CHCl

Legăturile duble pot fi imaginate sau se pot găsi la mijlocul catenei Icircn lucrările publicate au fost citate următoarele structuri neregulate care pot fi cauza instabilităţii poli(clorurii de vinil) radicali liberi de polimerizare sau structuri ramificate

CH2 CHCl CH

CHCl

CHCl CH2 CHCl

CH2

CH2 CHCl CH2 CCl

CH2

CHCl

grupe nesaturate la icircntacircmplare Poli(clorura de vinil) industrială poate avea pacircnă la 15 duble legături interne la 1000 atomi de carbon

grupe terminale de catenă care pot fi de două tipuri- din terminarea polimerizării prin disproporţionale sau transfer de catenă la

monomer

CH2 CH

Cl

CH2 CHCl

CH2 CHCl

CH CH

Cl

+ CH3 CH

CH CH

Cl

+ CH2 CH2

Cl- alte structuri neregulate cum ar fi cele cu conţinut de oxigen provenit de la

reziduu de catalizatori (conţinacircnd oxigen) sau de tipulCH2 CH C CH2

Cl- impurităţi străineO structură chimică a poli(clorurii de vinil) de fabricaţie industrială modul simplificat

care conţine diverse structuri neregulate clor secundar şi terţiar grupe nesaturate fragmente de catalizatori se poate repartiza schematic astfel

R C

O

O CH2 CHCl CH2 CHCl CH2 C

Cl

CH2

CH2

CHCl

CHCl

CH CHCl

CH2 CH2Clx y

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

CH2 CH CH2 C CH2 CH

Cl ClCl

CH2 CH

Cl

Clorul icircn poziţie de carbon terţiar este labil şi scade stabilitatea termică a polimerului Prin dehidroclorurare polimerul capătă o structură de forma

CH2 CH CH C CH CH

Cl

CH2 CHCl

Legăturile duble pot fi imaginate sau se pot găsi la mijlocul catenei Icircn lucrările publicate au fost citate următoarele structuri neregulate care pot fi cauza instabilităţii poli(clorurii de vinil) radicali liberi de polimerizare sau structuri ramificate

CH2 CHCl CH

CHCl

CHCl CH2 CHCl

CH2

CH2 CHCl CH2 CCl

CH2

CHCl

grupe nesaturate la icircntacircmplare Poli(clorura de vinil) industrială poate avea pacircnă la 15 duble legături interne la 1000 atomi de carbon

grupe terminale de catenă care pot fi de două tipuri- din terminarea polimerizării prin disproporţionale sau transfer de catenă la

monomer

CH2 CH

Cl

CH2 CHCl

CH2 CHCl

CH CH

Cl

+ CH3 CH

CH CH

Cl

+ CH2 CH2

Cl- alte structuri neregulate cum ar fi cele cu conţinut de oxigen provenit de la

reziduu de catalizatori (conţinacircnd oxigen) sau de tipulCH2 CH C CH2

Cl- impurităţi străineO structură chimică a poli(clorurii de vinil) de fabricaţie industrială modul simplificat

care conţine diverse structuri neregulate clor secundar şi terţiar grupe nesaturate fragmente de catalizatori se poate repartiza schematic astfel

R C

O

O CH2 CHCl CH2 CHCl CH2 C

Cl

CH2

CH2

CHCl

CHCl

CH CHCl

CH2 CH2Clx y

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

CristalinitateaUn polimer poate fi icircn stare amorfă sau cristalină Starea amorfă este determinată de

ordinea nedefinită a macromoleculelor icircn sistem icircn timp ce stricta regularitate spaţială şi compactitatea catenelor macromoleculelor determină structura cristalină a polimerilor Structura cristalină conferă polimerului anumite proprietaţi faţă de cea amorfă Flexibilitatea polimerului este influenţată de forma spaţială a macromoleculelor de polaritatea substituienţilor şi de modul repartiţiei lor de-a lungul catenei Poli(clorura de vinil) neplastifiată este rigidă casantă (la fiecare al doilea atom de C are un atom de Cl) icircn timp ce policloroprenul este icircnalt-flexibil (un atom de Cl la fiecare al patrulea atom de C) Structura şi respective cristalinitatea pot fi dirijate aplicacircnd metode de polimerizare cu catalizatori stereospecifici Icircn afara de factorii cunoscuţi cum ar fi structura (lineară ramificată sau reticulată etc) sau modalitatea de obţinere a polimerilor (polimerizare policondensare poliadiţie şa) stabilitatea polimerilor este influenţată şi de o serie de proprietăţi

Masa moleculară

Această caracteristică exprimată de obicei ca valoare K (icircn Europa) sau icircn vacircscozitate specifică (icircn SUA) are un rol determinant şi trebuie cunoscută pentru a se aprecia

dacă PVC-ul este corespunzător destinaţiei pentru care va fi prelucrat regimul de prelucrare cacirct mai şi icircn primul racircnd temperaturile de gelificare proprietaţile reologice şi fizico-mecanice ale compoundului

Alegerea judicioasă a unui PVC din punctul de vedere al masei moleculare icircnseamnă asigurarea unor recepturi de lucru adecvate cu minimum de cheltuieli şi prelucrare cu minimum de dificultaţi a compoundului O variaţie mare a valorii K faţă de valoarea nominală iniţială stabilită pentru compoundul icircn cauză atrage după sine necesitatea de a modifica frecvent procesul tehnologic de prelucrare Influenţa pe care valoarea K o are asupra proprietaţilor tehnologice şi de utilizare a PVC-ului poate fi astfel rezumată

Ordinea crescătoare a valorii K are drept consecinţă creşterea temperaturii de gelifiere respectiv de prelucrare scaderea vitezei de gelifiere pentru oricare din temperaturile de prelucrare creşterea vacircscozitaţii materialului gelifiat sau reciproc exprimat scaderea capacitaţii

de curgere creşterea stabilitaţii dimensionale la temperatura creşterea proprietaţilor mecanice şi icircn special a rezistenţei la sfacircsiere a

compoundurilor plastifiateStudiile de microstructură au dovedit că unităţile structurale se leagă dupa tipul bdquocap-

coadărdquo fiind favorizată din punct de vedere energetic Accidental icircnsă au loc şi icircncatenări bdquocap-caprdquo (sau bdquocoadă-caprdquo) care constituie legăturile slabe din lanţul polimeric Evaluarea proporţiei fiecărei tip de legătură se realizează experimental folosind metode chimice sau diferite tehnici spectrale (spectroscopia IR RMN etc)

Forţele inter şi intramolecularePrezenţa substituienţilor polari determină creşterea interacţiunilor inter- şi

intramoleculare mărind apreciabil bariera energetică a transformarilor conformaţionale reducacircnd deci flexibilitatea catenelor Acest efect este cu atacirct mai icircnsemnat cu cacirct momentul dipolar al substituienţilor este mai mare Se aplică astfel proprietaţile plastice ale PVC-ului in fază condensată transformările conformaţionale sunt influenţate atacirct de forţele secundare intramoleculare cacirct şi de cele intermoleculare Ultimele au rol foarte insemnat ele determină volatilitatea vacircscozitatea tensiunea superficială şi alte proprietăţi fizice ale substanţelor Suma forţelor intramoleculare care se manifestă la nivelul moleculei constituie energia de coeziune La compuşii macromoleculari valoarea acestei energii este atacirct de mare icircncacirct

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

depaşeşte energia legaturilor de valenţă principale şi din această cauza polimerii nu pot fi trecuţi icircn fază gazoasă fară a se descompune chimic la o temperatură inferioară celei de fierbere O consecinţă practică foarte importantă a energiei de coeziune mare o constituie rezistenţa mecanică deosebită care caracterizează numeroase substanţe macromoleculare

Structura supramolecularăSe referă la agregarea lanţurilor macromoleculare icircntr-un material polimeric icircn funcţie

de compoziţia chimică conformaţia şi configuraţia lor cat şi de condiţiile exterioare A fost studiată prin microscopie şi difracţia razelor X Prin difracţia razelor X s-a constatat prezenţa unor cristaline minuscule incomplet formate şi s-a determinat perioada de identitate icircn cazul poli(clorurii de vinil) perioada de identitate este egala cu 51Aring (figura1)

Fig1 Modelul unei catene lineare de poli(clorură de vinil)

Din studii roentgenografice s-a ajuns la concuzia că PVC icircn stare icircntinsă are o structură amorfă Structură care da o roentgenogramă din care se poate calcula peroada de intindere a polimerului care corespunde la două unitaţi structurale de monomer legate in zig-zag Unităţile structurale nu sunt situate icircn acelaşi plan Prima icircncercare de determinare a zonelor cristaline de PVC a fost făcuta de Z Natta care remarcacircnd dimensiunile mici ale zonelor ordonate pe direcţia perpendiculară pe catenă (~50Aring) şi dimensiunile mult mai mici pe direcţia lungimii a propus pentru reţeaua cristalina a PVC-ului o celula rombică

Caracterul structurii la polimeri depinde de flexibilitate şi energia interacţiunilor intermoleculare care pot aparea atacirct la nivelul celor mai mici elemente structurale cat si la nivelul formaţiunilor mai complexe cum sunt segmentele sau macromoleculele icircn intregime

Fig 2 Curba termomecanică a unui polimer linear amorf

Respectacircnd unghiul de valenţă o macromoleculă liniară poate prezenta diverse conformaţii icircn plan sau icircn spaţiu care diferă intre ele

Fig3 Modelul unei carbocatene liniare complet icircntinse

Icircn comportarea la prelucrare cacirct şi la exploatare sunt la fel de importante atacirct caracteristicile polimerului la nivel molecular (masa moleculară forma macromoleculelor gradul de ramificare distribuţia masei moleculare etc) cacirct si la nivel supramolecular(forma particulelor dimensiunile lor distribuţia granulometrică gradul de cristalizare porozitate etc) O simplă analiză la microscopul optic permite o evidenţiere uşoară şi rapidă a [Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

particularităţilor structurale ale granulelor de poli(clorură de vinil) şi o apreciere pe bazele generale ale caracteristicilor pulberii şi a comportării acesteia la prelucrare

Făcacircnd abstracţie de formele intermediare posibile si admiţacircnd drept caracteristici principale cele două cazuri limită de granule transparente (monolitice) şi opace (poroase) pulberile din poli(clorură de vinil) pot fi clasificate astfel

tipul monolitic icircn care predomină granulele transparente tipul poros icircn care predomina granulele opace tipul neomogen din punct de vedere morfologic icircn care granulele nu prezintă nici o

caracteristică predominantăTransperenţa sau opacitatea particulelor este determinată de structura internă a

acestora Granulele poroase ale polimerului obţinut prin procedeul icircn suspensie sunt un ansamblu format din microparticole sferice marunte cu un diametru de circa 2 μm Aceste partcule aderă prin suprafeţe limitate astfel că icircntre ele se formează spaţii libere Conform datelor din literatură o particulă de poli(clorură de vinil) suspensie cu un diametru de 150 μm poate conţine aproximativ 210 microparticule sferice

Prin noţiunea de sbquostructură celularărsquorsquo se inţelege sbquocelulărsquorsquo agregatul construit din microparticule sferice sbquogranulersquorsquo icircnconjurate de o sbquomembrană pelicularărsquorsquo S-a demonstrat că bazele structurii poli(clorurii de vinil) se pun icircnca din procesul de polimerizare care la racircndul său depinde de caracteristicile interacţiunilor dintre monomeri şi polimeri icircncă din primele stadii ale polimerizarii polimerul formează o fază nouă care se prezintă sub forma unor particule aproape perfect sferice şi suficient de omogene ca dimensiuni icircn cazul unor conversii mari polimerul se prezintă sub forma unor agregate constituite din particule sferice (globule) a căror dimensiuni depind de conversie Astfel granulele polimerilor obţinuţi după procedeele icircn masă sau icircn suspensie pot fi monolitice este necesar ca icircn ultimile faze de polimerzare să se adauge un monomer proaspăt

Icircn ceea ce priveşte porozitatea granulelor opace ea este urmarea caracterului globular al agregatelor formate icircnca din fazele incipiente ale procesului de polimerizare icircn cazul polimerizarii icircn suspensie cea mai mare parte din polimer se formează icircn particulele de monomer icircnsă o mică parte ia naştere icircn faza apoasă ca urmare a schimbului de masă icircntre picăturile sistemului icircn cursul agitării polimerul format icircn fază apoasă ce are o structură globulară poate fi icircnglobat de alte picături sauaderă pe suprafaţa granulelor formacircnd sbquoexcrescenţersquorsquo

Cu ajutorul microscopului electronic icircn structurile laminate ale polimerului obţinut prin polimerizare icircn suspensie se observă prezenţa microparticulelor Astfel icircn stadiile incipiente ale laminării icircnainte de a icircncepe transformarea structurii globulare icircn structură fibrilată se poate observa o dezgolire a zonelor interne ale granulelor icircn care apar microglobule cu diametrul de circa 01μm Icircn afară de acestea particulele obţinute icircn suspensie diferă de cele sintetizate icircn masă prin existenţa unui icircnveliş de suprafaţă provenit din coloidul protector Un astfel de icircnveliş nu este solubil icircn plastifiant la grosimi mari ale acestora rămacircn granule negelifiate ce conduc la apariţia defectului cunoscut sub denumirea sbquoochi de peşterdquo sbquoMembranele pelicularersquorsquo limitează solubilitatea granulei se numesc sbquoparacelularersquorsquo granulele lipite de astfel de icircnvelişuri Pacircnă icircn prezent au fost propuse modele de structură pentru segmentele necristalizate de PVC Studile efectuate pe probe de PVC amorf au evidenţiat icircnsă existenţa unei anumite ordonări ce presupune o icircmpachetare paralelă a catenelor Modificarea condiţilor de polimerizare determină modificarea structurii stereochimice a catenelor de PVC şi modificarea gradului de icircmpachetare S-a constatat că scăderea temperaturii de polimerizare determină creşterea gradului de ordonare moleculară şi supramoleculară a polimerului

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Fig4 Modelul structurii fibrelor policlorovinilice a)comparativ icircntre structura sindiotactică(1) şi cea izotactică(2)

b)combinarea structurii izotactice şi sindiotactice icircntr-o reţea ortorombică

Stereochimia poli(clorurii de vinil)Dacă icircn molecula unei combinaţii cu grad mare de polimerizare apar atomi de carbon

asimetrici aceasta va prezenta o stereoizomerie de configuraţie Monomerii vinilici de tipul CH2=CHX (X- halogen -C=N-OCOCH3) nu sunt optic activi dar icircn timpul reacţiei de formare a polimerului atomul de carbon terţiar legat de grupa X devine asimetric ceea ce determină apariţia unor izomeri de configuraţie Icircn PVC-ul industrial atomii de carbon pot prezenta configuraţii dextro sau levo După modelul icircn care aceşti atomi de carbon se repetă sau alternează regulat rezultă izomeri izotactici sau sindiotactici

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

H

Cl

forma izotacticatilde

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

C

H

H

C

H

Cl

C

H

H

C

Cl

H

forma sindiotacticatilde

O altă posibilitate mai simplă de reprezentare a izomerilor de tacticitate o constituie formulele de proiecţie Fischer Icircn aceste formule planul catenei de atomi de C este considerat perpendicular pe planul hacircrtiei astfel icircncacirct apare ca o simplă linie verticală iar toate legaturile figurate prin liniuţe orizontale trebuie considerate ca ieşind icircn afara planului hacircrtiei spre privitor Prin analize spectrale RMN s-a constatat că PVC-ul industrial este un amestec icircntacircmplator a celor doi izomeri (izotactic şi sindiotactic) deci polimerul este atactic

Structura chimică a poli(clorurii de vinil)Poli(clorura de vinil) prezintă izomerie optică datorită configuraţiilor diferite ale

substituienţilor de la atomii de carbon terţiari asimetric substituiţi Fiecare unitate structurală posedă teoretic cacircte un atom de carbon asimetric Asimetria care conduce la activitatea optică este dată icircnsă numai de primii cacircţiva atomi de carbon terţiari care se găsesc la extremităţile catenei Ceilalţi atomi de carbon terţiari nu sunt cu adevarat asimetrici din cauză că doi dintre substituienţi respectiv cele două segmente macromoleculare sunt practic echivalente Molecula nu are o structură perfect liniară ci o configuraţie de zig-zag datorită hibridizării sp3 a atomilor de C din catenă

Caracteristici- orbitalii hibrizi monoelectronici sunt identici ca formă şi energie Din necesitatea de

orientare minimă se orientează icircn spaţiu la un unghi de 109 28΄΄ avand simetrie tetraedrică⁰-atomul de carbon poate fi situat icircn centrul unui tetraedru regulat cu valori orientate

spre vacircrful tetraedrului

C

H

H

C

H

H

HH

Din punct de vedere stereoizomeric polimerul industrial este atactic

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl ClPoli(clorura de vinil) poate avea icircnsă şi structură izotactică sau sindiotactică

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH

Cl Cl Cl Cl

structuratilde izotacticatilde

CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 CH CH2 CH

Cl Cl

structuratilde sindiotacticatilde

Cl Cl

Poli(clorura de vinil) adoptă trei structuri stereoregulate diferite numite obişnuit ditactice reprezentate prin proiecţii Fischer

XH

HH

XH

HH

HX

HH

XH

XH

HH

XH

HH

XH

HH

XH

XH

HH

HX

HH

XH

HH

HX

Atactic Izotactic Sindiotactic

Hibridizare sp3

C(1s1 2s2 2p2) Z=6 (1s1 2s2 2px 2py)

2px 2py 2pz 4h(sp3)

34

14 s

p

14 Proprietaţi fizico-chimice ale poli(clorurii de vinil)

Proprietaţile tehnologice ale poli(clorurii de vinil) ca termostabilitatea şi altele sunt icircn stracircnsă legătură cu structura macromoleculelor acestui polimer Poli(clorura de vinil) este o pulbere albă rezistentă la acizi concentraţi la baze alcooli grasimi uleiuri şi numeroşi solvenţi organici dar se umfla icircn contact cu hidrocarburile aromatice şi se dizolvă icircn esteri şi acetone Principalele proprietaţi mecanice urmărite la polimeri sunt rezistenţa la tracţiune alungire la rupere modul de elasticitate la tracţiune rezistenţa la şoc rezistenţa la tracţiuni repetate duritatea rezistenţa la forfecare şi comprimare La solicitări mecano-dinamice se urmărește rezistenţa la abraziune coeficientul de fricţiune factorul de uzură

Tabel 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale policlorurii de vinilProprietatea PVC rigidă PVC flexibilă Unitaţi de

masuraDensitatea 132-158 118-170 gcm3

Rezistenţa la tracţiune

41-52 55- 262 MPa

Modulul de elasticitate

48-124

Modulul de icircncovoiere

69-110 MPa

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Alungirea la rupere 40-80 150-450 Duritatea 55-85 Shore ACoeficient de dilatare termica liniară

9-18 126-45middot106 mm C⁰

Absorbţia apei 004-40 variabilă Claritate clară translucidă

transparentă opacăclara translucidă

opacă

transmisieFlamabilitatea UL V-0

Cercetările fundamentale icircn domeniul stabilitaţii şi al stabilizării polimerilor icircnalti printre care şi a poli(clorurii de vinil) au rămas mult icircn urma cercetărilor legate de procesul de polimerizare Variaţia stabilităţii poli(clorurii de vinil) icircn funcţie de starea sa de agregare este stracircns legată de posibilitatea apariţiei unor procese distructive icircn medii ce permit deplasarea reciprocă a macromoleculelor sau a unor segmene ale acestora Deoarece una dintre reacţiile principale de degradare a poli(clorurii de vinil) este dehidroclorurarea care conduce la formarea unor structuri polimerice liniare ce impun condiţia de coplanariatate a catenelor hidrocarbonate stabilitatea va depinde de temperatură care la racircndul ei determină mobilitatea segmentelor Masa moleculară a poli(clorurii de vinil) constituie una dintre caracteristicile ce determină proprietaţilor fizico-mecanice ale produselor compatibilitatea cu platifianţii fluiditatea topirii etc Datorită prezenţei grupelor polare proprietaţile dielectrice sunt inferioare polietilenei şi polistirenului

Poli(clorura de vinil) are o greutate specifică de aproximativ 16 gfcm2 şi un indice de refracţie de 1544 şi temperatura icircnaltă de vitrifiere (+85 C) ⁰ Poli(clorura de vinil) se descompune icircn măsură apreciabilă la temperatura de peste 140 C cu degajare de HCl⁰ acidul format acceleracircnd catalitic descompunerea polimerului Temperatura de curgere plastică a poli(clorurii de vinil) este apropiată de temperatura de descompunere chiar superioară acesteia Din punc de vedere al solubilitaţii faţă de alţi polimeri PVC-ul are avantajul unei polarităţi ridicate ce determină existenţa unor legături intercatenare puternice şi o solubilitate slabă Dintre dizolvanţi amintim dizolvanţi cloruraţi tetrahidrofuranul ciclohexanona PVC este stabilă icircn mediu acid sau bazic nefiind icircnsă solubilă

Prin clorurarea PVC-ului dizolvat icircn clor-benzen tetraclorură de carbon sau tetracloretan la 80-100 C conţinutul de clor creşte pacircnă la 62-65 şi se obţine PVC⁰ clorurată Polimerul are stabilitate la acţiunea acizilor şi bazelor dar este insuficient de rezistent la lumină şi căldură Din punct de vedere termic poli(clorura de vinil) fiind un polimer amorf nu prezintă un interval icircngust de topire şi o fluiditate specifică topiturilor acestor polimeri ci un interval de icircnmuiere şi vacircscozitate elastoplastică (fig 5)

Fig 5 Modificarea poli(clorurii devinil) din punct de vedere reologic prin icircncălzire 1- curba de topire 2- interval optim de topire 3- reticulare 4- reticulare cu degajare de HCl 5-descompunere totală 6- descompunere 7- stare vacircsco-plastică 8- stare vacircsco-elastică 9-

stare elasto-plastică

Icircn faza de curgere plstică sub acţiunea căldurii şi a presiunii icircn cele mai multe procese de prelucrare se transformă icircn gel Comportarea reologică a masei topite depinde icircn primul racircnd de masa moleculară medie a polimerului icircn sensul ca vacircscozitatea creşte odată cu masa Pentru aceeaşi masă moleculară medie vacircscozitatea este mai mare la PVC-ul icircn suspensie decacirct la PVC-ul icircn emulsie fapt prezentat icircn figura 6 care prezintă

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

vacircscozitatea determinată ca debit la un plastometru de extrudere tip Maklow-Smith la temperatura de 180 C sub o presiune de 180 kgfcm⁰ 2

Fig6 Vacircscozitatea PVC suspensie şi emulsie exprimată prin capacitatea de curgere cu plastograful de extrudare la 180 C⁰

Comportarea PVC-ului la temperatura de gelifiere şi descompunere au făcut obiectul multor studii care au cercetat această comportare icircn funcţie de diferiţi parametri şi cu diferite mijloace de investigaţie Unul din aceste mijloace a cărei folosinţa cunoaşte o rapidă extindere este plastograful Brabender icircn care se măsoară şi se icircnregistrează cuplul necesar pentru icircncălzirea şi gelifierea prin malaxare a unei probe de PVC precum şi culplul ce icircnsoţeşte descompunerea Conform acestei curbe reprezentată in figura 7 PVC-ul supus icircncălzirii şi acţiunii unei forţe de forfecare parcurge succesiv mai multe perioade caracteristice Timpul de plastifiere exprimă durata icircn care icircn condiţiile date se atinge cuplul de amestecare maxim Durata este specifică fiecărui sort de PVC şi după unele studii icircntreprinse depinde icircntr-o măsură bine determinată de morfologia particulelor de PVC

Fig7 Comportarea termomecanică a PVC-ului evaluată cu ajutorul plastografuluiBrabenderMd= cuplu de forfecare TM=temperatura masei de PVC TN= temperatura nominală a

cuvei tp= timpul de plastifiere ts= timpul de stabilitate termică td= timpul de descompunere tm= timpul de malaxare I terminarea umplerii II terminare plastifierii III icircnceputul

descompunerii IV sfacircrşitul descompunerii

La o temperatură de icircncercare dată masa de PVC gelifiat icircşi păstrează un timp vacircscozitatea constantă După acestă perioadă datorită iniţierii şi propagarii descompunerii termice şi termo-oxidative (care este icircnsoţită de formarea unei structuri reticulate) intensitatea degradării creşte fiind favorizată de prezenţa mediului oxidativ (figura 8) Ea depinde şi de viteza de forfecare ca urmare a creşterii cantitaţii de caldură generate de forfecarea internă şi de temperatura de icircncercare Materialul descompus este inutilizabil şi ca urmare interesul pentru cercetarea sa este de ordin strict teoretic Materialului aflat icircn stare plastica i se pot imprima diferite forme Deformarea imprimată la temperatura de icircnmuiere este reversibilă proprietate specifică materialelor termoplastice şi demumite curent sbquomemorierdquo

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Fig8 Influenţa mediului asupra intensităţii PVC-ului la diferite temperaturi determinată prim mărimea cuplului de forfecare la plastograful Brabender

Reversibilitatea este cu atacirct mai mare cu cacirct deformarea a fost realizată la

temperaturi mai joase şi cu cacirct forţele de forfecare la care s-a executat această deformare au fost mai mici Urmărind schema din figura 9 se constată că pe măsură ce se răceşte materialul devine mai plastic fapt ce se reflectă icircn schimbarea proprietaţilor mecanice Icircn acelaşi timp se modifică majoritatea proprietăţilor sale Modulul de forfecare (care exprimă elasticitatea) creşte rapid pe măsura scăderii temperaturii

Fig9 Variaţia limitei de curgere la tracţiune şi a alungirii la rupere a PVC-ului este rigidă icircn funcţie de temperatura de icircncercare V- viteza de solicitare

Icircn mod corespunzător rezistenţa la tracţiune creşte şi alungirea la rupere cunoaşte un maxim la temperatura de 85 C după care scade (fig10) Importante variaţii odată cu⁰ scăderea temperaturii icircnregistrează duritatea (fig10) coeficientul de dilatare termică (fig11) precum şi de caracteristicile dielectrice (fig12 şi 13)

Fig10 Variaţia duritaţii Rockwell icircn funcţie de temperatura PVC rigidă cu valori K=726557

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Fig11 Variaţia dilataţiei termice icircn funcţie de temperatură

Icircn figurile 12 şi 13 este prezentată influenţa temperaturii asupra caracteristicilor dielectrice ale PVC rigide la icircncercări cu curenţi la diferite frecvenţe

Fig12 Variaţia tangentei unghiului de pierderi

Fig13 Variaţia constantei dielectrice

Proprietăţi chimice ale poli(clorurii de vinil)Transformările polimer-analoge sunt reacţii ale grupelor funcţionale aparţinacircnd

compuşilor macrmoleculari naturali sau sintetici cu modificatori micmoleculari icircn urma cărora se schimbă compoziţia chimică a polimerului iniţial fără a se modifica esenţial gradul mediu de polimerizare Reacţile de transformare chimică sunt efectuate adeseori asupra polimerilor sintetici şi naturali cu scopul realizării de noi materiale cu proprietăţi deosebite sau icircmbunătăţirea celor existente Icircn general polimerii se supun aceloraşi reacţii ca şi omologii lor cu masă moleculară mică Se admite că reactivitatea unor grupe funcţionale nu depinde de natura macromoleculară sau micmoleculară a purtătorului său Datorită dificultăţilor de transformare chimică a polimerului preţul de cost al produselor finale se mareşte

Icircn numeroase cazuri se constată că vitezele de reacţie şi conversiile maxime icircn reacţile bazate pe participarea grupelor funcţionale ataşate catenelor macromoleculare sunt diferite de cele ale omologilor cu masă moleculară mică Diferenţele care apar sunt puse icircn general pe seama unor factori precum structura cristalin-amorfă a polimerului solubilitatea diferită izolarea grpelor funcţionale efectul grupărilor vecine conformaţia lanţurilor macromoleculare

1 Clorurarea poli(clorurii de vinil) se conduce pacircnă la un conţinut de 63-64 clor obţinacircndu-se o răşină perclorurată Icircn condiţii speciale procentul de clor poate atinge o valoare de 75 Poli(clorura de vinil) clorurată devine solubilă icircn acetonă şi cloroform ceea

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

ce face posibilă separarea fibrelor lacurilor şi cleiurilor Polimerul manifestă stabilitate chimică crescută la acţiunea acizilor minerali alcooli şi săruri stabilizate la acţiunea bacteriilor proprietăţi dielectrice bune la 20 C Clorurarea se conduce icircn soluţie sau icircn⁰ suspensie de polimer Icircn soluţie reacţionează grupările -CHCl iar ca rezultat se formează produse cu compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu clorură de viniliden Prin clorurare icircn suspensie reacţionează grupele -CH2- produsul final reprezintă o compoziţie analoagă copolimerului clorurii de vinil cu 12-dicloretilenă

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CH2 CCl2 CH2 CHCl

CH2 CHCl CH2 CHClCl2

CHCl CHCl CH2 CHCl

2 Reacţii intermoleculare şi intramoleculareAceste reacţii conduc la schimbarea structurii şi a configuraţiei iniţiale a catenei Icircn

cazul PVC-ului prin dehidrogenare se obţin polimeri ciclici sau tridimensionali Reticularea se face prin eliminare de Cl sau H de la două catene vecine conform reacţiei

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH2 CHCl CH2

-Cl2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

CH2 CHCl CH2 CH CH2

3 Reacţia cu amoniacul aminele şi amideleReacţia cu amoniacul decurge conform schemei

CH2 CH

Cl

NH3CH2 CH

NH2

+ HCln

n

Odată cu grupele aminice primare se formează şi cele secundare respectiv terţiare ceea ce determină apariţia structurilor reticulate conform reacţiei

CH2 CH

NH2

CH2 CH

NH2-NH3

CH2 CH

HN

CH2 CH

CH2 CH

Cl

CH2 CH

NH2-HCl

CH2 CH

HN

CH2 CH

Formarea structurilor reticulate transformă polimerul icircn produs complet insolubil utilizabil ca schimbător de ioni S-a constatat că aminele reacţionează energic cu poli(clorura de vinil) reacţia decurgacircnd icircn două direcţii concurente aminarea şi dehidroclorurarea Ambele reacţii decurg după mecanism ionic Prin aminare perechea de electroni nelegaţi ai atomului de azot interecţionează cu carbonul legat cu clorul şi scindează pe ultimul sub formă de anion

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

CH2 CH CH2

Cl

CH

Cl

+ BCl3 CH CH2 CH2 CH

Cl

+ CH2 C

CH3

CH3

CH2 CH CH2

CH2

CH

Cl

C CH3CH3

[BC l4]-

poli(clorură de vinil -g-izobuti lenă

Prin dehidroclorurare baza atacă atomul de H al polimerului şi icircl scoate sub formă de proton iar clorul ca anion

Cu cat este mai mare bazicitatea aminei terţiare tendinţa de dehidroclorurare devine dominantă comparativ cu cea de aminare Aminele aromatice sunt mai puţin active faţă de cele alifatice deoarece icircn ele perechea de electroni liberi de azot se găseşte icircn conjugare cu nucleul benzenic ceea ce micşorează puternic bazicitatea aminei

4 Reacţia cu magneziul metalic Poli(clorura de vinil) sub forma de soluţie icircn tertahidrofuran reacţionează cu

magneziul metalic formacircnd policlorura de vinil-magneziu cu un conţinut de clor 5-20

5 Grefarea şi blocopolimerizarea prin centre active Icircn afară de sistemele anionice folosite pentru reacţile de iniţiere o utilizare largă o au

şi catalizatorii de tip Ziegler-Natta

S-a dovedit că aceste reacţii sunt ineficiente

6 Reacţii de degradare a poli(clorurii de vinil) Termenul de bdquodegradarerdquo (distrucţie) utilizat icircn cazul compuşilor macromoleculari

indică reacţiile de scindare a legăturilor chimice din catenele principale ale macromoleculelor provocand descreşterea gradului de polimerizare Funcţie de natura agentului care provoacă scindarea se disting reacţii de degradare fizică şi chimică Una dintre reacţile principale de degradare a PVC-ului este dehidroclorurarea (degajarea de Cl respectiv HCl) acompaniată de o coloraţie parazită caracteristică care avansează de la galben la roşu şi către negru Pe

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

măsură ce degradarea avansează proprietăţile fizico-mecanice se deteriorează polimerul devine casant şi sfacircrşeşte prin a se dezintegra complet

a) Degradarea termică ndash Căldura acţionează asupra PVC-ului icircncă din faza de preparare a produsului (uscarea) şi continuă la operaţiile de prelucrare şi utilizare La incălzire pacircnă la 250 C ⁰ poli(clorura de vinil) prezintă următoarele fenomene degajare de HCl (dehidroclorurare) şi schimbare de culoare La temperaturi de peste 300 C PVC-ul se⁰ descompune icircn hidrocarburi aromatice şi alifatice Dehidriclorurarea a prezentat cel mai mare interes pentru pentru studii icircn vederea stabilirii mecanismuli de degradate termică Dehidroclorurarea icircncepe la o icircncălzire de peste 100 C viteza de degradare creşte puternic⁰ cu mărirea temperaturii

- mecanismul de eliminare monomoleculara are la bază un mecanism alilic explicat prin faptul că după plecarea primei molecule de HCl icircn poziţia eliminării se formează legătură dublă

CHCl CH2 CHCl-HCl

CH CH CHCl

Structura reziduală posedă un atom de Cl icircn poziţie alilică care facilitează eliminarea unei a doua molecule de HCl

CH CH CHCl CH2-HCl

CH CH CH CH

- mecanism radicalic ndash are la bază formarea de radicali liberi fiind posibile reacţiile după schemele de mai jos

Iniţiere

CHCl CH2 CHCl CH2R + CHCl CH CHCl CH2RH +

Propagare

CHCl CH CHCl CH2 CHCl CH CH CH2 + Cl

CHCl CH CH CH + HCl

Transferul

CH CH CH + CH2 CHCl CH2 CHCln

CHCl CH CHn

+

+ CH2 CH CH2 CHCl- mecanismul ionic ndash este preconizat de dehidroclorurarea poli(clorurii de vinil) icircn

prezenţa agenţilor chimici icircn special baze şi acizi conform schemei

CH CH

H

CH2

Cl

CHCl C

H

C

Cl

CH2 CHCl

CH CH

H Cl

CH2 CHCl CH CH CH2 CHCl + HCl

b) Degradarea fotochimică ndash Are efecte similare cu degradarea termică cu deosebirea că accentul trece icircntr-o măsură mai mare de la hidroclorurare la oxidare şi reticulare cu schimbarea culorii Ca urmare deteriorarea proprietăţilor fizico-mecanice este mare Se presupune că fotodegradarea este asociată cu atacul oxidativ lumina acţionacircnd asupra grupelor peroxidice şi cetonice a grupelor cromofore a impurităţilor care absorb radiaţiile de lungimi de undă apropiate UV şi accelerează sciziunea polimerului Degradarea fotochimică a PVC-ului se poate explica teoretic astfel s-a constatat că sensibilitatea maximă a PVC-ului este la lungimea de undă 310 nm Energia acesteia revine la circa 90 kcalmol şi este suficientă pentru a disocia unele din legăturile structurale mai slabe ale acestui polimer de exemplu C-Cl cu energia de disociere de 78-80 kcalmol C-C aproximativ 80 kcalmol Icircn cazul unei degradări termice anterioare a PVC-ului a carei structuri conţine duble legături conjugate grupe carbonilice energia necesară disocierii scade sub 75 kcalmol Se explică prin aceea că acei compuşi nesaturaţi cu duble legături [Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

C=C C=O absorb radiaţii la lungimi de undă mai mari tranziţiile electronice fiind de tipul π-π sau n-π

a) iniţierea degradării la catena normală

CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH2 CH CH2 CHCl + Cl

b) acţiunea asupra catenelor cu neregularităţi-catene cu legături duble

CH CH CH2 CHCl CH2 CHClhv

CH CH CH2 CHCl CH2 CH

Cl

CH CH CH CHCl CH2 CHCl + H

-catene cu grupe carbonil

CH2 CHCl CH2 C CH2 CHClhv

O

CH2 CHCl CH + C CH2 CHCl

O

CO + CH2 CHCl

-formarea de hidroperoxizi

c) Degradarea prin iradiere ndash La iradierea poli(clorurii de vinil) cu NH3 gaz s-a constatat degajarea de Cl şi formarea de legături duble dupa reacţiile

CH2 CHCl CH2

CH2 CHCl CH

CH

CH

+

+

Cl

Cl

d) Degradarea la acţiunea agenţilor chimiciLa acţiunea agenţilor chimici PVC-ul se degradează după un mecanism ionic

particular Astfel icircn prezenţa unei baze reacţionează prin două reacţii de eliminare sau de substituţie icircn general o bază puternică dă atacirct o dehidroclorurare puternică cacirct şi o substituţie puternică icircn timp ce o bază slabă induce o dehidroclorurare slabă

Eliminare

CH CH

Cl

H

CH CH + + ClBH

B

Substituţie

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

CH2 CH

Cl

CH2

B

CH

B

+ Cl

15 Prevederi STAS privind poli(clorura de vinil)

STAS 6641-831Obiect Prezentul standard se referă la poli(clorura de vinil) (PVC) obţinută prin

polimerizare icircn suspensie (tip S) a clorurii de vinil2Clasificare După structura granulei PVC se clasifică icircn trei categorii cu structură

poroasă simbolizată D cu structură microporoasă simbolizată SD cu structură compactă simbolizată C După media valorii K PVC tip suspensie se clasifică icircn şase sorturi cu caracteristicile indicate in tabel Observaţie Pentru fabricarea plăcilor şi a foliilor de icircnaltă transparenţă sortul 64 D va fi livrat cu valoarea K maximă 64 densitatea icircn stare netasată 05-055 gcm3 şi absorbţia de plastifiant de minim 80

3Calităţi PVC tip suspensie se livrează icircn două clase de calitate calitatea 1 şi calitatea 2

4Notarea produsului se va face indicacircnd icircn ordine denumirea produsului clasă de calitate categoria şi STAS 6641-83

5Condiţii tehnice de calitatea) PVC tip suspensie calitatea 1 se fabrică şi se livrează cu caracteristici conform

tabelului de mai josTabel 3

Sortul 71 70 67 64 61 58

Categoria

D D SD C D SD C D SD C D C D C

Aspect pulbere fină

Culoare

albă

Indice de

vacircscozitate (a soluţiei

de PVC

05)

1284

hellip

1410

11661280 10541162 9521050 858948

740854

Valoarea K

711

hellip

740

681710 651680 621650 591620

551590

Apă şi substa

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

nţe volatile

max

05 05 04 05 05 04 05 05 04 05 05 05

Densitate icircn stare

netasată

gcm3

0380

hellip

0500

0400

hellip

0520

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0400

hellip

0530

0480

hellip

0550

0500

hellip

0650

0400

hellip

0540

0480

hellip

0600

0500

hellip

0650

0420

hellip

0540

0500

hellip

0650

0440

hellip

0540

0500

hellip

0700

Impurităţi şi

substanţe

străine

max

10 10 10 10 10 10

Absorbţie de plastifiant min

100

90 80

-

90 80

-

90 80

-

80

- - -

Cenuşă max

004

004 004 004 004 004

Reziduu pe

sita 01 STAS 1077-67 min

30 30 30 10 30 30 10 30 30 10 30 10 30 10

Reziduu pe sita 016

STAS 1077-67 max

60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60

Reziduu pe

sita 04 STAS

02 02 02 02 02 02

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1077-67 max

b) PVC tip S calitatea 2 se fabrică şi se livrează icircn aceleaşi sorturi şi categorii ca si PVC tip S calitatea 1 cu diferenţa că pentru apă şi substanţe volatile se admite un conţinut maxim 1 iar valorile pentru celelalte caracteristici icircn afară de K şi densitate nu se normează dar se icircnscriu icircn certificatul de calitate

STAS R 9454-73Prezentul standard se referă la clasificarea granulelor din poli(clorură de vinil)

plastifiată destinate prelucrării prin presare injecţie şi extrudare1ClasificareSistemul de clasificare permite caracterizarea şi identificarea tuturor tipurilor de

granule din poli(clorură de vinil) plastifiată pe baza unor caracteristici Fiecare tip de granule de poli(clorură de vinil) se simbolizează printr-o icircnşiruire (combinaţie) de cifre icircn care ordinea acestora corespunde ordinii icircn care sunt icircnscrise caracteristicile din tabel iar valorile lor corespund clasei icircn care se icircncadrează tipul respectiv Cacircnd o caracteristică nu interesează se pune zero icircn locul corespunzător ei Se menţionează că nu toate combinaţiile posibile sunt realizabile icircn practică

Tabel 4nr

ord

Caracteristica UM

Clase Metoda1 2 3 4 5 6 7 8 9

I Duritate Shore A

⁰Sh

55-60

60-65

65-70

70-75

75-80

80-85

85-90

90-95

gt95

STAS 8643-

70

II

Modul aparent de elasticitate la alungirea de 100 şi viteză de 200 mmmin

daNc

m2

Pacircnă la 50

50-100

100-

150

150-

200

200-

250

gt250

STAS 6642-

72

III Rezistenţa la frig ⁰C

Pacircnă la -50

-50-40

-40-30

-30-20

-20-10

-10-0

0-+10

+10-+20

STAS 6129-69

IV Clasa termica maxima de funcţionare

⁰C 60 75 105Punctul 12

)icircncercarea se face pe epruvete de 1mm

2Exemple de simbolizareTipul de granule din poli(clorură de vinil) plastifiată caracterizat prin caracteristicile

icircnscrise icircn tabelul 5 va fi simbolizat astfel Granule PVC plastifiat 62424Ordinea

caracteristicilor icircn simbolizare

Caracteristica Valoare Clasă

I Duritate Shore 82⁰Sh 6II Modulul aparent de elasticitate la

alungire de 100 şi viteză de 200 mmmin

92 daNcm2 2

III Rezistenţa la frig -25⁰C 4IV Clasă termică maximă de funcţionare 75⁰C 2

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

V Rezistivitate de volum la 60⁰C şi 50 Hz 510rdquo Qcm 4

3Stabilirea clasei de funcţionareDeterminarea claselor termice maxime de funcţionare se face comparacircnd valorile

modulului aparent de elasticitate la alungirea de 100 icircnainte şi după icircmbatracircnire Placa se supune la icircmbătacircnire prin introducere icircn etuvă icircn condiţiile prevăzute icircn tabelul 5 unde a şi b se stabilesc funcţie de produs prin icircnţelegere icircntre producător şi beneficiar sau icircn standardul de produs

Tabel 5Clasa termică maximă de

funcţionare ⁰CCondiţii de icircmbătracircnire

Durata ore Temperatura ⁰Ca b a b

60 168 120 80 10075 168 240 121 100

105 168 1140 136 113

Condiţiile tehnice de calitate ale granulelor de poli(clorură de vinil) plastifiată care se livrează precum şi regulile pentru verificarea calităţii acestora fac obiectul unor standarde de produs care vor prevedea şi alte caracteristici icircn afara celor icircnscrise icircn tabele specifice domeniilor de utilizare

STAS 7798-671GeneralitaţiPrezentul standard se referă la metoda de determinare a apei şi a substanţelor

volative din poli(clorură de vinil) Metoda se bazează pe uscarea icircn etuvă pacircnă la masă constantă a polimerului de analizat

2Aparatură- etuvă reglabilă la (110plusmn2) ⁰C cu un uşor tiraj natural- balanţă cu precizie de circa 0001g- fiolă de cantărire de formă joasă cu capac de 80 mm diametru şi circa 30 mm

icircnălţime Observaţie se recomandă folosirea unei fiole de cacircntărire din oţel inoxidabil pentru a

evita fenomenele electrostatice care provoacă uscarea pulberii pe pereţi 3Mod de lucruSe cacircntăreşte fiola cu capacul cu precizie de 0001g după o şedere la etuvă timp de

2 ore şi racire icircn exicator Se cacircntăreşte ce aceiaşi precizie o cantitate de polimer de circa 5g şi se intinde icircn strat uniform pe fundul fiolei Se aşează capacul Se introduce fiola acoperită icircn etuvă Se continuă icircncălzirea pacircnă la masă constantă după racire icircn exicator se acoperă cu capacul şi se cacircntăreşte

(apă + substanţe volatile)=[(m-mi)m]∙100 icircn carem ndash masa produsului luat pentru analiză icircn g mi ndash masa produsului uscat icircn gDrept tezultat se ia media a trei determinări care se rotunjeşte la valoarea apropiată

de prima cifră după virgulă Rezultatul se exprimă cu două zecimale

STAS 6746-631GeneralităţiPrezentul standard se referă la determinarea comparativă a stabilităţii termice a

poli(colrurii de vinil) a copolimerilor compuşilor şi amestecurilor acestora prin schimbarea culorii cacircnd sunt expuşi la temperatură ridicată sub formă fe foi sau pelicole

Polimerii şi copolimerii pe bază de clorură de vinil sau pe bază de monomeri derivaţi şi compuşii acestora se descompun sub efectul căldurii Viteza de descompunere este relativ ridicată la temperatua de prelucrare (120⁰C200⁰C) Această descompunere poate fi prevenită icircn practică sau numai redusă cu ajutorul stabilizatorilor convenabili Descompunerea termică a PVC este influienţată de prezenţa oxigenului Aprecierea schimbării de culoare se face la diferite intervale de timp de icircncălzire icircn condiţii determinate

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Rezultatele obţinute nu permit decicirct compararea icircntre produse similare Pentru a avea rezultate comparabile temperatura aleasă pentru icircncercare trebuie să fie aproape de aceea care intervine icircn procedeele de prelucrare

Aprecierea schimbarii de culore se poate face prin comparare cu o scară convenţională (colorimetrică) prin metoda spectrofotometrică sau faţă de un etalon

2EpruveteEpruvetele pentru icircncercări au formă de discuri cu diametrul de 14 mm şi grosimea

de aproximativ 1 mm Aceste discuri se decupează din foi presate special pentru icircncercăriDacă trebuie să se compare diferiţi polimeri sau diferiţi stabilizatori incluşi icircn

amestecurile tip se va confecţiona o foaie cu aceiaşi componenţi amestecaţi icircn prealabil icircintr-un amestecător cu tambur la o temperatură dată după care se taie epruvetele Dacă produsul de icircncercat este un plastisol acesta se gelifică şi se transformă icircntr-o foaie potrivită după care se taie epruvetele

Condiţiile de preparare a foilor vor fi prevăzute icircn standardele sau normele icircn vigoare3Aparatură şi materiale

o Baie termostatică de ulei prevăzută cu un agitator şi capabilă să menţină temperatura constantă cu abateri de plusmn1 ⁰C la o temperatură cuprinsă icircntere 120⁰C şi 200⁰C Această baie trebuie să aibă un dispozitiv care să permită imersarea epruvetelor pentru determinare la o adacircncime de 67 cm

o Epruvete de sticlă cu dimensiunile -diametrul exterior 16 mm plusmn 01 mm -grosimea pereţilor 04 mm plusmn 02 mm -lungimea minimă 150 mm

o Cilindru din aluminiu -diametrul de 15 mm plusmn 05 mm -icircnălţimea de 30 mm

o Cronometru 4Mod de lucruTemperatura de icircncercare trebuie să fie cuprinsă icircntre 120⁰C şi 200⁰C şi specificată

icircn standardele sau normele interne respective Durata de icircncercare depinde timpul necesar pentru a obţine icircnegrirea completă a epruvetei Icircn general durata de icircncrecare va fi icircntre 60-120 minute Numărul epruvetelor pregătite pentru icircncercare se obţine din icircmpărţirea prin 5 a numărului de minute cuprins icircn durata de icircncercare

Se introduce icircn fiecare epruvetă cacircte o piesă din aluminiu peste care se aşează epruveta de icircncercare care se acoperă cu un cilindru de aluminiu Epruveta astfel pregătită se introduce in baia de ulei la temperatura fixată şi se declanşează cronometrul Se scoate din baie cacircte o epruvetă la fiecare 5 minute şi din aceasta se scoate epruveta de incercat care se lasă să se răcească apasacircnd-o uşor dacă este necesar pentru a evita deformaţia Epruvetele se numerotează şi se fixează pe un carton cu indicaţia duratei de expunere icircn minute pentru fiecare epruvetă şi de temperaratura de icircncercare

Observaţie Dacă proba de icircncercat prezintă o stabilitate ridicată scoaterea epruvetelor se va face din 10 icircn 10 minute sau din 15 icircn 15 minute Evaluarea schimbărilor de culoare se face cu ajutorul unei scări iodometrice executate cu un număr de circa 15 epruvete colorimetrice cu o soluţie de iod 01 sau cu un spectrofotometru

5Menţiuni icircn buletinul de analiză-date pentru identificarea materialului icircncercat compziţia amestecului şi tratamentele

termice suferite de material icircnainte de icircncercare-temperatura de icircncercare-timpul icircn minute de la icircnceputul icircncercării pacircnă icircn momentul primei shimbări de

culoare şi pacircnă la icircnegrirea completă (dacă este cazul)Buletinul de analiză va fi icircnsoţit de seria completă de epruvete supuse tratamentului

termic şi o epruvetă netratată fixate pe un carton indicacircnd durata icircncălzirii icircn minute pe fiecare epruvetă icircn parte Acest carton se pastrează la icircntuneric

16Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn suspensieAceasta constituie unul din procedeele cele mai raspandite de sinteză a poli(clorurii

de vinil) Polimerizarea clorurii de vinil dispersate dintr-un mediu caracterizat printr-o căldură specifică mare (cum este cazul apei) decurge icircn condiţiile icircndepărtării eficiente a căldurii de reacţie fapt ce conduce la un polimer cu o polidispersitate redusă Spălarea fără dificultăţi a

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

perlelor face ca impurităţile conţinute sa fie mult mai reduse Utilizarea unor iniţiatori eficienţi şi a unor coloizi de protecţie corespunzători impreună cu aplicarea unei tehnologii perfecţionate pe produse dure transparente Folosind diferiţi coloizi protectori şi modificand parametrii procesului tehnologic se pot dirija atacirct microstructura cacirct şi morfologia polimerului obţinut Principalul dezavantaj al procedeului constă icircn difucultatea realizării sale icircn flux continuu

Instalaţiile ce realizează poli(clorura de vinil) prin procedeul polimerizare icircn suspensie funcţinează discontinuu icircn fază de polimerizare şi continuu icircn fază de uscare Astfel de instalaţii produc două tipuri diferite de polimer cunoscute sub denumirile de bdquocompact normalrdquo şi amestec uscat bdquo dry blendrdquo ce se deosebesc icircn special prin structura morfologică

Tipul bdquocompact normalrdquo cristalin este constituit din particole sferice incolore şi transparente caracterizate prin absorbţia la suprafaţă a plastifiantului O astfel de poli(clorură de vinil) malaxată cu plastifiantul furnizează o pastă unsuroasă structura cristalină conferă produsului finit foarte bune proprietăţi mecanice şi termice ce cresc pe măsura micşorării dimensiunilor particulelor polimerului Un dezavantaj al acestui tip de poli(clorură de vinil) constă icircn faptul că se gelifică foarte greu deci este dificil de prelucrat

Tipul bdquodry blendrdquo este constituit din particule aglomerate amorfe cu o structură capilară datorită căreia plastifiantul se absoarbe foarte puternic Un astfel de produs malaxat cu un plastifiant nu formează o pastă unsuroasă amestecul rămacircnacircnd uscat Realizarea accestor două tipuri de polimer implică unele deosebiri tehnologice icircn special icircn fază de polimerizare Fazele procesului de polimerizare sunt pregătirea mediului apos şi a monomerului polimerizarea centrifugarea şi spălarea cernerea şi ambalarea

Schema procesului tehnologic este dată icircn figura 16

Fig16 Schema tehnologică a polimerizării clorurii de vinil icircn suspensie

Se introduce icircn autoclavă azot lipsit de oxigen astfel icircncacirct să se atingă presiunea de 4 at Se porneşte agitarea şi se trece la icircncălzirea sistemului la 54-70⁰C Icircn cursul polimerizării presiunea sistemului creşte la 12 sau chiar 14 at Pentru tipul compact normal pH-ul scade icircn cursul polimerizării de la 7 la 5

Conversia maximă atinge aproximativ 80 şi după depăşirea acestui grad de transformare se icircnregistrează o scădere bruscă a presiunii Se procedează apoi la o degazare de azot ocazie cu care se antrenează şi monomerul nereacţionat Conţinutul autoclavei se descarcă printr-un filtru intr-un vas intermediar (8) pentru suspensie Pentru obţinerea tipului amestec uscat polimerizarea implică următoarele deosebiri faţă de tipul compact normal odată cu stabilizatorul se introduce icircn autoclavă o cantitate redusă de soluţie concentrată de amoniac ce provoacă o oarecare precipitare a stabilizatorului regimul de agitare variază icircn cursul procesului de asemenea icircn cursul polimerizării pH-ul sistemului scade de la 95 la 8 şi de aceea după terminarea reacţiei suspensia se neutralizează cu HCl concentrat pacircnă la pH egal cu 7 Din vasul intermediar cu ajutorul unei pompe (9) suspensia se duce icircn vasul tampon (10) al centrifugei (11) Vasul tampon este prevăzut cu un agitator care prin funcţionare icircmpedică sedimentarea polimerului De aici suspensia se scurge liber icircn centrifugă unde are loc separarea poli(clorurii de vinil) sub formă de turtă şi totodată spalarea acesteia Din centrifugă cu ajutorul unui melc dublu (13) polimerul avacircnd o umiditate de 20-25 se introduce continuu icircn uscător Uscarea poli(clorurii de vinil) suspensie se poate efectua cu ajutorul uscătoarelor rotative sau pneumatice Icircn primul caz uscarea se realizează icircn echicurent cu aer ferbinte Ca urmare a rotirii şi icircnclinării tamburului (14) materialul parcurge uscătorul icircn 4-6 ore Aerul necesar uscării polimerului este

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

preicircncălzit intr-un preicircncălzitor (15) filtrat printr-un filtru de saci (16) şi introdus cu un ventilator (17) printr-un calorifer care-l aduce cu 140-16⁰C la intrarea icircn uscător Din uscător aerul umed ajunge la filtrul cu saci (18) unde este separat de poli(clorura de vinil) cu ajutorul unui exhaustor (19) aerul este trimis icircn atmosferă

Poli(clorura de vinil) de pe filtre este colectată cu un melc transportor şi evacuată icircn conductele ce transportă polimerul din uscătoare icircn silozuri Din buncărul (20) al uscătorului polimerul (cu 05 umiditate) este trimis pneumatic la silozuri (21) prin intermediul buncărului (22) O sită plană vibratoare (23) reţine granulele grosiere Produsul cernut trece fie la o instalaţie automată de icircnsăcuire fie este trimis cu ajutorul unei instalaţii pneumatice la silozurile de depozitare (24) şi de aici la icircncărcarea icircn vagoane

Consumuri specifice ValoriMonomer 105-108 toneStabilizator 1-25 KgIniţiator 1-3 KgApă demineralizată 5-6 m3

Azot pur 30-40 Nm3

Apă de răcire (+5⁰C) 40-60 m3

Abur 15-20 toneEnergie electrică 250-350 KwhAer comprimat 300-350 Nm3

A) Obţinerea poli(clorurii de vinil) prin polimerizare icircn soluţieAceastă tehnică de polimerizare se foloseşte cacircnd se urmăreşte obţinerea unui

polimer cu greutate moleculară ridicată (15000-30000 kgmol) produsele obţinute putacircndu-se folosi ca lacuri Polimerizarea icircn soluţie poate fi efectuată icircn două variante

prima are loc icircntr-un solvent (dicloretanul) icircn care este solubil atacirct monomerul cacirct şi polimerul şi se numeşte varianta lacului

a doua are loc icircntr-un solvent (alcool) icircn care este solubil numai monomerul numită varianta precipitatăIcircn primul caz pe tot parcursul desfăşurării reacţiei soluţia ramacircne omogenă (lac) pe

cand icircn cel de-al doilea caz polimerul se depune sub formă de pulbere fină Ca iniţiator al polimerizării icircn soluţie se foloseşte peroxid de benzoil Reacţia se efectuează icircn autoclavă la 35-40⁰C sub presiune Icircn autoclavă se introduce iniţial solventul şi apoi clorura de vinil lichidă Poli(clorura de vinil) obţinută prin metoda bdquovarianta laculuirdquo are o stabilitate bună o greutate moleculare mai mică şi un grad de dispersie mai mic decacirct polimerizarea icircn soluţie icircn solvenţi icircn care nu este solubilă

Avantajele polimerizării icircn soluţie permite micşorarea vacircscozităţii sistemului se icircmbunătăţeşte schimbul de căldură cu exteriorul ceea ce determină obţinerea unui polimer cu proprietăţi omogene se obţine un polimer pur pentru obţinerea de pelicule lacuri

Dezavantajele metodei sunt creşte volumul masei de reacţie comparativ cu polimerizarea icircn masă necesită utilaj tehnologic suplimentar pentru pregătirea şi recuperarea solventului viteza de reacţie este mai mică şi icircn consecinţă va creşte durata procesului necesită solvenţi organici scumpi prezintă pericol datorită toxicităţii şi inflamabilităţii solventului Aceste dezavantaje au determinat aplicabilitatea redusă a metodei

17 Caracteristicile materiilor prime intermediarii şi auxiliarii

Ca materie primă pentru obţinerea poli(clorurii de vinil) se foloseşte clorura de vinil Altă materie primă principală pentru producerea poli(clorurii de vinil) şi a copolimerilor clorurii de vinil este acetatul de vinil Materialele auxiliare mai importante pentru polimerizare sunt iniţiatorii activatorii activatorii agenţii de emulsionare agenţii de stabilizare a suspensiei

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

apa demineralizată agenţii de reglare a tensiunii superficiale substanţe tampon Principalele caracteristici fizice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul următor

Tabel 6 Constante fizice ale clorurii de vinilCaracteristici Valoarea

Masa moleculară 625Temperatura de topire -17272Temperatura de fierbere 0ordmC la 760mmHg -139Temperatura de aprindere (vas deschis) ordmC -79Densitatea lichidului la temperatura normală de fierbere (la 2020) gcm3 09692Densitatea vaporilor (aer 10) 215Densitatea lichidului la -30ordmC gcm3 098343Vacircscozitatea cP la -40 ordmC -30 ordmC -20 ordmC -10 ordmC

0340030302740248

Temperatura critică ordmC 1584Indice de refracţie 1398Căldura specifică a lichidului Cp calgmiddotgrd 038Căldura specifică a vaporilor la 25 ordmC calgmiddotgrd 0206Presiunea specifică atm 522Volum critic mlg 27Limitele de explozie icircn aer mol 4-22Căldura de topire kcalmol 1181Căldura de polimerizare kcalmol -23Căldura de ardere kcalmol 29834Căldura de formare la 25 ordmC kcalmol 85Căldura de vaporizare la 25 ordmC calg 5735Contracţia de volum la polimerizare 34-35

Solubilitatea clorurii de vinil icircn apă este de 011 Clorura de vinil formează cu metanolul un azeotrop linear care conţine 345 metanol şi fierbe la 585 ordmC

Tabel 7 Solubilitatea clorurii de vinil icircn cacircţiva dizolvanţi la presiunea normală icircn g100 gDizolvantul Temperatura ordmC

20 30Tetraclorură de carbon 125 80Diclor-etan 180 110tetrahidrofuran 390 235

Tabel 8 Variaţia căldurii de vaporizare a clorurii de vinil funcţie de temperaturăTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calgTemperatura

ordmCCăldura de vaporizare

calg-20 857 20 802-10 841 30 785-0 830 40 760

+10 817 50 744

Tabel 9 Variaţia masei specifice a clorurii de vinil cu temperaturaTemperatura ordmC Masa specifică gcm3 Temperatura ordmC Masa specifică gcm3

-1296 09692 2811 08955132 09443 3957 08733

1349 09223 5991 08310

Tabel 10 Presiunea de vapori a CV a la temperaturi joase valori experimentalePresiunea Temperatura ordmC Diferenţa dintre temperaturile

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

mmHg experimentale şi calculateExperimental

Calculat

78530 -1300 -1300 00076540 -1364 -1363 -00172855 -1483 -1483 00038892 -2909 -2908 -00118837 -4337 -4343 0069111 -5604 -5596 -0085077 -6490 -6493 003b la temperaturi joase valori calculate

Presiunea mmHg Temperature ordmC Presiunea mmHg

TemperatureordmC

1 -10798 60 -62465 -9322 100 -5444

10 -8578 200 -423220 -7753 400 -284840 -6834 760 -1380

c temperaturi icircnaltePresiunea atm Temperatura ordmC

251 10339 20460 30576 40724 50912 60

1123 70

Clorura de vinil icircn concentraţie mare este anestezică iritantă pentru căile respiratorii icircn stare lichidă icircn contact cu pielea provoacă leziuni prin evaporare lichidă şi icircngheţ Limita admisă de aer este de 500 ppm Pentru expuneri mai icircndelungate limita coboară la 50 ppm Calitatea monomerului are o influenţă mare asupra polimerizării şi a polimerului obţinut Impurităţile pe care le poate include clorura de vinil sunt etan etilena acetilenă propan propilenă izobutan n-butan butilenă izobutilenă Ca urmare a prezenţei lor clorura de vinil se poate oxida icircn prezenţa oxigenului din aer conducacircnd la polimer peroxidic cu structura

CHCl CH2 O On

Aceasta participă la procesul de polimerizare hidrolizează formează acid clorhidric gazos compuşii carbonilici şi alţi compuşi care dăunează produsului finit Influenţa impurităţilor din monomer asupra procesului de polimerizare este prezentat icircn figurile 1718 şi 19 Pentru o bună desfăşurare a procesului de polimerizare este necesară purificarea avansată a clorurii de vinil (pacircnă la 999) Caracteristicile chimice ale clorurii de vinil sunt prezentate icircn tabelul 11

Tabel 11 Caracteristicile chimice ale clorurii de vinilAspectul incoloră transparentăMasă specifică 09800 gcm3 (20ordmC)Intervalul de distilare 05 (min 98)Punctul de fierbere -1314 ordmC (760

mmHg)Reziduu la distilare 0005 maxPuritate 999 minAcetilene total ppm max 10-C2H2 ppm max 5Acetilene superioare ppm max 5Butadienă ppm max 5

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Aldehide ppm max 5Compuşi cloruraţi ppm max 200Dicloroetan ppm max 100Dicloretilenă ppm max 100HCl ppm max 5Umiditatea ppm max 200Fe ppm max 05S ppm max 5O2 neidentificabil

CAP2 REGLEMENTARI NATIONALE SI INTERNATIONALE PRIVIND PREVENIREA POLUARII MEDIULUI

Generalitati

Art212 - Aceasta sectiune ofera notiuni privind natura si impactul deseurilor asupra mediului principii si proceduri de minimizare a deseurilor

Art213 - (1) Deseurile reprezinta rezultatul unor procese biologice sau tehnologice si care nu mai pot fi folosite ca atare dintre care unele sunt refolosibile

(2) Icircn categoria deseurilor intra si cele numite periculoase adica cele toxice inflamabile explozive infectioase corozive radioactive sau altele care introduse sau mentinute icircn mediu pot dauna acestuia plantelor animalelor sau omului

1 Impactul deseurilor asupra mediului

Art214 - (1) Icircn functie de natura lor deseurile pot fi clasificate astfel

a) deseuri substantiale (materiale substante chimice particule elementare)

b) deseuri energetice sub forma ordonata radiatii nucleare radiatii electromagnetice cacircmpuri electromagnetice si sub forma dezordonata radiatia termica (calduraaer cald gaze calde apa calda) si zgomote vibratii

c) deseuri informationale informatii modele sisteme conceptuale

d) deseuri comportamentale de atitudine educationale stress generat de conditii precare de munca zgomot vibratii ambianta inestetica peisaj degradat etc

(2) Efectele actiunii deseurilor asupra mediului sunt directe si indirecte

a) efectele directe- se manifesta prin cresterea valorilor unor marimi preexistente icircn mediu sau prin introducerea unor marimi noi spre exemplu cresterea concentratiei de

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

dioxid de carbon din atmosfera prin arderea combustibililor fosili respectiv compusi chimici de sinteza produse de fisiune pulberi diverse etc

b) efectele indirecte - se manifesta prin deseuri secundare aparute prin modificari declansate de deseurile primare sau de efectele directe spre exemplu aparitia ozonului troposferic ca urmare a gazelor de esapament cresterea intensitatii spectrului UV al radiatiei solare ca urmare a diminuarii ozonului stratosferic prin actiunea ODS-urilor si NOx efectul de sera ploile etc

Art215 - Factorii de mediu afectati de diverse tipuri de deseuri sunt

a) aerul ce constituie un vector purtator de deseuri sub forma de particule icircn toti ceilalti factori de mediu

b) apa ca factor icircn sine si ca vector de propagare icircn sol flora si fauna

c) solul vector de afectare directa a apelor subterane si prin intermediul acesteia a faunei si omului

d) flora afectata prin intermediul aerului precipitatiilor solului si apei

e) fauna afectata prin aer apa sol si flora

f) constructiile civile si industriale supuse fenomenului de coroziune si degradare accentuat de poluare

g) omul element care suporta impactul deseurilor prin intermediul celorlalti factori de mediu avacircnd o dubla postura de sursa originara si receptor final

Art216 - Impactul deseurilor asupra omului se manifesta prin efecte icircn toate cele patru planuri

a) fiziologic (actiunea poluantilor ce produc de la efecte senzoriale pacircna la modificari patologice)

b) psihic (actiunea directa asupra sistemului nervos si modificari de comportament sau indirecta prin crearea conditiilor de stress)

c) moral (alterarea unor concepte si valori ca urmare a ruperii contactului cu natura)

d) social (schimbari icircn calitatea si cantitatea hranei icircn economie si icircn conditiile dezvoltarii sociale icircn numarul si structura grupurilor schimbarii generate de stari conflictuale)

2 Tipuri de deseuri urbane solide

Art217 - (1) Deseurile urbane solide (DUS) tipice sunt alcatuite din urmatoarele componente sticla hacircrtie plastic cauciuc metale neferoase cartoane multimaterial substante organice aparatura de uz casnic mici deseuri chimice menajere

a) sticla are cea mai lunga durata de viata peste 4000 ani

b) hacircrtia poate fi reciclata intergral hacircrtia de ziar poate poate fi reciclata icircn carton hacircrtie igienica sau tot icircn hacircrtie de ziar

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

c) metale feroase fier otel pot fi reciclate

d) metale grele (poluante pentru mediu si toxice pentru fauna-sub forma ionica) plumb cadmiu crom cobalt mercur acestea putacircnd fi gasite chiar sub forma de ambalaje sau icircn coloranti

e) metale neferoase aluminiu staniu cupru nichel alama produsele din aluminiu (cutii pentru bauturi) se realizeaza cu un consum ridicat de energie si determina multe deseuri

f) cartonul multimaterial se regaseste icircn cutii de carton pentru sucuri lapte produse alcoolice etc

g) bunurile de uz casnic frigidere masini de spalat dispozitive casnice echipamente electronice

h) micile deseuri chimice menajere vopsea solutii de curatat detergenti acumulatoare pentru automobile ulei de motor baterii pentru echipamente electrice

i) cauciuculanvelopele poate fi transformat icircn bare de protectieamortizoare pentru vehicule icircn izolatii contra interperiilor talpi de icircncaltaminte umplutura pentru pavaje cu asfalt material izolator pentru conducte etc - se degradeaza icircn aproximativ 100ani

j) substantele organice deseuri din curti lemn frunze alimente s-ar putea transforma icircn compost care amelioreaza solurile si minimizeaza necesarul de fertilizatori chimici

k) masele plastice se degradeaza icircntre 100-1000 ani iar costul reciclarii este ridicat incinerarea este ieftina dar foarte poluanta pentru atmosfera si are actiune negativa icircn special asupra stratului de ozon din aceasta categorie fac parte

i) PP (polipropilena) majoritatea provenind din carcasele de acumulatori izolatii termice - poate fi reciclata icircn carcase noi de acumulatori

ii) PE (polietilena) provine de la pungile de plastic galeti de plastic jucarii si folii pentru uz agricol si reciclata poate fi transformata icircn folii lazi recipienti sau amestecata cu rasini polietilenice noi

iii) PVC (policlorura de vinil) este una din cele mai toxice mase plastice si ar trebui evitate articolele care o contin (capacele sticlelor cu bauturi carbogazoase carti de credit jucarii discuri perdele pentru cabine de dus conducte cutii de margarina etc )

iv) PS (polistiren) utilizat pentru produse de unica folosinta de stirospuma si materiale de ambalat

v) PET (polietilentereftalat) icircl gasim icircn recipientii pentru bauturi carbogazoase poate fi reciclat si transformat icircn covoare fracircnghii tesaturi amortizoare pentru autoturisme pensule de vopsit

vi) LDPE (polietilena de joasa densitate) constituie cea mai mare parte a maselor plastice aruncate (pungi filme foto folii-ambalaje pentru alimente alte ambalaje) este reciclata icircn pungi (sacose) noi pentru magazine alimentare containere din plastic pentru uz alimentar sau nealimentar

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

(2) Toate aceste materiale sunt gasite printre componentele ambalajelor din deseurile menajere este vorba de ambalaje pentru consumator pentru prezentare si pentru transport

Art218 - Posibilitatile de reducere a cantitatii de deseuri icircn manipularea stocarea si transferul materialelor - icircn tabelele de mai jos sunt exemplificate proceduri prin care se pot reduce cantitatile de deseuri icircn diferite etape ale traiectoriei materialelor

Tabelul nr 8 Proceduri de reducere a cantitatii de deseuri -achizitionarea si evidenta materialelordeseurilor - exemplu

Procedura Obs

Evitarea achizitiilor icircn exces si primirea materialelor numai dupa examinare

Verificarea conditiilor de depozitare a materialelorExaminarea specificatiilor de pe materialele existente icircn depoziteRestituirea la furnizor a materialelor expirateVerificarea termenelor de valabilitate ale materialelor Testarea calitatii materialelor expirateEliminarea duratei la valabilitate icircn cazul compusilor stabiliEfectuarea de inventarieri frecventeFolosirea sistemelor de inventariere asistate de calculatorEfectuarea periodica de localizari ale materialelorMarcarea corecta a tuturor recipientilorNumirea unei persoane pentru predarea produselor chimice inutile si pentru colectarea deseurilor

Aceste proceduri permit stabilirea zonelor icircn care trebuie concentrat efortul de minimizare a deseurilor

Tabelul nr 9 Proceduri de prevenire a producerii deseurilor - exemplu

Procedura Observatii

Folosirea unor rezervoare si vase corect proiectate numai pentru scopul caruia sunt destinateMontarea de sisteme de alarma pentru deversari la toate rezervoareleMentinerea integritatii fizice a tuturor rezervoarelor

Elaborarea de instructiuni scrise pentru toate operatiile de icircncarcaredescarcare si transfer

Instalarea de incinte de retinere secundara (pentru eventuale deversari)

Interzicerea ocolirii sistemelor de siguranta si de alarma sau a modificarii semnificative fara aprobare a sistemelor de reglareIzolarea utilajelor si liniilor de productie neetanse Folosirea pompelor fara etansariFolosirea ventilelor cu burduf de etansare

Ţinerea evidentei tuturor deversarilorIcircntocmirea de bilanturi generale de materiale si evaluarea cantitatilor si valorii tuturor pierderilorFolosirea rezervoarelor cu capac flotant pentru combaterea degajarilor de compusi volatiliFolosirea de ventile de icircntretinere pe rezervoarele cu capac fixFolosirea sistemelor de recuperare a vaporilor

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Tabelul nr 10 Proceduri de prevenire a deseurilor din deversari si scurgeri - exemplu

Procedura Obs Pastrarea recipientilor astfel icircncacirct sa poata fi verificati vizual icircn privinta coroziunii si a scurgerilor

Stivuirea recipientilor icircn asa mod icircncacirct sa fie minimizate sansele de rasturnare icircntepare sau rupere

Prevenirea transpiratiei betonului prin ridicarea butoaielor de pe podeaua betonata din zona de depozitare

Asigurarea cu fise de securitate pentru materiale pentru a sti cum se actioneaza icircn caz de deversari

Asigurarea unui iluminat corespunzator icircn zona de depozitare

Mentinerea curata si neteda a suprafetelor icircn zonele de transport

Pastrarea neobturata a deschiderilor

Pastrarea distantei corecte icircntre produse chimice pentru a evita impurificarea reciproca

Evitarea stivuirii recipientilor lacircnga utilajele de productie

Respectarea recomandarilor furnizorului cu privire la stocarea si manipularea materiilor prime

Izolarea si verificarea circuitelor electrice icircn privinta coroziunii si a potentialului de a produce scacircntei

Folosirea ori de cacircte ori este posibil a recipientilor mari icircn locul celor mici

Folosirea recipientilor cu un raport icircnaltimediametru egal cu 1 pentru minimizarea ariei udate

Golirea cacirct mai completa a butoaielor si recipientilor icircnainte de curatire sau de aruncare

Valabile pentru lichide

Art219 - Metode de eliminare a deseurilor - printre metodele acceptate de legislatia icircn vigoare pntru eliminarea deseurilor sunt

a) depozitarea controlata icircn depozite amenajate monitorizate si autorizate conform reglementarilor icircn vigoare

b) incinerarea-acceptata doar icircn conditii controlate icircn instalatii omologate

Art220 - Depozitarea controlata este o metoda simpla care presupune icircnsa gropi de gunoi amenajate conform standardelor icircn domeniu care sa previna poluarea apei freatice a solului si a aerului prin diverse emisii

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Art221 - Incinerarea este o metoda controversata icircntrucacirct produce o grava poluare atmosferica cu efecte pe termen lung si imediat fiind vorba de poluarea aerului cu gaze toxice (dioxine) cenusa zburatoare- considerata un deseu periculos oxizi de azot dioxid de sulf si acid clorhidric- gaze care contribuie la distrugerea paturii de ozon din stratosfera si intensificarea radiatiilor ultraviolete tip B ce ajung la suprafata Pamacircntului si care sunt toxice pentru fauna si flora

SECTIUNEA a 2-a

Cadrul legal

1 Obiective

Art222 - Sectiunea ofera notiuni privind principiile si obiectivele reglementarilor care vizeaza gestiunea deseurilor enumera actele normative generale si cele specifice sectorului militar care reglementeaza aceasta activitate

Art223 - (1) Obiectivul principal al tuturor reglementarilor privind eliminarea deseurilor este de a proteja sanatatea omului si a mediului icircmpotriva efectelor daunatoare generate de colectarea transportul tratarea stocarea si depozitarea deseurilor

(2) Pentru a fi realizat obiectivul principal al reglementarilor privind gestionarea deseurilor sunt necesare

a) masuri pentru a icircncuraja prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a efectelor lor nocive

b) masuri pentru a icircncuraja valorificarea deseurilor prin reciclare reutilizare recuperare sau orice alt proces vizacircnd obtinerea de materii prime secundare utilizarea deseurilor ca sursa de energie

c) masurile necesare pentru a valorifica sau elimina deseurile

i) fara a pune icircn pericol sanatatea omului si sa utilizeze procedee sau metode

care ar putea dauna mediului si mai ales fara a prezenta riscuri pentru apa aer sol fauna si flora

ii) fara a cauza poluare fonica sau miros neplacut

iii) fara a afecta icircn mod negativ peisajelor sau situ-urilor care prezinta un

interes deosebit

d) masurile necesare pentru interzicerea abandonarii icircnlaturarii si eliminarii necontrolate a deseurilor

e) masurile necesare pentru ca toti posesorii de deseuri sa icircncredinteze deseurile unui colector particular sau public sau unei icircntreprinderi care efectueaza operatiunile de eliminare acceptate sau sa asigure ei icircnsusi valorificarea sau eliminarea conform prevederilor legale

(3) Icircn conformitate cu principiul poluatorul plateste costul de eliminare a deseurilor trebuie sa fie suportat de catre detinatorul care icircncredinteaza deseurile unui colector de

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

deseuri sau a unei institutii sisau detinatorul anterior sau producatorul de produse care genereaza deseurile

Art224 - Icircn reglementarile privind deseurile sensurile unor termeni sunt

a) producator orice persoana fizica sau juritica a carui activitate a produs deseuri (producator initial) sisau care a efectuat operatii de pretratare de amestecare sau alte operatii care genereaza schimbarea naturii sau compozitia acestor deseuri

b) detinator producatorul deseurilor sau persoana fizica sau juridica care are deseuri icircn posesia sa

c) gestionare colectarea transportul valorificarea si eliminarea deseurilor inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa icircnchiderea lor

d) eliminare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II A)

e) valorificare orice operatie prevazuta icircn actul normativ specific ca acceptata (OU nr782000 anexa II B)

f) colectare stracircngerea sortarea si sau recuperarea (depozitarea temporara) deseurilor icircn vederea transportului lor

2 Legislatia nationala

Art225 -- (1) Icircntrucacirct deseurilor reprezinta o problema prioritara icircn domeniul protectiei mediului legislatia nationala privind deseurile cuprinde icircn momentul de fata acte normative ce acopera majoritatea aspectelor de mediu legate de gestionarea deseurilor inclusiv a celor periculoase preluacircnd majoritatea prevederile Directivelor Europene icircn domeniul deseurilor

(2) Enumeram icircn continuare o parte din aceste acte normative

a) Legea protectiei mediului nr 1371995 republicata icircn Monitorul Oficial nr 7017022000 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 912002

i) capitolul II-Reglementarea activitatilor economice si sociale sectiunea

a 2-a Regimul substantelor periculoase precum si a altor deseuri sectiunea a 3-a Regimul icircngrasamintelor chimice si al pesticidelor

ii) capitolul III-Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii sectiunea 1Protectia apelor si ecosistemelor acvatice sectiunea a 3- a Protectia solului a subsolului si ecosistemelor terestre sectiunea a 5-a Protectia asezarilor umane

b) Legea nr1371996 privind aprobarea Ordonantei nr 331995 privind masuri pentru colectarea reciclarea si reintroducerea icircn circuitul productiv a deseurilor refolosibile de orice fel

c) Legea nr 4652001 pentru aprobarea OU nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

d) Legea nr1111996 privind desfasurarea icircn siguranta a activitatilor nucleare (Art18 punctul j Art 19(1) 20 21 22 26(a) 27(b) 30)

e) Legea nr 4262001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 782000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 411 din 25 iulie 2001

f) Legea nr61991 pentru aderarea Romacircniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora

g) Legea nr431995 pentru ratificarea Conventiei privind securitatea nucleara adoptata la Viena la 17061994

h) Legea nr 1222002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr 481999 privind transportul rutier al marfurilor periculoase Monitorul Oficial nr 198 din 25 martie 2002

i) Legea nr 1392002 pentru aprobarea OUnr872001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor

k) Lege nr 465 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr 162001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile Monitorul Oficial nr 42230062001

l) Hotaracircrea Guvernului nr 8562002 privind gestiunea deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoase Monitorul Oficial nr 65905092002

m) Hotaracircrea Guvernului nr 172001 privind icircnfiintarea Directiei pentru Gestionarea deseurilor si substantelor periculoase

n) Hotaracircrea Guvernului nr 17313032000 ce reglementeaza regimul special privind gestiunea si controlul PCB-urilor si PCT-urilor

o) Hotaracircrea Guvernului HG nr 10572001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor ce contin substante periculoase

p) Hotaracircrea Guvernului HG nr 6622001 privind gestionarea uleiurilor uzate (modificata prin HG nr 4412002)

r) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 pentru completarea anexei nr 1 la Hotaracircrea Guvernului nr 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator Monitorul Oficial nr 3017012002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 92002 privind depozitarea deseurilor Monitorul Oficial nr 16407032002

s) Hotaracircrea Guvernului nr 4371992 pentru modificarea si completarea HG 3401992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura precum si a altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul icircnconjurator

t) Hotaracircrea Guvernului nr 5111994 privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

t) Hotaracircrea Guvernului nr 1681997 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune icircn pericol viata sanatatea securitatea muncii si protectia mediului icircnconjurator

u) Hotaracircrea Guvernului nr 1721997 pentru icircnfiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionarea al acestuia

v) Ordonanta de Urgenta nr 20009112000 privind clasificarea etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase Monitorul Oficial nr 59322 112000

x) Ordonanta de Urgenta 78 2000 privind regimul deseurilor Monitorul Oficial nr 283 2206 2000

z) Ordonanta de Urgenta nr 9120062002 pentru modificarea si completarea Legii 1379

w) Ordonanta de Urgenta nr 1626012001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (republicata)

y) Ordin nr 119023122002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje Monitorul Oficial nr 207012003

q) Ordin nr 121510012003 pentru aprobarea normativului tehnic privind incinerarea deseurilor Monitorul Oficial nr 15007032003

q1) Ordin nr 8672002 privind definirea criteriilor care trebuie icircndeplinite de desuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate icircn fiecare clasa de depozit de deseuri emitent Guvernul Romacircniei Monitorul Oficial nr 84825112002

q2) Ordin nr 6082002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate- ELINCS Monitorul Oficial nr 92017122002

Art226 - Icircn sectorul militar gestionarea deseurilor este reglementata prin Dispozitia Inspectorului General nr 133106062003 pentru aplicarea icircn Ministerul Apararii Nationale a Hotaracircrii de Guvern nr 8562002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzacircnd deseurile inclusiv deseurile periculoasecare abroga Dispozitia IG nr IG 3102000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a HG nr 1551999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a catalogului european al deseurilor icircn armata Romaniei

Art227 - (1) Prevederile Legii Protectiei Mediului nr 1371995 modificata privind gestionarea deseurilor sectiunea a 2-a privitoare la regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si a altor deseuri stipuleaza urmatoarele gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei legi precum si legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Aceeiasi lege mentioneaza Autoritatile administratiei publice locale persoanele fizice si juridice care au icircn profilul lor activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii icircn conformitate cu prevederile legale specifice din domeniul gestionarii deseurilor

Art228 - (1) Ordonanta de Urgenta (OU) nr782000 privind regimul deseurilor are ca reglementare activitatile de gestionare a deseurilor icircn conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator sunt exceptate de la prevederile prezentei ordonante de urgenta

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

a) efluentii gazosi emisi icircn atmosfera

b) deseurile pentru care exista sau urmeaza sa fie elaborate alte reglementari cum sunt deseurile radioactive deseurile care rezulta icircn urma prospectarii extractiei tratarii si depozitarii resurselor minerale precum si cele rezultate din exploatarea carierelor cadavrele animalelor si deseurile rezultate din cresterea pasarilor si a animalelor si alte substante naturale si nepericuloase utilizate icircn agricultura

c) apele uzate mai putin deseurile icircn stare lichida

d) explozibilii expirati

(2) OU nr782000 precizeaza ca este interzis persoanelor fizice persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanelor juridice abandonarea icircnlaturarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor precum si orice alte operatiuni neautorizate efectuate cu acestea

3 Obligatii

Art229 - Obligatiile producatorilor de deseuri - o parte din obligatiile producatorilor de deseuri (OU nr78 2000 art19 ) care se preteaza si la organizatiile militare sunt

a) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente

b) sa nu puna icircn circulatie produse daca nu exista posibilitatea eliminarii acestora ca deseuri icircn conditiile respectarii prevederilor legale

c) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice astfel icircncacirct sa se reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii

d) sa evite formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse si subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deseuri ca urmare a depasirii termenului de valabilitate

e) sa valorifice icircn totalitate daca este posibil din punct de vedere tehnic si economic subprodusele rezultate din procesele tehnologice

f) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu deseuri nepericuloase cu exceptia prevederilor art 16 alin (4)

g) sa asigure echipamente de protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor icircn conditii de securitate a muncii

h) sa nu genereze fenomene de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri icircn mediu

i) sa ia masurile necesare astfel icircncacirct eliminarea deseurilor sa se faca icircn conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului

j) sa nu abandoneze deseurile si sa nu le depoziteze icircn locuri neautorizate

k) sa separe deseurile icircnainte de colectare icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

l) sa desemneze o persoana din racircndul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure icircndeplinirea obligatiilor prevazute de lege icircn sarcina producatorilor de deseuri

Art230 - Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze icircn conditiile legii planuri de interventie pentru situatii accidentale si sa asigure conditiile de aplicare a acestora

Art231 - (1) Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate icircn vederea valorificarii sau eliminarii acestora

(2) Producatorii si detinatorii de deseuri icircsi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat icircn acest scop (OU nr78 2000)

4 Sanctiuni

Art232 - Constituie contraventie si se sanctioneaza urmatoarele fapte

a) abandonarea deseurilor urbane si a ambalajelor pe spatiile verzi caile de comunicatie icircn locuri publice sau icircn alte locuri nepermise

b) nerespectarea sistemului de gestionare a deseurilor adoptat de primarii si de consiliile locale si autorizat de organele competente

c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autoritatile competente privind conditiile de producere colectare reutilizare reciclare tratare transport si eliminare a deseurilor

d) necontractarea cu unitati specializate a colectarii reutilizarii reciclarii transportului si eliminarii deseurilor icircn situatia icircn care aceste activitati nu se pot executa prin mijloace proprii

e) neexecutarea la termenele stabilite a lucrarilor dotarilor si masurilor destinate reducerii cantitatii de deseuri produse colectarii reciclarii transportului comercializarii si eliminarii deseurilor

f) realizarea de lucrari si desfasurarea de activitati care au ca obiect deseurile fara aprobarile legale

g) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzatoare

h) punerea in circulatie a produselor fara precizarea icircn certificatul de calitate a continutului icircn substante periculoase si a gradului de toxicitate

i) producerea de deseuri prin formarea unor stocuri de materii prime materiale auxiliare produse subproduse si ambalaje care depasesc necesitatile de productie consum si desfacere

j) neluarea masurilor de colectare si valorificare a deseurilor si ambalajelor reciclabile inclusiv a subproduselor

k) amestecarea diferitelor tipuri de deseuri icircn procesul de reciclare si eliminare

a acestora

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

l) transportul si eliminarea deseurilor fara asigurarea masurilor de protectie a sanatatii populatiei si a mediului icircnconjurator

SECTIUNEA a 3-a

Gestionarea deseurilor

1 Politica

Art233 - Obiectivul global al politicii de gestionare a deseurilor este de a reduce pe cacirct posibil incidentele deseurilor asupra mediului aceasta politica vizacircnd icircn primul racircnd prevenirea reciclarea si recuperarea si numai icircn ultimul racircnd eliminarea lor icircn deplina securitate pentru om si mediu

Art234 - (1) Gestionarea deseurilor se efectueaza icircn conditii de protectie a populatiei si a mediului si se supune prevederilor legislatiei specifice icircn vigoare

(2) Este important a icircncuraja recuperarea deseurilor si utilizarea materialelor recuperate icircn scopul conservarii resurselor naturale

Art235 - La baza gestionarii deseurilor stau urmatoarele principii generale

a) principiul utilizarii numai a proceselor si metodelor de gestionare a deseurilor care nu pun icircn pericol sanatatea populatiei si a mediului icircnconjurator

b) principiul poluatorul plateste

c) principiul responsabilitatii producatorului

d) principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile fara antrenarea unor costuri excesive

Art236 - Pasi importanti icircn gestionarea deseurilor

a) icircnsusirea definitiilor corecte pentru conceptele de deseuri deseuri periculoase producator de deseuri recuperare eliminare- conform cu legislatia

b) repartizarea responsabilitatilor

c) identificarea corecta a tipurilor de deseuri si a modurilor de tratare posibile

d) identificarea posibilitatilor oferite pentru asigurarea unui tratament corect al deseurilor fara a compromite sanatatea oamenilor si fara a dauna mediului

e) respectarea unei ierarhii icircn tratarea deseurilor prevenirea producerii lor recuperarea si eliminarea icircn siguranta pentru mediu si oameni

Art237 - Principii de minimizare a deseurilor - un comandant poate utiliza pentru a conserva resursele si pentru a reduce necesitatile de curatare si refacere urmatoarele strategii ( SMO 50067)

a) reducerea sursei - reducerea sau eliminarea utilizarii materialelor periculoase si a deseurilor rezultate

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

b) reciclarea - transformarea deseurilor icircn produse noi

c) reutilizarea - folosirea repetata a aceluiasi produs

d) tratarea - transformarea deseurilor periculoase icircn deseuri nepericuloase (neutralizare biodegradare fortata purificare etc)

e) eliminarea (aruncarea) - ultima masura

2 Deseuri icircn sectorul militar

Art238 - Naturatipulfelul deseurilor - de obicei reziduurile solide generate derezultate din activitatile militare constau icircn resturi de marime redusa cum ar fi

a) ramasite de ambalaje bunuri avariate si resturi menajere etc

b) produse reciclabilerefolosibile acestea vor fi sortatetriatealese pentru a fi refolosite

c) produse petroliere si reziduuri periculoase lubrifianti solventi si vopseluri pesticide produse absorbante soluri contaminate cu hidrocarburi acestea intra icircn categoria deseurilor periculoase si trebuie depozitate ca atare pacircna la identificarea solutiilor de valorificareeliminare (spre exemplu identificarea unui depozit care accepta astfel de deseuri)

d) reziduuri biomedicale pansamente medicalefolosite seringi medicamente etc unitatile care le produc trebuie sa se trimita la un spital militar sau civil

e) pneuri uzate si ramasite rezultate din demolari pentru acestea trebuie identificate solutii de eliminarea

Art239 - (1) Monitorizarea deseurilor icircn sectorul militar - icircn baza Ordonantei Guvernului nr 91992 privind organizarea statisticii icircn Romacircnia MAPM a initiat programul de monitorizare Raport statistic-Gestiunea deseurilor prin care solicita tuturor ministerelor si agentilor raportarea datelor necesare fluxului informational

(2) Pentru Ministerul Apararii Nationale aplicatia a fost modificata si adaptata specificului militar numai icircn ceea ce priveste modul de raportare si centralizare a datelor prin acest program s-au identificat si cuantificat fluxurile de deseuri produse si gestionate icircn sistemul militar aceasta reprezentacircnd un pas esential icircn realizarea programelor de minimizare a cantitatii de deseuri icircn sectorul militar

Art240 - Avantajele monitorizarii deseurilor icircn armata

a) controlul strict asupra deseurilor specifice sectorului militar

b) alinierea armatei la cerintele societatii civile

c) respectarea de catre armata a prevederilor legislatiei si reglementarilor referitoare la regimul deseurilor

d) permite eliminarea progresiva a deseurilor din armata

e) disponibilizarea unor spatii si terenuri de depozitare pentru alte destinatii

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

f) permite evaluarea calitatii factorilor de mediu

g) redimensionarea resurselor financiare existente dirijarea acestora catre alte activitati importante

Art241 - (1) Derularea icircn armata a programului de monitorizare a deseurilor - icircn urma solicitarii Ministerului Mediului prin adresa nr 12623JBJ din 27 03 1998 privind monitorizarea deseurilor din armata a fost initiata o colaborare cu Comisia Nationala de Statistica pentru realizarea unei aplicatii informationale privind Raportul statistic-Gestiunea deseurilor specifica sistemului militar

(2) Raportarea datelor s-a facut de catre fiecare unitate militara pe baza chestionarelor anexate continutul acestora neavacircnd caracter secret si cuprinzacircnd icircn principal

a) tipul de deseu cantitatea produsa clasificarea acestuia

b) modalitatile de gestionare a acestuia (valorificare depozitare incinerare sau stocare)

c) colaborarea cu agentii economici specializati icircn reciclare

d) suprafetele dezafectate cu deseuri

e) costurile activitatilor de dezafectare

(3) Centralizarea datelor se realizeaza ierarhic ajungacircndu-se icircn final ca la nivelul Inspectoratului pentru Protectia Mediului si a Muncii sa existe o evidenta pentru Statul major General Departamente Directii Centrale Comandamente si Categorii de Forte ale Armatei icircn final datele sunt furnizate ministerului de specialitate global- la nivelul Ministerului Apararii Nationale si defalcat pe judete

Art242 - (1) Raportarea gestiunii deseurilor este reglementata de Dispozitia nr IG 133106062003 conform careia este obligatorie evidenta gestiunii deseurilor pentru toate unitatile si formatiunile militare exceptacircnd pe cele care prin specificul activitatii au un caracter social-administrativ (departamente directii centrale etc)

CAP3 MASURI DE PREVENIRE A POLUARII

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

Principii generale ale strategiei de protecţie a mediului

a CONSERVAREA CONDIŢIILOR DE SĂNĂTATE A OAMENILORb DEZVOLTAREA DURABILĂc EVITAREA POLUĂRII PRIN MĂSURI PREVENTIVEd CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢIIe CONSERVAREA MOŞTENIRII VALORILOR CULTURALE ŞI ISTORICEf CINE POLUEAZĂ PLATEŞTEg STIMULAREA ACTIVITĂŢII DE REDRESARE A MEDIULUI

Conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor

ACESTA ESTE PRINCIPIUL SUPREM CĂRUIA TREBUIE SĂ I SE SUBORDONEZE IcircNTREAGA ACTIVITATE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ IcircNTREAGA STRATEGIE DE OCROTIRE A MEDIULUI

CONDIŢIILE DE VIAŢĂ TREBUIE IcircMBUNĂTĂŢITE PRIN ACTIUNI DE

1048708 CORECTAREA IMPACTULUI NEGATIV PRODUS DE UNELE

ACTIVITĂŢI

1048708 ADOPTAREA DE MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII

1048708 FOLOSIREA UNOR TEHNOLOGII CURATE IcircN TOATE ACTIVITĂŢILE

Evitarea poluării prin măsuri de supraveghere şi prevenire

ESTE MULT MAI UŞOR ŞI MAI PUŢIN COSTISITOR SĂ PREVII POLUAREA DECAcircT SĂ REPARI RESPECTIV SĂ REDRESEZI ECHILIBRUL ECOLOGIC

APLICAREA UNOR TEHNOLOGII NEPOLUANTE IcircN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE CARE URMEAZĂ A FI DEZVOLTATE REPREZINTĂ UN PRINCIPIU PE CARE TREBUIE SĂ SE BAZEZE STRATEGIA DE OCROTIRE A MEDIULUI

Conservarea biodiversităţii

1048708 POLUAREA AFECTEAZĂ GRAV ECOSISTEMELE APAR RUPTURI IcircN LANTUL TROFIC PRIN DISPARIŢIA UNOR SPECII DIN REGNUL VEGETAL ŞI DIN REGNUL

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

ANIMAL SE DEZECHILIBREAZĂ SISITEMELE ECOLOGICE PRIN SCADEREA PRODUCTIVITĂŢII UNOR SPECII APAR MALFORMAŢII LA SPECIILE EXISTENTE SAU APAR NOI SPECII DAUNĂTOARE CU CONSECINŢE ASUPRA VIEŢII

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircNSEAMNĂ ELIMINAREA POLUANŢILOR IcircNSEAMNĂ MENŢINEREA ECOSISTEMELOR A CAPACITĂŢII LOR DE FUNCŢIONARE A STABILITĂŢII ŞI REZISŢENTEI LOR LA DEREGLĂRI A PRODUCTIVITĂŢII ŞI ADAPTABILITĂŢII

Principiul bdquo cine poluează plăteşterdquo

1048708 ACEST PRINCIPIU STĂ LA BAZA STRATEGIEI DE MEDIU IcircN MULTE

ŢĂRI

1048708 EL SE APLICA ACUM TREPTAT ŞI IcircN ROMAcircNIA CU DOUA

TIPURI DE CORECTII

o CORECŢIA CORESPUNZATOARE UNEI PERIOADE DE TRANZIŢIE CAcircND PLATA PAGUBELOR PRODUSE DE POLUARE DIN PARTEA UNOR IcircNTREPRINDERI ŞI ORGANIZAŢII DE STAT IcircN FUNCŢIUNE AR CONDUCE LA DESFIINŢAREA ACESTORA CU CONSECINTE GRAVE SOCIALE ŞI ECONOMICE

o CORECŢIA DE INADMISIBILITATE CAcircND CONSECINŢELE POLUĂRII FIIND ATAcircT DE GRAVE NU POT FI PLATITE NICICUM

o EXCEPTAcircND ACESTE CORECŢII COSTURILE POLUĂRII TREBUIE SUPORTATE DE POLUATOR

Stimularea activităţii de redresare a mediului

1048708 ORICE ACTIVITATE A AGENŢILOR ECONOMICI CARE ARE CA EFECT REDRESAREA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU TERBUIE IcircNCURAJATĂ ŞI STIMULATĂ DE CATRE ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SI LOCALĂ PRIN

1048708SUBVENŢII

1048708CREDITE CU DOBANDĂ MICĂ

1048708GARANŢII PENTRU IcircMPRUMUTURI[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708 ACESTE STIMULENTE SUNT AMPLIFICATE PE MASURĂ CE SE DEZVOLTA SECTORUL PRIVAT UTILIZAcircNDU-SE CU PRECADERE FONDUL NAŢIONAL DE MEDIU

122 CRITERII DE STABILIRE A PRIORITĂŢILOR PRIVIND OBIECTIVELE PREVENIRII POLUARII MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ŞI A CALITĂŢII VIETII CEEA CE CORESPUNDE PRIMULUI PRINCIPIU ENUNŢAT AL STRATEGIEI DE OCROTIRE A MEDIULUI

1048708 MENŢINEREA ŞI IcircMBUNĂTĂŢIREA POTENŢIALULUI EXISTENT AL NATURII CEEA CE CORESPUNDE PRINCIPIULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

1048708 APARAREA IcircMPOTRIVA CALAMNITĂŢILOR NATURALE ŞI ACCIDENTELOR1048708 RAPORT MINIM COST-BENEFICIU1048708 RACORDAREA LA PREVEDERILE CONVENŢIILOR INTERNATIONALE ŞI LA

PROGRAMELE INTERNAŢIONALE PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI

Programe de acţiune pentru protecţia mediului

1048708 LA CONFERINŢA DE LA LUCERNA ELVETIA (28-30 APRILIE 1993) INTITULATA ldquoUN MEDIU PENTRU EUROPAldquo A FOST APROBATA O STRATEGIA DE ANSAMBLU CU PRINCIPIILE ŞI PRIORITĂŢILE EI GENERALE CONŢINUTĂ IcircN

1048708 ldquoPROGRAMUL DE ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI IcircN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST ldquo

1048708 CA PE O BAZĂ PENTRU ACŢIUNEA GUVERNELOR ŞI ADMINISTRAŢIILOR LOCALE A COMISIEI COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A ORGANIZAŢIILOR INTERNAŢIONALE INSTITUŢIILOR FINANCIARE ŞI A INVESTITORILOR PRIVAŢI DIN REGIUNE

1048708 INTARIREA CAPACITATII INSTITUTIONALE CARE TREBUIE SA CUPRINDA URMATOARELE CRITERII

1048708 DEFINITIVAREA SCHEMELOR ORGANIZATORICE CARE CUPRIND SERVICIILE RESPONSABILE DE PROBLEMATICA PROTECŢIEI MEDIULUI

1048708 CLARIFICAREA ROLULUI ŞI RESPONSABILITĂŢILOR CE REVIN ORGANELOR TERITORIALE IcircN DOMENIUL GOSPODĂRIRII MEDIULUI

1048708 CREŞTEREA EFICIENTEI SERVICIILOR PUBLICE ALE CĂROR ACTIVITĂŢI AU UN IMPACT DIRECT ASUPRA MEDIULUI

1048708GOSPODĂRIREA APEI

1048708GOSPODĂRIREA PĂDURILOR

1048708GOSPODĂRIREA ENERGIEI TERMICE

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708GOSPODĂTIREA DEŞEURILOR

1048708TRANSPORTURILE

1048708 ORGANIZAREA UNOR COMPARTIMENTE SPECIALIZATE LA NIVELUL MINISTERELOR CARE SĂ PROMOVEZE INTEGRAREA STRATEGIILOR SECTORIALE IcircN CONCORDANŢĂ CU STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ

Revizuirea şi completarea legislaţiei naţionale icircn conformitate cu principiile dreptului mediului

1048708 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND

1048708 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

1048708GOSPODĂRIREA SUBSTANTELOR TOXICE ŞI PERICULOASE 1048708PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

1048708RESURSELE BIOLOGICE

1048708PROTECŢIA SOLURILOR ŞI A SUBSOLULUI

1048708ARII PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

1048708EVALUAREA IMPACTULUI POLUARII IcircN CONTEXT TRANSFRONTIER

1048708PROBLEMATICA IMPACTULUI POLUĂRII IcircN SITUAŢII DE ACCIDENTE INDUSTRIALE

1048708PROTECŢIA IcircMPOTRIVA RADIAŢIILOR IONIZANTE

1048708RESPONSABILITATEA CIVILĂ PENTRU DAUNE ADUSE MEDIULUI PRIN DESFĂŞURAREA DE ACTIVITĂŢI PERICULOASE

PRIORITATI DE ACTIUNE ASUPRA UNOR FENOMENE GRAVE CARE AFECTEAZA MEDIUL

Reducerea efectului de seră

1048708IcircNTOCMIREA STUDIULUI NAŢIONAL PRIVIND EMISIA GAZELOR CU EFECT DE SERA

1048708COLECTAREA GAZELOR ELIMINATE DIN PROCESELE TEHNOLOGICE ASOCIATE PRELUCRĂRII PETROLULUI

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢII DE ABSORBŢIE A CO2 PRIN PROCESE NATURALE ŞI ANTROPICE

1048708 CREŞTEREA SUPRAFEŢELOR ACOPERITE PERMANENT DE VEGETAŢIE NATURALĂ ŞI CULTIVATĂ

1048708 CREŞTEREA GRADULUI DE RECUPERARE A CO2 DIN PRINCIPALELE EMISII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

1048708 AMENAJĂRI SPECIALE PENTRU OBŢINEREA DE BIOMASĂ IcircN CONDIŢII CONTROL

Protejarea stratului de ozon

1048708 IcircNTOCMIREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE ELIMINARE A SUBSTANŢELOR CE EPUIZEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 PROMOVAREA DE NOI TEHNOLOGII DE PRODUCŢIE A UNOR SUBSTANŢE CARE NU AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON

1048708 STABILIREA LA NIVEL NAŢIONAL A UNEI STRATEGII DE RECUPERARE RECIRCULARE ŞI UTILIZARE A SUBTANŢELOR CU EFECT ASUPRA STRATULUI DE OZON

Combaterea dezastrelor naturale

1048708 COMBATEREA SECETEI

1048708 COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

1048708 COMBATEREA INUNDAŢIILOR

1048708 COMBATEREA INCENDIILOR

Reducerea poluării transfrontaliere

1048708 PERFECŢIONAREA CADRULUI DE COOPERARE INTERNAŢIONALĂ CARE SĂ PERMITĂ

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708 IcircN DOMENIUL APELOR

1048708ELABORAREA UNUI SISTEM DE COLECTARE ŞI SCHIMB DE INFORMAŢII PRIVIND TENDINŢA CALITĂŢII APELOR

TRANSFRONTIERĂ IcircN VEDEREA DETERMINĂRII CELUI MAI SCĂZUT COST AL MĂSURILOR DE CONTROL AL POLUĂRII

1048708REALIZAREA UNOR INSTALAŢII DE EPURARE A APELOR IN ZONA LITORALĂ

1048708IcircN DOMENIUL AERULUI

1048708APLICAREA DE MĂSURI CARE SĂ CONTRIBUIE LA REDUCEREA IMISIILOR TRANSFRONTIERE DE

1048708OXIZI DE SULF

1048708OXIZI DE AZOT

1048708COMPUŞI ORGANICI VOLATILI

CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE

1048708 CONSTITUIREA REŢELEI NAŢIONALE DE ARII PROTEJATE

1048708 INSTITUIREA MĂSURILOR NECESARE PENTRU

1048708 PROTECŢIA REFACEREA ŞI AMELIORAREA

POTENŢIALULUI PISCICOL

1048708PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA SPECIILOR DE PLANTE ŞI

ANIMALE SĂLBATICE VULNERABILE DATORITĂ

SUPRAEXPLOATĂRII IcircN SCOPURI ECONOMICE ŞI

COMERCIALE

1048708PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI AMELORAREA

POTENTIALULUI MELIFER AL ALBINELOR ŞI

CELORLALTE HIMENOPTERE

1048708PROTECŢIA SPECIILOR DE ANIMALE MIGRATOARE

1048708 CREŞTEREA CAPACITĂŢII TUTUROR CATEGORIILOR DE TERENURI CE NU SUNT OCUPATE PRODUCTIV PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE

1048708 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA ZONELOR MONTANE VULNERABILE ECOLOGIC

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708 PROTECŢIA CONSERVAREA ŞI REFACEREA POPULAŢIILOR DE SPECII MARINE ŞI COSTIERE

1048708 CONSOLIDAREA MIJLOACELOR DE CONSERVARE A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE PRIN BĂNCI DE GENE GRĂDINI BOTANICE ŞI ZOOLOGICE ŞI PARCURI ZOOLOGICE

1048708 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII IcircN DELTA DUNĂRII

PROMOVAREA INSTRUMENTELOR ECONOMIEI DE PIATA CARE SĂ AIBĂ IcircN VEDERE PROTECTIA MEDIULUI

1048708 APLICAREA TAXELOR PENTRU POLUANŢII EMIŞI IcircN APA AER ŞI SOL

1048708 REDUCERI SAU SCUTIRI DE IMPOZITE PENTRU UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR CU IMPACT REDUS ASUPRA MEDIULUI

1048708 INTRODUCEREA UNOR TAXE PENTRU UTILIZAREA UNOR CATEGORII DE RESURSE NEREGENERABILE IcircN SCOPUL CONSERVĂRII ACESTORA ŞI PROTECŢIEI MEDIULU

Facilitatrea obţinerii unor surse de finanţare necesare activităţilor de protecţie a mediului

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE IcircN CADRUL UNOR PROCESE DE REABILITARE INDUSTRIALĂ IcircN VEDEREA MICŞORĂRII IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA MEDIULUI

1048708 PROMOVAREA UNOR PROIECTE PENTRU CREŞTEREA PERFORMANŢELOR TEHNICE ALE UNOR INSTALAŢII ŞI DISPOZITIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI PENTRU

TRATAREA APEI DE BĂUT

1048708EPURAREA APELOR UZATE

1048708COLECTAREA DEPOZITAREA SUPRAVEGHEREA ŞI ELIMINAREA

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE

1048708GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR NUCLEARE

1048708 REALIZAREA UNOR PROIECTE DE TIPUL ldquo PROFITABILE PENTRU

TOŢI ldquo CARE SĂ INCLUDĂ

1048708 IcircMBUNĂTĂŢIREA EFICIENŢEI ENERGETICE

1048708 CONSERVAREA APELOR SOLURILOR ŞI PĂDURILOR

1048708 ADOPTAREA UNOR TEHNOLOGII MAI PUŢIN POLUANTE

Realizarea unor tehnologii şi instalaţii pentru depoluare

- SISTEME DE COLECTARE A EMISIILOR DE LA TOPITORIILE DE METALE NEFEROASE

1048708 INSTALAŢII PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE DIOXID DE SULF PROVENITE DIN PROCESELE DE ARDERE

1048708 INSTALAŢII SI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE METALE GRELE GAZE TOXICE DEŞEURI TOXICE EVACUATE IcircN APĂ AER SAU SOL DIN INDUSTRIA PETROCHIMICĂŞI INDUSTRIA CHIMICĂDE SINTEZĂORGANICĂDE BAZĂ

1048708 INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE PRAF FUM FUNINGINE ŞI MONOXID DE CARBON PROVENITE DIN INDUSTRIA SIDERURGICĂ

1048708 STAŢII DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE CARE DEVERSEAZĂ MARI CANTITĂŢI DE SUBSTANTE ORGANICE

1048708 STAŢII DE EPURARE PENTRU APELE UZATE ORĂŞENESTI SISTEME SIGURE DE DEPOZITARE A DEŞEURILOR MENAJERE TOXICE NUCLEARE ŞI A ALTOR TIPURI DE DEŞEURI

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

1048708 ASIGURAREA MIJLOACELOR TEHNICE ŞI LOGISTICE DE INTERVENŢIE OPERATIVĂIcircN CAZUL POLUĂRII MARINE

Combaterea poluarii provenite din sursele mobile

1048708 ACŢIUNI DE REDUCERE A POLUĂRII PRODUSE DE TRAFICUL AERIAN RUTIER NAVAL ŞI FEROVIAR

1048708 PROMOVAREA ACŢIUNILOR DE IcircNLOCUIRE A BENZINEI CU PLUMB

1048708 PROMOVAREA UNOR MIJLOACE ALTERNATIVE DE TRANSPORT MAI PUŢIN POLUANTE IcircN LOCUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

1048708 DEZVOLTAREA REŢELEI DE TRANSPORT PE CALEA FERATĂ ŞI RACORDAREA LA REŢEAUA EUROPEANA

Bibliografie

1 Cr Simionescu Cl Vasiliu Oprea Chimie macromoleculară Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1974

2 T Volintiru Gh Ivan Bazele tehnologice ale prelucrării elastomerilor Editura Tehnică Bucureşti 1974

3 Cl Oprea V Bulacovschi Polimeri Structură şi proprietăţi Vol II Editura Tehnică Bucureşti 1974

4 D Feldman Tehnologia compuşilor macromoleculari Editura Tehnică Bucureşti 1974

5 V Bulacovschi note de curs la chimie macromoleculară6 S Horun Memorator de materiale plastice Editura Tehnică Bucureşti 19887 M Rusu DL Rusu Tehnologii de prelucrare a polimerilor Editura Dosoftei Iaşi

19958 Cl Vasiliu Oprea Tehnologia elastomerilor IP Iaşi 19879 Cl Vasiliu Oprea Note de curs la tehnologia monomerilor şi polimerilor

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]

10 M Lungu S Petrovan Icircndrumar pentru elaborarea proiectului la disciplina Ingineria reacţiilor chimice şi utilaje specifice IP Iaşi 1988

11 N Hurduc D Pavel Cristale lichide polimere Editura Junimea Iaşi 199912 C Pavlov şi col Procese şi aparate icircn industria chimică Editura Tehnică

Bucureşti 198113 Curievici Automatizarea icircn industria chimică IP Iaşi 197514 Sţ Ungureanu Aparate de masură şi control şi automatizare IP Iaşi 197515 I Curievici Bazele tehnologiei chimice vol II IP Iaşi 197516 M Rusu Valorificarea deşeurilor polimerice IP Iaşi 1981

[Type text]