Proiect PCF

8/19/2019 Proiect PCF

1/40

Universitatea de tiin e Agricole i Medicină VeterinarăȘ ț ș“Ion Ionescu de la Brad” Ia iș

Facultatea : ZootehnieSpecializarea : Zootehnie

!"I#$% A' (A$U(%U!A A)I %I("! I A (A'%#("! Ș ȘFU!A)#!#

*+,-.*+,/

1


2/40

I0,0 Introducere: i1portanta2 raspandire2clasi3icarea pa4istilor

⋅ Sursa de nutreturi pentruanimalele domesticeÎn România, se apreciaza ca pajistile

permanente asigura circa 70%din masa verde si 55% din fânul necesaralimentatiei animalelor.

⋅ a!itat si sursa de "rana pentru animalele sal!atice

#oarte multe specii de animale sal!atice au ca sursa primara de"rana iar!a pajistilor, iar prin aceasta valenta, pajistile, alaturi de paduri,devin principalele ecosisteme care asigura supravietuirea speciilor respective de animale si principalul "a!itat pentru conservarea lor.

⋅ $ijloc de prevenire si com!atere a eroziunii soluluier!urile de pe pajisti au insusirea de a retine cantitati mari de apa si de aspori infiltrarea acesteia in sol, mergând pâna la oprirea totala a eroziunii.

⋅ $ijloc de im!unatatire a structurii si fertilitatii soluluin urma cultivarii pajistilor se inregistreaza o crestere a continutul de su!stanteorganice si minerale din sol, structura sa devine sta!ila, se im!unatateste regimul de

aer si apa, activitatea micro!iologica se dezvolta intens, iar culturile agricole careurmeaza dupa ier!urile perene gasesc cele mai favora!ile conditii de crestere si dau

productii mari, cu cantitati mai reduse de ingrasaminte.

⋅ Sursa de elemente minerale&Stoc de germoplasma&'ocuri derecreere(ajistile contri!uie la conservarea unor ecosisteme naturale in scopstiintific, conservarea speciilor in pericol, pastrarea unor frumusetinaturale. (entru România, paji)tile sunt o component* important* avegeta+iei )i datorit* faptului c* reprezint* aproimativ 11% din teritoriul +*rii.

-onservarea unor ecosisteme naturale in scop stiintific

Pajistea

suprafa+* de teren acoperit* cu vegeta+ie ier!oas*, alcatuit* din plante

perene, ce apar+in la diferite familii !otanice )i a c*ror produc+ie este

utilizat* pentru alimenta+ia animalelor, prin p*)unat sau cosit.

I1portanta pa4istilor


3/40

'a nivel mondial/ ara!ilul 1.7.502 mii "a 32,4% pajistile permanente 6.61.766 mii "a 3,7% padurile .172.404 mii "a 34,% 0,7 % este acoperit cu vegetatie 62,6 % e reprezentat de alte terenuri

Africa; 27%

Oceania si Australia ; 27%Asia; 16%

America de Sud; 16%

America de Nord; 12%Europa ; 3%

Distributie Pe continente

Romania (4,872)

Pasuni Fanete

6

!aspandirea pa4istilor


4/40


5/40

a. $odul de formare⋅ naturale3care sau format in mod natural /

(rimare 3 100 mii "a in România oc"iurile de step* din sudestul +*rii si paji)tile alpineSecundare 3,4 mil "a

⋅ temporare3care au fost create de catre om

!. $od folosire8⋅ (*)uni⋅

#âne+e3care se folosesc prin cosit, care se folosesc pestru cositsau masa verde⋅ $it3care alterneaza cele doua moduri de folosire

c. 9urata folosirii terenului8⋅ (ermanente⋅ :emporare

d. Relieful pe care sunt situate.⋅ câmpie⋅ deal⋅ munte⋅ lunci

5

$lasi3icarea pa4istilor


6/40

'ucrari de suprafata

⋅ 'ucrari te"nico culturalea. -ur*+irea de resturi vegetale )i de pietre/ (rin lucr*rile de cura+ire se ;ndeparteaz* de

pe paji)ti resturile vegetale ramase dup* pa)unat sau depuse de ape. Strângerea pietrelor )i a cioatelor se poate efectua manual sau mecanizat, folosind ec"ipamentulde strâns ar!oret )i cioate 3


7/40

⋅ -om!aterea vegetatiei lemnoase?egeta+ia lemnoas* se poate ;ndeparta total sau par+ial, ;n func+ie de situa+ia concret* dinteren. =stfel, se ;ndeparteaz* complet, fara restric+ii, pe terenurile plane pân* la moderat;nclinate, cu panta mai mare de 60 grade. (e paji)tile situate pe pante pâna la 10 grade, se potmen+ine un num*r redus de ar!ori solitari 3stejar, gorun, mesteac*n, fag etc. sau pâlcuri dear!ori, care constituie zone de refugiu pentru animale ;n perioadele cu c*lduri mari.Îndep*rtarea vegeta+iei lemnoase de pe paji)ti, se poate eecuta prin intermediul lucr*rilor dedefri)are. =ceste lucr*ri pot fi eecutate dup* cum urmeaz*/

- Defrişarea manuală se aplic* mult ;n +ara noastr*, deoarece este cea mai eficient*.@neltele care se folosesc la defri)are sunt/ toporul, coasa, sapa de defri)at, coasa dear!u)ti, cosorul de defri)are etc.

- Defrişarea pe cale mecanică se face cu ma)ini speciale, care se utilizeaz* diferen+iat ;nfunc+ie de natura vegeta+iei lemnoase, fier*straie mecanice, !uldozere etc.

:ufele lemnoase cu diametrul de pân* la , cm se distrug cu ma)ina de cura+at paji)ti

$-(1,5 m, iar cele cu diametrul de pân* la cm cu ma)ina $-(. =r!oretul cu diametrultulpinilor la sol de pân* la 15 cm se distruge cu ec"ipamentul de t*iere a ar!oretului


8/40

⋅ m!unatatirea regimului de umiditate(entru crearea unui regim de umiditate favora!il cresterii plantelor valoroase, sunt necesare/

⋅ lucr*ri pentru ;ndeparterea ecesului de ap* de pe paji)ti8⋅ m*suri de aprovizionare cu ap*, ;n cazul deficitului de umiditate.

liminarea e!cesului de apă de pe pa"işti


9/40

(rincipalele metode de irigare care se folosesc pe paji)ti sunt/⋅ prin rev*rsare⋅ aspersiune,⋅ fâ)ii,⋅ limanuri.

-ompletarea deficitului de ap* pe paji)ti se poate realiza )i prin efectuarea unor lucr*ri, cum ar fi/

⋅ !r*zduirea8⋅ re+inerea z*pezii8⋅ efectuarea de perdele de protec+ie.

rin 5razduire se ;m!un*t*+e)te reginul de ap* al plantelor )i se va evita eroziuneasolului.

!e6inerea zăpezii se recomand* pe toate paji)tile din regiunile secetoase, unde stratul

de z*pad* este su!+ire )i predispus spul!er*rii de catre vânt. (entru aceasta se construescgarduri din diverse materiale a)ezate la o distan+* de aproimativ 0 ori mai mare decât;n*l+imea lor, orientate perpendicular pe direc+ia vântului dominant.

erdelele de protec6ie se recomand* tot pe paji)tile din câmpie, acestea mic)oreaz*viteza vântului, reduc evapora+ia, re+in z*pada )i ;mpiedic* scurgerea apei pe terenurile ;n

pant*.

⋅ m!unatatirea regimului de nutritie@na din principalele m*suri de sporire a produc+iei o reprezint* fertilizarea, ;ns* pe

paji)ti, rolul ;ngr*)*mintelor este mult mai comple. (aralel cu sporirea produc+iei are loc )i

modificarea covorului ier!os, manifestat* prin ;nlocuirea unor specii mai putin valoroase, cualtele cu o productivitate )i valoare nutritiv* mai mare.(e paji)ti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit* numarului mare

de specii cu cerinte diferite fa+* de elementele nutritive, cre)terii continue a plantelor ;n timpul perioadei de vegeta+ie, modului de eploatare s.a. =stfel, gramineele sunt mari consumatoarede azot, iar leguminoasele de fosfor )i calciu.

Ingră7ă1inele cu azot0 =zotul este elemental nutritiv fundamental pentru cresterea )idezvoltarea plantelor. =cesta este componentul principal al proteinelor

protoplasmatice structurale, intr* ;n componen+a su!stantelor cu rol !ioactiv, a acizilor nucleici, a pigmen+ilor clorofilieni, a unor vitamine 3A1, A, A, A10 )i enzime.

Îngr*)*mintele cu azot sporesc produc+ia pe toate tipurile de paji)ti din tara noastr*,dar ;n mod diferen+iat, ;n func+ie de compozi+ia floristic* a pajistii. Sporurile de produc+iesunt mai mari ;n sta+iunile !ine aprovizionate cu ap* )i pe tipuri de paji)ti alcatuite dinspecii dominante valoroase cum ar fi/ &olium perenne, 'estuca pratensis, '. rubra. Îngeneral, azotul d* sporuri de produc+ie de 010 Bg m.v. pentru 1 Bg s.a. ;ngr*)*mânt.

Corma de ;ngrasamant cu azot este influen+at* de numero)i factori/ -ompozi+ia floristic*8 Sta+iunea8 =provizionarea cu ap*, #ertilitatea solului,

$odul de folosire a paji)tii, Raportul optim C(D.

2


10/40


11/40


12/40

Gare loc in urma actiunii picaturilor de ploaie sau scurgerii de suprafata si duce laindepartarea materialului dislocat, formânduse/

Fsiroiri, Frigole mici Feroziunea de "ardpan


13/40

În ceea ce prive)te te"nologia de ;nfiina+are a pajistilor temporare, aceasta se clasific*;n func+ie de condi+iile pedoclimatice, de gradul lor de degradare )i de metoda de preg*tire aterenului aplicat*.

Întrucât investi+iile necesare ;nlocuirii paji)tilor permanente cu paji)ti temporare suntridicate, se impune o analiz* foarte amanun+it* ;n legatur* cu necesitatea )i condi+iile de;nfiin+are a pajistilor temporare 3vegeta+ie, sol, clim*, relief, astfel ;ncat produc+iile o!tinutes* fie economice )i s* nu afecteze ec"ili!rul ecologic din zon*.:e"nologia ;nfiin+*rii paji)tilor temporare presupune cunoa)terea aspectelor legate de/

=legerea terenului8 (reg*tirea terenului8 -ulturile premerg*toare8 #ertilizarea de !az* )i amendamentarea8 Specii )i soiuri folosite la ;nfiin+area pajistilor temporare8 =lc*tuirea amestecurilor de graminee )i leguminoase8 S*man+a )i sem*natul8 'ucr*rile de ;ngrijire8 #olosirea paji)tilor temporare8

=legerea terenului

(aji)tile temporare se ;nfiin+eaz* ;n locul paji)tilor permanente degradate pe carelucr*rile de suprafa+* nu au efectele dorite. Se recomand* ;nfiin+area cu prioritate a paji)tilor temporare ;n regiunile !ogate ;n precipita+ii 3peste 500550 mm&an, ori ;n condi+ii de irigare,cand )ansele de reusit* sunt mai mari.

Cu se recomand* ;nfiin+area paji)tilor sem*nate prin mo!ilizarea solului pe terenurilesalinizate, pentru a nu aduce la suprafa+* stratul cu concentra+ie mai mare ;n s*ruri.

Înainte de ;nfiin+area lor, nivelarea terenului este o!ligatorie, cu ecep+ia terenurilor supuse alunec*rilor unde nivelarea )i ulterior mo!ilizarea superficial* a solului ar puteadeclan)a sau intensifica acest proces.

În urma cercet*rilor )tiin+ifice efectuate ;n aceast* privin+*, sa ajuns la concluzia c* paji)tile permanente pot fi des+elenite pentru transformarea lor ;n paji)ti temporare ;nurm*toarele situa+ii/

ponderea ;n covorul vegetal a plantelor lipsite de valoare furajer* este de peste 7040%8

poten+ialul natural de produc+ie redus 3su! 5 t&"a m.v. )i de calitate sla!*8gradul de acoperire cu vegeta+ie de su! 05 %8gradul de acoperire cu mu)uroaie ;n+elenite peste 560 %8pajistile de pe terenuri ;n pant* cu o acoperire sla!a a vegeta+iei, pe care se poate

declan)a u)or procesul de eroziune89easemenea mai este de men+ionat faptul c* eist* situa+ii ;n care paji)tile nu se des+elenesc

indiferent de starea lor fitocenotic* )i productiv*/ paji)tile situate pe terenuri cu panta mai mare de 60 %8

16

I080In3iintarea pa4istilor te1porare


14/40

ogaji)tile situate ;n apropierea oga)elor )i a ravenelor8 cele de pe soluri cu stratul ara!il su! 101 cm grosime8 paji)tile situate pe terenuri cu apa freatic* la adâncime mic* 3su! 050 cm.

(reg*tirea terenului

'a ;nfiin+area pajistilor temporare ;n locul paji)tilor permanente, lucr*rile de preg*tirea solului au drept o!iectiv distrugerea vegeta+iei vec"i )i a +elinei, afânarea pentru asigurareacondi+iilor optime de mineralizare a su!stan+elor organice )i m*run+irea cât mai !un* a solului

pentru ;ngroparea superficial* )i uniform* a semin+elor.(rin lucr*rile de preg*tire a terenului se urm*re)te atât distrugerea vec"iului covor

vegetal, cât )i crearea condi+iilor pentru sem*nat. Înainte de des+elenire, numai unde estecazul, se fac unele lucr*ri preg*titoare, cum ar fi/

a. ;ndepartarea vegeta+iei lemnoase8 !. ;ndepartarea cioatelor )i a pietrelor8c. eliminarea ecesului de umiditate8d. distrugerea mu)uroaielor ;n+elenite8

e. nivelarea terenului8

(reg*tirea terenului se poate face prin mai multe metode ;n func+ie de grosimeastratului de telin*, vegeta+ia eistent* )i panta terenului. =stfel, se disting trei metode de !az*de pregatire a terenului/

•-u mo!ilizare superficial* a solului 365 cm8•-u mo!ilizarea medie a solului 351 cm8•-u mo!ilizarea profund* a solului 305 cm8

regătirea terenului cu 1o5ilizarea pro3undă a solului presupune utilizarea ;n preala!il a unui er!icid de contact de tip >ramoone 3(araHuat 510 l&"a ;n 00400 l apa,saucu ac+iune sistemic*, de tip Roundup 3>lIp"osate 57 l&"a ;n 00500 l ap*.

9up* circa 6 sapt*mâni de la er!icidare, terenul se lucreaz* cu ma)ina com!inat*$-R ,5 sau cu freza de tip Rotaseeder.

regătirea terenului cu 1o5ilizarea 1edie a solului se realizeaz* utilizând grape cudiscuri sau freze pentru paji)ti. #olosirea frezei se recomand* pe paji)tile !ine ;n+elenite, f*r*

pietre, cioate sau vegeta+ie lemnoas*. (e solurile u)oare, preg*tirea terenului se poate realizat* prin 6 treceri cu grapa cu discuri ;n sensuri diferite.

regătirea terenului cu 1o5ilizare pro3undă a solului se realizeaz* utilizând plugul,la 05 cm adâncime, ;n raport cu grosimea stratului ara!il. (e pajistile cu strat gros detelin*, pentru a o!+ine o aratur* de !un* calitate, lucrarea tre!uie s* fie precedat* de

prelucrarea +elinei prin 1 treceri cu grapa cu discuri, ;n sensuri diferite. -ulturile premerg*toare

În func+ie de grosimea stratului de telin* )i de modul ;n care acesta a fost m*run+it )i;ncorporat su! !razd*, paji)tile temporare se pot ;nfiin+a direct dup* des+elenire sau dup* 1ani, timp ;n care terenul se cultiv* cu unele culturi anuale furajere 3porum! siloz sau mas*verde, sfecl* furajer*, varz* furajer*, cartof, raigras aristat, !orceag, ov*z mas* verde.

În +ara noastr* se folose)te mai mult varianta ;nfiin+*rii paji)tilor temporare direct dup*des+elenire, denumit* )i Jregenerarea rapid* a paji)tilorK, care presupune utilizareate"nologiilor ce ofer* condi+ii foarte !une pentru instalarea noului covor vegetal.(e solurile !ogate ;n su!stan+e organice se o!+in rezultate mai !une prin cultura a cel putin

un an a porum!ului, sfeclei furajere, cartofului, a !ost*noaselor, iar pe versan+i, aamestecurilor de plante furajere anuale sem*nate ;n rânduri o!i)nuite.

1


15/40

#ertilizarea de !az* )i amendarea

'a paji)tile sem*nate se folosesc norme mai mari de ;ngr*)*minte decât la cele permanente, deoarece speciile cultivate reac+ioneaz* mai !ine la ;ngra)*minte decat celespontane, dau produc+ii mai mari, iar consumul de su!stan+e nutritive este mai mare.

Spre deose!ire de paji)tile permanente, unde ;ngra)*mintele se pot aplica numai lasuprafa+a solului, prin ;nfiin+area paji)tilor temporare se creeaz* posi!ilitatea ;ncorpor*rii ;nsol a ;ngr*)*mintelor )i amendamentelor.

>unoiul de grajd se aplic* o singura dat* la ;nfiin+are ;n cantitate de 05 t&"a pecernoziomuri )i soluri !rune )i ;n doze du!le pe podzoluri.

Îngr*)*mintele c"imice se aplic* +inânduse seama de rezerva de elemente nutritive dinsol, aprovizionarea cu ap* )i felul culturii.

(rin produc+iile ridicate pe care le realizeaz*, paji)tile temporare, sunt mariconsumatoare de elemente nutritive din sol. =stfel, pentru o nutri+ie corespunz*toare )iec"ili!rat* a plantelor, solul tre!uie s* con+ina 65 ppm (al 3410 mg (E5 mo!il la 100 gsol )i 10015 ppm Dal 3115 mg DE mo!il la 100 g sol. (aji)tile temporare dau rezultate

foarte !une )i la o reac+ie a solului neutr* sau sla! acid* 3(" de 5,47,.(roduc+ia paji)tilor temporare este influentat* de tipul amestecurilor de graminee )i

leguminoase perene perene folosite la ;nfiin+area acestora, de sortimentul de ;ngra)*minte, dedozele )i epocile lor de aplicare.


16/40

realizarea unui furaj ec"ili!rat ;n glucide )i proteine, dând posi!ilitatea conserv*rii acestuia;n !une condi+ii8produc+iile devin mai sta!ile, ;ncat plantele cultivate ;n amestec au o rezisten+* mai !un* lafactorii nefavora!ili de cre)tere8folosirea unor cantit*+i reduse de ;ngra)*minte cu azot, datorit* leguminoaselor care fieaz*

azotul atmosferic pe cale sim!iotic*8Se pot alc*tui amestecuri simple din 6 specii sau amestecuri complee din mai multespecii. (ân* nu demult se alc*tuiau amestecuri din 410 specii. Sa constatat ;ns*, c*amestecurile complee se reduc ;n câ+iva ani la 6 specii, mai !ine adaptate condi+iilor sta+ionale si modului de eploatare. În prezent se manifest* tendin+a de folosire a unor amestecuri simple din 6 specii, la folosirea paji)tilor prin cosire )i amestecuri de 5 specii,la pajistile folosite prin p*)unat.

'a !aza alegerii speciilor pentru ;ntocmirea amestecurilor, stau mai multe criterii/adaptarea la condi+iile eterne de mediu, ;nsu)irile !iologice specifice, modul de folosint* )idurata de folosire a paji)tei.

S*mân+a )i sem*natul

'a culturile pure de graminee perene, normele de s*mân+* sau sta!ilit +inânduseseama de masa a 1000 !oa!e )i num*rul lor pe unitatea de suprafa+*, determinat eperimental.

'a amestecuri, cantitatea de s*mân+* 3- se calculeaz* tinânduse seama de norma des*mân+* ;n cultura pur* a speciei respective 3C )i participarea ;n % amestec 3D /

C = N ∗ K

100

În ultimul timp se manifest* o tendin+* evident* de a folosi norme mai mici des*mân+* la graminee )i leguminoase perene, deoarece sa constatat c* nu apar diferen+e maride produc+ie atunci când se realizeaz* un num*r mai mare de plante ;n cultur*, iar ;namestecuri normele mari de s*mân+* intensific* concuren+a interspecific*, care duce laeliminarea par+ial* sau total* a unor specii din covorul vegetal.

Speciile competitive pot avea o participare ;nsemnat* ;n covorul vegetal )i la normemai reduse de s*mân+*, ;n timp ce la speciile sla! competitive, sporirea normei de s*mân+* numodific* ;n m*sura prea mare ponderea lor ;n structura vegeta+iei.

Referitor la epoca de sem*nat, aceasta este determinat* de aprovizionarea stratuluisuperficial al solului cu ap* )i rezisten+a tinerelor plante la intemperiile din timpul iernii. Înmod o!i)nuit, gramineele )i leguminoasele perene se seaman* primavara devreme candumiditatea solului asigur* germina+ia semin+elor.

În +ara noastr* sem*natul se poate efectua )i la sfâr)itul verii ;n cultura irigat* )i ;nregiunile mai umede unde este asigurat* apa necesar* germina+iei semin+elor. În aceste cazuri

amestecurile sau culturile pure se ;ns*mân+eaz* imediat dup* recoltarea plantei premerg*toare.În regiunile mai c*lduroase ale +*rii noastre 3din sudul +*rii, se poate prelungi epoca

de sem*nat pân* la 15 septem!rie.În condi+iile din centrul $oldovei, la SecuieniCeam+, a dat rezultate !une sem*natul

;n a doua jum*tate a lunii august, dup* porum! siloz, ;ns* participarea leguminoaselor ;ncovorul vegetal a fost mai redus* decât la sem*natul de prim*var*.

În regiunile colinare )i de câmpie, pe versan+i, sem*natul prim*vara devreme d* celemai !une )i sigure rezulate. (relungirea perioadei de sem*nat c*tre sfâr)itul prim*verii sau ;nvar* ;n cultura neirigat*, prezint* pericolul r*s*ririi neuniforme a plantelor din cauzaumidit*+ii reduse, iar temperaturile ridicate din var*, ;nso+ite ;n mod o!i)nuit )i de insuficien+a

precipita+iilor, provoac* pieirea multor plante )i c"iar compromiterea culturii.

1


17/40

Se1ănatul. (reg*tirea semin+elor pentru sem*nat const* din ;nl*turarea pe calemecanic* a aneelor fructelor de graminee, pentru a u)ura curgerea lor prin tu!urile ma)iniide sem*nat.

Scurtarea perioadei de repaus germinal se realizeaz* prin uscarea la soare, dup*recoltare, timp de 5 zile.

Sem*natul se eecut* ;n rânduri o!i)nuite cu sem*n*torile purtate prev*zute cudispositive pentru semin+e mici )i distri!u+ie fortat* sau cu sem*n*tori speciale.9istri!uirea uniform* a semin+elor se u)ureaz* dac* se folose)te ca material inert

superfosfatul granulat ;n rapot de 1 / .Sem*natul prin ;mpr*)tiere a amestecurilor )i a culturilor pure de graminee )i

leguminoase perene este apreciat ;n unele +*ri din vestul


18/40

(e terenurile cu o ;m!uruienare puternic* se recomand* folosirea er!icidelor care sealeg ;n func+ie de compozi+ia amestecului sem*nat. =stfel pe paji)tile formate numai dingraminee perene se pot folosi er!icidele cedin 6 l&"a, cedin forte l&"a, când temperaturaaerului este de minim 101 grade -elsius.

9ozele de ar!icide 3=sulo mai mari decât cele prescrise nu sunt recomandate,

deoarece afecteaz* plantele de trifoi ro)u )i sparcet*. ramoone ;n concentra+ie de 1 %.

'ertili/area. (rin aceast* lucrare se urm*re)te realizarea de produc+ii mari )i de !un*calitate, precum si men+inerea unui covor ier!os valoros pe toat* durata folosirii. În primul ande vegeta+ie, de regula plantele folosesc ;ngr*)*mintele aplicate la preg*tirea patuluigerminativ )i la fertilizarea de !az*, recomandânduse o doz* de 50 Bg&"a C, dup* coasa 1, ;ncondi+ii de irigare sau de climat umed.

În anii urm*tori, fertilizarea se face ;n func+ie de ponderea leguminoaselor ;n covorul

vegetal )i modul de folosire. (aji)tile cu mai putin de 0 % leguminoase, folosite prin p*)unat, vor fi fertilizate cu 10150 Bg&"a C, aplicat in 6 reprize, iar cele 00 %leguminoase, folosite mit, cu 40100 Bg&"a C, aplicat ;n dou* frac+ii.

În cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomand* doze cu azot de00600 Bg&"a, aplicate frac+ionat in 65 reprize func+ie de modul de folosire. Îngr*)*mintelecu fosfor )i potasiu se vor aplica ;n func+ie de con+inutul solului ;n aceste elemente,asigurânduse câte 500 Bg&"a DE, pentru fiecare an de folosire.

rigarea. (entru realizarea de produc+ii mari )i constante ;n regiunile secetase sau cu precipitatii neuniform repartizate, se impune irigarea paji)tilor temporare cu o norm* de udarede 0000 m6&"a, la interval de circa 150 de zile.

#olosirea pajistilor temporare

$odul de folosire a paji)tilor temporare are o influen+* ;nsemnat* asupra evolutieicovorului vegetal, a duratei de folosire, precum )i asupra cantit*+ii )i calit*+ii furajului o!+inut.(aji)tile temporare se pot folosi prin p*)unat, cosit sau mit. #a+* de folosirea paji)tilor

permanente, la paji)tile temporare apar cateva particularit*ti. =stfel, ;n anul 1 de vegeta+ie, serecomand* ca paji)tile temporare s* fie folosite ca fânea+*.

-ând covorul vegetal este !ine ;nc"eiat iar solul are o umiditate normal*, se poate face p*)unatul c"iar din anul 1 ;ncepând cu ciclul de vegeta+ie dar cu o ;nc*rc*tur* mai redus* )inumai pentru un timp scurt. (e terenurile cu pante de peste 0% se recomand* ca paji)tiletemporare s* fie folosite numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.

Refacerea paji)tilor temporare


19/40

2Re0nsămanţarea paji)tilor temporare presupune des+elenirea covorului vegetal devenitnecorespunz*tor, alegânduse ca )i ;n cazul paji)tilor permanente degradate, te"nologia ceamai potrivit* )i apoi ;ns*mân+area unui amestec de graminee )i leguminoase perene.

(racticarea p*storitului de mii de ani demonstreaz* avantajele certe ale "r*niriianimalelor pe p*sune )i anume/

a. iar!a folosit* prin p*)unat constituie cel mai ieftin furaj pentru animale8 !. p*)unea ofer* un furaj fraged, suculent, u)or digesti!il, cu gust )i miros pl*cut8c. prin mi)care ;n aer li!er, su! ac+iunea razelor solare, corpul animalelor se dezvolt*

armonios8

E compozi+ie floristic* corespunz*toare spore)te consuma!ilitatea )i digesti!ilitateaier!ii, pe când o compozi+ie necorespunz*toare datorit*, de pild* unui p*)unat mai pu+ineficient, face ca atât consuma!ilitatea cât )i digesti!ilitatea s* scad*.

-apacitatea de valorificare a unei p*)uni este ;n func+ie de doi parametri/ vegeta+ia p*)unii )i specia de animale care o folosesc.

-ând se vor!e)te despre vegeta+ia p*)unii nu se face referire doar la compozi+ia eifloristic*, ci )i la faza fenologic* din timpul folosirii p*)unii. =stfel, plantele tinere, fragede,

pe lâng* faptul c* sunt cu mai mult* pl*cere consummate de animale, au mai mult* protein*,cu un grad de digesti!ilitate mai ridicat )i mai pu+in* celuloz*.

mportan+a deose!it* ce se acord* folosirii ier!ii prin p*)unat, este reliefat* )i de faptulc* pe plan mondial, ;n condi+iile de câmpie, pe terenuri foarte fertile )i irigate, se ;nfiin+eaz*

paji)ti sem*nate..1. Sisteme de p*)unat ă7unatul li5er

=cest sistem de eploatare a paji)tilor ca p*)une este cunoscut )i su! denumirea deLp*)unat nesistematicM )i este un sistem etensiv de eploatare a paji)tilor ce const* ;nfolosirea lor inc* din primavara devreme pana toamna tarziu, f*r* a se tine seama de produc+ia

paji)tei sau de necesitatea acord*rii unor perioade de refacere pentru plante dup* ce au fostconsummate de animale.

În acest sistem de p*)unat, iar!a este consumat* de animale de fiecare dat* când ajungela ;n*l+imea accesi!il* pentru a fi folosit*, fiind p*)unat* de 101 ori ;ntro perioada de

vegeta+ie.'a folosirea etensiv* a pajistilor prin p*)unat, aceasta se face neântrerupt din prim*vara timpuriu )i pân* toamna târziu, uneori pân* la c*derea z*pezii, p*)unile folosinduse )i pe vreme de ploaie, dar )i atunci când solul este ;m!i!at cu ap*, ceea ce provoac* o

puternic* denivelare a terenului.(*)unatul li!er sa practicat )i se practic* inc* pe scara larg* ;n +ara noastr* )i a

provocat degradarea a suprafe+e ;nsemnate de paji)ti.E variant* ;m!un*t*+it* a acestui sistem o constituie a)a numitul Jp*)unat in frontK. În

aceast* variant* paji)tile se folosesc pe rând, animalele nefiind l*sate pe ;ntreaga suprafa+*,fiind dirijate de ;ngrijitorii sau cio!anii a)ezati ;n fa+a turmei s* p*)uneze pe anumite portiuni,;naintarea f*c;nduse treptat, pe masur* ce iar!a este consumat*. În acela)i timp se practic* o

;nc*rcare mai redus* a paji)tilor.

ă7unatul ra6ional0

12

I00 asunat : siste12 principii si tehnica

pasunatului


20/40

=cest sistem de p*)unat cunoscut su! denumirea de p*)unat pe tarlale, p*)unatsistematic sau p*)unat rota+ional, reprezint* un sistem de folosire modern* )i intensiv* a

paji)tilor ca p*)une, prin care se ;nlatur* neajunsurile p*)unatului li!er )i se asigur* produc+iimai mari )i relativ mai !ine repartizate ;n cursul perioadei de p*)unat.

Se nume)te pa)unat pe tarlale deoarece paji)tea se ;mparte ;n mai multe parcele

3tarlale, folosite pe rând, pe masur* ce iar!a regenereaz* )i ajunge la ;n*l+imea optim* de p*)unat.=vantajele pe care le prezint* p*)unatul ra+ional sunt numeroase, dintre care cit*m/

;m!un*t*+irea compozi+iei floristice )i a structurii vegeta+iei, deoarece animalele având ladispozi+ie o suprafa+* mai mic* de teren sunt o!ligate s* consume ;n egal* m*sur* )i plantelenevaloroase8cre)terea coeficientului de folosire a ier!ii8furajarea animalelor ;n raport cu produc+ia lor )i potrivit cerin+elor fiziologice8posi!ilitatea efectu*rii ;n timpul perioadei de vegeta+ie a lucr*rilor de ;m!un*t*+ire )i ;ngrijirea paji)tilor8prevenirea declan)*rii fenomenelor de eroziune pe terenurile ;n pant* )i a ;nr*ut*+irii

condi+iilor de viat* pentru plantele autotrofe valoroase, pe terenurile plane. =ceste avantajeale p*)unatului ra+ional se concretizeaz* ;n produc+iile mari care se o!+in de la animale )i princostul mai sc*zut al acestor produc+ii.

(*)unatul pe tarlale d* rezultate mai putin spectaculoae pe paji)tile de 'estucavalesiaca, sporul de recolt* fiind mult mai redus.

Împ*r+irea p*)unilor degradate ;n tarlale, f*r* eecutarea unor lucr*ri care s* duc* lasporirea produc+iei )i ;m!un*ti+irea compozi+iei floristice, nu se justific* din punct de vedereeconomic.

(*)unatul pe tarlale nu ;nlatur* ;n totalitate neajunsurile p*)unatului li!er. 9e aceea, sau ela!orat noi metode mai intensive de folosire a p*)unilor, care reduc )i mai mult procentul

plantelor neconsumate, contri!uie la m*rirea produc+iei de iar!* )i la reducerea suprafe+ei de p*)une pe cap de animal. 'a !aza acestor metode st* principiul delimit*rii unor suprafe+e micide p*)une, cu ajutorul gardului electric ce se mut* pe m*sur* ce iar!a este consumat*. Secunosc doua variante ale acestui sistem de folosire a p*)unilor )i anume : pă7unatul dozat )ipă7unatul cu por6ia.

• ă7unatul dozat const* din atri!uirea unor por+iuni din tarla, delimitate cu ajutorulgardului electric, calculate ;n a)a fel ;ncât animalele s* ai!* iar!a necesar* pentru o zisau pentru o jum*tate de zi. =nimalele se g*sesc ;n permanen+* ;ntre doua gardurielectrice, din care unul delimiteaz* p*)unea pe care animalele p*)uneaz* pentru primadata )i altul delimiteaz* suprafa+a folosit* ;nainte. (*)unatul dozat se aplic* pe paji)ti

productive de cel putin 500 @.C.&"a.

• ă7unatul cu por6ia sau ;n 397ii0 =cest sistem de p*)unat const* din atri!uirea, pentrufolosirea ca p*)une, a unor fâ)ii de 0,51,0 m l*+ime, delimitate cu ajutorul garduluielectric. (entru fiecare animal se rezerv* 1,5,0 m din lungimea fâ)iei. (e m*sur* ceiar!a este consumat*, se delimiteaz* o noua fâ)ie.

(*)unatul dozat )i p*)unatul cu por+ia se pot eecuta )i f*r* ;mp*r+irea p*)unii ;ntarlale cu garduri fie )i aceasta prin folosirea gardurilor electrice mo!ile.

În ultimul timp se folosesc garduri electrice tranzistorizate, care fac economie decurent. >ardul electric se folose)te la taurine, ca!aline )i suine. (entru ovine este necesar* o

pregatire suplimentara, care se realizeaz* administrând "rana ;n preajma gardului electric. 9easemenea, gardul electric poate fi folosit pentru tra)area drumurilor de la ad*posturi, prin

0


21/40

ogoare, pân* la pa)une. -u timpul se creaz* la animale un refle condi+ionat )i acestea nu semai apropie de gard c"iar dac* nu circul* curentul.

• ă7unatul “zero grazing”2 aplicat pe scar* mare ;n unele +*ri, ca =nglia, Elanda,Suedia, >ermania, #ranta etc., const* ;n recoltarea furajului )i transportul la grajd,animalele fiind "r*nite ;n condi+ii de sta!ula+ie. (rin folosirea acestui sistem esteeliminat* deplasarea animalelor la p*)une )i c"eltuielile legate de parcelare. -aneajunsuri, se men+ioaneaz* faptul c* vor cre)te consumurile energetice determinatede recoltarea, transportul )i manipularea furajului, precum )i privarea animalelor demi)carea ;n aer li!er.

=cest sistem de p*)unat poate fi aplicat numai pe paji)tile ;m!un*t*+ite, de mare productivitate, prin alternan+* cu recoltarea pentru fân, deoarece frecven+a mare a recolt*rilor anuale are o influen+* negativ* asupra compozi+iei floristice )i a produc+iei ulterioare a

paji)tii.• !ota6ia pă7unilor0 #olosirea p*)unilor numai prin p*)unat, duce cu timpul la

;nr*ut*+irea compozi+iei floristice prin dispari+ia treptat* a plantelor valoroase. (rinrota+ia p*)unilor, adic* sc"im!area periodic* a modului de folosire prin p*)unat cufolosirea prin cosit, se realizeaz* ;m!un*t*+irea compozi+iei floristice )i cre)terea

produc+iei p*)unii.

• ă7unatul tip dehesa este foarte r*spandit ;n sudul Spaniei )i ;n (ortugalia, unde se practic* pe o suprafa+* cuprins* intre 6 si milioane "ectare.

=cest sistem agrosilvopastoral este caracteristic pentru paji)tile ;n care se g*sesc foarte mu+istejari )i com!in* cultivarea unor plante cu cre)terea animalelor, ;n condi+iile men+inerii unui

nivel ;nalt al !iodiversit*+ii.• %ranshu1an6a este unul dintre cele mai vec"i sisteme etensive de p*)unat continuu,

care const* ;n Jmigrarea periodic* a p*storilor )i turmelor prim*vara de la )es lamunte, sau de la sud la nord )i toamna de la munte la )es ori de la nord la sud.K

• 7unatul ;n 3ront0 =cest tip de p*)unat elimin* o parte din neajunsurile p*)unatuluili!er, reprezentând o variant* ;m!un*t*+it* a acestuia. În acest caz animalelor li seasigur* frontul de p*)unat numai pe o anumit* por+iune din suprafa+a p*)unii, iar pem*sura consum*rii ier!ii de pe por+iunea p*)unat*, animalele sunt l*sate s* ;naintezein mod treptat, pentru a p*)una pe alte por+iuni ale p*)unii

• ă7unatul cu pendulare este specific zonei colinare sau montane, fiind asem*n*tor cutrans"uman+a. (otrivit acestui sistem, animalele sunt deplasate la ;nceputul sezonuluide p*)unat pe p*)unile din zonele limitrofe localitatilor, dupa care, odata cu ;naintarea;n vegeta+ie, acestea se deplaseaz* la munte pe toat* durata verii. :oamna animalelerevin ;n zonele populate pentru iernare sau se face o noua deplasare a acestora pe

paji)tile situate la distan+*, pentru a fi târlite.

• ă7unatul la papion se folose)te cu totul izolat ;n cazul unor efective mici de

animale, sau ;n cazul tineretului taurin care este ;ntre+inut pe p*)une ;n perioada deal*ptare.

1


22/40

.. :e"nica p*)unatului#olosirea paji)tilor prin p*)unat ridic* si o serie de pro!leme ;n legatur* cu data

;nceperii )i ;ncet*rii p*)unatului, ;nal+imea de p*)unat, durata de ocupare a tarlalelor ;n timpulzilei, fregven+a p*)unatului, ;mp*r+irea animalelor pe grupe etc. :e"nica p*)unatului se refer* la modul ;n care animalele pasc iar!a, la evenimentele

normale zilnice )i cele sezoniere care apar când animalele sunt pe tarla. (*)unatul propriuzis,deci atunci cand animalele se "r*nesc cu iar!a p*)unii, dureaz* 11 ore zilnic )i ;n modnormal se desf*)oar* ;n dou* perioade majore/ dup* r*s*ritul soarelui )i ;n amurg.

În primul ciclu de p*)unat cre)terea plantelor are loc ;n toate parcelele cu aceea)iintensitate )i pentru a creea decalajul de cre)tere a plantelor ;n vederea p*)unatului ;n epocaoptim*, se impune stimularea cre)terii plantelor ;n tarlalele ce se vor p*)una primele.

'a primul ciclu de p*)unat se realizeaz* o produc+ie mai mare decât necesarul pentruanimale )i din aceast* cauz* unele tarlale ale c*ror numar depinde de nivelul produc+iei, sevor trata ca fâne+e )i se vor cosi cand plantele ajung ;n faze de vegeta+ie diferite 3!urduf,;nspicare, astfel ;ncât s* se asigure e)alonarea cre)terii plantelor ;n urmatoarele cicluri de

p*)unat.

În anul urm*tor se va ;ncepe p*)unatul cu tarlalele care nu au fost p*)unate primele ;n anul precedent, pentru a nu avea influen+e negative asupra cre)terii plantelor.În urmatoarele cicluri de p*)unat, ordinea de folosire a parcelelor este determinat* de duratade refacere sta!ilit* prin planul de organizare a p*)unii.

Data 0nceperii şi 0ncetării păşunatului eercit* o mare influen+* asupra vegeta+iei )icondi+iilor sta+ionale. (*)unatul prim*vara prea devreme, când solul este umed, duce ladistrugerea stratului de +elin*, la tasarea solului ;nr*ut*+ind regimul de aera+ie, la formarea degropi )i mu)uroaie, iar pe terenurile ;nclinate se declan)eaz* fenomene grave de eroziune asolului. =ceste modific*ri ale condi+iilor stationale atrag dup* sine sc"im!*ri importante ;ncompozi+ia floristic*, ;n sensul c* dispar cu timpul plante autotrofe valoroase din punct devedere furajer, care sunt mai preten+ioase fa+* de regimul de aer, de ap* )i de "ran* din sol.

Începerea p*)unatului foarte devreme, când iar!a este prea tânar*, prezint* neajunsuri)i din alt punct de vedere.


23/40

li se limiteaz* suprafa+a de p*)unat, eventual cu ajutorul unui gard electric, astfel ;ncât nu pot;nainta decat treptat, pe masur* ce consuma plantele.

$odul de eecutare a p*)unatului pe tarla prezint* o importan+* deose!it*, atât pentrucompozi+ia floristic* a paji)tii, cât )i pentru produc+ia animalier*. =ceast* comport* douaaspecte diferite )i anume/ modalitatea efectu*rii p*)unatului ;n interiorul tarlalei )i timpul de

p*)unat pe tarla.:impul de p*)unat pe tarla prezint* de asemenea o importan+* deose!it*. ?ara este de preferat s* fie evitat p*)unatul ;n timpul orelor de prânz, când temperatura este ecesiv deridicat*.

(entru a realiza un coeficient mai ridicat de folosire a ier!ii, este indicat ca diminea+a,când animalele sunt fl*mânde, s* p*)uneze acolo unde au p*)unat ;n dup* amiaza trecut* sidea!ia apoi s* treac* la o por+iune nep*)unat*.

Durata /ilnică de păşunat pe tarla este o alt* norm* de care se +ine seama, deoareceo!serva+iile au ar*tat c* animalele reu)esc s*)i procure "rana necesar* ;n câteva ore iar ;nrestul timpului nu fac altceva decât s* calce iar!a )i s* !*t*toreasca solul. 9e aceea animalelese +in la p*)unat 4 ore pe zi, 6 ore diminea+a, iar dup* o perioad* de odi"n* se reia

p*)unatul timp de ore. +nălţimea de păşunat depinde )i de talia plantelor. În cazul paji)tilor cu plante de talie

mic*, se eecut* p*)unatul la o ;n*l+ime de 6 cm de la suprafa+a solului, iar ;n cazul p*)unilor ;n care domin* plante de talie ;nalt*, la cm de la suprafa+a solului. În ultimulciclu, p*)unatul se eecut* mai de sus, ceea ce permite refacerea plantelor )i acumulareasu!stan+elor de rezerv* pentru o mai !un* rezisten+* la iernare.

'a sta!ilirea ;nal+imii optime de p*)unat tre!uie s* se +in* seama de talia plantelor )i demodul de repartizare a frunzelor. (lantele de talie joas*, la care majoritatea frunzelor sunt

!azale, se pot p*)una la o ;n*l+ime mai mic* de la suprafa+a solului, pe când cele de taliemijlocie )i ;nalt*, care au mai multe frunze tulpinale, tre!uie s* se p*)uneze la o ;n*l+ime maimare.

'rcvenţa păşunatului este una din cele mai importante elemente ale unui p*)unatra+ional.


24/40

Întârzierea din toamn* a p*)unatului pana la venirea ;ng"e+urilor, face ca iar!a s* nu se poat* reface corespunz*tor primavara, constituind una din cauzele dispari+iei speciilor valoroase de pe astfel de pasji)ti.

'*sarea animalelor pe p*)une ;n tot timpul anului, cum din p*cate se ;ntampl* ;n foartemulte locuri, este total contraindicat* )i constituie una din cauzele majore ale degrad*rii

p*)unilor..6 $*suri pentru organizarea p*)unatului ra+ional#olosirea ra+ional* a p*)unilor presupune aplicarea unui ansam!lu de m*suri te"nico

organizatorice, care au drept scop sporirea produc+iei de iar!*, ;m!un*t*+irea compozi+ieifloristice )i valorificarea maim* a furajului. În cazul p*)unatului intensiv, aceste m*suridevin o!ligatorii )i se refer* la / determinarea produc+iei p*)unilor8 sta!ilirea capacit*+ii de p*)unat8 ;mp*r+irea p*)unii ;n parcele8 sta!ilirea modului de folosire a acestora8 efectuarea unor lucr*ri ;nainte de ;nceperea )i dup* terminarea p*)unatului. &eter1inarea produc6iei pă7unilor. (entru determinarea produc+iei p*)unilor se

folosesc dou* metode/ metoda cosirii repetate8

metoda zoote"nica8o Metoda cosirilor repetate, numit* )i metoda Jdirect*K, const* ;n cosirea repetat* a

unor suprafe+e de pro!* ;n cursul perioadei de p*)unat, care tre!uie s* fiereprezentative ;n ceea ce prive)te produc+ia. În cazul p*)unilor cu produc+ii uniformese aleg 5 parcele de ,5 m, iar pe p*)unile cu produc+ie neuniform*, se aleg 10

parcele pe care se practic* p*)unatul li!er, suprafa+a unei parcele de pro!a poate fi de panala 100 m. Suprafe+ele de pro!* se ;ngr*desc, sau se folosesc cu)ti special acoperite cu

plas* de sârm*.=ceste suprafe+e de pro!* se cosesc ori de cate ori iar!a ajunge la ;n*l+imea de p*)unat.

-antitatea rezultat* se cânt*re)te, se face apoi media pro!elor )i se raporteaz* la "ectar.(rin ;nsumarea produc+iilor de iar!* de la fiecare ciclu de p*)unat, se o!+ine produc+iaglo!al* a p*)unii 3(.(Np1OpOp6OPOpn 3Dg&"s8 ;n care /(1, p, p6, pn reprezint* produc+ia fiec*rui ciclu de p*)unat.(roduc+ia p*)unii se poate eprima fie ;n tone mas* verde la "ectar, fie ;n unit*+i nutritive3@C, )tiind c* o unitate nutritiv* se poate realiz* din/ Bg iar!* de calitate foarte !un* alcatuit* din graminee )i leguminoase foarte

valoroase8 5 Bg iar!* de calitate !un* alcatuit* din graminee )i leguminoase valoroase8 Bg de iar!* de calitate mijlocie8 7 Bg de iar!* de calitate sla!* alcatuit* din rogozuri, +epo)it* )i alte plante mai

pu+in valoroase.

o Metoda zootehnică numit* )i metoda Jindirect*K, const* ;n determinarea produc+iei p*)unii prin transformarea produselor animaliere o!+inute ;n perioada de p*)unat ;nunit*+i nutritive, cunoscânduse consumul de @.C. necesare pentru realizarea unui litru

de lapte si a unui Bg spor greutate vie. =ceasta se transform* ;n mas* verde pe !azacoeficien+ilor.


25/40

Sta5ilirea capăcitatii de pă7unat0 -apacitatea de p*)unat, sau ;nc*rc*tura

p*)unii, reprezint* num*rul de animale eprimat in @.?.$. 3unitate vita mare care poate fi repartizat pe 1 "a de p*)une tarlalizat* ;ntro perioad* de p*)unat, ;nfunc+ie de produc+ia acesteia.

9ac* nu se calculeaz* corect, efectele negative ale acestor a!ateri se maifest* prin a)anumita supra0ncarcare a păşunii. 9ezavantajele acesteia sunt/

a. animalele nu !eneficieaz* de cantitatea de iar!* necesar*8 !. speciile valoroase sunt consumate ecesiv )i prea de jos, iar cu timpul dispar8c. ;nr*ut*+irea compozi+iei floristice a p*)unii8d. !at*turirea puternic* )i ecesiv* a solului8e. distrugerea +elinii8f. declan)area proceselor de eroziune.

În cazul repartiz*rii unui num*r mai mic de animale pe unitatea de suprafa+*, are loc sub0ncarcarea păşunii. În aceast* situa+ie dezavantajele sunt urmatoarele/

• nevalorificarea integral* a produc+iei p*)unii8• are loc un p*)unat selectiv8• se consum* numai speciile valoroase care cu timpul dispar8• speciile nevaloroase, neconsumate, formeaz* semin+e )i se r*spândesc ecesiv,

;nr*uta+induse compozi+ia floristic* a p*)unii. &esi1ea ani1anelor


26/40

solul se !*t*tore)te )i se distruge stratul de +elin*8

se m*re)te pericolul ;m!oln*virii animalelor cu parazi+i intestinali, care dup* primele

)ase zile trec ;n stadiul de invazie.

6umărul de parcele necesar pentru o turma 465 se determin* ;mp*r+ind durata ciclului

de p*)unat la numarul de zile cât animalele ocup* o parcel*, dup* rela+ia/

N =C

O r, ;n care/

- durata unui ciclu de p*)unat 3zile8E timpul cât animalele ocup* o parcel* 3zile8r parcele l*sate pentru refacere.

$uprafaţa unei parcele se sta!ile)te ;n func+ie de uniformitatea produc+iei p*)unii. Încazul ;n care produc+ia p*)unii este uniform*, suprafa+a unei parcele 3s se determin*;mp*r+ind suprafa+a total* a pa)unii 3S la num*rul de parcele calculate 3C, folosind rela+ia /

s=S

N 3"a, ;n care/S suprafa+a p*)unii8

C num*rul de parcele.-ând produc+ia p*)unii este neuniform*, suprafa+a parcelelor se va calcula astfel ;ncât

aceastea s* ai!* produc+ii apropiate, iar pentru aceasta sunt necesare câteva opera+iunisuplimentare, cum ar fi/ ;mp*r+irea p*)unii ;n trupuri cu produc+ii uniforme8 calcularea produc+iei reale totale a p*)unii 3(rt8 determinarea produc+iei ce tre!uie realizat* pe o parcel* 3(p8 calcularea num*rului de parcele din fiecare trup delimitat 3n1Pn8

suprafa+a unei parcele din trupurile respective 3s1Pn.

'orma parcelelor se sta!ile)te ;n func+ie de configurarea terenului, folosind ;n felulacesta cât mai mult formele naturale ale reliefului, ;n vederea delimit*rii parcelelor.


27/40

-onveierul verde reprezinta sistemuml de organizare al producerii si folosirii nutreturilor

verzi si suculente, de primavera timpuriu pana toamna cat mai tarziu, in vederea asigurariicantitatilor necesare furajarii rationale a animalelor. mportanta organizarii conveieruluiverde, din primavera pana toamna,este deose!it de mare datorita faptului ca in aceasta

perioada se realizeaza circa 70 % din productia de lapte la taurine si din productia de lana laovine, 100 % din productia de lapte la ovine si 0 % din productia de carne la am!ele specii,la cel mai scazut cost de productie.

:ipuri de conveier verde-riteriile de clasificare a conveierului verde sunt sursele de furaje si speciile de animale. 9upa sursele de nutreturi se folosesc trei tipuri de conveIer verde/

conveier verde natural, alcatuit din nutretul produs de pe pajistile permanente 3iar!a de pe pasuni si otava fanetelor8 se organizeaza in zonele cu suprafete mari de pajisti, in special pentru ovine si tineret taurin8 conveier verde arti3icial, se organizeaza in zone fara suprafete cu pajisti permanente,

producerea nutretului verde fiind asigurata de pajistile temporare si plantele furajere anuale si perene8 conveIer verde mit, este cel mai raspandit in tara noastra si consta in producerea nutretuluiverde de pe pajistile permanente si temporare, de la plantele furajere anuale si perene. =cesttip de conveIer verde se organizeaza in zonele cu suprafete mici de pajisti permanente. (rincipiile de organizare a conveierului verde

Erganizarea producerii nutretului verde, necesar animalelor in cadrul conveierului, impune sase tina cont de o!iective legate de zona naturala, specia si categoria de animale, perioada de"ranire, eficienta economica etc. =ceste o!iective pot fi realizate respectanduse urmatoarele

principii/• sta!ilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei si specie de animale8

insamantarea esalonata, in epoci diferite, a aceleiasi plante furajere8• insamantarea in aceeasi epoca a mai multor soiuri sau "i!rizi, cu perioade diferite de

vegetatie8• folosirea unei agrote"nici differentiate 3desime, agrofond, irigare, cu scopul esalonarii

producerii nutretului verde8•

o!tinerea nutretului verde din culture successive, insamantate dupa premergatoaretimpurii8• folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaza de mai multe ori intro

perioada de vegetatie8• aplicarea unor masuri de im!unatatire la pajistile permanente, pentru ridicarea

potentialului productive.

Sortimentul de plante furajere din conveierul verde=legerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face in functie de zona natural,conditiile pedoclimatice si specia de animale. (lantele resprective tre!uie sa fie foarte

productive, sa suporte pasunatul sau cosirile repetate, sa regenereze rapid, sa fie rezistente laseceta, atac de !oli si daunatori.

7

.*. #onveier verde: definitie, clasificare,tehnica de intocmire


28/40

n zona de campie, cele ami potrivite sunt !orceagul de toamna si primavara, porum!ul,secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iar!a de Sudan, sfecla furajera, rapita pepenele furajer,lucerna sparceta, pajistile temporare si pajistile permanente.n zonele colinare sunt recomandate pajistile permanente si temporare, trifoiul rosu, g"izdeiul,mazarea furajera, secara, !orceagurile, porum!ul, sfecla furajera, gulia furajera, varza furajera

etc. (rocedee de e)alonare a produc+iei de nutre+ verde(e langa folosirea unui sortiment de plante cu perioada de vegetatie diferita,

esalonarea producerii si folosirii furajului verde, in cadrul conveierului, se poate realize sip ealte cai/

o semanatul aceleiasi plante in mai multe epoci 3doua epoci in primavara, distantate la

10 zile, pentru porum!, !orceag, iar!a de Sudan8o etinderea culturilor succesive8o semanatul aceleiasi plante cu desimi diferite8o folosirea, in cadrul aceleiasi specii, a "i!rizilor si soiurilor su perioada de vegetatie

diferita8o recoltarea in diferite perioade de dezvoltare a speciilor de plante8o aplicarea unui sIstem diferentiat de fertilizare pe parcele, in cadrul aceleiasi specii si

folosirea irigatiilor.

:e"nica organiz*rii sistemelor de conveier verdeErganizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucrari premergatoare si cunoastereaanumitor elemente/

a. sta!ilirea perioadei calendaristice si a duratei 3zile pentru conveierul verde8 !. calcularea necesarului de furaj verde, zilnic, decadal, lunar si pentru toata perioada,

pentru specia si numarul de animale la care se organizeaza conveierul verde8

9urata si perioada de eploatare calendaristica a conveierului verde depinde de zonanaturala, fiind de 14174 zile in stepa 315.0 F 110.10, 1521 zile in silvostepa 305. 0 F 60.02, 40100 zile in zona forestiera 315.05 F 55.02.

Cecesarul de furaj verde se calculeaza pe !aza normelor de furaje pentru specia sinumarul de anumale la care se organizeaza conveierul verde. Cecesarul de furaj verde,rezultat din calcul, se majoreaza cu 1015 % pentru a compensa eventualele nerealizari de

productie. #olosirea masei verzi de conveier verde

(lantele din conveierul verde pot fi folosite prin pasunat, cosit si mit. (lantele care se preteaza la pasunat sunt/ secara, iar!a de sudan, pajistile permanente, otava fanetelor,culturile usccesive.(rin aplicarea pasunatului in fasii, cu gardul electric, pot fi folosite si !orceagurile,

porum!ul, sorgul, etc., insa este mai !ine ca aceste culture sa se coseasca si furajul verdesa se administreze la iesle. Eile si tineretul !ovin folosesc mai !ine nutretul verde prin

pasunat. (entru vacile cu lapte se recomanda folosirea mita, cand pe langa pasunat,necesarul de masa verde va fi completat prin administrare la iesle. (entru suine se practica

pasunatul si administrarea furajului verde la adapost.(asunatul incepe cand plantele au talia de 560 cm, la secara si iar!a de Sudan, 600cm, la !orceaguri. #olosirea prin cosit se face in faza de inspicare a gramineelor siim!o!ocireinceputul infloririi, la leguminoase. (orum!ul folosit ca masa verde,

administrat la iesle, se coseste cand talia plantelor este de 500 cm.

4


29/40

• &ucrarile de inlaturare a musuroaielor

'ucr*rile de cur*+ire a paji)tilor demusuroaie se fac de regul* prim*vara

devreme.$u)uroaiele se formeaz* pe paji)tile ne;ngrijitesau folosite nera+ional

$u)uroaiele pot fide origine animal*, provenite din p*mânt scos de cârti+e, furnici,

mistre+i,popând*i,de origine vegetal*, care se formeaz* pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, mu)c"i.

$u)uroaiele de origine animal*, se distrug manual sau folosind grape cu col+i, iar

mu)uroaiele mai ;n+elenite se pot distruge cu ma)ini de cur*+at paji)ti 3$-(1,5

sau$-( sau cu grederul semipurtat pentru paji)ti.

ndiferent cu ce mijloace se face distrugerea mu)uroaielor, acestea tre!uie !ine

m*run+ite, ;mpr*)tiate uniform )i re;ns*mân+area unui amestec de graminee )i

leguminoase perene specific zonei.

• #ombaterea vegetatiei lemnoase

(ajistile permanente din regiunile de deal si de munte sunt de origine secundara si

ocupa terenuri care in trecut au fost acoperite de paduri. (e aceste suprafete,

vegetatia ier!oasa este intro permanent a competitie cu vegetatia lemnoasa si de

multe ori inlocuita de aceasta. Speciile lemnoase tind sa se instaleze mai ales pe

suprafetele de pajisti la care nu se aplica lucrari curente de im!unatatire si ingrijire

si in cazul folosirii nerationale. n acelasi timp, vegetatia lemnoasa favorizeaza

cresterea unor specii ier!oase inferioare din punct de vedere furajer si care

ingreuneaza eploatarea pajistilor. =ctiunea de defrisare a vegetatiei lemnoase se face pe !aza unor studii si

documentatii in care se prevad toate detaliile privind organizarea si efectuarea

acestei lucr ari. Se ela!oreaza astfel proiecte, denumite amena"amente

silvopastorale, in care se tine cont de prevenirea eroziunii solului, de crearea

zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea speciile lemnoase rare. ?egetatialemnoasa se poate indeparta total sau partial, in functie de situatia concreta din

2

I15unatatirea unei pa4isti per1anente a3ectate de:

$usuroaie F "a

?egetatia lemnoasa F 1 "a


30/40

teren. =stfel, se indeparteaz a complet, fara restrictii, pe terenurile plane pana la

moderat inclinate, cu panta mai mica de 100 314%, iar partial la pajistile situate pe

versanti cu inclinatie de 10600 si pe pajistile din regiunile mai uscate. Se recomanda a nu se defrisa vegetatia lemnoasa din pajistile situate pe terenuri cu

panta mai mare de 600, cele cu sol mai su!tire de 10 cm, precum si cele din

vecinatatea ravenelor, ogaselor sau de pe gro"otisuri, pentru a se evita declansarea

proceselor de eroziune. (e pajistile situate pe pante pana la 100 , se pot mentine un numar redus de ar!ori

solitari 3stejar, gorun, mesteacan, fag etc. sau palcuri de ar!ori, care constituie

zone de refugiu pentru animale in perioadele cu intemperii sau cu calduri mari.

(entru a se u sura accesul animalelor su! acesti ar!ori tulpinile se curata de ramuri

pan a la inaltimea de 1,5 m. (e pajistile situate pe versanti, cu panta de 10600

314 54% defrisarea vegetatiei lemnoase se face in !enzi late de 010 m, paralel

cu cur!ele de nivel, acestea alternand cu !enzi antierozionale nedefrisate, late de

55 m, in functie de panta. (entru trecerea animalelor prin !enzile nedefri sate, se fac desc"ideri in ung"i

ascutit fata de cur!ele de nivel si in zigzag, de la o !anda la alta. Sunt ecluse de la defrisare speciilor lemnoase rare si cele declarate monumente

ale naturii si care sunt ocrotite de lege, ca/ Pinus cembra 3zam!ru, -a!us baccata

3tisa, &ari! decidua ssp. carpatica 3larice, zada, Rhododendron 7otschi 3!ujor de

munte,

Pinus mugo 3jneapan, care protejeaza gro"otisurile si coastele erodate.

Derisarea manuala se aplica mult in tara noastra, deoarece este cea mai eficienta,

c"iar daca este si cea mai costisitoare. Speciile lemnoase care nu lastaresc se taie ras la

suprafata solului, cele cu drajoni din colet se indeparteaza impreuna cu coletul, iar celecu drajonare din rad acini se reteaza de mai multe ori in perioada de vegetatie.

@neltele care se folosesc la defrisare sunt/ toporul coasa, sapa de defrisat, coasa de

ar!usti, cosorul de defrisare etc. $aterialul lemnos rezultat din curatire se aduna in

gramezi numite martoane, cu dimensiuni de m lungime, 6 m latime si 1,5,0 m

inaltime, aranjate pe directia generala a cur!elor de nivel.

Derisarea pe cale mecanica se face cu masini speciale care se utilizeaza diferen tiat,in funct ie de natura vegetatiei lemnoase, fierastraie mecanice, !uldozere etc. :ufele

60


31/40

lemnoase cu diametrul pana la , cm se distrug cu masina de curatat pajisti $-(1,5

m, iar cele cu diametrul pana la cm cu masina $-(. =r!oretul cu diametrul

tulpinilor la sol pana la 15 cm se distruge cu ec"ipamentul de taiere a ar!oretului


32/40

masinile com!inate de frezat si semanat, dupa care este o!ligatorie lucrarea cu

tavalugul.

6


33/40

66


34/40

6


35/40

70% graminee 60% leguminoase

N NxpS . U . [email protected] PxG

100

Ncantitatea de samanta 3Bg&"a pentru specia din amestec CNnorma de samanat in cultura pura a speciei respectiva, candsamanta utila este de 100%(Nproportia de participare a speciei din [email protected] samanta utila(Npuritatea>Ngerminatia

>raminee / 70%

65

In3iintarea unei pa4isti te1porare

Qona/ forestiera

Suprafata/ 6 "a

$od de folosire/ pasunat, peste ani

Nr.crt. Denumireaspecie

i

N(kg/ha)

p()

P()

!()

".#.(

)

$(kg/ha)

%c $2 $& $tota'

act!lis

"lomerata

23 3# $# %& 76 $ 1 $ $'$ 3%6'1

2 Festucapratense

3& (# $& %& %# 17'& 3 26'2& 26)&1 1#33)%$

& *otuscornicu

latus

17 1# $7 %& %2 2 3 3 3'3 12%'7

4 Poapratens

is

21 2# $# %& 76 &'& 3 %'2&

$'#7

3&3'73


36/40

1. Dactlis glomerata 9. 'estuca pratense


37/40

CN C

O N

36

4 N 2 parcele -NEOR

SpN S

N N

39

9 N ,6 "a&parcela

⋅ Sta!ilirii desimii de pasunat9esimea de pasunat reprezinta nr de animale care se repartizeaza pe un "ectar de parcela din pajiste si se calculeaza pentru a seevita supraincarcarea cu animale.9N -p C9N ,1 2 N 14,2 @?$&"a parcela

⋅ Sta!ilirea efectivului de animale-p S N ,1 62 N 41.241,2&0,5N 0,25 vitei 1 an

ntocmirea graficului de pasunat

67

ic'uri

Pasuna

t

2 & 4 * + 7 8 ,

%R-&2-

4

11iunie-1(iunie

1&iunie-1%iunie

1$iunie-22iunie

23iunie-

26iunie

27iunie-

3#iunie

1iulie-(iulie

&iulie-

%iulie

$iulie-12iuli

e

13iulie-

16iulie

%%R-&2-

4

17iulie-

2#iulie

21iulie-

2(iulie

2&iulie-

2%iulie

2$iulie-

1au"ust

2au"ust-

&au"ust

6au"ust-

$au"ust

1#au"ust-13au"ust

1(au"ust-17au"ust

1%au"ust-21au"ust

%%%R-&2-

4

22au"ust-2&au"ust

26au"ust-2$au"ust

3#au"ust-2septem

3septem-

6septem

7septem-

1#septem

11septem-

1(septem

1&septem-

1%septem

1$septem-

22septem

23septem

-26septem

%R-&2-

4

27septem

-3#septem

1octom+r

-(oct

om+r

&octom+r

-%oct

om+r

$octom+r-

12octom+r

13octom+r-16octom+r

17octom+r-2#octom+r

21octom+t-2(octom+r

2&octom+r-27octom+r

,

( ( ( ( ( ( ( ( ,


38/40

Erganizarea unui conveier verde mit pentru efectivul de animale

rezultat de la pasunat

Qile/ 108


39/40

$ultura &ata

se1ana

t

rod0

1edi

e


40/40

-oncluzii

• ?egetatia pajistilor permanente reprezinta o importanta sursa de nutreturi suculente sifi!roase, iar intretinerea animalelor pe pajisti le mentine sanatatea favorizeazacresterea tineretului si reproductia.

• (roductivitatea pajistilor temporare este determinata de precipitatii, altitudine si modulde folosire.(ajistile temporare sunt mai productive si dau nutret de calitate mai !unadecat pajistile permanente.

• 9ata inceperii pasunatului are influenta asupra vegetatiei si conditiilor stationare. (rin pasunatul prea devreme cand solul este umed se distruge stratul de telina, se taseazasolul, se formeaza gropi si musuroaie. =ceste modificari atrag dupa sine importante

modificari in compozitia floristicaa, disparand plante autotrofe valoroase din punct devedere furajer.

• (asunatul prea tarziu duce la disparitia unor specii din compozitia floristica a pajistilor.naltimea de pasunat influenteaza timpul de refacere al plantelor. n felul acestareducanduse numarul ciclurilor de pasunat, iar productiile scad. #recventa pasunatului

prezinta importanta pentru compozitia floristica a pasiunilor si pentru productiaanimalelor.

• =mestecurile de graminee si leguminoase perene in pajistile temporare dau productiiridicate datorita /

o folosirii mai !une a niselor ecologice,o productiei mai mari de proteine determinate de participarea leguminoaselor,o economiilor de ingrasaminte cu azot,o capacitatii mari de refacere a structurii solului,o rezistentei !une la seceta si ger a plantelor crescute in amestec fata de culturile pure.

1 Ai!liografie• (roducerea si conservarea furajelor F -ostel Samuil• Suport curs F (roducerea si conservarea furajelor F -ostel Samuil

•

Suport la!orator F (roducerea si conservarea furajelor F Stavarac"e $i"ai

Proiect PCF

Documents

Transcript of Proiect PCF