PROIECT

PRIVIND OBIECTIVELE PROPUSE PENTRU MANDATUL DE

MEMBRU AL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

2011 - 2017

Înfăptuirea rolului constituţional al Consiliului Superior al

Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, trebuie să constituie

principala direcţie de acţiune a activităţii Consiliului şi în perioada 2011-

2017.

Asigurarea independenţei justiţiei, fundament al statului de drept,

presupune acţiunea pe două coordonate principale:

– asigurarea unor mecanisme şi proceduri adecvate care să

garanteze respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi protejarea

sistemului judiciar de orice influenţe de natură politică, economică etc.,

respectiv asigurarea independenţei justiţiei la nivel de sistem;

– garantarea independenţei profesionale a fiecărui magistrat

în parte, astfel încât activitatea de înfăptuire a justiţiei să fie subordonată în

exclusivitate aplicării legii.

Pe de altă parte, independenţa justiţiei presupune cu necesitate

eficientizarea funcţionării acesteia ca serviciu public, asigurarea celui mai

înalt standard calitativ posibil în actualele condiţii economice şi sociale.

În acelaşi timp, în realizarea principalului deziderat de asigurare a

independenţei justiţiei, activitatea pe care Consiliul Superior al

Magistraturii o va desfăşura în perioada 2011-2017 trebuie să constituie,

2

2

în mod firesc, o continuare a activităţii acestuia din primii ani de

funcţionare în baza noului cadru legal creat prin dispoziţiile Legii nr.

317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi

completările ulterioare.

Prin prezentul proiect îmi propun o prezentare succintă a

principalelor obiective necesar a fi avute în vedere de către Consiliu în

perioada următoare, obiective care vizează atât activitatea Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, în considerarea calităţii în care candidez pentru această

funcţie, cât şi a sistemului judiciar, în ansamblul său.

I. OBIECTIVE REFERITOARE LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE

ŞI JUSTIŢIE

Obiectivele generale pe care le voi urmări în calitate de

reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Consiliul

Superior al Magistraturii vizează:

- consolidarea cadrului instituţional al Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie;

- consolidarea rolului fundamental al instanţei supreme în

asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către

instanţele judecătoreşti.

3

3

În acelaşi timp, intrarea în vigoare a noilor coduri ( civil, penal,

de procedură civilă şi procedură penală) implică stabilirea unor

obiective necesare punerii în aplicare a noilor dispoziţii, atât sub

aspect instituţional, dar şi al creării premiselor unei practici unitare

a instanţelor în aplicarea acestora.

În realizarea obiectivelor generale, pot fi identificate

următoarele direcţii principale de acţiune:

I) Iniţierea unui proiect de lege privind organizarea şi

funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, obiectiv

desprins direct din dispoziţiile art. 126 alin. (4) din Constituţie

care prevăd „ Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi

regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege

organică”. Acest act normativ trebuie să aibă ca premisă

asigurarea independenţei justiţiei, ceea ce impune în mod

necesar :

• reglementarea unor garanţii care sa conducă la asigurarea

unui buget propriu şi dimensionat pentru funcţionarea în

condiţii optime a instituţiei;

• reformarea actualei modalităţi de numire în funcţia de

judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi în

funcţiile de conducere din cadrul acestei instanţe, sens în

care numirea judecătorilor ar trebui făcută de către Consiliul

4

4

Superior al Magistraturii, fie la propunerea ÎCCJ, fie cu

avizul conform al acestei instituţii, în urma verificării şi

constatării înaltului standard profesional şi moral; totodată

numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui ÎCCJ ar trebui să

fie făcută de CSM la propunerea colegiului de conducere,

iar numirea preşedinţilor la propunerea preşedintelui

instanţei, cu consultarea judecătorilor din cadrul secţiei

respective;

• asigurarea unui cadru necesar pentru ca eventuala

răspundere materială şi profesională a judecătorilor să se

realizeze cu respectarea unor garanţii adecvate;

• orice verificare care vizează activitatea profesională a

judecătorilor instanţei supreme ar trebui făcută, fie de către

inspectori cu cel mai înalt grad profesional, fie de către

judecători anume desemnaţi de către preşedintele ÎCCJ;

• schimbarea modalităţii de evaluare a activităţii profesionale

în cadrul ÎCCJ, în considerarea statutul judecătorilor, în

sensul înlocuirii evaluării individuale, aplicabile în prezent, cu

evaluarea de sistem;

• menţinerea dar şi respectarea statutului de demnitar al

judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu

înlăturarea oricăror discuţii de natură a aduce atingere

5

5

drepturilor astfel conferite (ex. indemnizaţie, paşaport

diplomatic, transport, deplasări, locuinţe de serviciu etc.);

• menţinerea dispoziţiilor legale care permit judecătorului

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la eliberarea din funcţie,

accesul, fără examen, în profesii liber ale precum cea de

notar sau de avocat;

• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la

gestionarea bugetului propriu şi înlăturarea oricăror discuţii

referitoare la gestionarea bugetului Înaltei Curţi de către

Ministerul Justiţiei;

• asigurarea cadrului organizatoric şi de reglementare, în

vederea preluării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a

atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor curţilor de

apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi

judecătoriilor.

II) Asigurarea cadrului organizatoric al instanţei supreme,

necesar punerii în aplicare a dispoziţiilor noilor coduri; pe baza

studiilor de impact privind punerea în aplicare a noilor coduri,

dar şi a studiilor asupra creşterii volumului de activitate a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sarcină complexă care

impune luarea următoarelor măsuri:

6

6

• suplimentarea numărului de judecători, magistraţi –

asistenţi, personal auxiliar de specialitate;

• repartizarea unui sediu corespunzător pentru Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie; cu privire la acest aspect

poate fi prezentată ca soluţie mutarea sediului acesteia în

actualul Palat de Justiţie, unde în prezent funcţionează

Curtea de Apel Bucureşti, clădire cu valoare de simbol

pentru justiţia din România, dar şi o eventuală măsură

cu caracter temporar, respectiv identificarea unor locaţii

care să permită amenajarea unor sedii separate pentru

funcţionarea adecvată a unor secţii;

• asigurarea din bugetul naţional a resurselor financiare

necesare pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei

supreme (alocarea cu prioritate a unor fonduri pentru

continuarea procesului de informatizare a activităţii

ÎCCJ).

III) Asigurarea ocupării posturilor vacante de judecător,

magistrat asistent şi personal auxiliar de specialitate, cu

respectarea, în principal, a criteriului competenţei profesionale

şi a transparenţei procedurilor de recrutare; în acest sens ar

trebui adoptate proceduri mai rapide de numire atât a

judecătorilor cât şi a magistraţilor asistenţi, dar şi a celuilalt

7

7

personalul, cu respectarea standardelor de competenţă şi

moralitate.

IV) Consolidarea instituţiei recursului în interesul legii,

creşterea rolului şi eficienţei acestui mecanism în unificarea

jurisprudenţei, precum şi asigurarea calităţii şi accesibilităţii

deciziilor pronunţate în interesul legii.

V) Revizuirea competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, prin reducerea competenţei de a judeca în primă

instanţă şi prin limitarea judecării în recurs a chestiunilor de

drept, ceea ce ar permite şi o reformare a procedurilor judiciare

desfăşurate în faţa instanţei supreme şi, în acest cadru, ar putea

fi elaborată, la nivel normativ, o Cartă a procedurii în faţa

Curţii, aşa cum există pentru multe instanţe supreme din state

ale Uniunii Europene ( Franţa, Germania etc.).

VI) Stabilirea, împreună cu Uniunea Naţională a Barourilor

din România, a corpului avocaţilor cu drept de a pune concluzii

la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

8

8

VII) Iniţierea unei propuneri legislative privind înfiinţarea

funcţiei de procuror general al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

separat de Procurorul General al României.

II. OBIECTIVE REFERITOARE LA SISTEMUL JUDICIAR

Aceste obiective sunt subsumate obiectivului fundamental de îndeplinire

a rolului constituţional şi legal al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant

al independenţei justiţiei.

În acelaşi timp, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să

acţioneze, în limitele competenţelor constituţionale, în colaborare cu

celelalte instituţii din sistemul judiciar, pentru creşterea eficienţei

sistemului judiciar, în acord cu recomandările şi concluziile Comisiei

Europene, rezultate din evaluarea progreselor realizate de România în ceea

ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite în cadrul

Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Pentru promovarea independenţei judecătorilor şi a sistemului

judiciar, direcţiile principale de acţiune în care ar trebui să se

acţioneze sunt următoarele:

9

9

• consolidarea statutului judecătorilor şi asigurarea

stabilităţii acestui statut, în acord cu demnitatea funcţiei şi

cu importanţa rolului lor în statul de drept;

• refacerea prestigiului social al judecătorului, care trebuie

să constituie un exemplu de profesionalism şi etică

profesională;

• redobândirea încrederii societăţii în justiţie, prin

asigurarea eficienţei sistemului instanţelor judecătoreşti, a

profesionalismului şi integrităţii magistraţilor şi a

personalului auxiliar;

• asigurarea unui sistem de venituri salariale pentru

judecători, în raport de rolul lor şi de responsabilităţile

acestei funcţii;

• raţionalizarea volumului de activitate a judecătorilor,

condiţie indispensabilă pentru îndeplinirea în mod

eficient a atribuţiilor de judecată şi pentru soluţionarea

cauzelor într-un termen rezonabil;

• degrevarea judecătorilor de sarcinile care nu au caracter

judiciar, astfel încât activitatea acestora să fie concentrată

asupra înfăptuirii actului de justiţie şi a creşterii calităţii

acestuia.

În vederea îndeplinirii obiectivului general vizând creşterea

eficienţei sistemului judiciar şi, implicit, a realizării

10

10

condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi

Verificare, este necesar să se acţioneze în următoarele direcţii

principale:

• consolidarea capacităţii administrative a Consiliului

Superior al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii

membrilor săi;

• îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al

Magistraturii în domeniul perfecţionării criteriilor de

selecţie şi promovare a judecătorilor în vederea creşterii

eficienţei activităţii sistemului judiciar;

• pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în mod

corespunzător a noilor coduri;

• asigurarea unei practici judiciare unitare şi în

conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE.

În realizarea celor două obiective generale, pot fi identificate

următoarele obiective specifice.

I. Obiective vizând consolidarea independenţei justiţiei şi a

statutului judecătorilor şi procurorilor

11

11

stabilirea conţinutului şi mijloacelor de asigurare a

independenţei justiţiei, în acord cu standardele general

recunoscute ale Uniunii Europene, prin:

• recunoaşterea de către celelalte puteri a justiţiei ca

domeniu de interes naţional şi asigurarea finanţării

corespunzătoare a sistemului judiciar;

• transferul bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei

la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

• revenirea integrală în bugetul justiţiei a sumelor încasate

din taxele judiciare de timbru;

• păstrarea reprezentării majoritare a judecătorilor şi

procurorilor în componenţa Consiliului Superior al

Magistraturii, în eventualitatea revizuirii Constituţiei;

aplicarea deplină a principiului constituţional al separaţiei şi

echilibrului puterilor în stat, prin:

• instituirea unui mecanism de dialog şi colaborare între

puterile statului, precum şi a adoptării unui cod de bune

practici în relaţiile instituţionale;

12

12

• promovarea unei propuneri legislative în sensul ca

bugetul justiţiei să fie stabilit după aceleaşi reguli

procedurale ca şi în cazul celorlalte puteri ale statului;

• formularea unei propuneri legislative care să detalieze

procedura de avizare de către Consiliul Superior al

Magistraturii a proiectelor de acte normative privind

activitatea justiţiei şi care să prevadă sancţiunea

nesolicitării avizului;

• formularea unei propuneri legislative care să stabilească

întinderea eficienţei juridice a avizelor conforme ale

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

bugetele instanţelor şi parchetelor şi să interzică

rectificarea bugetelor justiţiei, fără avizul Consiliului

Superior al Magistraturii;

garantarea statutului

magistratului român, în acord cu standardele general

recunoscute ale Uniunii Europene, prin:

• promovarea unei propuneri de garantare, prin lege

organică, a tuturor elementelor care configurează statutul

magistratului, pentru asigurarea stabilităţii şi

13

13

predictibilităţii în cariera profesională, inclusiv prin

asigurarea unui sistem de venituri salariale în

concordanţă cu rolul şi responsabilităţile funcţiei ;

• întărirea statutului magistratului procuror în vederea

asigurării deplinei independenţe profesionale;

îmbunătăţirea imaginii publice a magistratului român, prin:

• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a instanţelor

judecătoreşti şi a parchetelor cu mecanismele societăţii

civile;

• consolidarea relaţiei cu mass-media, inclusiv prin

creşterea gradului de participare a reprezentanţilor

Consiliului Superior al Magistraturii şi a purtătorilor de

cuvânt de la instanţe şi parchete la activităţile acestora;

• soluţionarea cu celeritate de către Inspecţia Judiciară a

lucrărilor privind semnalările din presă în legătură cu

pretinsa conduită necorespunzătoare a magistraţilor,

precum şi a cererilor referitoare la apărarea

independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale.

II. Obiective care vizează creşterea eficienţei sistemului judiciar

14

14

consolidarea capacităţii administrative a Consiliului Superior

al Magistraturii şi creşterea responsabilităţii membrilor săi,

prin:

• stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi individuale

actualizate pentru membrii Consiliului Superior al

Magistraturii;

• reorganizarea comisiilor şi colectivelor compuse din

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi

stabilirea unor programe anuale de activitate;

• organizarea unor întâlniri periodice între membrii

Consiliului Superior al Magistraturii şi magistraţi, în care

să se prezinte activitatea desfăşurată şi priorităţile pentru

perioada următoare;

• organizarea unor întâlniri periodice între membrii

Consiliului Superior al Magistraturii şi conducătorii de

instanţe şi parchete pentru dezbaterea problemelor

importante privind sistemul judiciar;

• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi

asociaţiile de magistraţi;

• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului şi

reprezentanţi ai societăţii civile;

15

15

• organizarea unor întâlniri între membrii Consiliului

Superior al Magistraturii şi reprezentanţi ai altor profesii

juridice;

• consolidarea independenţei Inspecţiei Judiciare (de

exemplu: sesizarea „proprie” - din oficiu - asupra unor

semnalări din presă, atacarea cu recurs a hotărârilor

apreciate ca fiind nelegale şi/sau netemeinice în materie

disciplinară etc.) şi sporirea eficienţei activităţii Inspecţiei;

• creşterea transparenţei activităţii Inspecţiei Judiciare şi

asigurarea unei practici unitare la nivelul celor două

servicii;

• soluţionarea cu celeritate a acţiunilor disciplinare, cu

respectarea garanţiilor procesuale;

• reexaminarea obiectivelor şi consolidarea capacităţii şi

organizării inspecţiilor judiciare pentru a se asigura

concentrarea suficientă pe investigarea disciplinară;

• menţinerea actualului cadru de reglementare cu privire la

funcţionarea Inspecţiei Judiciare pe lângă Plenul CSM.

• introducerea unei evaluări anuale a performanţei

Inspecţiei Judiciare;

• ocuparea posturilor vacante din cadrul Inspecţiei şi

îmbunătăţirea procedurii de selecţie a inspectorilor

16

16

judiciari, pe criterii obiective şi cu asigurarea

reprezentativităţii regionale;

• evaluarea personalului din cadrul aparatului tehnic –

administrativ şi din Inspecţia Judiciară;

• promovarea unei propuneri legislative privind revizuirea

competenţelor Plenului şi Secţiilor Consiliului Superior al

Magistraturii (creşterea competenţelor Plenului,

degrevarea de atribuţiile care nu ţin în mod esenţial de

rolul constituţional al Consiliului Superior al

Magistraturii etc.); stabilirea cvorumului de şedinţă şi,

respectiv, a cvorumului de vot în raport de natura

atribuţiei exercitate;

• revizuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare a

Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul creşterii

eficienţei activităţii sale;

• creşterea transparenţei organizării şedinţelor Plenului şi

ale Secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum

şi a hotărârilor adoptate, prin publicarea pe site-ul

Consiliului a tuturor documentelor relevante, inclusiv în

materie disciplinară, într-un format clar şi accesibil;

• îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor şi

asigurarea unităţii de practică (la nivelul Plenului,

Secţiilor, precum şi între Secţii);

17

17

• îmbunătăţirea motivării hotărârilor Consiliului Superior

al Magistraturii;

• continuarea procesului de consultare a magistraţilor

asupra anumitor hotărâri ale Consiliului Superior al

Magistraturii, inclusiv prin intermediul Reţelei Naţionale

a Adunărilor Generale;

• cooperarea cu asociaţiile profesionale şi cu societatea

civilă în desfăşurarea unor proiecte sau studii (de

exemplu: evaluarea instituţională a funcţionării

sistemului judiciar, deontologie profesională,

jurisprudenţa CEDO ce vizează România etc.);

• îmbunătăţirea strategiei de comunicare a Consiliului

Superior al Magistraturii;

• continuarea organizării unor conferinţe de presă, în care

să fie prezentate problemele de interes public ale

sistemului judiciar;

• intensificarea participării reprezentanţilor Consiliului

Superior al Magistraturii la dezbateri publice privind

sistemul judiciar;

• revizuirea paginii de internet a Consiliului, în sensul unei

mai bune structurări a informaţiilor oferite;

• intensificarea relaţiilor internaţionale ale Consiliului

Superior al Magistraturii (multiplicarea contactelor

18

18

directe cu reprezentanţii Comisiei Europene, parteneriate

bilaterale sau multilaterale cu instituţii similare,

continuarea participării active la activităţile derulate de

Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare etc.);

îmbunătăţirea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii

în domeniul resurselor umane şi creşterii eficienţei activităţii

sistemului judiciar, prin:

• revizuirea strategiei de resurse umane, atât pe termen

scurt, cât şi pe termene mediu şi lung (inclusiv prin

previzionarea fluctuaţiilor de personal, cu accent pe

ieşirile posibile din sistem, având în vedere şi

modificările de competenţă preconizate);

• redimensionarea schemelor de personal la instanţe şi

parchete, în raport de media încărcăturii de dosare pe o

perioadă relevantă;

• efectuarea demersurilor necesare pentru ocuparea

posturilor vacante de magistraţi, grefieri şi celelalte

categorii de personal;

• stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor

şi parchetelor şi revizuirea indicatorilor cantitativi şi

19

19

calitativi privind activitatea instanţelor şi parchetelor, în

acord cu standardele CEPEJ;

• îmbunătăţirea activităţii de statistică judiciară (indicatori

statistici revizuiţi, preluarea datelor statistice de la toate

instanţele şi parchetele etc.);

• evaluarea proiectului privind stabilirea provizorie a

volumului optim de activitate la instanţe şi efectuarea

măsurătorilor pentru determinarea timpului de

soluţionare a dosarelor;

• stabilirea volumului optim de activitate la nivelul

parchetelor;

• creşterea eficienţei sistemului actual de evaluare a

activităţii profesionale a magistraţilor, în scopul creşterii

responsabilităţii magistraţilor şi a performanţei

sistemului judiciar;

• îmbunătăţirea procedurilor de promovare în funcţii de

execuţie şi funcţii de conducere la instanţe şi parchete;

• continuarea demersurilor de implementare a

proiectului privind transferul sarcinilor administrative

de la judecători la personalul auxiliar (grefieri

principali);

20

20

• continuarea demersurilor de implementare a proiectului

privind îmbunătăţirea managementului instanţelor şi

introducerea conceptului de „manager de instanţă”;

• revizuirea procedurii de transfer, delegare şi detaşare a

magistraţilor;

• continuarea demersurilor pentru implementarea

proiectului privind crearea unui sistem IT integrat de

management al resurselor;

• creşterea capacităţii Institutului Naţional al

Magistraturii în ceea ce priveşte formarea iniţială şi

continuă şi luarea de măsuri în vederea garantării unor

standarde profesionale pentru toţi magistraţii;

• îmbunătăţirea activităţii Institutului Naţional al

Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri (curicula,

cercetare ştiinţifică, utilizare de fonduri etc.);

• multiplicarea activităţilor de formare profesională a

magistraţilor, cu accent pe specializarea în domenii

deficitare (ex.: domeniul bancar), precum şi în domenii

nou apărute (cauzele instrumentate de către Agenţia

Naţională de Integritate: controlul averilor,

incompatibilităţi, conflicte de interese);

• efectuarea demersurilor necesare (în colaborare cu

Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte

21

21

de Casaţie şi Justiţie) pentru întărirea capacităţii

instituţionale şi logistice a instanţelor şi parchetelor;

pregătirea sistemului judiciar în vederea aplicării în

mod corespunzător a noilor coduri, prin:

• implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în

efectuarea studiilor de impact privind noile coduri;

• elaborarea, pe baza studiilor de impact privind punerea

în aplicare a noilor coduri, a unor propuneri de

redimensionare a schemelor de personal ale instanţelor

şi parchetelor şi, ulterior, a unor propuneri de

redistribuire a personalului;

• organizarea, prin intermediul Institutului Naţional al

Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, a

acţiunilor de formare profesională în raport de noile

reglementări;

• colaborarea cu Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi reprezentanţii altor

profesii juridice în vederea organizării unor acţiuni de

formare comune în raport de noile reglementări;

22

22

asigurarea unei practici judiciare unitare şi în

conformitate cu jurisprudenţa CEDO şi CJCE, prin:

• continuarea organizării de întâlniri profesionale pentru

asigurarea unificării practicii judiciare şi a practicii

administrative (eventual şi la nivel teritorial) între

preşedinţii secţiilor de specialitate de la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti,

reprezentanţii Comisiei de unificare a practicii judiciare şi

reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie;

• analiza tendinţelor practicii judiciare în materiile care

impun intervenţii legislative urgente şi formularea de

propuneri corespunzătoare;

• multiplicarea

activităţilor de formare profesională continuă (atât la

nivel centralizat, cât şi la nivel descentralizat) pentru

asigurarea unei practici judiciare unitare;

• publicarea, în

cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul

Guvernamental, a hotărârilor relevante ale CEDO şi

CJCE;

• consultarea reprezentanţilor altor profesii juridice

(avocaţi, consilieri juridici, notari publici, executori

23

23

judecătoreşti, poliţişti, experţi etc.) cu privire la

problemele de practică neunitară;

• crearea, pe site-

ul Consiliului Superior al Magistraturii, a unui forum de

discuţie pe probleme de practică neunitară;

• continuarea

implementării unor proiecte privind unificarea practicii

judiciare.

Din această perspectivă, necesitatea continuării şi dezvoltării

proiectelor începute de Consiliul Superior al Magistraturii în

perioada 2005-2010, precum şi valorificarea experienţei dobândite în

„administrarea” justiţiei în această perioadă, atât prin prisma „paşilor

înainte” în reformarea justiţiei, dar şi a analizei neîmplinirilor din

această perioadă, constituie premisele prezentului demers.

Închei prin a sublinia faptul că începând cu anul 2003 am

înţeles să mă implic permanent dar mai ales activ în toate

evenimentele importante care au marcat esenţial activitatea Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi

a sistemului judiciar în general, dar şi în acţiuni care au vizat

apărarea statutului şi intereselor judecătorilor instanţei supreme.

24

24

Pentru apărarea independenţei justiţiei şi a reputaţiei

profesionale a judecătorilor, cu prilejul diverselor întâlniri oficiale

sau în mass-media, am recurs întotdeauna la poziţii clare şi ferme,

subliniind, de fiecare dată, importanţa şi rolul judecătorului în

apărarea drepturilor într-o societate democratică.

Consider că, alături de colegii mei magistraţi, am reuşit ca, în

ciuda multor presiuni, să menţinem neştirbit statutul magistratului

ca garanţie pentru un sistem judiciar independent şi puternic.

Judecător

Lidia Bărbulescu

25

25