Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Catedra: “Îmbunătăţiri Funciare şi Fizică”

Lucrare de curs

La “ Tehnologia Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare”

Tema :Secțiuni transversale tipice ale canalelor pe tronsoane

A elaborat : St. an.IV, gr.I, CD

Goncearenco Irina

A controlat : doctor prof. univ .

Teodor Coșuleanu

Chişinău 2013

Cuprins

Introducere

1.Noţiuni generale a betonului.

2.Generalităţi, cerinţele cofrajului.

3.Generalităţi, despre hidroizolare.

4.Cariere şi balastiere.

5.Generalităţi de executare a lucrărilor terasiere.

6.Calculul volumului de lucru şi întocmirea balansului de pămînt.

6.1.Componenţa operaţiunilor de construcţie.

6.2.Alegerea mecanismelor pentru îndeplinirea lucrărilor de terasament.

6.3.Alegerea excavatorului pentru secţiunea longitudinală.

6.4.Alegerea excavatorului cu dranglină pentru săparea canaluluipe secţiunea transversal prin două treceri.

6.5.Întocmirea fişelor tehnologice.

6.6.Calcularea resurselor necesare.

7.Calcularea volumului de lucru şi întocmirea balansului de pămînt la executarea canalului în semirambleu şi semidebleu.

8.Lucrările de betonare a canalelor după lucrările de terasament (profilul A).

9.Montarea articolelor prefabricate.

9.1.Controlul vizual şi instrumental.

9.2.Alegerea echipamentului de ridicare, incărcare.

10.Fişa tehnologică pentru conducte îngropate din azbociment cu ø 400 mm.

11.Întocmirea fişei tehnologice pentru o conductă îngropată din beton armat cu lungimea 1000 m şi ø1200mm.

11.1.Încercarea conductei instalate.

12.Tehnica securităţii la executarea lucrărilor indicate în sarcina bibliografică

Introducere

Complexul de lucrări pentru ameliorarea agriculturii, terenurilor agravate şi pentru o exploatare a bunurilor ce sunt amenajate pe cîmpurile şi teritoriul R.M. Întîi de toate ele trebuie executate, de aceea cunoaşterea tehnologiei de executare a lucrărilor de Î.F. sunt de o mare importanţă. De aici se începe activarea întregului complex de ameliorare, odată ce lucrările terasiere vor fi executate la maxim calitativ şi ţinîndu-se cont de proiectul de executare.

Este important de cunoscut o mulţime de date pentru proiectarea lucrărilor terasiere de aceea se fac investigaţii: geomorfologice, hidrologice, geodezie inginerească pentru a calcula cu cît mai efectiv, deoarece pe primul plan sunt resursele financiare de aceea, proiectantul trebuie să se bazeze pe întrega sa practică, cunoştinţe pentru a analiza pas cu pas tehnologia de executare.

Acest proiect cuprinde mai multe tipuri de lucrări, începînd cu executarea canalelor, montarea conductelor subterane, dar principiul este unic pentru toţi.

Utilajele și mașinile de executare a lucrărilor terasiere variază datorită teritoriului, reliefului şi scopului lucrărilor, ceea ce ne obligă să progresăm pentru ca lucrările terasiere să se execute mecanizat pentru o productivitate mai înaltă şi calitativă de aceea sa implicat tot felul de maşini şi mecanisme pentru executarea lucrărilor terasiere.

1.Noţiuni generale a betonului.

Tehnologia de executare a betonului prin diversitatea procedeelor a construcţiilor ceea ce lămureşte prin executarea autonomă de lucrări:

-executarea cofrajului;

-prepararea amestecului de beton;

-transportarea;

-montarea construcţiilor prefabricate din beton.

Aplicarea amplă a betonului este condiţionată de mai mulţi factori:

- rezistent şi cu o longevitate mare;- permiabilitate suficientă;- posibilitatea de executare din beton construcţii de orice formă în plus de

aceasta în asociere cu oţelul construcţii din beton armat funcţionează la încovoiere şi întindere;

- posibilitatea de mecanizare a tuturor lucrărilor a construcţiilor din beton şi beton armat.

Executarea a lucrărilor din beton şi beton armat în construcţii hidrotehnice are anumite particularităţi cu dimensiuni verificate.Rezistenţa la apă a betonului se obține prin cimente speciale iar în cazuri anumite hidroizolanţi.

Sub aspect tehnologic cel mai important indice al amestecului de beton este considerată mobilitatea (uşurinţa de turnare, aşezare) care depinde de rapotul apă/ciment adausuri plastifiere şi exotermie.

Pe lîngă aceasta toate fluxurile trebuie cooedonate în timp cu capacitatea utilajelor , se ţine cont că materialele necesare sunt deplasabile.

Componenţa proceselor la executarea lucrărilor din beton

2.Generalităţi, cerinţele cofrajului.

piatră spartă, pietriş

nisip

apăPrelucrarea materialelor

locale

Extracţia materialelor locale din cariere

Ciment,

adezivi,

adausuri

materiale pentru cofraj

oţel

pentru armătur

Livrări exterioare de materiale pentru lucrările de beton

Acţionarea elementelor de cofraj

Prepararea amestecului de beton

Achiziţionarea elementelor de armătură in construcţie

Montarea armăturii

Decofrarea

Turnarea amestecului de beton

Întreţinerea betonului

Prepararea suprafeţelor pentru betonare

Amenajarea cofrajului

Procesele de construcţie realizate în blocul de betonare

Tranportarea amestecurilor de beton

TransportateaTransportarea

Controlul calităţii

Înlăturarea defectelor

Lucrările de cofraj constituie un volum considerabil de muncă şi de aceea este important alegerea tipului de cofraj pentru construcţia respectivă şi astfel se va diminua volumul de lucru şi valoarea lui.

Pentru a atinge acest scop se recomandă:

- majorarea circulaţiei cofrajului

- executarea cofrajului în aşa formă ca el să intre în corpul construcţiei.

Caracterul complicat al cofrajului este condiţionat de complexitatea formelor la construcţii şi de dimensiunile blocului de construcţie.

Valoarea costului cofrajului în medie 40-80% din valoarea costului de beton.

Reeşindu-se din menirea cofrajului se prezintă următoarele cerinţe:

- rezistenţa;- rigiditate constant poziţiei în spaţiu;- precizia dimensiunilor;- intensitatea pentru evitarea scurgerii de mortar;- simplitatea construcţiei;- facilitate şi volumul minim de lucru.

Folosirea cofrajului pentru îmbunătăţirea calităţii betonului, economisirea materialelor. Se aplică mai multe tipuri de cofrajuri atît din aspect constructiv şi materialelor utilizate.

Clasificarea cofrajelor

3.Generalităţi despre hidroizolare

Cofraj pentru lucrări de beton

cofraj

din

reţea

învelişuri plăci de

dale-învelişuri de beton armat

Ppese de

beton armat component

e la execu

ţia const.

constructivegenerate de formă

blocuri de beto

soduri armat

nedemontabile

monoetajate cu fixare pe

blocuri

izolate de

forma compli

cată

blocuri

izolate

nerepetabil

e

alunecătoare

unilaterală

de tunel

porta

l

tipuri speciale de cofraj

staţionare necirculante

mobileprefabricate demontabile de panouri

pe reazem pe role

demontabile

de sprijin alunecător păşitoare

bietajată cu fixare

mixtă

În consolă

bază cu ridicare

permanentă cu vidaj

absorbantă

pentru condiţii

Hidroizolarea este necesară în producţia construcţiei împotriva precipitaţiilor atmosferice, pătrunderii apei cînd trebuie de diminuat filtraţia apei prin elemente constructive, protecţia materialelor contra acţiunilor agresive apelor fretice mineralizate şi construcţia mineralizatăe şi construcţiilor metalice contra coroziei.

Specificul lucrărilor de hidroizolare de mecanizare a acestuia volum mare de muncă, pericol sporit la executarea lucrărilor cu materiale fierbinţi care au volabilitate uşoară şi cu folosirea solvenţilor şi de asemeni în necesitate de corelare în timp a lucrărilor terasiere de betonare şi montare.La toate complicaţiile de organizare revin volume şi valori relativ reduse.

Timpul şi scopul hidroizolării se ţine cont la proiectare da condiţiile hidroizolării de caracterul de agresivitatea substanţelor solubile în apă, cerinţele de fiabilitate ale nivelului de protecţie apei longevitatea şi eficacitatea.

Pe larg se aplică materiale furnizate din industrie în stare gata de folosire la aceasta se raportă: polietilena de presiune mare, cu culori cu bară. Panglica hidroizolantă din 2 straturi.

Cu bază pentru acoperiş – ruberoidu, cartonul gudronat şi mai este material plasticat din foi de clorură.

Calitatea şi longevitatea tuturor tipurilor de hidroizolare pe suprafaţă prin lipire depinde de pregătirea minuţioasă a suprafeţei ce se izolează în toate cazurile suprafaţa trebuie curăţită.

Tipuri de hidroizolare

Hidroizolări

4.Cariere şi balastiere

Material ce se folosesc în CH. se consideră piatra, pietrişul, nisipul sau amestecuri de nisip pietriş.

Aceste materiale se folosesc pentru prepararea betonului ca componente şi totodată pentru executarea barajului fixe de anrocamente, amenajarea prismelor de drenaj, consolidarea taluzului.

Toate aceste materiale se extrag la exploatările şi în cariere şi balastiere. Conform amplasamentului carierelor se divizează în condiţii muntoase şi de deal, de luncă.

În funcţie de acest amplasament sunt organizate şi lucrările de exploatare:

-în funcţie de acest amplasament sunt organizate şi lucrările de exploatare

-în condiţii de deal exploatarea

-în lunci cu inundarea periodic

-în cariere de albie excavarea de sub apă.

Conform destinaţiei carierele se împart:

industriale- întreprinderile balastiere cu funcţionarea permanentă şi deservesc diverse finisări din zona limitată.

de materie primă cu funcţionarea permanentă care lucrează materialul de construcţie şi a semifabricatelor.

de construcţie – provizoriu ce servesc unele obiecte în perioada de construcţie.

La proiectarea unităţii balastiere se stabilesc:

limitele hotarelor de carieră procedeul decapării şi locul de holdă a rocilor (spaţiul de lărgire) organizarea excavaţiei cu abataje în plan şi spaţiu

Organizarea excavaţiei de pămînt în carieră şi spaţiu. Pentru funcţionarea corectă a carierelor trebuie să fie amenajate cu căi de acces.

Tipurile de cariere şi schemele de extracţie a materialelor de construcţie din pămînt.

a) amplasarea carierelor în diferite condiţii de reliefb) elementele carierelor

I-carieră de albie II-carieră de luncă

III-carieră de deal

1-stratul de decapare; 2- rocile 3- abatajul 4- talpa treptei 5-pragul

6- spaţiul de excavat 7- orizontul de executare

Schema executării lucrărilor într-o carieră a, b.

1-lucrări de decapare; 2-acoperişul minei; 3-formarea găurilor de mină;

4- încărcarea şi exploatarea;5-antrenări de rezervă; 6- încărcarea rocilor exploatate în mijloace de transport; 7- negabarite; 8-hotarele pămîntului; 9- mijloace de transport.

5.Generalităţi de executare a lucrărilor terasiere

Tehnologia construcţiilor canalelor de canale în alibii de pămînt reprezintă unul din principalele componente ale sistemului hidroamaliorativ în conformitate cu volumul şi valoarea lucrărilor .

Să dimensionăm că dimensiunile liniare a canalului intragospodăresc rar depăşeşte 1-15 m/ha tooate acestea complică executarea lucrărilor terasiere. Pentru asigurarea cotelor dimensionate în raport cu terenul irigabil, nivelul apei trebuie ridicat cu randament cît mai bun.

Pentru problema tehnologică de executare a canalelor cu maşini terasiere sunt necesare date investigaţie:

- planul reţelei de canale

- profilul longitudinal pe axa canalului

- caracteristicele geologice şi hidrogeologice a pămîntului

- volumul lucrărilor de profil

Alegerea şi completarea mecanismelor pentru fiecare grupă de tronsoane similar se efectuiază cu excavatorul de toate tipurile şi parametrii de care avem nevoie, buldozere, screperele, greiderele şi mult alte maşini şi unelte ca vor îndeplini un lucru calitativ şi din punct de vedere econom deoarece indicii economici sunt cei

mai importanţi pentru o comparaţie la executarea unui proiect de executare a lucrărilor terasiere.

6.Calculul volumului de lucru şi întocmirea balansului de pămînt.

Volumul de lucru la 1 m de canal în debleu se calculează

wd=bH +m1 H 2

wd=¿4*4+1.25*42=36 m2

Suprafaţa secţiunii transversală a unui cavalier din condiţiile bilanţelor maselor de pămînt

w c=wd

2k a=

362

∗1.25=22.5 m2

w c=22.5m2

unde w c-suprafaţa a unui cavalier

k a=1,25-coeficientul afînării, pentru pămînt nisipo-argilos

Cavalierele sunt cu secţiune transversală trapezoidală.

w c=ac H c+m3 H c2 → ac=

w c−m3 H c2

H c

w c=4.5∗3+1∗32=22.5 m2

ac=22.5−9

3=4.5 m

6.1.Componenţa operaţiunilor de construcţie.

Pentru săparea canalului în debleu e necesar de îndeplinit următoarele operaţiuni:

înlăturarea stratului vegetal;

săparea canalului în debleu; prelucrarea fundului canalului; planificarea taluzurilor canalului; profilarea şi nivelarea cavalierelor.

6.2.Alegerea mecanismelor pentru îndeplinirea lucrărilor de terasament.

Canalele în debleu cu dimensiunile medii în limitele (b=1..5 m), (H=4…5 m) se prelucrează cu ajutorul excavatorului cu draglină. Pentru alegerea excavatorului este nevoie de calculat parametru “A” a secţiunii transversale a canalului în debleu.

A-distanţa de la axa canalului pînă la muchia exterioară a cavalierului.

A=b2+m1 H +c+m3 H c+ac

A=4/2+1.25*4+2.5+1*3+4.5=17 m

După parametrului “A” determinăm marca excavatorului.

6.3.Alegerea excavatorului pentru secţiunea longitudinală

Excavatorul se alege după caracteristica tehnică din condiţiile de mai sus (Rds >A; Hdes >Hc). Excavatorul trebuie să corespundă următoarelor caracteristici:

Raza de descărcare:

Rd ≥A→17m

Înălţimea de descărcare:

Hd ≥ Hc → 3m

Adîncimea de săpare:

Hs(t) ≥ H → 4m

Lăţimea cupei:

bc ≤ b→4,0m

În aceste condiţii corespunde excavatorul ЗO-7111. Acest excavator are următoarele caracteristici: q=1,55 m3 , Lb=1.85m, α=45o.

A1=A+m0H

m0- înclinarea taluzului exterior al abatajului ce depinde de pămînt pentru argilă nisipoasă unsoară , m0=0,5;

A-depărtarea de la axa debleului pînă l acreasta executoare a cavalierului.

A1=17+0.5*4=19.5 m

6.4.Alegerea excavatorului cu dranglină pentru săparea canaluluipe secţiunea transversal prin două treceri.

Pentru secţiunea transversală excavatorul cu draglină se alege după condiţiile:

1.Raza de săpare:

Rt(s) +Rd ≥A1→19.5m

2.Adîncimea de săpare:

Hs(t) ≥ H → 4 m

3.Înălţimea de descărcare:

Hd ≥ Hc → 3 m

4.Lăţimea cupei:

lc ≤ b/2→2 m

6.5.Întocmirea fişelor tehnologice.

Fişa tehnologică pentru construcţie liniară se întocmeşte la o unitate de lungime, secţiune tip (1000, 100, 10 m).

Denumirea operaţiunilor tehnologice. Alcătuirea coloanei este drept bază pentru întocmirea tehnologiei care reprezintă o enumerare de procese şi operaţiuni de prelucrare a materialelor .În această enumerare trebuie să fie include fără excepţie toate operaţiunile şi procesele necesare la primirea producţiei de cea mai bună calitate.

O greşeală gravă poate fi socotită excluderea, proiectului. Este necesar de avut în vedere că la întocmirea fişelor şi proceselor principalul este tehnologia, trebuie să fie supus îndeplinirii tuturor operaţiunilor şi proceselor, ele trebuie alese dacă nu sunt maşini şi mecanisme pentru îndeplinirea lucrărilor e necesar de adoptat cele prezente, şi dacă e posibil de modernizat, dacă aceste posibilităţi nu sunt, atunci trebuie de pus problema alegerea ca în faţa cadrelor ştiinţifice.

Metodele de executare a lucrărilor aduce denumirea maşinii sau mecanismului dacă este ales, marca lor, cît şi parametrii de bază care în continuare permit de-a evidenţia în sursele normative.

Volumul decapării stratului vegetal.

Vb=Lhvb

Vb=1000*0.3*29=8700 m

Volumul pămîntului excavat din debleu.

Vd =1000*36=36000 m3

Nivelarea taluzelor în debleu a canalelor.

Ft=12800 m2

Nivelarea fundului canalului.

Ff=nbL

Ff=4*1000=4000 m3

Profilarea şi nivelarea cavalierelor.

Vc=1000*0.3*29=8700 m3

6.6.Calcularea resurselor necesare.

La calcularea resurselor necesare se determină: consumul forţelor de muncă (om-h), consumul de maş-h pe fiecare din maşinile şi mecanismele folosite, cheltuielile legate de exploatarea maşinelor, volumul de combustibil cheltuit.

Resursele necesare Unităţi de măsurare

La 100 m3

Vd =3600 m3

Volumul proiectat

1.Cheltuieli de muncă.

2. Excavarea cu excavatorul ЗO-7111.

3.Buldozerul pe tractorul T-100, D493.

4. Volumul lucrărilor mecanizate

om-h

maş-h

maş-h

lei

-

112953.6

15231.25

128184.85

-

112.9

15.23

128.18

7.Calcularea volumului de lucru şi întocmirea balansului de pămînt la executarea canalului în semirambleu şi semidebleu.

Alegerea mecanismelor, utilajelor pentru executarea canalelor pentru secţiunea în semirambleu, semidebleu, pentru profilul “B”.

Volumul debleului în canal.

Vdc=b(H1-ht) +m1((H1-ht)2

Vdc=7(1.8-0.3)+1.25*(1.8-0.3)2=13.3 m2

Vdc=13.3*1=13.3 m3

Suprafaţa secţiunii transversale a unui dig.

Wd=a(H2+ht)+m1+m2/2 (H2+ht)2

Wd=6(3.2+0,3)+1,25+1/2(3.2+0,3)2=34.37m3

H2=H-H1=5-1.8 = 3.2m

Volumul de pămînt a 1m liniar pentru rambleerea a 2 diguri.

Vd/=2W/

d*1*kc*kp

Vd/=2*34.7*1*1.17*1.02=82.03 m3

unde kc=γt/ γn-coeficientul de compactare a pămîntului.

kp=1,02-1,025 –coeficientul pierderilor de pămînt la transformarea acesteia în diguri conform SNIP.

Vd > Vdc

82.03>13.3

Din această condiţie reese că canalul estetexecutat în semidebleu, sunt necesare gropi de împrumut.

Din condiţiile bilanţului maselor de pămînt, se calculează suprafaţa necesară secţiunii transversale a 2 gropi de împrumut.

Vd = Vdc+Vg Wg = Wd-Wdc

Suprafaţa secţiunii transversale a unei gropi.

W/g=

W g

2

W/g=

34.37∗2−13.32 =27.72 m3

Volumul ale unei gropi la 1 m3 liniar.

Vg=27.72*1=27.72 m3

Dimensiunile gropilor de suprafaţă.

Adîncimea gropii de împrumut pentru lucrările de screper.

Hg=0,3√W g

Hg=0,3*√27.72=1.57 m

Lăţimea de jos a gropii de împrumut.

bg=W g

¿−mg H g2

H g

bg=27.72−1.25∗2.4

1.57=¿¿15.32m

Lăţimea de sus a gropii de împrumut ţinînd cont de grosimea stratului vegetal.

Bg=bg+2mg(Hg-ht)

Bg=15.33+2*1.25(1.57+0,3)=33.34 m

Lăţimea fîşiei ocupate de canal inclusiv şi de diguri.

Bc=b+2(m1H+a+m2H2)

Bc=7+2(1.25*5+6+1*3.2)=37.8 m

Suprafaţa secţiunii transversale a pămîntului vegetal pe traseul canalului şi gropilor de împrumut.

Wt=(Bc+2Bg)ht

Wt=(37.8+2*33.34)0.3=31.34 m2

Poziţia axei gropii de împrumut în raport cu creasta exterioară a digului.

y=mcH2+(3…5m)+Bg/2

y=6.66*3.2+4+33.2/2=41.91 m

unde mc=1

iadm -coeficientul taluzului platformei de accesde pe dig.

iadm=0.15- panta limită la urcarea pe pantă a screiperului.

Component operațiunilor la executarea canalelor în semirambleu cu screpere

1. Volumul decapării stratului vegetal.

Vt=(Bg+Bc)htL

Vt=(33.34+37.8)*0,3*1000=21342 m3

2. Volumul afînării.

Vaf= 1000*ld*ht=1000*25.3*0,3=7590 m

ld=2a+(H2+ht)2 m1+m2

2

ld=12+12.2*1.12= 25.32 m

3. Compactarea pămîntului în fundație

V=L*Bc*hv= 37.8*1000*0,3=11340

4. Decaparea stratului vegetal

Vin=(Bg*ht*1000)2=20004 m3

5.Excavarea pămîntului în debleul canalului

Vd=13.3*1000=13300 m3

6.Excavarea pămîntului în gropi de împrumut

V=27.72*2*1000=55440 m3

7.Nivelarea pămîntului

V=13300+55440= 68740 m3

8.Umectarea suplimentară

q=w0−¿ wn+w p

100∗γ n

γa

¿= (16-13*1/100) * (1,5/1)= 0,062 m2

Wa=68740*0,062=4261.8 m3

9. Compactarea

V=L*Bc*hv= 37.8*1000*0,3=11340

10. Lichidarea platformei

13300-665= 12635 m3

11. Rambleerea gropilor de împrumut

21342+55440= 76782

Resursele necesare 1000m3 de volum de proiect al canalului în semidebleu .

Resursele necesare Unitatea de măsură

Vd = La 1000 m3de volum de profil.

1 2 3 4Cheltuieli de muncă

Înlăturarea stratului de vegetaţie

Afînarea digurilor de fundaţie

Compactarea pămîntului

Decaparea stratului

Excavarea pămîntului în debleul canalului

Excavarea pămîntului din groapa de împrumut

Nivelarea

Umectarea

Compactarea

Lichidarea platformei

Rambleerea gropii de împrumut

om-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

-

13956.6

369.42

550

9484.8

1998.7

2270.4

40834.5

59102.4

550

23031

36398.5

-

13.956

0.369

0.55

9.484

1.998

2.270

40.834

59.102

0.55

23.031

36.398

8.Lucrările de betonare a canalelor după lucrările de terasament (profilul A).

Se accept finisorul D-654A care se aplică pentru canale

Pentru betonarea canalului acceptăm finisorul D-654A , b=1…2,5 m, m=1…1,5 productivitatea tehnică a finisorului conform caracteristicelor Pteh.finis.=80-100 m3/h

Productivitatea de schimb se calculează.

Psch. fin.=Pteh.finis*tsch*kt finis

Psch. fin.=90*0,44*8=316,8m3/sch

unde: kt. finis =0,44 - coeficientul utilizării timpului de lucru a finisorului

tsch=8 ore

Lungimea pierderii antrenării în betonare într-un schimb a finisorului.

Lsch.finis=P sch . fin. .

Wℑ

Lsch.finis=316,8 .2,52 =125.7 m

unde:W ℑ=suprafaţa secţiunii transversale de impermeabilizare în canal.

Wim=Pe*Sim

Wim=16.8*0,15=2,52m2

unde: Sim=0,1-0,15m-grosimea stratului de beton.

Pe-perimetrul canalului ce se impermeabilizează

Pe=b+2H√1+m2

Pe=4+2*4√1+1,252=16.8 m

Tăierea rosturilor se efectuează cu D-654A, productivitate de schimb la tăierea rosturilor este.

Psctr=Pt

tr*tsch*kttr

Psctr=84*8*0,6=403,2m

unde: Pttr=84-productivitatea tehnică într-o oră a tăietorului de rosturi.

tsch=8 ore-durata schimbului

kttr=0,6-coeficientul utilizării timpului de lucru a tăietorului de rosturi.

Pe o prindere de betonare se vor tăia rosturi.

nr=Lsch

fin

lr

nr=125.7

2=62.85 rosturi

unde: Lschfin –lungimea de schimbare a finisorului.

lr=2-4 m-depărtarea între rosturi.

Lungimea totală de rosturi de prindere în schimb se determină.

Lr=Pc*nr

Lr=16.8*62.85=1055.88 m

Determinăm coeficientul de încărcare a maşinii de tăiat rosturi.

k sctr=

P sctr

Lr

k sctr= 403,2

1055.88=0,38

Numărul autobasculantelor necesare pentru transportarea amestecului de beton de la nodul de preparare pînă la finisor.

Nab=Pex

fin

Pexab= 39,6

2,51= 15,7

unde: Pexfin=90 m3/h-productivitatea de exploatare a finisorului.

Pexab - productivitatea de exploatare a autobasculantei.

Pexab=

60∗qab∗k tab

T ciclu

Pexab=60∗2∗0,7

38,1=2.51 m3/h

unde: qab=2 m-volumul amestecului de beton în baza autobasculantei.

k tab=0,6-0,8 coeficientul utilizării timpului de lucru a autobasculantei.

T ciclu- durata unui ciclu a autobasculantei.

T ciclu=t1+t2+t3+t4+t5+t6

T ciclu =2+3+12,5+6+4+12=38,1min

unde: t1=1-3min-timpul de avansare a camionului către nodul de preparare

t2-timpul de încărcare a benei cu beton din betonieră.

t 2=60∗qa b

Pexnod

t 2=60∗239.6

=3 min

unde:Pexnod- productivitatea orară de exploatare a amestecului de beton

Pexnod= P sch . fin .

8

Pexnod=430

8=54 m

t3-durata cursei de transportare a betonului

t 3=60∗Ltr

V c❑

t 3=60∗314,5

=12,5 min

unde:Ltr=3 km-depărtarea maximă de deplasare amestecului de beton

V c❑=16 km/h-viteza de calcul al deplasării automobilului

t4=4-8min - durata descărcării finisorului.

t5=2-5min-durata încărcării finisorului.

t6=12,41min –durata cursei goale a finisorului.

Concluzie: Pentru executarea lucrărilor în flux a canalului impermiabil în cazul dat este necesar completul de maşini:

1.buldozerul DZ-493

2.excavatorul cu draglină ЭО-7111

3.excavatorul cu cupă

4.finisorul D-654 A

5.betoniera

6.autobasculante cu tonaj de 6 t.

9.Montarea articolelor prefabricate.

9.1.Controlul vizual şi instrumental.

Trebuie respectate regulile transportării, încărcării pentru a asigura integritatea construcţiei a utilajelor. Trebuie depistate neajunsurile acestora, posibilitatea restabilirii la aceasta se verifică elementele vizual iar la necesitate şi instrumental.

Se ţine permanent sub control exactitatea montării elementelor metalice şi din beton armat. Această exactitate se asigură prin lucrări de betonare, instalînd în beton plăci de metal, minuţios se verifică situaţia axelor de montare, despre toate acestea se întocmeşte un proces-verbal conform normei. E necesar de întocmit acte despre lucrările camuflate indicînd calitatea acestor lucrări.

9.2.Alegerea echipamentului de ridicare, incărcare

Ridicarea încărcăturilor la încărcare, descărcare se execută cu macarale ce se aleg conform tonajului şi înălţimei de ridicare şi braţul macaralei.

Tonajul macaralei să corespundă masei celui mai greu element din toate ce se montează, adăugînd şi masa tachilajului, acest tachilaj trebuie să asigure. Lungimea braţului şi înălţimea de ridicare a macaralei se determină de gabaritele construcţiei securităţii de muncă cu evidenţa parametrilor de tachilaj ce se aplică.

Referitor la schema de alegere a macaralei de ridicare a cablului de agăţare pentru lucrările de montare,lungimile braţului se calculează:

H=Bc+Q+h+ht

unde:

Bc-lăţimea construcţiei, m.

lc-dimensiunile determinate de barare şi excavaţie

Bm-lăţimea macaralei

Hc-înalţimea construcţiei de la cota terenului, adică mai sus de nivelul parametrii macaralei.

α-garda pentru deplasarea elementului montabil deasupra construcţiei,m.

h-lungimea dispozitivelor de tachelaj.

Fig. Schema de alegerea macaralei de ridicare a cablului de prindere pentru lucrări de montare.

La montarea construcţiilor ce ocupă suprafaţa mare macararalele deja executate ale construcţiilor în aşa mod, ca macaralele să fie aplicate cu un braţ necesar de lungime minimă.

Pentru agaţarea piesei de cîrligul macaralei servesc dispozitive de prindere, cablurile de prindere transversale, braţele. La alegerea unui sau altui dispozitiv de prindere ca domeniul aduse în achilibru să nu fie tensionat de acţiunile neprevăzute ca să aibă garanţie.

Cablurile de prindere cu segmente de fund de oţel dotate la capete cu cîrlige pentru agăţarea cu compendare la cîrligul macaralei într-un 1, 2,3,4.

Pentru ridicarea pieselor lungi în poziţie orizontală se aplică traversa, grinda sau traversa se acceptă componentele orizontale de tensiunile de greutate a piesei, elementului.

Braţele şi dispozitivele de ridicare servesc pentru ridicarea elementelor lungi plasate cu macaraua în poziţie verticală.

Parametrii necesari a podgorurilor ce sunt părţi componente a fiecărui se alege sarcinile şi condiţiile de lucru.

Forţa de ridicare pentru dispozitive cu cabluri este egală.

Si=G/m cos α km

unde:

G- greutatea elementului.

α-unghiul de înclinare a cablului în poziţie verticală

km –coeficietul ce ţine de uniformitatea distribuirii sarcinilor la cabluri şi depinde de numărul parametrelor.

m=1.....2 km=1,0

m=3.....8 km=0,75

Podgonul se alege ţinînd cont de coeficientul de securitate k, în aşa mod ca rezistenţa provizorie a cablurilor la rupere să fie.

S=k*Si

k>4….6-se recomandă pentru odgon

k>9-de ridicare a oamenilor.

10.Fişa tehnologică pentru conducte îngropate din azbociment cu ø 400 mm.

Fişa tehnologică reprezintă un document de proiect care se determină tehnologia integral a unei categorii de lucrări (canal, bazin).

În fişa tehnologică sunt ridicate operaţiunile tehnologice ce se va executa schemele mecanismele de execuţie cu caracteristica succintă,condiţiile de execuţie, volumul lucrărilor unele normative cu argumentarea lor, valoarea de exploatarea a mecanismelor, maşinelor.

Normele de lucru de timp se calculează conform normelor unice în irigare

Fişa tehnologică pentru conducta de azbociment se elaborează pentru un troson de conducta cu L=1000m şi cu diametru tuburilor 400 mm.

Toate calculele necesare le întîlnim într-un tabel special pe o coală A3.

1. Decaparea stratului vegetal pe traseul conductei poate fi executată cu buldozerul.Vd=Lf*hd*l

unde: Lf=1000m- lungimea fîşiei se va scoate stratul vegetal.l=3…5m-lăţimea fîţiei.

hd=0.25m-grosimea stratului vegetal ce urmează să fie decapat pe traseul conductei.

Vd=1000*0,3*5=1500 m3

2. Săparea tranşeei pentru conductă. Volumul tranşeei se determină în felul următor.Ht=Hî+d+hr

unde: Hî=0.7m-adîncimea de îngheţ a solului. d=350 mm-diametrul tuburilor de azbociment hr=0.2m-rezerva de adîncime ce este prevăzută pentru protecţia conductei împotriva diferitor sarcini forţate.

Ht=0.7+0.4+0.2=1.3 mSăparea tranşeei depinde şi de lăţimea care din condiţiile securităţii muncii nu trebuie mai mică de 0.7m. Rezerva la lăţimea tranşeei se acceptă 0.3…1.2m ţinînd cont de diametrul conductei.Pentru tranşee cu astfel de dimensiuni poate fi folosită excavatorul cu draglină AO-4111. Volumul din tranşee este:

V=Lf*Lt*ht

V=1000*1.3*0.5=650m 3. Montarea conductei cu pregătirea fundului şi groapei de prindere.

Montarea se execută cu montarea mufelor din azbociment a cauciucului, montarea se execută manual cu ajutorul pîrgiei, vinciurilor hidraulice. Plasarea

tuburilor din azbociment se face cu macaraua, tuburile sunt plasate în tranşeea deja pregătită , iar 4 muncitori fac ansamblarea mufelor din azbociment cu cauciuc.

4. Astuparea parţială a tranşeei cu compactarea în gropile de prindere. Astuparea parţială se realizează cu un strat de la 0.2 …0.5m cu astuparea gropilor sub îmbinări cu compactarea minuţioasă în părţile totale a conductei, compactarea se execută manual cu folosirea maiului mechanic.Toate îmbinările la astuparea parţială nu se execută. Coloniţa 7,8 se reprezintă în felul următor maşinile de la toate operaţiunile iar om-h la operaţiuni de montarea conductei şi la astuparea parţială acesteia.

5. Încercarea preliminară a conductelor poate fi realizată preliminară fie hidraulic (la posibilitatea pompării apei). Coloniţa 3 a instalaţiei pneumatică, coloniţa 4 tranşee parţial rambleeate, coloniţa 5- l=1000m.

6. Astuparea rambleerea se execută cu buldozerul folosit mai înainte, iar astuparea se face cu restul pămînt din halca tranşeei (dependenţa de volum).Rambleerea se execută în straturi prin compactarea manuală cu maiul pneumatic.

7. Încercarea finală (hidraulică) a conductei. Coloniţa 3 instalaţii de încercare (4 oameni),coloniţa 4 tranşee astupată.

8. Restabilirea stratului vegetal pe traseul conductei se va executa prin deplasarea buldozerului a pămîntului vegetal decapat anterior. Astfel de fişă tehnologică se elaborează pe timp de vară.

Resursele necesare 1000m3 de volum de proiect a conductei îngropate de beton armat cu ø 400mm.

Nr.

Resursele necesare Unităţi de măsură

Volumul La 1000m de proiect

1 2 3 4 5

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Cheltuieli de muncă

Decaparea stratului vegetal

Săparea tranşeei

Montarea conductei

Astuparea prin tasare

Încercarea preliminară

Astuparea tranşeei

Încercarea finală

Restabilirea stratului vegetal

om-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

-

383.7

1076.1

20160

768.4

1860

97.5

1860

172.05

-

0.383

1.076

20.160

0.768

1.860

0.097

1.860

0.172

11.Întocmirea fişei tehnologice pentru o conductă îngropată din beton armat cu lungimea 1000 m şi ø 1200 mm.

Alegem excavatorul în dependenţă de lăţimea tranşeei adică dimensiunile cursei.

Adîncimea tranşeei se determină.

Ht=(D+d)+hîn

Ht=2.38 m

Pentru tranşee cu aşa dimensiuni se poate folosi excavatorul ĂTP-223(E2-1-18), profilul tranşeei este dreptunghiular.

1. Decaparea stratului vegetal pe lungimea de 1000m şi lăţimea de 6 m şi grosimea de hsv=0.25m.

Vd=L*l*hsv

Vd=1000*5*0.3=1500 m3

Pentru aşa lucrări se foloseşte buldozerul DZ-10 marca motorului T-100 şi cai putere 108.

2. Săparea conductei din beton armat. Săparea se efectuează cu excavatorul ĂTP-223 nr. de coşuri 16, volumul lor este 100l, adîncimea săpării 2,2 m, lăţimea săpăturii 1,5m, puterea 160 cp.

V=Lf*lf*ht

V=1000*2.38*0.5=1190 m3

3. Montarea conductei cu pregătirea fundaţiei şi gropilor de prindere.Macaraua pe şinile, pregătirea gropilor se face conform dimensionarea conductelor, acest lucru se face manual – se sapă în locul unde va fi unită conducta de altă conduct printr-un teu sau gura de conexiune avînd o formă conică, se sapă 10…20 cm, în locul acesta.

4. Compactarea manuală a pămîntului, se face cu măsurile manual, se poate face între pereţii tranşeei şi pereţii conductei pentru a oferi stabilitate în momentul pornirii şi exxploatării.

5. Astuparea parţială conductei cu pămînt acest lucru se face manual sau mecanizat în dependenţă de volumul de lucru, în cazul dat se face mecanizat cu buldozerul, lama fiind înclinată la unghi de 450. Astuparea se face pe tot tronsonul iar în locurile conexiunilor se lasă gol nu se face astuparea.

6. Încercarea preliminară a conductei prin procedeul pneumatic.7. Rambleerea finală a conductei cu pămînt, pînă şi stratul vegetal se astupă la loc.8. Restabilirea stratului vegetal pe traseul conductei.

11.1.Încercarea conductei instalate.

Conductele îngropate ale sistemului de irigaţie în preajma recepţiei în exploatare se încearcă subpresiunea urmărind scopul verificării rezistenţei şi ermeticităţii.

Conductele din azbociment, polietilenă, beton armat ce funcţioneză subpresiune de regulă se încearcă dublu:

-încercarea preliminară

-încercarea finală

Se încearcă conductele îngropate prin procedee:

-hidraulic

-pneumatic

La procedura hidraulică presiunea necesară se realizează cu presiunea apei, iar la cel pneumatic prin refularea aerului.

De regulă conductele îngropate se încearcă prin procedeul hidraulic, dar tot mai des se foloseşte procesul pneumatic.

Procedeul pneumatic de încercare a conductelor este periculos pentru viaţa personalului de deservire, din această cauză numai la respectarea strictă a mai multor măsuri restricţie de precauţie acesta este acceptabil.

Resursele necesare 1000m3 de volum de proiect a conductei îngropate de beton armat cu ø1200mm.

Nr.

Resursele necesare Unităţi de măsură

Volumul La 1000m de proiect

1 2 3 4 51

2

3

4

5

6

7

8

9

Cheltuieli de muncă

Decaparea stratului vegetal

Săparea tranşeei

Montarea conductei

Astuparea prin tasare

Încercarea preliminară

Astuparea tranşeei

Încercarea finală

Restabilirea stratului

om-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

maş-h

-

383.7

1140

37492

900.5

1860

35.5

1860

172.05

-

0.383

1.140

37.492

0.900

1.860

0.035

1.86

0.172

vegetal

12.Tehnica securităţii la executarea lucrărilor indicate în sarcina bibliografică.

În lucrările de hidroamelioraţie costructiv sistemei de irigaţie pentru determinarea volumului de lucru se execută lucrări de pămînt. Aceste lucrări se îndeplinesc cu ajutorul tehnicii, asupra cărora trebuie de atras o mare atenţie la tehnica securităţii. În timpul efectuarii lucrărilor de pămînt în unele zone sunt situate telecomunicaţii. Pentru a începe lucrările de pămînt este necesar de pus semne care indică locul de situaţie a comunicaţiilor subterane. În acoperirea liniilor de comunicaţie subterană lucrările trebuie efectuate sub supravegherea prorabului şi meşterului. Este exclus de a lucra şi prelucrarea pămîntului în apropierea liniilor subterane de comunicaţie cu ajutorul mecanismelor. Dacă în procesul de efectuare a lucrărilor de pămînt, maşinistul excavatorului sau un alt lucrător va descoperi lucrări indicate în procesul de construcţii subterane, atunci lucrările în aceste locuri trebuie încetate. Săparea tranşeei, conductelor se pot săpa cu perete vertical, care trebuie considerate. Pe timp de iarnă săparea pămîntului la adîncime de îngheţ se poate de efectuat pînă la întărire, iar dacă se efectuiază la o adîncime mai mare decît cea de îngheţ e nevoie neaparat ca să se facă consolidări. La încercări preliminare a conductelor pe timp de iarnă nu este raţional, nu este recomandat cu metoda hidraulică, doar prin metoda pneumatică, la fel este nevoie de îndeplinit la maxim tehnica securităţii la aşa fel de lucrări că există riscul accidentelor pe şantierul de lucru.