Proiect Laura
-
Upload
alexandra-bolog -
Category
Documents
-
view
236 -
download
0
Transcript of Proiect Laura
-
7/25/2019 Proiect Laura
1/14
Capitolul 4:
4.1. Sa se proiecteze piesa Placa port-bucsa cu urmatoarele caracteristici:
Programa de producie: 80 buc/an.
-ate re!eritoare la unitatea de producie:
- enumire" resurse" !ond real de timp- #erina economic$ asociat$ !abricaie: cost minim de !abricaie- %biecti&ele principale 'introducere unei noi te(nologii sau
modernizarea unei te(nologii e)istente*.
4.+. #aracteristici de material: ,aterialul ales pentru aceasta piesa este #4"
con!orm S 100+. #aracteristicile acestuia sunt prezentate mai 2os:
3eneralit$i 'tabel +.+*:
abel +.+
#4
Piese tratate termic" de rezisten$ ridicat$ 5i tenacitate
medie" ca: discuri de turbin$" arbori cotii" biele" coroane
dinate" &olante" roi cu clic(et" pene de g(ida2" melci"
pene" 6an5e oarbe etc.
#ompoziia c(imic$ a oelurilor de 7mbun$t$ire 'abel +.*:
abel +.
,arca
oelului
#ompoziia c(imic$# ,n Si #r i ,o 9lte
elemen
te#4 0.4+...0.
0
0.0
0.80
0.1...0.
0.00 - - 0.01
#u
OLC45 oel laminat la cald,este un material turnat pe baz$ de ;er
< carbon.
Propriet$ile ;zice ale materialului 'abel +.4*:
abel +.4
,arca
oelulu
ratame
nt
omeniu
de
=imita
de
ezisten
a la
9lungir
e la
3>tuire
a la
nergi
a de
-
7/25/2019 Proiect Laura
2/14
i termic dimensiu
ni ?mm@
curger
e p 0"+?/mm
+A
min@
rupere
m?/mm+@
rupere
9s?B/min
@
rupere
C
?B/min
@
rupere
D ?min@
#4 E1F 00 00...8
0
14
0 -AA 0AAAAA 0AAA
G1F
....
E40
40 F0...80
0
1F
-40AA 0AA40AAA 0AAA
H40
...
E100
0 F0...8
0
1
40 -4AA 0AA4AAA 0AAA
=egend$:
A - Ialori in!ormati&e
AA - Ialori pentru oeluri carbon de calitate superioar$
AAA - Ialori pentru oeluri carbon de calitate superioar$ cu coninut
controlat de sul!.
ratamentul termic aplicat probelor 'tabel +.*:
abel +.
,arca
oelului
ratament termicormalizare #$lire e&enire
emperatu
ra
?o#@
,ediu
de
r$cire
emperatu
ra
?o#@
,ediu
de
r$cire
emperatu
ra
?o#@
,ediu
de
r$cire#4 84080 9er 8+0...80
80...8F0
9p$
Jlei
40...F80 9er
%KSI9LM: ratamentul termic de 7mbun$t$ire poate ; precedat de
recoacere sau normalizare.
4.+.1. ,asa reperului: 9 !ost determinata cu a2utorul programului Mn&entor
+014 a!erent ;rmei 9utodesN. Prezentat in imaginea +.1:
-
7/25/2019 Proiect Laura
3/14
4.+.+ #lasa piesei: Oorma comple)a de dimensiuni mici.
-
7/25/2019 Proiect Laura
4/14
4.+.. Proiectarea semi!abricatului: ,atritat" con!orm ;gurii +.+:
Oigura +.+
4.+.4: 9daosurile de prelucrare" con!orm S9S F0-8" pentru calitatea de otel ,1"
sunt 1.70.9+1.2
pe ;ecare supra!ata prezentata in ;gura +.+" pentru masa stabilita
prin desen '0.+ Qg*" in gama de dimensiuni 0-1+0 mm si pentru o e)ecutie in
clasa de precizie mi2locie" con!orm S9S +F8.
-
7/25/2019 Proiect Laura
5/14
4..: ormarea te(nica: Mmplica timpii de operare pentru ;ecare operatie necesara:
r. %peratie enumire orma de timp10 Orezare laterala
: bRl+ap (Dap)+2(0.52)
nfzz R
288.2+1.7(23.41.7)+20.21 R 10 sec.
+0 Orezare !rontala
1bR
l+D
2(
D
2)2
(B
2)2
+2(0.52)
nffzzR
117.4+100
2(
100
2)2
(23.4
2)2
+2
10.22
R 1+4
0 Orezare !rontala
+bR
l+D
2(
D
2)2
(B
2)2
+2(0.52)
nffzzR
117.4+100
2(
100
2)2
(23.4
2)2
+2
10.22R 1+4
40 3aurire 1bR
l+ D2 tgh+2(0.52)
nf =
20+ 8
22.66 +2
10.2R 11
sec0 3aurire +
bRl+
D
2 tgh+2(0.52)
nf =
20+ 8
22.66+2
10.2R 11
secF0 3aurire
bR
l+ D
2tgh
+2(0.52)
nf =
20+ 8
2
2.36
+2
10.2 R 11
sec0 3aurire 4
bRl+
D
2 tgh+2(0.52)
nf =
20+ 8
22.36+2
10.2R 11
-
7/25/2019 Proiect Laura
6/14
sec80 9lezare
bRl+
D
2 tgh+2(0.52)
nf =
20+3026.622.5
+2
10.2R 114
sec0 9dancire sec.otal - 1004 sec R 1F min 4 sec.
4.4. eterminarea tipului de productie:
atorita numarului mic de bucati produse '80 buc./an* se determina tipul de
productie ca ;ind de unicate.
4.. eterminarea numarului de masini-unelte: ste necesar un numar de + masini
unelte" o masina de !rezat si o masina de gaurit.
,asina de !rezat : OJ1 1+0)+ " cu urmatoarele caracteristici:n?rot/min@: 0"4"F01181010+004F00001180100&sl?mm/min@:1+"0+8"F011810+004F0000&st : ca a&ans longitudinal&s& : 0"F din a&ansul longitudinal,R" NT
,asina de recti;cat:Masina de rectificat plan RPO 200 M1 - transversal, 400 mmDistana maxim dintre axa pietrei de rectificat si suprafaa mesei, 550 mm
Domeniul turaiilor pietrei de rectificat, 2940 rot/minDomeniul avansurilor mesei, 2-16 m/min
Domeniul avansurilor transversale,1,5-6 mm/cd!uterea motorului pietrei,2,2 "#
,asina de gaurit 340" cu urmatoarele caracteristici:
iametrul 40 ?mm@
=ungimea cursei burg(iului =" ?mm@
9d>ncimea ma)im$ de g$urire S ++4 ?mm@
Puterea motorului P" 4. ?NU@
4.F. eterminarea coe;cientului de incarcare al ,.J.:
Pentru !rezare:
-
7/25/2019 Proiect Laura
7/14
gR60FnNg R
602000
80 R 100
umarul de masini unelte necesar:
mVNRTuk
Rg R 4.F/100 R 0.0004 RH mNR 1
3rad de incarcare: NiNRm'k
mk R 0.0004 R 0.04B
Pentru gaurire:
gR
60Fn
Ng R
602000
80 R 100
umarul de masini unelte necesar:
mVNRTuk
Rg R .F/100 R 0.00F0 RH mNR 1
3rad de incarcare: NiNRm'k
mk R 0.00F R 0.FB
4.. eterminarea lotului optim: Prin calcule se determina lotul optim ca ;ind 1 buc"
datorita numarului mic de piese si datorita seriei de productie din care !ace parte
'unicat*.
CAPITOLUL 5
5$1$ %provi&ionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare
-
7/25/2019 Proiect Laura
8/14
%provi&ionarea repre&inta procurarea tuturor celor tre'uincioase in procesul de productie ,
circulatie sau pentru consum$
(unctiile aprovi&ionarii sunt)
- sta'ilirea necesarului de aprovi&ionat*
- sta'ilirea furni&orilor*
- contractarea marfurilor aprovi&ionate si lansarea comen&ilor*
- primirea si receptia marfurilor
%provi&ionarea este prima fa&a a fluxului te+noloic, fara de care o intreprindere nu ar putea
produce sau vinde$ e este necesar unui proces de productie.
- materii prime
- materiale
- utilae
- te+noloii si cunostinte te+nice
- com'usti'il, enerie electrica, apa
- forta de muncaForme de aprovizionare
(iecare intreprindere isi sta'ileste propria politica de aprovi&ionare$
!rin politica de aprovi&ionare inteleem)
- u ce cantitate de marfuri ne aprovi&ionam.
- are sunt preturile acestor marfuri.
- um se ale furni&orii .
- e forma de aprovi&ionare aleem.
!entru o 'una aprovi&ionare , intreprinderea alee varianta care raspunde cel mai 'ine
urmatoarelor criterii)-calitatea produselor
-pretul produselor
-termenele de livrare
-conditii de plata
-costurile aprovi&ionarii
-arantia respectarii contractului*
-serviciile ce insotesc livrarile$
ista materiilor prime
Materiale STAS Numar ucati
utit de strunit pentru finisare % 631-0 20
(re&a % 9212/3-4 10
ur+iu de centruire %1,6* % 1361-2 5
emifa'ricat piesa) placa port
'ucsa
- 4600
-
7/25/2019 Proiect Laura
9/14
utit drept pentru finisat % 631-0 20
uo&imetru - 1
7arf de centrare - 2
utit de strunit pentru derosare % 631-0 20
u'ler - 1
utit din otel rapid pentru filetat - 20utit de deaare % 6386-0 20
%le&or % 054/5-0 15
ista consuma'ile
Materiale Numar ucati
7aselina 5 "
!enetranti coloranti sau
fluorescenti
20
Deresanti 20scator 1
%m'alae (unctie de necesitati
5$2$ :etode de dimensionare a suprafetelor de productie
;ntr-o intreprindere este necesar sa se faca o dimensionare udicioasa a suprafetelor de
productie$ !entru aceasta se folosesc mai multe medode dintre care amintim)
- metoda pe 'a&a de calcul*
- metoda prin ela'orarea unui proiect sumar*
- metoda pe 'a&a tendintei coeficientilor s a extrapolarii$
:etoda pe 'a&a de calcul consta in sta'ilirea necesarului de masini, utilae si instalatii si a
necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utila sau instalatie in parte$ ;n final se calculea&a
suprafata pe total rupa de utilae prin inmultirea normativului de suprafata si numarul de utilae
de acelasi tip$ e sta'ilesc suprafetele necesare deplasarii muncitorilor sau ec+ipamentelor
te+noloice$ uprafata totala de productie se o'tine prin insumare la suprafata de productie
suprafetele necesare serviciilor auxiliare sau de servire pentru administratia intreprinderii$
:etoda pe 'a&a unui proiect sumar consta in aceea ca se ela'orea&a un proiect in detaliu care
sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare in functie de solutiile de amplasare adoptate,solutiilor adoptate$ Dimensionarea spatiilor pe 'a&a normativelor de utili&are a spatiului se
foloseste in mod frecvent in ca&ul in care anumite tipuri de suprafete se repeta de la un proiect la
altul$
:etoda pe 'a&a tendintei coeficientilor sau a exploatarii$ !e 'a&a acestei metode se pot
determina indicatori precum raportul dintre suprafata utila si suprafata totala, sau intre suprafata
construita si cea utila$
-
7/25/2019 Proiect Laura
10/14
5$3$ ipuri de amplasare a miloacelor de munca pe suprafetele de productie
< pro'lema care se cere re&olvata din punctul de vedere a orani&arii productiei o constituie
tipul optim de amplasare a locurilor de munca pe suprafetele de productie si modul in care se vaface circulatia produselor si deplasarea personalului pentru executarea operatiilor de prelucrare$
Din acest punct de vedere pot fi adoptate trei solutii si anume)
proiectarea pe 'a&a po&itiei fixe a o'iectului de prelucrat*
proiectare pe 'a&a procesului te+noloic sau pe rupe omoene de masini*
proiectare in functie de produsul prelucrat sau pe linii te+noloice$
a= Pr!iectarea pe a"a p!"itiei fi#e a !iectului de prelucratconsta in aceea ca produsul
care tre'uie prelucrat ocupa o po&itie fixa, iar muncitorii impreuna cu ec+ipamentele te+noloice
se deplasea&a la acesta, in ordinea impusa de succesiunea operatiilor te+noloice$ %cest tip deorani&are a procesului de productie se recomanda a se folosi in acele unitati de productie care
fa'rica produse rele si de dimensiuni mari, numarul produselor este mic, iar procesul te+noloic
este relativ simplu$
'= Pr!iectarea pe a"a pr!cesului te$n!l!%icpresupune faptul ca utilaele au o po&itie fixa*
in acest ca& deplasarea fiind efectuata de produsele care urmea&a a fi prelucrate$ tilaele sunt
rupate pe rupe omoene de masini asemanatoare din punctul de vedere al te+noloiei de
prelucrare$ 7a exista in acest ca& rupa de masini) strunuri, fre&e, ra'ote&e, etc$ %cest mod de
amplasare a locurilor de munca este specific unitatilor de productie cu tip de productie de serie
mica sau unicate$
c& Pr!iectarea in functie de pr!dusul prelucratse foloseste in unitatile de productie care au
un tip de productie de serie mare sau de masa$ %mplasarea utilaelor se face in cadrul unor linii
te+noloice speciali&ate in fa'ricarea unui produs sau a unor produse asemanatoare din punct de
vedere te+noloic, in succesiunea impusa de fluxul te+noloic al produselor$
5$4$ n care se includ )
amplasri distri'uite, amplasri modulare i amplasri reconfiura'ile$
-
7/25/2019 Proiect Laura
11/14
onceptul amplasare distri'uit se 'a&ea& pe no iunea c de&arearea departamentelor
func ionale >n su'-departamente mai mici i distri'uirea lor >n fa'ric poate fi o strateie util >n
medii foarte varia'ile$
%mplasarea modular este construit ca o re ea de module de 'a&, pentru unit ile de
produc ie cu produse multiple$ e presupune c mixul de produse este cunoscut$ (iecare modul
de amplasare este un rup de ma ini, conectate printr-o re ea de fluxuri ale materialelor, cu un
model ?pattern= 'ine-cunoscut al fluxurilor$
%mplasarea reconfiura'il se poate utili&a >n ca&ul >n care resursele pot fi u or deplasate,
astfel >nc@t este reali&a'il relocali&area frecvent a sec iilor$ Axemple de aplicare sunt)
electronica de lar utili&are, fa'rica ia de >m'rcminte$
;n fiura care urmea&a este repre&entata orani&area +alei de productie$
#apitolul F
F.1. 9naliza proiectelor
-
7/25/2019 Proiect Laura
12/14
up ace au !ost identi;cate proiectele potentiale si a !ost castigat un anumit
proiect" acesta trebuie analizat in pro!unzime inainte de a ; adoptat. Mn continuare
&om prezenta cate&a sugestii asupra modului in care se !ace aceasta analiza.
Mntrucat ar ; imposibil sa se intreprinda ceretari adec&ate si consultari in legatura cu
toate problemele posibile si toate proiectele aparutie" este necesara o stabilire aprioritatilor. 9ceasta se &a !ace tinand cont de urmatoarele criterii:
- ,asura in care proiectele corespun unor obiecti&e e)tinse ale companiei- ;cienta proiectelor la prima &edere 'cu alte cu&inte" proiectele care nici
macar nu pretend ca aduc bene;cii importante relati&e la costuri trebuie
lasate in urma*- ,arimea bugetului comparati&e cu resursele disponibile.
F.+ Practica programarii si conducerii prin durate
Oazele unui proiect de dez&oltare international 'M*. Proiectele de dez&oltare
international sunt prin de;nitie proiecte e)ecutate in tari in curs de dez&oltare" suntdestinate pentru dez&oltarea economica si sociala si sunt ;nantate din e)terior" cel
putin partial.
1 Mnitierea proiectului. Mn !aza de initiere se autorizeaza proiectul" este numit
managerul 'sau directorul* de proiect si se nominalizaeaza competentele si
atributiile lui" sunt !ormulate obiecti&ele si scopurile proiectului.+ Plani;carea proiectului. Pentru o serie de proiecte" plani;carea propriu-zisa
este precedata de o sub-!aza de pregatirea plani;carii" care include
speci;carea per!ormantelor si studiul de !ezabilitate.
'S#MM J %*
F.+. #alculul datelor cel mai de&reme '#,*
emrnelul cel mai de&reme de realizare a e&enimentului 2. acest termen reprezinta
momentul cel mai de&reme posibil de terminare a tuturor acti&itatilor care con&erg
in nodul 2 si este egal cu &aloarea ma)ima a drumurilor dintre e&enimentul initial 1
si e&enimentul 2" pe care il &om nota cu tjm
R dma)'1"2*.
ermenul cel mai de&reme 'numit si termenul minimal* a e&enimentului 2" con!orm
algoritmului lui Oord in gra!uri 3R'W"X* !ara circuite" se calculeaza ast!el:
tjm=max
(i , j) (ti
m+d ij ) " 1Y2En
Iom presupune" !ara a restrange generalitatea" ca t1R 0" pentru e&enimentul initial
1.
-
7/25/2019 Proiect Laura
13/14
9ceasta !ormula permite calculul termenlor pentru e&enimente" prin parcurgerea
gra!ului-retea in sens-inainte 'parcursul inainte* si durata minima de e)ecutie a
proiectului&a ; termenul cel mai de&reme de realizare al nodului ;nal al gra!ului.
%P10: toZ +. R +. min
%P+0: +. Z +.+F R 4.F min
%P0: 4.F Z +.+F R .++ min
%P40: .++ Z 4.1+ R 11.4 min
%P0: 11.4 Z 4.1F R 1. min
%PF0: 1. Z 4.1+ R 1.F+ min
%P0: 1.F+ Z +.1 R +1.+ min
%P80: +1.+ Z 0. R ++.0+ min
F.. #alculul datelor cel mai tarziu '#,*
%P80: 0 < 0. R - 0. min
%P0: - 0. < +.1 R - +.4 min
%P F0: - +.4 < 4.1+ R - F.+ min
%P0: - F.+ < 4.1F R - 10.F8 min
%P40: - 10.F8 < 4.1+ R - 14.8 min
%P0: - 14.8 < +.+F R - 1.0F min
%P+0: - 1.0F < +.+F R - 1.+ min
%P10: - 1.+ < +. R - ++.0+ min
-
7/25/2019 Proiect Laura
14/14
t0 toZ+. toZ4.F toZ.++ toZ11.4 toZ1.
toZ1.F+ toZ +1.+ toZ ++.0+
%P10%P+0%P0
%P40%P0%PF0%P0%P80
9 #,
%P80%P0%PF0
%P0%P40%P0%P+0%P10
t0 to-0. to-+.4 to-F. to-10.F8 to-14.8 to-
1.0F to-1.+ to-++.0+
9 #,
'ili!%rafie
1 uport curs !!(
2 :anaementul proiectelor , Constantin OPRAN, editura Comunicare.ro 200,!ucuresti3 +ttp)//BBB$scri'd$com/doc/9214488/proiect
4 +ttp)//BBB$scritu'e$com/manaement/!roiect-manaement-!roramarea24496$p+p
5 +ttp)//BBB$'i'lioteca-diitala$ase$ro/'i'lioteca/carte2$asp.idC0id'C
6 +ttp)//ro$Bi"ipedia$or/Bi"i/%mplasareEindustrialF4F3EdeEutilae
8 +ttp)//ro$Bi"ipedia$or/Bi"i/:anaementulEproiectelor