PROIECT

Fabrica de cutii

de carton

Cuprins Capitolul I-1'abr1c,l\ie ........................................................................................................ ~

1.1 Calculul \uluJ11ului de marfuri ........................................................................ ~

1.::: Lnit,W de Inc{m:atura ambalate .......................................................................... (>

1.3 Calculul dest'asuralei pentru tiecare tip de cutie ................................................. -;

1.4 Dimensional'e proces produqie ......................................................................... 8

1.5 Paleti din Icmn .................................................................................................. 11

Capilolul 2 -I ogistica ..................................................................................................... l~

2.1 J \lgi:

Business Plan

I, I ,llgistica, ~i Calitatea slint actlyitMi strlns legate 12m'! de care nu SC pOcHe reali/cL sal! desl~l~ura acti\'itatea de produetie in intcrpinderile industriale,

Pentru ~l JCSnl~ura acestc acti\itati de Fabrica~ie. Logistica. ~i Calitate (ste ncccsar~l I'onmm.:a unitalii industrialc care int1ucn\eaz{l strict tOCltc activitatile cl1untate mai sus.

L9 :JilBd

Realizarea unui Business Plan pentru lansarea unci fabrici de cutii de carton

Capitolull - Fabricatie

1.1 Calculul volumului de marfuri

VolumLlI actual de mMfuri trchuic stahilit diferentiat pc ficcare sorto-tipo-dimensiunc marta (in cazul eel mai general al unitarii eeonolllice productiye. \olumclc de marfun scimparl in malcric prima. fabrieat sal! produs finit). atCn in situatia actuala. cat ~i pentru eea mai lllarc produqie care se preconizeaza in \iitor pe eel plqin 5 ani.

\'oIUl11clc anualc de marfuri pe sortimcnte sunt unmltoarelc:

Ilrndus Galia 9 Galia 13 Gahal--l ~~~.-

Di:llCl1siU!1: i nlm) 600 x 400;,: 300 400 x 300 x 200 , 400;,: 300 x I 3U(J 500,000 AOO,OOO

. ", " 11 ) 0.35

,\c 30% ---,..,-~----,--,-

\'olulll,.'1c de ll1Ctrfuri sunt exprimate in unitatca de masura [eMI: bucati

Cllllilc:tca medic de mar1'u1'i sosite.manipulate ~i expcdiatc pc zi se detcrmina ell rL'iatia:

III care:

K estc coclicientlll de neuniformitate ~i are valoarea 1: K~1 . pentru transportul interfazic

lransportul intcrl~l/ic este transportul care se rcalizeaza in unitari ceonomice produetiye. Intn: diferitc posturi de lueru la care se desfasoara fazcle.

Q,lll estc \olumul anual de marfuri. ill U\l'an: 111 e:,;te nUlllarul de 7iic lucnltoare in unitatea Ccollo111iea. pe an.

GALlA 9

De produs 300.000 bue/an: V([V1. V3TI([ Pcntru a aila cantitatca medic de marta prod usa. manipulata ~i cxpediata pc

rdatia:

In carc:

K--1

0

Plall de amplasare spatill de fabricatie ~ 1

:.A!ij.K'">2;"': ',Nff't'Je: ,",ri

~~ ~~.1~~'~~1=~= [J .. [J

Analiza yolumului de produse finite

\ljc~,lLlrc~l 111111lClrului de lltilajc de manipulare ~i a personalului neealificat. r,-'cl~l..;,:rC~1 chcltuiclilor lInit{trii economice. se poate facc prin sC~ldcrea \alorii eocticicntulul K icl 1. Situatia cste realizabila printr-o efieienta organizare a acti\itatil de dcpl1/iurl.'

calculul s1l1eurilor dupa norme ~i prin planificarea operati\a a unitatii economic..: la mi':uac('le de transport de care are ne\oie.Pentru lndeplinirea aeestui ultim daidcrat tr('hui(' ca \o11l111111 al111al de Imtrfuri expediat din unitatea economica sa fie anali/ut :;;i

c~alonat pc trimestru ~i luni (pentru traticul national fero\iar.auto S311 combinat) ~j P(' tri l11('skr (pl..'ntru tralieul de export).

1.2 lJnitati de Incarcatura ambalate

Amhala,iul cstc un mij sau un ansamblu destinat sa cuprinda un produs salt un ansl.1mblu de produsc. pcntru a asigura protectia temporanl din punct de \'cden: tizic. I..'himic. mechanic. biologic in scopuJ menrinerii ~i integritarii aeestora in stare de li\rarc. in deeursul manipulArii. transportului ~i desfacerii p

1.3Calculul desfasuratei pentru fiecare tip de cutie

H

B L

L B L B

_____ __ l_____~ ~ ~~

GALlA 9

Lungimc '

L I./' ;"., 30=:2600+:2.HlO 2030 111m:

LMimc: 1! :2. 1 ., + / r_:2. . -1-00 + 300 700 mm:

I I

GALlA 13

Lungimc'

L 1./ I /-3()=;".-1-00+").300~30=l-J.30mll1:

Ullimc:

I, I . /. 11 c I. ~ .30n 200 111m: ") I

GALlA 1-'

VWl V3T3,~Lungime .

L ;" . 1. + :2 . / -,- 30 = I . -1-00 1,300 30 = 1-1-30 111m:

7

Uirime: . 1 1=2_' II 2, 1_. 300 + 150 450 mm:

")

1.4 Dimensionarc proces produc~ic

:\umar operatii necesare , sunt necesare 5 operatii. yom folosi .. utila,je

1.0peraria de 1

F' 1.3

COST l~Tl L\.J ACHIZITIE -to.OOOE

3.0perapa de lipirc , un utilaj pentru lipirea cu handa a cutiilor:

Dimel1siunik utilajului 3000x2000x 1500 (Fig.I.4)

Fig.l.4 COST l TlLU .\CHIZITIE = 7000

Bambi transportoare intre posturile de tucru (fig.1.5)

Fig.1.5

Dimcnsiunile utilajului 4000xl OOOxl 000

COST l'TILA.J ACHIZlTlE = J500E

~ um~lrul de operatori nceesari pentru producerea cutiilor de carton este de I':ecc

Postul 1:

Cartol1ul \ine sub forma de hcn~~l'VfIl3:~or,

Opcratoru! ia cilrlonul din palet SI il ascaza pe masinu de stantm (taia!) marglnilc

(L1tlC!

9

Apa] aetloneaza mClsina. prill apasarca unui butl)]l cc C"lC ;,,'7iti\lnat in partca drcapta. la ni\ clul ~oldului.

Postul } SS J~Bd

La accst post cstc I1C\OIC de un operator. care ia eu mana cartol1ul 5i il aseaza pc banda transportoare !lecarc carton.

Postul J

La aeest post. opermorul ia cartonul de pe banda S1 il pune pe masina de indoit. apoi act10ncz3 1l13Sll1a prin apasarca unui buton.

Postul-l-

Dupa cc masina a indoil la dimensiunilc stabilite. opcratorul ia eartonul si Il pune pe banda lr3sportoare.

Poslul "

Operatorul ia canol1ui ck pc banda trasportoare s1-1 pune pe masina de lipit Cll banda .-\l'oi actj(ll1C,lI.a maSllKl de lipit eu banda. apasand ell pieiorul drept pe pedala.

~h:","l I b canonul 5i il aseaza 0 masa .

. care iau produsele de pc ma5a 5i. Ie controleaza yizual . d3ca stint ai calitatii. respectand standardul ISO 9001/2008.

IOna de ambalare a cutiilor. dupa ce li s-a t~lcut controlul calilalii . la anh..TJOr. \ici SC pUll cutiik pc paicli si se stang Cll benzi de plastic.

Timp ciclu

Galia 9:

luicrca cartonului se face in 20 secunde

Indoirca lui se face in 35 sec LInde

Lipirca se face in 20 scclInde

Pe11lru prnducerca unei cutii de cm10n Galia 9 a\'e111 un timp de secundc.

Galia 1J

Ullcn:a cartollului sc face in 15 secundc

Indoirca lui sc face in 10 sccunde

[.ipircu Se tacc in 1() secundc

Pcmru prndueerca unci cutii de carton Galia 13 i.1\em LIn timp 35 secunde.

VWl v::u::nl

(Julia 1-1-:

Hlierca cartol1ului sc t~lce 16 s(cunde

lmloirea lui se tace in 10 seeunde

~ I I

Lipir~a s~ face in 10 secunde

P~ntrll produe~rea unei elltii de carton Galia 13 a\cm lin timp ck 36 seellnde.

Pentru a manipula ~i transpona cell' 3 tipuri de cutii carton. se folosesc palete tip [1 RO. Palctclc tip 'FRO. noi(fig.1.6): sunt !1ft1ete executate la dil11ensillni apropiat eclor

standard. eU costuri de produqie mici. dar t~u~ a aBf!cta utilitatea paJetelor. Di111cnsiuni: 1200 111m x 800 mm x 140111111 Greutatca suportatn -+00 kg Circutatea proprie 7 kg

1.6

Palcti ncrcturnabili I nerl..'turnahili sunt h'ec\ ent folositi peste tot in lume. Pcntru cn ambLnclc

.;: . l10rmdnr fitosanitarc. se foloscste lcmn tratat sau alte materialc. '\el~lb ~~\ ,'krc solutia potri\ ita pentru orice problema de

,1111hcl arc. (lJ'iunde in lume.

L5Paicti din lemn

Palctii din !emn oferiti dc Netuh sunt ncreturnabili. si pot avea modele diferite. Dc obicei ei pot fi folositi () singura data. pcntru prod use cu masa medie.

Principalele ayantajc ale paletilor din lemn:

Con.:spund normclor intcrnationa!e

Solizi si IT/istenti

Pot Ii dcpo;:itati pe rafturi

CUllosculi pcntru rc;:istenta lor la actiunca diwrsilor tactori cxterl1l.

Galia 9

LcUlIc'l .] oon 111111

1 1

r 1200tel = 1.2 1 cutie r] 1

l 1000

IS; d;3Bd1 800 1.14 1 cutie [2]

1 700

Din relatiilc III si 121 rezulta ca pI..." 0 paleta mcape 1 cutie de carton desfa~urata. pc un rand.

Volumul unei clltii pliate cstc: I' 1.-117==1000700)=3.500.000111111 = 3500cm' [31

Dcnsitatea cartonului este: p 0.2g i cm [41

Din rclatiilc [31 si 141 rczulta ca masa unei cutii goale este: 111 =: p' 1 023500 700g

Stim ea EL'RO palcta aleasa supana 0 incareatura de 400 kg putem calcula inaltimca maxima a unitalii de ineareatura eu urmatoarea relatie:

II 1111 II inaltlmea unitatii de incarcatura 'c n nr de cutii pliate suprapuse

h grosimea unei cLltii pliate

+00 17 =571n""-+OOO. 71

().7

II 5715 2855111111 1:,.':11:11:(,,\ unittqii de incarcatur[l fiind prca mare. sc alege ca pe pal eta sa illcap~l

i ".:::i ;'.i.ik'. adk:l. inaitiml'a L1llei palete sa fie de 1000 111m.

,'" ..........~..,...,..~" "IIII~

L" ~.UtU tU!rU,L, jili,Pi J1 ~

:\'umarul de palcte transportate Intr-o zi cste: 125() I .., I12.5;)(( efe -i:::: 1.1 po (!fe -i l()()

Vil,V1. v::u::nIGalia 13

Lungimca unci cutii pliate este de : 12

----

L 400 + 300 700 m111 L'iri111..:a unei cutii pliate estc dc: / = :200+ 150+ 150 = 500 111m Presupuncm grosimca un..:i cutii pliate de 5111m.

LpaktCi-1:200 111m. Ipakl~~=800 mm

1.,";"'1111-:1 700 111m tU11Li=500 111m

I 1200 1. 71 ') cLlti j [1]

I 700 / gOU

1.6 ') cuti i [2]/ 50()

Din rcL~tiik 11] si 1 rezulta ca pe 0 paleta incap 2 cutii de carton desra~urat..:. pc un

PrCQ:l1unL'1ll ea p..: tie...:arc rand incap 100 cutii p1iate. deoarece grosimca unci cuti i

i palcta

'\ umarul de paletc transp~)rtatc 111tr-o zi este:

\I).-tl::::; 11 paletczi

Galia 1 ...

Lungimea unci cutii pliate cstc el..: :

L 400 300 700 111m

Larimea unci cutii pliate ..:ste de:

I = 150 + 150 150 450 111m

Presupunem grosil11ea unci cutii pliate de 5 111m.

I 'cuPe: 700 mm

Ii _ J 200 = 1. 71 :2 cUlii [11I.ie 700

I I'_i/ :::: ::: eutii

/

13

Din reia\iile [11 si l2] rezulta ca pe 0 paleta ~ cutii de carton desta~urate. pc un rand.

Prcsupuncm ca pl' tiecarl' rand incao 100 clltii pliate. dl'oarl'ce !!rosiml'a unci cLlliiLv dllBd ~ pliate este de 5111111.

100 ') 200 eutii'palcta

"'umarul de palete transportate l11tr-o zi este: 2500

== II :::: 1 3 paletc!zi ~O()

Timp ciclu

(Julia 9 :

1[licrc: ~() sec

liplrc: sec

Gallel 1." :

rc : )11 .-;cc

indoirc: 10 sec

lipire: 10 sec

Capitolul 2 -Logistica

Jl{lIIi[Jularea-rcprczinta ckpalsarea unitatii de incarcatura pe di5tante relative scurte in raza laclIlui dc munca sal! in apropicrea aeestuia. fa necesita atat preillari cat Sl depuneri ale unitatii de inearcatura. lItilizand masini sl utilaje peeum 5i instalatii special de manipulare.

()ptimizarl'a l11anipularii in general se face Cll ajutorlll alltomatizaril. l11ecanizarii. a robotizarii prCClll11 si ell lltilaje de apllcare (Cll furca. ell earlig sau ell dispOLlli\ e de d]lucan:).

De[Jozitllrea reprezinta stocarea marfurilor pe un intl'nal timp seurt daca a\l'1l1 derozitare tcmporara sau pc intenM

Inearcar! Ie si dcsearcarile sum parti compnente nlJl1lpulatoriior. si adiaeente transportului in intcriorul unitatii economicc (tran:o:p"rt intcTl1) sal! in a1'ant aecstL!lLl transport elCeti\. Constau in preluari. ridicari. eoborar:. depunen de marfa sau de unitate de incarcatura la locu] cerut.

~t dllBd

.....

.. ~ d U I

iNi

+> Vi~;7ana fI/OGllre pruoose lillite

" 0) 0 ...J

.

.....-- 1-"-

.r- .:~'

.Cercctarea sistemiea modelcaza unitatca mieroeconomica eu ajutorul ullui nU111dr de operatori printre care si operatorul logistic - L.

b:isk'nla llpcratorului I e:.:primi.1 faptul ca. in mod obiectiy. transformarik tchlwlogicc C~lrc n)l1due la adaugarea \aloare de intrebuintare nu pot a\ea loe dae,) \lbi

automatizarca SlibSlstCl1lului logistic in intreprindere sunt - determinarca trascelor obligatorii pentru mijloace de transport si bunuri dl'

depozi tat: - dctcrminarca amplasarii posturilor de ope rare tehnologica. corclata Cll

ohliQatoriu cu un anumit grad de articularc: ~ d" d tV ;:'ll1'1cJ d'~ d- coman a sigura m raport cu a resa (Slguranta 'e ll1 exare): - lin sistcm dcz\oltat de comanda a tluxului si supra\'egherea atEn pc timpul

transportului. c,lt si in momentele caracteristice de contact cu postul tehnologic: - tipizarea dCZH)ltata a mijloacelor auxiliare de transport si depozitare care sa

permita uniformizarca si simplilicarea mijloacclor de transport si manipulare principalc. prc''':UI1l SI dcsenirea unei mari \'arictati a bunurilor de dcplasat.

Coneeptul dc logistica integrata se la toate operatiunilc de transport, depozitare SI manipulare care 1eaga furnizorii utihzatorul final a produselor si senieiilor. In cadrul acestui concept se definese: logistica exterioara Intreprinderii care asigura intrarile (aprmizionare) si iesirile (desfacere). logistica de intreprinderc in can: se studiaza tluxurilc de materiale in incinta intreprinderii, logistica scetic Sl logistiea locului de munca.

In canalul de distributie logistica se realizeaza cu ajutorul agentilor de canal. respecti\ unitatilor specializate de antrepozitarc, transport de distributic. Dez\oltan:a c

- Fi~a Control Receprie. acest document este emis In rutien't. utilizat la dcctuarea controlului cantitatl\ unmlnd ca acest document sa ramaml1n rcccp\ic:

Certi ficat de Calitate. document care atesta c[l marfa cumparata corespunde prescriptii10r contractualc:

2.3 VizuaJizarca starii marfii

DUp{l prezentarea documentclor de I11S0\ire a transportului. ~oferul arc obligatia S~l indcparteze mijloaccle de protectie a transportului ast1'el indit receprionerul sa poata \izual iza starea In care se cartonul primit.

2.4 J)cscarcarca, identificarea ~i receptia cantitativa a marf1i

Dura \izualizarea sUirii transportului. sc da ayizul de descarcare. operatiunc efectuata de dltre caristul din gara rutiera. asistat de ~ofer.Cartoanele yor 11 a~ezme In zonde de receptie. astfel incat sa poata fi identificate ~i et1chetate dUp{1 care sunt a:;;ezatc pc rai'turi.

2.S.lnrcgistrarca produselor Tn gestiune

ProLiu:,clc sum inrcgistratc in sistemul informatic YLF.G( ). Receptia l11il1l

\lodulcle comerciale-monitorizeaza balanta de il1\entar ~i gestioneaza actiyitatca de aprm lZionarc ~i comenzile de \anzare(tig.2.11.

...

Fig.2.! \loduk'k de produqie-gestioneaza acti\it~lTi de 0 complexitatc medic ~i marc ~i

otCrtlrtlSpUl1suri(Ji '.2)

STRVCTUR!OE URMARIRE PRODUSE PRODUCTl'

TEHNOLOGII COMENZfDE l-UCRU ASIGURAREA

CAl-ITATI!

RETETE PRoeESE

Fig.2.2

\jndulde piHnificate- aceste module permit pianiticarea pe termen lung ~i mcdiu a acthit{lTilor intrcprinderii(tig J ).

I> PI ANlU(AHf Hr'iUtl'ir

18

rig.2.3

:vlodulclc financiar-contabilc ofen1 functii pentru managementul financial' al companiilor de mice 111ari111e( fig.2 . ..t).

GESTIUNE GESTIUNE MULOACE FURNIZORI NUMERAR FIXE

GESTlIJNE MODUlUL SALARIISTOCUR! COSTURI

Fig.2A

cihlar iucru{f .5 ) ,i

.:;"" ,~~s~~~ ~ "'}:i; _~~_ ._._ P;::-3 PF4 PF~ F6 F7 FS F9 Fll F'2 F13 F14 Help Do F17 F18 F19 F20

::::tgsc:"nt.p b .... 36.2.5 ACT calendar 01/04/08

Ampl: tw twingo Ctr lucru: l-Ia~ina :

Zi lucru Ore DununicB: Nu 0,00

Luni: Ds 8,00 Marti: Da 8.00

Miercuri: Da 8,00 Jci: Da 8,00

Vineri: Da 8,00 Sambati!: Nu 0.00

Ref~rint~: ore supl Start: 01/02/08

Sf: 01/05/08 Ore/zi: 4,00

Fl=Exec 2=AJ 3=Ins 4=Sf 5=9terg 7=Reda 8=$terg Insert

fig.2,)

VW~ V:Il::HI Definire /i Ie ne 1 ucr{ltoare( ,6)

19

PFl PF2 PF3 PF4 PF5 F6 F7 F8 F9 FlO Fll F12 F13 F14 Help Do F17 F18 F19 F20 mghdmt.p b+ 36.2.1 ACT zile nelucratoare 01/04/08

Amp1 Data Zi1e nelucratoare

tw 25/12/08 Joi crac~un I /

Fl=Ex 2=Aj 3=Ins 4=Sf 6=Men 7=Rest 8=Crt 9=Prec 10=Urm 11=Buf

Fig.2.6

.l."YYupmt, p 0- 14.1 ACT depdrtdmentc 22/09/03

Dp.partament: PROD oescriere: PRODUCTIE

Cdpaci ta te ma.nopera.: _

Chalt auxiliar prod: 331 Hanopera: 331 Reg var: 331

Difer cut manopera.: 331

Difer tarif manopera; 331

Difer cnt regie 331

D.tfer tari regie var: 331

Fl=Exec 2=Aj 3=I"s 4=S 5=~terge 6=1

A\antajelc folosirii programului informatic M.F,G: ,... Gestioneaza stocurile din unitatea de lueru: ,... Fluidizea/a tluxul: ,... Cie:;tiOJ1L'

2.9 Procesul de aprovizionare a Iiniei de productie

[>roeesu[ de aprc)\i/ionarc Tnccpc cu aducerea cartonului Tn zona destinatfl Tncepcrii produqiei. la Tneeputul liniei dc produqic. pcntru a putca ii a~ezat de ditre operator pe n1(l~ina de ~tantat.

Primul post de lucru atlat la Tnceputul liniei de produqie cste un post stoeare In apropierea punctului de consum.

Distrihuirea cartoanclor din depozitul de materie prima Tn linia de productie se reali/ea/a Cll ajutorul motosti\'uitoarelor sau a ma~inilor electrice.

2.10 Transportu}

Se cICctuea/a Cll camioane. doua atlandu-se chiar in dotarca firmei.Programarea transportului se face dupa ce se calculeaza distanta. \iteza medie ~i timpul neeesar. 111 funqic de urgenta eomel1/ii ~i de mijloacele de transport existente. Mijloacele de comunicare sunt rcprezentate de telcCon. fiecare angajat are propnul lui telefon mobil pus la dispo/itie de catre tirma pentru 0 mai bun a comunicare ~i coordonare.

lU ':\l T LOC; ISTIC EXISTE\:T Il\ DEPOZIT

I.egenda:

i ~-

+[ J, . ~= ~ -, - .- ~ ,--=

II

2.11 Proiccta rca dcpozitul ui

ConstJ'lIqic logistica: Dcp0l'it sau zona de triere. nod al unci rctele carc poatc apaninc unui prestator. unci intreprinderi industriale sau unui distribuitor. Exista .2 tipuri de depoJ'itc: depozitul de L!zina. care are ca funqie stocarea iqirilor din lantul de produC1ie al unci intrcprinderi industriale ~i depozitul centraL care centralizeaziI stocllrilc care pJ'O\in de ta mal multe Llnitati de produqie.

Amplasament logistic: Zona de acti\'itatc specializata In logistica. Pol logistic: Sector care rcgrupcaza di\erse amplasamente logistice lntr-ull

perimetru local. Arie (zona) logistica: Se define~te la scara unei metropole. al unei regiuni chial'

mai multor rcgiuni

Principalclc opcratiuni realizate intr-un depozit sunt:

Rcccp!ic: descarcare. controlul conformitatii. atribuirea locului atectat IOlUlui. intrarea in il1\cntar (gestillnc):

Yhmipulan.': lransportul marfurilor in depozit. rcspectarea 110rmelor de sigurallla. intrun:u produsul ui In stocul de disponibilitatc. gestiunea e\entuala a conditionarilor:

Pn.'gatirca comenzilor: pregatirca paletelor. actiunea de picking (extragerea unor produsc dintr-un lot ~i includerea lor altul). aldituirea loturilor eomandate. regrupan ale unO!' ...:'\pcdicri pe zone. ambalare. banderolare. marc are pentru expcdiere:

Expcdic.'ca: regruparea eomen/ilor in zona de expediere. alocarca cheltuiclilor de tr cl,mpktarea loturilor de linare :;;i control. incarcare. inregistrare informatica.

2.12 Functiilc dcpozitelor

Dl..'po/itck de distributie sunt spatii. respecti\' puncte de stocare. CDrI..' sllnt implantatc in drumul tiJ'ic allll1ui produs de la producator la utilizatorul final.

Trebuic l;;lcuta distil1ctie intre notiunea de magazie ~i cea de depozit. Sc apreciaz[l 1..'[1. magalia cstc spatiuJ de depozitare pentru materii prime. matenale. in general bunc in curs de prclucrarc sal! utilizare. in timp ce depozitul are rolul a pastra. in perfecte conditii de siguranta calitatha ~i eantitatiY:1. marfurile destinate catrc chenti

:\otlUnea de dcpozit poate fi definita din punct de wderc economic ~i pUllet de \ eden: tchnic.

Din punct de \edere economic. depozitul reprezinta unitatea in cadrul procesdor de apr()\izionare tehl1ico- materiala care cuprinde 10talitatca stocurilor de materiale saL! produse finite pastrate in cadrul intreprinderii 111 aprcl\uionarii ncintrerupte a sectiilor ~i atelierelor ~i pentru asigurarea ritmicitatii li\ rarilor catre beneficiari.

Din punet de \Cdcre tehnic dcpozitele sunt formate din totalit31ea construcllilor sau supralctclor spccial amenajate. imprcLlna cu utilajele. instalatiilc ~i dispozlti\de nceesarc clcctuarii di\erselor operarii. in \cderea pastrarii materialelor sau produse\('j" linile,

In I"unctie de forma proprietate. depozitele pot fi: ale producatorului. ak comcnului de gros. ale comenului ell amanuntul sau ale unoI' mandatan.

Rolul Important 1.11 depozitelor de distributie rczulta din urmatoarele considerente: Intreprimlerile dotate Cll cJcpozite au 0 mai mare capacitate de disponibiliwtc a

produsclor la locul ~l timpul solicitatc de eiIlre client:

[kl'(l/ilL'ie de distributie. amplasate eorespunzato1'. diminueaza timpul de li\nm..::

lransptll'lUrilc in eantitnti de masa sunt mai ieftine decat transporturik miCL cxpedierca in c~ll1tita\i mari se face pe distante mari produeator- depozit de distrihutic: expl.:'dierea de cantita\i mid pOcHe sa se limiteze pe distante miei.

FigJ, j)ejJo::ir

Prin..::' eel' 1'I.lI1C\ii ale ul1ui depozit comercial sunt: D..::p,l/lUl\:a ~i pastrarea marfurilor. care asigura continuitatca aprO\lzion(trll c\\ll:>L1m~ll\ln imbiduali ~i indistriali. in eonditiile existentei unor diferente temporak' :::lre 11 nduClie ~i C\llbum. datorate fenomenului de sezonalitate ~i de dispersic J: t,,'li:;]. C,)l1:'lllidarca li\ r[lrilo1'. respeeti\ eonditionarea ~i portionarea ( dozarea ) m[lrfurill1L

h'derea cunsliwirii unci orene adaptate diferitelor categorii de clienti. PrudusL'ie primite (k' la mai llluite surse sunt reunite in vederca livrarii catre client pnl1 111lCrmediul 1I11ui singur transport. Funqia de consolidare este necesara in situaliile Iii care cantitatile neeesare clientului din tiecare sursa sunt prea miei pentru a justilic] transport uri indhiduale. Sursele pot fi unitatile de fabricatie ale aceluia:?i produeator sat! lirmc producatoare diferite.Avantajelc consolidarii sun!: obtinerea unor tarifc de transport mai mici. prin linarea unor cantitafi mari de prod use catre client: reducerea eosturilor totale de distribu\ie pentru liecare producatoL eomparati\' eu situatia 111 care ar Ii distribuit mClrl'ueile in mod indi\idual: descongestionarea platformei de descarcare J clientului. Formarea sortimentului eomercial prin corclarc cu necesitatilc ferme ale comertului de detai I. AeestCI fUlletie este int

2.13 Am plasarca dcpozitclor

Raza ek acti\itate 3 depozituiui coincide. de regul[l. Cll r3za actidtatc a il1trcprindcrii c01111.:rcialc.

Criteriul de baza in a111plasarea a unni depozit 11 rcprczinta organizarea ralionala a \chicularii produselor. care sa conduca la circuite cat mai scurte ale distributicl martiJri lor.

Asupra modalitatilor de vehiculare a marfurilor aqioneaza un complex de factori legali nemijlocit de participantii la procesul de distributie a marfurilor. respectiv: producatorul. distribuitorii. transportatorii. consumatorul. Acqti factori sunt:

Rcpartiz3rea tcritoriala a productici bunurilor. in generaL a bunurilor de consum. in particular. inlluenteaza. intr-o marc masura. t1uxurile de marfuri. intensitatea ~i direqia acestora. distantele parcllrse ~i normele de realizare a mi~earii marfurilor:

Repanizarca teritoriala a eonsumulul. Spre deosebire de produetie care inregistreadl un anumit grad de cnncentrare ter1torial8.. consumul se realizeaza in absolut toate localltatik \arii. Insa. 10calitatile intre ele prin marime. profilul economico-sociaL ca atare cererea de bunuri de conSU111 mani lesta deosebiri sel11nificative in profil teritorial:

La alegerea amplasal11cntului unui depozit de distributie trebuie urmarite in prcalabil. patnl alternati\ c care se pun in I'

Amplasarca intcrmcdianl

[)cpo;:itck sunt pozitionate intrc clienti ~i llnita~ilc de prodllClie. flll1etiilc indeplinitc sum cnnsolidarea :;;i crearea sonimentului. I"a un cost logistic scazut. se liHeaza Jiecanll client structura sortimcntalii dorita,

11ll1Ca conjugata a accstor factori de ini111enta condi!ioncaza alcgerea unui canal de distrihutie sau altul. :;;1. in cadrlll aecstuia. gasirca ampiasamcntului optim al \iitorulul dcp,)lit. tin and seama de necesitatea minimizarii eosturilor de depozitare. concomite11l ell Jsigurarca unmltoarelor ccrimc principale:

stabilirea cdor mai seurtc ~i mai rapide cai de \'ehiculare a marfurilor: rcspectarea principiului teriloria1. prin stabilirea ,iudicioasa a zonei de aprm'izionare: loculi/area depozitului In zona special amenajata in perime11lrul fiedirui ora~, Sehitelc de sistemati/are teritorialii pre\ad 0 zona distincta destinata amplasamentelor

de depo;:ile. de obicei in \ecinatatea platformelor industriale de la periferia 10caliUitilor. pentru a e\'lsta p0sibilitatea raeordarii lor la arterelc rutiere ~i de calc terata. Lond undc se cOl1strLlic~te depozitlll trebuie sa fie llScal. ferit de umezeala. indepartat de unitali care degaj[l praL fum. eu posibilitatca racordiirii ll~oarc a construqici la instalatiile de gospodarie comul1al5. ~i asigurarea eonditiilor de ~i securitate a marfurilor. In marilc ora~e nu cste rccomandabila amplasarca depo/itclor pe strazile centrale cu circulatie intensa. ci la marginca ora$ulul. pe strazi mai pUfin circulate.

2.1-' .\ml'najarl'a intl'rioara a dl'pozitului

In cadrlll 1Il1ui Jcpozit comercial Intalnim un flux comercial compus din urm[ltoarelc procese: preluare- reeeptie. depozitare- stocare. linare. In general. pentru oriee suprafata c01ncrcialtl care intrune$te atributele unui depozit. f1u\.ul tchnologic se compLIne din: intrarc pastrare ~ dcptvitarc- stocare - \anzare - liHare. In proiectarea tehnologiei amenajaril unUI depozit trcbuic sfl se aiba in \'edere ca diteritele operatii ~i procese de baza. necesarc indeplinirii scoplilui pcntrll care a 1'ost creat. sa se deruleze Intr-o inlanruire logica in spatHi ~1 timp, Organi/area depo/itului trebuie astfCl tacllta incal cele doua circuite. respectl\ circuitui de stocaj. eonstituit din receplic $i stoeaj. $i circuitul de seniee. constitUlt din li\Tarea marrurilor. sa nu 5e suprapuna.

La amenajarea intcrioara a unui depozit trebuie CUl10scute urmatoarcle elemente: Sistemul constructi\ al depozitelor: sllprafata $i InaItime. numarul niyclurilor pe care sc dcsta~oara sllpra1~lta dcpozitului. dotarea cu rampe de incarcare - desearcare:

Conditiile de depozitare determinate de speci ficul produselor: cerinte speciale de temperatura :;;i umiditate. nccesitatea cccsului pentru controlulll periodic ~i elcctllarea de operatii de intretincre a produselor in timpul depo/itarii. asigurarea respcc!ilrii ordinii primul prod us intral~ primul produs iqit:

l'vlodul dc amhalarc: natura. forma geomctric"[ ~i rczistenla mecanie[! la stinlirc a ambalajelor de transport.

Preluarea marfurilor din spaliile de dcpozitare are 0 mare importanta datorita costurilor de manipularc pc care Ie presupune. In principiu. e\.ista trei lllodalitati de prcluare u mElrfuriJor pentru eonstituirea comenzilor:

-seleC\ia indi\iduala. Produsclc sunt prclucrate f

spre plat/orma de cxpedicn..:. Numarul produselor preluate depinde cclLlcteristicile aeestora ';'1 de eapaeitatea eehipamcntului de manipulare folosit.

- aria repartizatfl pc lucrator. Fieeare membru 211 l'ersllnalului depozitului este respol1sahil de 0 anum ita zona. Pentru aS2lmhlarea e0111el1zi101'. ~lplica tie selcqia ll1dividualCI fie ruta de prcluerarc. in aria atrihuita.

Penlru araniarca marfurilor depo,;it se aplka urmatoarele cnteri i: - Complcmcntaritatca. Produsele care sunt iolosite impreuna in consum ~i sum

,->olIcl1ate de clienli in eadrul aceleia~i comenzi \or tl amplasate in apropiere. - Compatibilitatca. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia in considerare

earaeteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot ti amplasate in clproplere. filra a genera riseuri.

- Pnpularitatca. l'tilizarea aeestui criteriu are la baza diferenrele existente intl'c produse in priyinta yitczei circulatie. [n cazul in care un produs ell eirculatie rapida esle preluat din sloe in eantiUiti mai mici decat cele in care este furnizat. se recomanda amplasarca lui In apropicrca punctelor de cxpediere catre clicnti.ln eonsecinta. ell oeazia ticc[trCl opcratiuni de preluarc. distanta care 0 \or parcurge ast1'el marfurile va fi cca mai scurta.

- :VUirimca. Potri\it accstui criteriu. marfurile de dimensiuni mici se amplasea/a in apropierea /Ol1clor de expeditie. Se asigura in aeest mod 0 densitate mare de produse il1 proximitatea punclelor de li\Tare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipularc doar in cazlll in care produsele de dimensillni mici sunt cele care au 0 circulatie rapida. 0 exploatare nttlOnalfl a unLli depozit se realizeaza prin respeetarea urmatoarelol' principii gencralc:

-Dc]1o/itarca mClrfurilor corespunziltor proprietiitilor de utilizare: -. \Iucarea 1Il1C)!' Spatli Il.obte speciali/ate. pe11lru mfufurile ell proprictii\i parllculan:

delbebite ( camerc li'igorJ licc. de uscare) -Fxpl()atarc~l. inlr-o conccptic tehnologica unital'a. a intregii suprafete de depozitarc:

i/mea la maximum a capaeitatilor de depozitare: -Corelarea mobilicrullii de pastrare ell functiile principale pc care Ie indepline~te

depozitul n:specli,: -Asigurarea libcn:i circlliatii a marfurilor: -Proiectarea ~i construejia depozitului in consens cu ccrintele de mecanizare a muncii.

'.1-+ Amenaiarea unui depozit

In funqic de amplasarca principalclor zone reecplie. depozitare. expcditic cxiSlet trc:i \ ariantc de t1ux

-~irclll::qia marfurilor in linie dreapta eane! zCl11ele (ie receprie ~i expeditie sunt paralele. !lllld a~ezate pe doua laturi opuse ale depozituiUl: - proces tehnologie lilllar:

-~ireuLltia 111ar11.1rilor in arc de eerc de 90'. cand zonele receptic ~i expeditie sunt dmplasate perpendicular pe laturi alaturate ale depozitului:- proees tehnologie in L.

-eirculatia marfurilor in arc de cere de 180. cand zonele de reeeptie sunt amplasate pc aceea~i latura a depozitullli. proces tehnologic in U.

Tinand seama de rol ~i destinatie. suprafata total a a oricarui depozit este formatel din:

-sllpra!~lta pentru pastarrea cfecti\ii a marfurilor. care are greutatea speci fica eea mai mare in suprafata totala a depo,,jtuiui ~i un wI principal in functionarca acestllia:

-supral~Jta ~lLIxiliara. mel1ita a deser,i operaliunile adiacentei funqiei principak a depoziluJui. constituitfl din mai multe incaperi ~i spatii. in care au loc diferitc opcratiuni dezambalare. reeep[ionarea marfllrilor. preambalarea produselor. pastrarea pro\izorie a mart"uriior respinse la receptie. laboratoare analiza:

-suprat~lla administrati\a ~i ell caraeter social: -spa~iul de cieulatic- culoare. coridoare. spatiui ocupat de searL lift: -spaliu\ oeupal dL' elementcle constructhe cladirii - stalpi. coloane dc sus~inere. ziduri inlerinare Jespartitl)are.

28

Capitolul3. Calitatea produselor

3.1 :\ecesitatea, rolul ~i evolutia controlului calitalii

.\~igurarca unci calit[t1i ridicale impullc existenta unui sistem de control care ~~l furni/c/c la timp informatii in CLI desfa~urarea procesului de fabricatie ~i carc ~[l intenilla npcrau\ ~i cficient pentru inlaturarea cauzelor perturbatoare din sistemul de produqic.

(ol7fro/ul culifci{ii prodllselor reprezinta in escnt[t \erificarea prin examinare. m{lsurarc. inccrcarc. analiza a conformitarii unLli produs CLI specificariile impuse.

lhcel ill trecUl rolul controlului sc rezuma la \crificarea principalelor operarii pc tluxul dc l~lbricatic :;;i la cOlltroiul produsului finit. in prezent controiul de calilare arc un rol acti\. lntcn inc la limp :;;i eficient pentru desfa:;;urarea normala a proccsului de productic. cl Clll1stituind un tactor dinamic in realizarea calitalii.

..\qlll11ca dc control are in toate etapele de realizare a unui proccs. In ticcarc dintrc crape uti Iinlndu-se metodc

Controlul de calitate nu trcbu1c sa inter\'ina numai in taza finala. de produs finit. ci trebuie sa fie prezent in toate etapele premergatoare desta:;;unlrii procesului de fabricatie propriu-/.is. adieu in etapde de construeti\a :;;i tehnologica :;;i dc pregatirc a I~lhricatiei. care sunt determinante pentru ealitate. ~i sa se extinda ulterior ~l la henc!iciar. prill seniee-ul asigurat.

3.2 Caracterizarea tipurilor de control

Carac1erizarea tipurilor de control aplicate produselor se tace dupa mal 1l1ultc criterli ~lstIC1:

DUpCl procedcelc de control aplieatc: r cuntru lui \izuai: r cllntrlllul dimensional: r comrolul mecanic:

!)upa relatia ell procesul de produqie: r COl1lwlui de reeeplie a materiilor prime. materialelor. c0111ponentclor ~i

suhansam hIe lor: r conlrolul proeesului de fabrieatie: r controlul produselor finite (eontrolul final).

Dupa caracterul mijloaeelor de control: , controlul automatizat: r con1rolul 111eeaniza1: r controlul manual.

Dupii pcriodicitatea eontrolului: r controlul eontinuu: , controlul periodic: r Inspeqia:

DUP:l1I caracteristicii controlatc: r cn111rolul prin l11,-lsurare: r c(ll1lrolul prin atrihute (atrihuti\).

DUpCl metoda lk contro I: r con1ro lui integral: r cnlltr,)lul prin qantionare.

29

3.3 Metode de control al calitafii utilizate in procesul de fabricare

l)coarccc un ctlntrol acti\. dinamic. are rolul de a calitatea prin masuri prc\ cnti\ c dc optimizare a proceselor tehnologice. prezinta importanfa anali/a metodelor de control in procesul de L1bricare. principalele metode de control utilizate !iind prezentate in continuare.

A. A IItoeolltrolul sau controlul efectuat de executant este cea mai\'eche metoda elLcontrol. care. daca este executata corect. este foarte ctieienta.

Pentru aplicarea autocontrolului este necesar ca. pc operaria tehnologie8 pc can.: () reali7ea7~L cxecutantul sa cunoasca ~i opcratia control speciJica (sa utili/Cie corccl mijioacelc de control. sa cunoasca interpretarea rezultatelor) ~i. in acela~i timp. sa tic obiect!y. penlru a nu lasa in nux cutii sau produse neconforme.

Metoda se poate apJica proceselor insllficient stabilizate sall in produqia de unicate :;;i serie 111ic[1 (prC\ederea autocontrolului la fiecare operatie tehnologica marqtc clclul de fabricarie).

B. COlltrolll1 III lallf constituie 0 forma eyoluata a autocontrolului ~i se aplica III proccslll de fabricalie la care pentru accla~i produs lucreaza sllccesi\ mai multi cxecutanti. liind roartc indicat in fabricatia pe nux (in banda).

J\1ctoda estc caracterizata de faptul ca fie care muncitor. in afara operatiei pe care 0 executa. are de realizat ~i doua operalii control: controlul operatiei precedente ~i controlul propriei operalii, In acest mod. 0 operatie esre controlata de doua on (dc eel care 0 executa :?i de cel care urmeaza).

Datorita timpului marc consumat Cll controlul. aplicarea metodei este justifieata pcntru reperelc ~i ansamblele eu rol functional deosebit de important ca :;;i in calli! lolosirii unor operatii lchnologice deosebit de complcxc. ell cost ridical.

C. COlltrolll1 iutegral. denumit ~i control '"bucata cu bucal~f' sau control 100 I). ar.: o aplicabilitatc restninsa datorita deza\antajelor ("cei patru n"). el tiind: neec(1l1om!c sau. altICl spus. este costisitor. dcoarece implica un numar mare de controlori :;1 mijlnace necesare pcntru control. ca ~i un timp mare consumat pentru control:

,. neaplicabil in cazul controlului distructi\"; ,. ndinbil. intrucat prin repetabilitate denne monoton ~l puterea de

percepcrc a controlorilor estc diminuata de oboseala. rutina ~i ehiar plictiseala:

,. nesumulati\. sau neantrenant pentru muncitorul care executa operap

Controlul statistic al calitatii ~~=-'-''--'-','-'-'-'--''-''-' , in produqia de indiferent de natura produsului tlnit {piese.

suhansamblc. ansamhle l: , in pwduqia de unicate a pieselor foarte mari ~i complexe ell rol deosebIt

de important ~i pentru al caror control s-ar consuma foarte mult limp I lOale dimensiunilc sunt grupate in funqie de toleranta lor. tiecare categoric de astfel de dimensiuni estc asimilata lotului Nl:

, I,entru \ crillcarea unor pammetri tehnici in tluxul procesului In \cdcrea m":l1tinl..'rii proeesului tehnologic 111 limitele l1or111ale,

Cl)l1tl\llui :,tatistic C:=~~"-"',:",::,-:::,,

Cutiik din canon ondulat sum folosite la scara larga in domeniul ambalajelor de transpnn. Industria cartoanelor ondulate acorda 0 mare importanta cereetarii si de/\oltarii. incercand sa optimizeze rap011ul rezistenta- grcUlale.

Cutiile din carton ondulat sunt furnizalc in di\erse forme. de la l11ar1mi sl modele standard la yariante rcalizate la cerere. Cartonul ondulat cste unul dintre putinck materialc de amhalare care poate fi taiat si pUat in diferitc forme si marimi. Fiind una dintre celc mal dinamiec sohnii de ambalare disponibile. cartonul ondulat okra c1ien111or nLll11eroase ;nantaje.

('miik pliante sunt formate dintr-o bucata ell 0 artieulatie Upita. capsat[l sal! lipita ell banda. care arc ambclc capete sub forma de clape. Aceste eutii sLlnt transportatc pilate. gata de folosire ~i ncceslta doar formarea claiilor.

l'ir111cle dc la care achizitionam cartonul de tip C03 cu ondula E la dimensiunilc desfasuratci sLIm llnnatoarcle: Ecopack. Pentarom si Interpack Oradea.

Avantajclc folosirii cutiilor din carton ondulat:

Rczultatc c:-.:cclcnte. daca sc alege modcluU tiplll potri\it de ambalai: ClrClLlate foarte mica: Proprictati de ahsorhtic a socurilor: .\mhaJaj \crsatil. rolosit in multc ramuri indllstriei: Se economiscste spatill. fiind pliat la linare: Compkt reciclabil si dispcnsabil: Costuri sca/ute de cumparare. comparati\ Cll alte produse de ambalarc i'olositc

ill transport: ,\sigura ouna protectic a produsclor prin capacitatca ridieala de preluare a

solicitarilor mccanicc de catre straturik de carton ondlllat: ('Ol1rem prolcctie lu \arialiiJc de temperatura datorita acruilli anat intre straturilc

de hank carc. in plus. pot ti imhibate eu adaosuri dc materiale hihrofc)bc (rasina. ceara) ce Ic con1'era rezistenta la umczeala:

Ambalajcle din carton ondulat au grcutatc redusa - sunt de trei ori mai usoare decat cele din le111n. la acela5i \olum de amhalare:

Prelul dc produetie cste mult mic dec at altor categorii dc amhalaie. din cauza productidtatii sLlperioarc ohtinute la fabriearea acestui tip de amhalar

Amhalaiclc din carton ondulat se pot transpOI1a pilate si se pot rct'olosI: l:aeiliteaza \an1.area mari'urilor prin faptul ca pe cutii pot fi tiparitc clemcnte de

l'CC lama: .\mhalail.:le din carton se pOI recupera integral 5i se refolnsesc. de llind

bhilkgradahilc

Irasaturilc unicc ale cutiilor din carton ondulat se oblin in runcrie anumite aspecte chcie: calitatca hartici. tipul de canal.

Capitolul 4. Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii muncii si masuri de prevenire a stingerii incendiilor

Lcgea pri\ind sanatatca si sccuritatea in mund

Disp()I'itii gencrale Praenta lege arc ca scop lIlstituirca de lll[lSuri pri\'ind promo\area imhum\UitIrli ~cellnUitii ~j sanatatii in ll1unca a lucratorilor. -Prc;:cnta lege stahilqte principii la pre\'emrca nscurilor prolCsionalc. protc

g J accident de mUllea \atamarea \iolenta a organisl11ului. preeul11 :;;i intoxlcalia aCllta protcslonala. care au Inc In timpul proeesului de munea sau in indeplinirea lndahlrinlor de senicILl :;;i care proyoaca incapacitate tcmporara de mllnca de eel putin .~ /ik calcndaristicc. ill\aliditate ori deees:

h) hoalCI prnksionala - ateeliunea care se produce ca urman? a exercitaril unci Illescrii sall proksii. cauLala de agenti noci\! riLlei. chimici ori biologic] caraC1CrIS\]Cl loculul de 1l1UllC;1. prceum :;;i de sllprasolicitarea dilCritclor organe sau sisteme ale nrganismulLll. in procesul de munca:

Obiigatiilc angajatorilor

Obligalii generale ale angaiatorilor ( I) :\ngajatorul are obligatia de a asigura sccuritatca :;;1 samltatea lucrCnorilor in

toate aspeclek legatc de munca. (2) In calul 111 care un angajator apeleaza la servicii externe. acesta nu (SIC

exonerat de responsabilitari1e sale in acest domeniu. (3) Obligatii1e lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanala1ii in munca nu aduc

atlllgerc principiului responsabilitatii angajatorului. (1) In cadrul rcsponsabilitali1or sale. angajatorul are obligatia sa ia masurilc

nccesarc pcntru al asiguran:a sccliritCqii ~i protectia Sa11atat1i lucralOriior; h) prC\cnirca riscurilor profesionale: C) llll(mmln~a ~i lllstnurea lucratorilor: d) asigurarea cadrullii organizatoric ~i a mijloacelor necesare secliritCqiI ~i s:1na@ii

in I11Ul1C:1, (2) Angal'ltnrul are obligalia sa urmareasca adaptarea 111:1surilor prevazute la alill.

(1 J. lin,lnd se~llna de lllOdi1icarea cOlldiriilor. ~i pemru imbunatatirea situatiilor eXIstentc, (3) /\ngajatorul are obligatia sa i111plementezc masurile prevazute ]a alin. (1) '?i (2,

pc baza urmaloarelor principii generale de prew11lre: a) e\itarca riscuri lor: b) eyaluarea riscurilor care nu pot fi e\itatc: c I combaterea riscurilor la sursa: d) adaptarea 111uncii la om. in special in ceca ce pri'qte proiectarea postunlor

l11unca. alegerea echipamentelor de munea. a metodelor de munea :;;1 de productie. 1\1 \ederea reducerii monotoniei muncii. a muncii eu ritm predeterminat ~i a diminu[lrii efcctelor acestora asupra sanatatii: j n vcdcrca asigurarii conditiilor de sccuritatc .$i sanatate In mund ~i pcntru

prcycnirea accidcntelor de mund ~i a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarelc obligalii:

a I sa adoptc. din l~17a de cercetare. proiectare :;;1 exeeutie a construcl i i lor. d cchipamentelor de munca. precul11 ~i de elaborarc a tehnoJogiilor de fabricatie. solupi L'()jlj'orme pre\ cderilor legale In \igoare priyind seeuritatea $1 sanatatea in munca. pnn a .:a1'nl aplieare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidcntare :;;i de 1mbolnhire protCsi(lllU1CI d lLlcratorilnr:

ol sa intocmcasca un plan de prevcnire $1 protee1ie compus din masuri tehnice. sanitarc. \11't::ul1lzatorice ~i de alta natura. bazat pe e\Uluarea riscurilor. pe care sa 11 aplice ,.:orespLllvator cnnditiilor de munea specifice unitarii:

c) SZI ohlina autorizalia de functionare din punctul de \cdere al securitatii ~i sanatapi in :nUl1ca. inaintc de inccperea nricarei acti\iHHi. conform pre\ederilor legale:

d) sa stabileasca pentru lucratori. prin ti~a postulUl. atribll\iile ~i raspllnderile ee k rc\in 111 d0111cniu I sec uritCni1-;;i sanatati i in munea. corespunzator tlll1cti i lor cxercitatc:

c) sa daban:lc instruqlUni propni. in spintul prezentel legi. pentru completarea $i sau apl1carc8 reglcmenUirilor de sccuritate :;;1 sanatate in mune

()) In mod dcosehit. in scopul realizarii ohieeti\elor preyazllte la an. 22. lucratorii au urmatoarele ohliga\ii:

a) sa lltili/e/e corect ma~inilc. aparatura. uneltele. substantelc pericllloasc. eehipamentelc dc transport ~i alte mijloace prodllqie:

h) sa utili/c/c corect cchipamentul indiyidual de proteetie acordat ~i. dupa lItilizare. sa 11 inapoic/c s~lU sa 11 puna la ]ocul dcstinat pentrll pastrare:

e)

,-.' Jupu cal'.. prin mijloaeele speciticc. pc baza instiintarii primite dc la structunle

15) \Iiiloacek de (1\crtizarc si alarmarc specifice se instaleaza in locurilc lite c:c: I,l:--l'c(t\)rmul Gcneral pentru Situatii de Lrgenta sl seryiciile de urgenta profesioniste

I h I "\ urmcle tchnice pri\ind instalarea sistcmulul integrat de a\ ertizarc si alarmarc a 1,,1!,uLnicl S1 il1~tructillnilc priyind ~el11nalcle Sl mesajele de m'ertizare si alarmare se -:lah()recva de ln~peetoratul General pentru Situatii de Lrgenta. se aproba prin ordin al mini:--trului adl11inistratiei si internelor si sc puhlica in Monitorul Ofieial al Romaniei. f)artea L

(71 \ksajck dc awrti/are si alarmare se transmit obligatoriu. eu pnoritate si gratuit prin lOale sL..;teme!c de lelecomunicatii. posturilc SI retelele de radio si de tele\iziul1c. inclusi\ prin satclil Sl 1I. care opcreaza pe tcritoriul Romaniei. la solieitarea expresa a sell:pr strueturilor de prntectie ei\ila.

In eazul lInui atae imincnt. in situatia in earl' nu s-a deelarat starea de rel/boi. mc c mesaJc de prealarma si de alanna se transmit ell aprobarea mll1istrullll admil1lstrallcl -..\ internelor. baza instiintarilor Statului \ General 5i structurilor speeializate din categoriilor de forte armatc. conform planurilor cooperare intocmite in acest sens.

(1) Folosirca mijloaeelor de alarmare in cazul producerii un or dezastre s(' ('xecLlta l111l11