PROIECT DE HOTARARE privind aprobarea Planului Urbanistic ...

MMMUUUNNNIIICCCIIIPPPIIIUUULLL IIIAAAŞŞŞIII

Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni

CIC PO 03/F3 1

Nr. 73738 / 15.07.2016

AAANNNUUUNNNŢŢŢ Aducem la cunoştinţa publicului

PROIECTUL DE HOTĂRÂRE

privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata IASI, STRADA

SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE

CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 Intocmit in vederea

construirii de locuinţe colective prin demolare constructii existente pe teren proprietate

privata persoană juridică

Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi Centrul de Informaţii

pentru Cetăţeni – Biroul de Relaţii cu Publicul – ghişeul 6.

În termen de 10 zile calendaristice de la afişare (începând cu data de

15.07.2016), cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu

valoare de recomandare, pe adresa Primăria Municipiului Iaşi, bd. Ştefan cel

Mare şi Sfânt 11, Iaşi, 700064.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu valoare de recomandare pot fi remise şi

Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni – Biroul de Relaţii cu Publicul -

ghişeul 6, luni, marti, miercuri şi vineri între orele 8.30-16.30 si joi între orele

8.30-18.30, la telefonul direct 0232 984 sau pe email informatii@primaria-

iasi.ro .

Tehnoredactat

cons. Luminita NEAGU



CIC PO 03/F3 2

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata IASI, STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG

NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 Intocmit in vederea construirii de locuinţe colective prin demolare

constructii existente pe teren proprietate privata persoană juridică Consiliul Local al Municipiului Iaşi, intrunit in sedinta din : Având în vedere iniţiativa PRIMARULUI MUNICIPIULUI IAŞI prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre; Având în vedere nota de fundamentare întocmita de Serviciul Urbanism ; Având în vedere certificatul de urbanism nr. 2221 din 05.08.015; Având în vedere cererea nr. 67438 din 28.06.2016 prin care S.C. RAFANT COMPANY S.R.L. solicita avizarea si ulterior aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata – Iasi STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457; Având în vedere avizele obtinute si studiile intocmite: studiul geotehnic, ridicare topografica vizata de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ; Având în vedere avizul de oportunitate nr. 501 din 06.04.2016; Având în vedere dispozitiile Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii republicata cu modificarile si completarile ulterioare ; Având în vedere Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei nr. 839/2009 cuprinzind Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991 ; Având în vedere dispozitiile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul reactualizata; Având în vedere Ordinul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr.176/N/2000de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal ; Având în vedere dispozitiile Hotararii de Guvern nr.525/1996 privind Regulamentul General de Urbanism cu modificarile si completarile ulterioare; Având în vedere dispoziţiile Legii privind normele de tehnică legislativă nr.24/2000 cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispoziţiile Legii 215/2001 privind administraţia publică locală republicată,cu modificările şi completările ulterioare ; În temeiul art.115 alin.1, lit.b din Legea nr. 215/2001:

HOTĂRĂŞTE: Art.1 Se aprobă Planul Urbanistic Zonal-Iaşi, STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457, întocmit în vederea construirii de locuinţe colective prin demolare constructii existente pe teren proprietate privata persoană juridică. Suprafata terenului studiat prin PUZ este de 2230,00 mp, conform contractelor de vanzare cumparare nr. 2686/2015, nr. 2685/2015, nr. 1174/2015, nr. 566/2015, nr. 1579/2015, este detinut de S.C. RAFANT COMPANY S.R.L. Indicatori urbanistici-UTR: POT=50%, CUT=4,0 mp/ADCmp, Regim de înălţime:2S+D+P+10E(corp central) Hmax.=33,0 m şi 2S+D+P+1E(corp lateral), Hmax.=7,0 m Anexa U2 planşa de reglementări urbanistice face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Valabilitatea prezentei documentaţii de urbanism este de 7 ani de la data aprobării; Art.3 Copie dupa prezenta hotărâre va fi comunicată : a) Instituţiei Prefectului Judeţului Iaşi; b) Primarului Municipiului Iaşi; c) Serviciului Urbanism; d) S.C. RAFANT COMPANY S.R.L., jud. IAŞI, com. Bârnova, sat Vişan, Strada Sfânta Maria nr. 18; Art.4 Punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri va fi asigurată de Serviciul Urbanism. Aducerea la cunostinţa cetăţenilor a prezentei hotărâri va fi asigurată de Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni.

NOTA DE FUNDAMENTARE 1. Certificatul de urbanism nr. 2221 din 05.08.2015 eliberat de Primaria municipiului Iasi, intocmit in vederea construirii de locuinţe colective prin demolare constructii existente pe teren proprietate privata persoană juridică stabileste necesitatea intocmirii unei documentatii de urbanism de tip Plan Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata; 2. Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata – Iasi STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 cuprinde proiectul faza P.U.Z. nr. 52/ 2015 intocmit de BIROU ARHITECTURA 3, arh. Angela Ioan şi planul de situaţie pe suport topografic vizat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi 3. Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata – Iasi STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 a fost avizat de Comisia tehnica de Urbanism fiind emis avizul de oportunitate nr. 501 din 06.04.2016. 4. Suprafata terenului studiat prin PUZ este de 2230,00 mp, conform contractelor de vanzare cumparare nr. 2686/2015, nr. 2685/2015, nr. 1174/2015, nr. 566/2015, nr. 1579/2015, este detinut de S.C. RAFANT COMPANY S.R.L. 5. Planul Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata – Iasi, STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 poate fi utilizat numai cu aprobarea Consiliului Local (conform Ordinului MinisteruluiLucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 176/N/2000).



CIC PO 03/F3 3

6. Proiectul de Hotarare intocmit in vederea aprobarii Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata-Iasi, STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457 a fost afisat pe site-ul Primariei municipiului Iasi in data de 15.07.2016.

EXPUNERE DE MOTIVE Având în vedere certificatul de urbanism nr. 2221 din 05.08.015 eliberat de Primaria municipiului Iasi; Având în vedere cererea nr. 67438 din 28.06.2016 prin care S.C. RAFANT COMPANY S.R.L. solicita avizarea si ulterior aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Zona Construita Protejata – Iasi STRADA SPLAI BAHLUI MAL STĂNG NR. 35A şi STRADELA SFĂNTUL ANDREI NR. 7 şi 9, NUMERE CADASTRALE 125150,143481,143676,131591,151091,150457; Având în vedere avizele obtinute si studiile intocmite: studiul geotehnic, ridicare topografica vizata de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ; Având în vedere avizul de oportunitate nr. 501 din 06.04.2016; Având în vedere Nota de Fundamentare intocmita de Serviciul Urbanism; Având în vedere prevederile legii 50/1991R modificată şi completată privind autorizarea executării construcţiilor; Având în vedere Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei nr.839/2009 cuprinzând Normele metodologice de aplicare a Legii 50/1991; Având în vedere Legea 350/2001 reactualizată privind amenajarea teritoriului şi urbanismului; Având în vedere prevederile Ordinului Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 176/N/2000 de aprobare a Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al Planului Urbanistic Zonal; Având în vedere Hotărârea de Guvern nr.525/1996 republicată privind Regulamentul General de Urbanism; Având în vedere Legea 215/2001 reactualizată privind administraţia publică locală. Vă propunem spre aprobare prezentul proiect de hotărâre.

PP PLL LAA ANN N UU URR RBB BAA ANN NII I SS STT TII I CC C ZZ ZOO ONN NAA ALL L

MEMORIU DE PREZENTARE 1. INTRODUCERE 1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

• Beneficiari: • SC " RAFANT COMPANY "SRL • Elaborator – arh. Ioan Angela

Ing. Fillip Vasile • Denumirea lucrarii : Plan urbanistic zonal – PUZ CP– “ELABORARE PUZ +

RLU – “CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE”

• Amplasament – Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9

• Proiect 52 / 10. 2015 1.2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI URBANISTIC PENTRU ZONA

CONSTRUITĂ PROTEJATA Documentaţia de urbanism studiaza un teren aflat in proprietatea SC "

RAFANT COMPANY "SRL din Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9, situat in zona cuprinsa in lista monumentelor istorice sub numele de Situl arheologic de la laşi, punct "Splaiul Bahluiului" cod 7IS-I-s-A-6/2004. Documentaţia de urbanism şi regulamentele s-au intocmit in scopul instituirii zonelor de protecţie şi cuprinde măsuri necesare de protecţie şi conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional din respectiva zona protejata. Principalele obiective ale unui PUZ - CP (planul urbanistic pentru zone construite protejate) privesc:

– Protejarea şi punerea in valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice si a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice cu valoare istorică, precum si a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică;

– Delimitarea in plan a monumentelor şi a zonelor istorice protejate; – Stabilirea zonelor de protecţie a monumentelor clasate şi a zonelor istorice

protejate; – Stabilirea regulamentului local aferent zonelor istorice protejate; – Evidenţierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea

urbană; – Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din

localitate şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia.

2. DELIMITAREA ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE 2.1. Justificarea demersului de instituire a zonei construite protejate; cadrul legislativ-normativ. Conservarea şi punerea in valoare a patrimoniului natural şi cultural al ţărilor din Europa trebuie să fie capabile să joace un rol important in creşterea calităţii vieţii oamenilor şi dezvoltarea comunităţilor umane. Interesul pentru dezvoltarea urbană coerentă este in creştere. Aceasta trebuie să aibă şi caracterul de dezvoltare durabilă şi trebuie să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune, alături de factorii economici, ecologici, sociali şi culturali şi de asigurarea participării populaţiei la adoptarea deciziilor. Acţiunile de conservare şi reabilitare a zonelor construite protejate reprezintă obiective de interes public, fiind remarcabile din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, artistic, religios, social, tehnic sau al peisajului cultural şi au un rol important in păstrarea memoriei culturale.


In acelasi timp este necesara corelarea politicilor si strategiilor de dezvoltare durabila cu protecţia şi punerea in valoare a patrimoniului construit şi natural, respectiv cu actiunea autorităţilor publice, a operatorilor economici şi a actorilor sociali. În concordanţă cu documentele şi normele legislative adoptate si utilizate pe plan internaţional in legătura cu protecţia, conservarea şi dezvoltarea ariilor cu valori de patrimoniu, a fost aprobată metodologia de "elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ- CP) Prezentul PUZ CP - Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9, are ca obiective:

1. reglementarea modului de utilizare a terenului studiat; 2. stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor

urbanistice din zona studiata; 3. Prezentul PUZ CP nu modifica reglementarile PUG UTR-CA4 si partial LA1 in

care se afla inclus amplasamentul studiat . 2.2. Studiu istoric general. - Anexa 1, Anexa 2

Orasul lasi a fost mentionat pentru prima oară intr-un privilegiu comercial emis in 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică Armeană costruită in 1395), se crede că orasul este mult mai vechi, cel putin cu câteva decenii. Înainte de această dată orasul lasi, identificat cu "Iasykij Torg" in lista oraselor moldovenesti de la sfarsitul secolului al XIV-lea, a cunoscut un proces indelungat de urbanizare ce s-a manifestat inca de la mijlocul secolului al XIV-lea si a devenit catre sfarsitul aceluiasi secol si inceputul secolului al XV-lea un centru mestesugaresc, comercial si economic destul de important. Nucleul asezarii urbane pare sa-I fi constituit terasa inferioara a Bahluiului, acolo unde se intretaiau principalele drumuri ce veneau dinspre podurile de peste Bahlui si Cacaina, in asa zisul dric al Targului, care cuprindea Targul vechi si Vama. Un pas important in urbanizarea localitatii a fost construirea Curtii Domnesti de catre Alexandru cel Bun pe marginea de sud-vest a terasei Bahluiului. Acest obiectiv a determinat extinderea orasului in aceasta zona, unde Stefan cel Mare a ridicat in imediata apropiere in 1492 Manastirea Sfantu Nicolae, s-a deschis Ulita Mare (Ulita Domneasca), pe care, pe langa biserici si dughene si-au ridicat casele si marii boieri inlocuind treptat casele modeste ale negustorilor si mestesugarilor. Pe aceeasi strada, pe latura de vest a terasei a existat un teren destul de mare, probabil proprietate domneasca, caci numai astfel se poate explica ca Vasile Lupu a ridicat aici in 1639, in vecinatatea Fanariei Gospod, Manastirea Trei Ierarhi si Scoala Domneasca. Informatiile istorice (Hildenbrandt, Evila Celebi) vorbesc despre o viata economica infloritoare la lasi in secolele XVI-XVII. In a doua jumatate a secolului al XVII-lea orasul lasi isi va intari si mai mult pozitia social economica devenind cel mai mare centru economic si mestesugaresc din Moldova. Din aceasta vreme se pastreaza mentiunile documentare care dovedesc existenta a peste 60 de mestesuguri si meserii practicate in oras, precum si organizarea meseriasilor in bresle dupa principii feudale inscrise in catastife. Tot din aceasta epoca a ramas si mentionarea a zeci de strazi cu denumirile mestesugurilor practicate, precum si a bisericilor care erau patronate de breslele respective. In veacul al XVIII-lea tarile romane au constituit teatrul operatiunilor militare ale razboaielor izbucnite intre cele trei imperii de la granita lor. Iasi, capitala Moldovei nu a fost ocolita de dezastrele inerente. Nici intervalele de pace nu au fost mai blande. Incendiile, foametea si ciuma au adus multe suferinte orasului, imputinand numarul locuitorilor. Cu toate vicisitudinile vremurilor, arhitectura civila cunoaste transformari evidente. Daca la mijlocul secolului al XVII-lea un calator strain remarca faptul ca niciunui boier nu-i era ingaduit sa ridice o casa de piatra si sa o inconjoare cu ziduri, desele


distrugeri si incendii determina depasirea acestei interdictii, astfel ca, pana la mijlocul secolului al XVIII-lea, unele case boieresti aveau etaj. In secolul al XVIII-lea s-au intocmit si primele planuri urbanistice ale orasului (1769-1789). In secolul al XIX-lea si la inceputul secolului XX, orasul cunoaste un profund proces de modernizare atat in ceea ce priveste arhitectura civila cat si sistematizarea tramei stradale (s-au pastrat pana azi planuri realizate in 1819, 1844, 1857, 1896-1897). Acestor prefaceri le cad victima rand pe rand ziduri de incinta ale unor manastiri sau ale caselor boieresti, turnuri, pravalii. In aceasta situatie a fost de pilda manastirea Trei Ierarhi. In timpul renovarii ei, realizata de arhitectul francez Lecomte du Nouy (1882-1904), cand sunt daramante unele cladiri si chilii de incinta, precum si constructiile adosate dinspre Ulita Mare si chiar Turnul clopotnita cu orologiul sau, care in secolele XVII-XIX era mandria orasului. Planurile cladirilor care au disparut cu ocazia trasarii axului major al orasului s-au pastrat. In amorsarea procesului de modernizare a orasului un rol important l-a avut Regulamentul Organic, care, prin ansamblul prevederilor sale are valoarea unui adevarat plan de dezvoltare si restructurare. Transpus in viata ar fi adus Iasiul de la mijlocul secolului trecut la nivelul unui centru urban modern. Conditiile inerente defavorabile si unele imprejurari externe au ingreunat transpunerea in viata a multora din imbunatatirile preconizate. La mijlocul anului 1832 orasul este divizat in patru cvartaluri. Fiecare cuprindea cate doua dintre cele opt "Ciastii" in care fusese impartit orasul pana atunci. Acestea cuprindeau urmatoarele zone: l-centrul orasului cu Ulita Mare in jos pana la Bahlui, Podu Ros, Podul Nicolinei; II - zona de sub Palat pana la Frumoasa, Bucsinescu, Targul Cucului; III - intre primele doua cvartale in jos de la Galata pana la Podul de Piatra; IV- de la Podul Albinetului pana in Pacurari prin zona de deasupra Ciricului, Moara de Vant. Dupa pierderea statutului de Capitala, in 1862 asistam la o reducere semnificativa a investitiilor catre lasi. Febra modernizarilor si edificarilor continua sa se manifeste dar rolul polarizator in teritoriu se diminueaza vizibil. In perioada care a urmat celui de al doilea razboi mondial, atat demersurile sistematizarii functionale cat si agresivitatea noilor forme care s-au inserat in nucleul istoric al Iasului, au distrus in mare parte caracterul si farmecul orasului. Aceste interventii au ignorat atat relieful asezarii cat si potentialul generator de structura al patrimoniului construit, determinand prin zonificarea rigida, producatoare de discontinuitati, numeroase disfunctionalitati ale structurii urbane. Evolutia spatiala a orasului Evolutia succesiva in teritoriu a localitatii Evolutia teritoriala a orasului, forma lui exterioara in diferite momente ale existentei, caracteristicile sale de dezvoltare, au fost dictate de asezarea sa in teritoriu, de existenta drumurilor mari comerciale in aceasta zona, de conjuncturile istorice favorabile sau defavorabile. Evolutia urbei a fost spontana, organica adaptata terenului, tentaculara in timp, nesistematizata, in ciuda incercarilor din 1831 - Regulamentul organic, 1901 - Regulamentul urbanistic sau in 1942 - Plan director urbanistic. Abia in 1948 se incearca o sistematizare globala a orasului. Evolutia zonelor functionale SECOLELE XIV - XV In acelasi timp cu aparitia nucleului urban se dezvolta si nucleul comercial-mestesugaresc. Ele se identifica, acestea ramanand mult timp caracteristica de baza a orasului.


Iasiul, fiind situat la intersectia unor mari drumuri comerciale europene (Marele drum E-V dinspre Carpatii Orientali spre stepele din nordul Marii Negre si drumul comercial N-S de legatura intre Marea Baltica si coloniile genoveze de la Marea Neagra) se dezvolta ca important centru vamal (atestat prin Privilegiul Liovului in 6 octombrie 1408 - prima atestare documentara) situat in laterala Curtii Domnesti, pe actuala strada Sf.Lazar, controland trecerea prin vadul de la Podu Ros. Comertul se dezvolta pe ulitele importante deja conturate in cadrul urbei : Podul Vechi (C.Negri), Sf.Vineri (Hala Centrala), Medeanul Beilicului (Ghica Voda) si Targul Fainii (Targu Cucului). Mestesugurile erau practicate in locuintele proprii, care de cele mai multe ori aveau si un spatiu de desfacere al produselor. Acesta coexistenta constituie o caracteristica pastrata in timp si explica densitatea ridicata de populatie si cladiri din zona. Tangential limitei teritoriale din sec.XIV-XV, in actuala Piata a Unirii s-au descoperit niste cuptoare de ars ceramica pe care le gasim aici si in secolele XVI-XVII. Se observa tendinta de amplasare a lor in exteriorul orasului din cauza noxelor emanate. Calatorul bavarez Johann Schiltberger, in 1427, mentioneaza denumirea tatara “las bazar”, iar in 1425 la Conciliul de la Constanta orasul este mentionat ca "las markt". Aceste denumiri (bazar, markt) dovedesc importanta nucleului comercial mestesugaresc in lasul secolelor XIV-XV. Caracteristici ale nucleului morfogenerator comercial-mestesugaresc:

1. pastreaza de la inceputuri o pozitie centrala in urbe; 2. are un inalt grad de compactare; 3. este axat pe doua mari directii de circulatie majora, avand o forma de "V", cu un

brat mai larg format din 3 strazi paralele (Podu Vechi, Sf.Vineri, si ulita Ruseasca) si altul mai ingust format dea lungul ulitei Mari.

Nucleul administrativ: Curtea Domnesca a fost zidita pe amplasamentul de la intersectia Ulitei mari (Ulita Boiereasca) cu Ulita Sfanta Vineri, acesta fiind punctul cel mai bine aparat strategic natural promotoriul terasei inferioare a Bahluiului -inconjurat de ape si avand controlul vizual asupra zonei din jur). Bisericile zidite in aceasta perioada sunt putine la numar fata de secolele urmatoare: - Biserica Sf.Nicolae Domnesc (Ianga Curtea Domneasca) - Manastirea Sfantu Sava - Biserica Domnesca. Din documente reiese ca mai existau cateva biserici azi disparute: Biserica Alba, Manastire Sfanta Vineri si o Biserica catolica. Locuintele: O caracteristica a lasului o constituie faptul ca Targul negustoresc este mai vechi decat Mahalaua Boiereasca, constituita abia dupa stabilirea domnilor Moldovei in Curtea de la lasi (Alexandru cel Bun in secolul al XIV-lea). Aceasta Mahala boiereasca incepe sa se contureze de la Curtea Domneasca, de-a lungul ulitei Ciubotaresti si se cristalizeaza deabia in secolele XVI-XVII. Zona rezidentiala inconjura ca o fasie ingusta V-ul format de nucleul comercial-mestesugaresc. SECOLELE XVI-XVII Odata devenit Capitala a Moldovei, lasul infloreste ca un puternic centru comercial-mestesugaresc. Calatorii straini, in insemnarile lor, releva acest aspect: 1557 Erasm Otwinowschi si 1593 Trifon Korobeinikov. Desfacerea produselor se facea permanent in dughenele de pe uluitele comerciale si periodic in targuri saptamanale (miercuri si duminica) si in marile iarmaroace (organizate de 7 ori pe an la marginea orasului). Se comercializau marfuri de productie interna specifica Moldovei (sumane de la Neamt, cherestea de la Suceava si Bacau, ceramica din N-V-ul Moldovei, pietre de


moara de la Deleni si diverse produse alimentare ca: mierea, ulei, peste, fructe, sare, produse lactate, bauturi alcoolice, carnati) atat pe piata locala cat si pentru export. In 1646 Marco Bandini mentiona in insemnarile sale unde lasul exporta marfuri: Turcia, tinuturile tatarasti, Rusia (in 1656 negustorii moldoveni obtin privilegii pe langa tarul Alexei), Polonia, Ungaria, Transilvania, Anglia (comertul cu Anglia a fost stimulat de Petre Schiopul care a introdus reduceri vamale). In lasi apar si marfuri de import care se comercializeaza in dughene: marfuri exotice (orez, cuisoare, piper s.a.m.d.) veneau din N de la Marea Baltica blanuri scumpe (aduse de la Moscova de negustorii tatari si in 1672 sunt mentionate de Cornelio Magni); stofe (muslin si tesaturi cu fir de aur aduse de negustorii greci de la Istambul, Alep si Chios). De asemenea se gaseau pe piata ieseana marfuri suedeze, nemtesti, englezesti si frantuzesti. In 1568 se instaureaza monopolul turcesc care limiteaza doar in mica masura comertul iesean. Importanta comertului ca functiune urbana in viata cetatii este dovedita si de faptul ca domnitorii sunt preocupati personal de acest domeniu, acordand scutiri de dari pentru a incuraja comertul (in 1631 Moise Movila si in 1684 Constantin Cantemir) şi de faptul ca la curte, starostele negustorilor se impune treptat ca principal magistrat. In secolul XVII-lea numarul negustorilor crescuse in asa masura incat breasla lor avea deja doi starosti. In secolul XVI mestesugurile se dezvolta puternic ca urmare a existentei unei resurse locale si a unor traditii specifice. Ca urmare a dezvoltarii agriulturii se contureaza mestesuguri legate de prelucrarea produselor agro-alimentare: morari, pitari, brutari, placintari, cofetari etc. Legat de cresterea vitelor si existenta Targului Bivolariei pentru comertul cu vite se dezvolta meserii legate de prelucrarea carnii si a pieilor (meserciii (casapi), pastramagii, cojocari, tabacari, curelari, blanari, cizmari, ciubotari. Apar si meserii legate de prelucrarea produselor textile: croitori, abagii, sucmanari, baibacari, ceaprazari, paslari, postavari etc. Cresterea rapida a orasului conduce la amplificarea activitatii in domeniul constructiilor: prelucrarea lemnului de catre stoleri, teslari, lemnari, producerea caramizilor, prelucrarea petrei, picturile murale si zugravelile. Se dezvolta mestesuguri legate de prelucrarea metalelor: fierari, lacatusi, potcavari, sabieri, armurieri, tinichigii, sarmari, zalari. Apar si meserii care presupun calificari inalte: giuvaergii, zlatari, zidari, ceasornicari, zugravi, spiteri, sticlari, tipografi. Mestesugarii erau organizati in bresle cu caracter inchis. Unele produse depaseau piata locala si erau comercializate in tara si in strainatate. Caracteristicile structurii nucleului comercial-mestesugaresc ca nucleu morfogenerator: - isi pastreaza pozitia centrala in oras; - se distinge printr-o mare stabilitate in timp, in ciuda vicisitudinilor istorice; - are un mare grad de compactare, pastrand caracterul de coexistenta a locuintei cu spatiul comercial-mestesugaresc; - forma de "V" se transforma in triunghi prin dezvoltarea in partea de nord a orasului a Targului de sus, a ulitei Hagioaia (Bulevardul Independentei) care a unit extremitatile bratelor ,, V "-ului inchizand in interior o zona cu caracter comercial pastrata pana azi. - se accentueaza specializarea prioritara a ulitelor si a mahalalelor, acestea avand denumiri care oglindeau specificul fiecareia: Ulita Ciuborareasca (strada Sf. Andrei), Ulita Baibacariei (strada Armeneasca), Ulita Brahariei (11 iunie) , Ulita Majilor (str. I.C.Bratianu), Ulita Sarariei, Ulita Fainii, Ulita Croitorilor precum si Mahalaua Talpalari, Mahalaua Feredeelor, Mahalaua Curelari, Mahalaua Meserciilor etc. - in continuare se dezvolta pietele vechi de marfuri si apar altele noi: Medeanul


Sf.Spiridon, Targul Bivolariei, Targul Fierariei (din valea Cacainei), Fanaria Domneasca din laterala Curtii Domnesti si Majile (piete de peste). Dispar medeanul Beilicului si Targul Fainei. - in afara limitelor teritoriale a orasului se dezvolta inca trei nuclee morfogeneratoare: Targul lui Barnovski (actualul Targusor Nicolina) cu dughene si bazar si in satele Tatarasti si Rufeni. Nucleul administrativ: se modernizeaza si se dezvolta Curtea Domneasca. Cultura: lasul devine un focar de cultura important in epoca lui Vasile Lupu, moment din care ramane principalul centru al culturii moldovenesti. Se dezvolta o noua functie urbana:-invatamantul. Structura heterogena etnica a populatiei se reflecta in diversitatea scolilor infiintate. Cea mai importanta este scoala Domneasca de la Trei ierarhi, ridicata de Vasile Lupu ( cu elemente de invatamant superior si cu predare in limbile romana si rusa). Aceasta scoala este amplasata langa manastire, pe ulita Ciubotareasca langa Feredecul construit de acelasi domnitor, special pentru a strange bani necesari intretinerii scolii). Scoala Domneasca este cuplata cu o tipografie aflata in incinta Manastirii Trei Ierarhi ). S-au mai infiintat o scoala catolica (langa manastirea Trei Ierarhi), o scoala evreiasca in mahalaua Curelari, (zona Sarariei), si o scoala Elena si Slavona langa Mitropolie. Mai existau o tipografie greceasca la Manastirea Cetatuia si o tipografie in limba romana a Mitropolitului Dosoftei langa biserica Sf.Nicolae Domnesc. Bai publice Mahalaua Feredeelor era amplasata langa Mitropolie pe Ulita Sf.Andrei sau Ciubotareasca, actuala strada Crisan. Spitale La sfarsitul secolului al XVII-lea este mentionata o bolnita in incinta manastirii Sf.Spiridon. Biserici Secolele XVI-XVII constituie o perioada infloritoare pentru construirea de asezaminte religioase:

– Manastirile: Golia, Dancu, Zlataust, Barboi, Barnovski, Trei Ierarhi, Nicorita (Tatarasi),

– Bisericile:Sf. Ioan Botezatorul din Maji, Vovidenia, Metohul Maicilor, Alba, Talpalari, Sf.Ghe. Lozonski, Sf.Voievozi Rufeni, Sf.Dimitrie Bals, Sf.Teodori, Vulpe, Curelari, Sf. Voievozi Rosea, Sf.Atanasie, Mitropolia Noua.

Din cauza interdictiei Portii otomane de a se construi fortificatii in jurul Iasului se construiesc manastiri cu ziduri aparate, pe dealurile aflate in imediata apropiere a orasului: Manastirea Banica (Frumoasa), Galata, Socola si Cetatuia. Zona rezidentiala: Statornicirea la lasi a resedintei principale domnesti a favorizat asezarea aici a marilor boieri, dregatori, sfetnici si slujbasi ai curtii domnesti. Deja zona Ulitei Ciubotaresti se transforma in Mahalaua Boiereasca intinsa de la Curtea Domneasca pana la Rapa Pevetoaiei (Rapa Galbena) cu case ale unor mari boieri precum Comisul Furtuna, loan-Buhusi Hatmanul, Constantin Costache-Hatmanul, si Ioan Palade-Spatarul. De asemenea, la nord de Ulita Hagioaiei, apar cateva case boieresti la baza colinei Copoului, ele schitand viitoarea zona boiereasca a Iasului din secolele urmatoare. Aceasta tendinta este favorizata si de construirea Mitropoliei Noi, care prin spatiul ocupat mareste densitatea de locuire a zonei, astfel incat multi boieri prefera sa se mute. In triunghiul format din cele trei importante ulite comerciale este inchisa o zona cu caracter necomercial, doar rezidentiala, pastrata pana azi.


Oamenii mai marunti din serviciul Curtii, negustorii si mestesugarii si-au construit case pe tot cuprinsul orasului, dupa posibilitati. Se observa o tendinta a segregarii dupa nivelul social, cartierul saracilor fiind amplasat in marginea de nord-vest a orasului-mahalaua Calicilor- despartita de cea boiereasca prin Rapa Pevetoaiei. Pentru secolul al XVII-lea informatiile scrise (CH.de Joppecourt in 1616) aproximeaza numarul de case din Iasi intre 500 si 600 si Episcopul Marcus Bandinus la 1647 aproximeaza 15000 de case. Majoritatea constructiilor din aceasta epoca (chiar si cele de zidarie) au fost afectate grav si chiar distruse de mari incendii (1624,1647) si de cutremurul de la 1620. O alta tendinta de structurare a zonei rezidentiale consta in aparitia unor mahalale dupa specificul etnic. Astfel apare zona rezidentiala· armeneasca in sesul Cacainei si Mahalaua evreiasca de langa Targul Fainei, tot spre Valea Cacainei. Acum se constituie si nucleul unei Mahalale Tiganesti care se va extinde pe povarnisul dinspre Bahlui si dinspe Cacaina. Satele Rufeni si Tatarasi apar ca mici asezari, avand legaturi economice cu urbea. Ele se vor dezvolta odata cu orasul, urmand a fi inglobate ulterior. Mentionam ca in acesta perioada zona rezidentiala inconjura cu o fasie relativ ingusta nucleul comercial-mestesugaresc unde locuinta nu era inca clar separata de locul de exercitare a activitatii productive. SECOLELE XVIII-XIX In perioada cuprinsa inre anii 1711-1822 in Moldova se succed domnii fanariote. O caracteristica generala a acestei perioade este procesul continuu de liberalizare al functiunilor comercial-mestesugaresti. Acesta este rezultatul slabirii monopolului turcesc in urma tratatului de la Kuciuc-Kainargi din 1744. In final, dupa Pacea de la Adrianopole din 1829, acest monopol dispare. Acest proces de liberalizare este potentat si de desfiintarea vamilor interne. Prezenta comerciantilor ieseni in alte tari se intensifica sub tratatele de comert ruso-turc din 1783 si austro-turc din 1784.Domnitorii moldoveni sunt preocupati de dezvoltarea comertului, iau masuri de protectie a negustorilor ieseni si reglementeaza activitatea comerciala prin fixarea unor preturi maximale la marfuri. Puternica inflorire comercial-mestesugareasca atrage in continuare un mare numar de negustori straini care se stabilesc in lasi: negustori greci (cei mai numerosi), negustori turci (armeni, evrei). In acelasi timp sunt atrasi si negustori din alte orase ale tarii-negustori brasoveni in special. Secolul al XIX-lea marcheaza abolirea domniilor fanariote si trecerea de la feudalism la capitalism. Apare si se dezvolta o noua clasa, burghezia, creata din paturile negustorilor, mestesugarilor, zarafirilor. Caracteristicile zonei comercial-mestesugaresti Spatial se observa ca nucleul comercial-mestesugaresc din secolele trecute se mentine la fel de puternic in oras, dar el se extinde acum radial-tentacular, de-a lungul principalelor axe de legatura cu exteriorul: strada Silingului (Socola), Podu Lung (Nicolina) si strazile Smardan, Vasile Lupu. La lasi se contureaza in sec. aI XIX-lea un fenomen particular, dezvoltarea "Targusoarelor de suburbie" ca nuclee morfo-generatoare comercial-mestesugaresti: Copou, Socola, Pacurari si Targusorul Nicolina aparut in epoca anterioara. Aceste targusoare pe la mijlocul sec. aI XIX-lea vor fi inglobate in oras. Comertul continua sa se practice "in dugheni", in pietele comerciale si in targurile saptamanale. Se mentin vechiul Medeean Sf.Vineri, care in 1873 va fi organizat ca Hala Centrala si se pastreaza Piata Sf.Spiridon. In Tatarasi in sec al XIX-lea se infiinteaza Piata Cuzei pe "Movila lui Cuza". In sec. aI XIX-lea dispar: Targul Fainii, Majilei (piete de peste) si Targul Boilor pe Sarariei. Spre sfarsitul sec. aI XIX-lea se construieste calea


ferata si gara, care determina dezvoltarea unui nou vad comercial in apropiere si a unei artere comerciale de legatura cu vechiul centru (strada Garii-strada Arcu). Se contureaza acum si actuala Piata a Unirii. Se mentine si se adanceste specializarea prioritara comercial-mestesugareasca, oglindita in continuare in denumirile strazilor. Iasii confera inca cel mai propice cadru de dezvoltare a comertului si mestesugurilor din Moldova, rezultand aici un tablou "de o mare varietate si bogatie". Mestesugurile ating acum un punct culminant de dezvoltare paralel cu un proces de specializare. Se intensifica prelucrarea metalului, a lemnului, a pietrei, se inmultesc caramidariile ca efect a cresterii orasului si al nevoii de noilor constructii. De asemenea se dezvolta si alte mestesuguri precum sticlaria, blanaria, cizmaria, ciubotaria. Apar masuri de protectie a productiei autohtone si masuri de protecte a orasului prin amplasarea la marginea limitei intravilane a atelierelor cu activitati nocive (sapunarii, scaune de carne, caramidarii, mori de apa, mori de vant). Coexista cele doua forme de productie: la comanda si pentru piata (care se extinde prioritar). O particularitate a mestesugarilor ieseni o constituie faptul ca majoritatea se ocupau si cu agricultura. In secolele XVIII-XIX creste exportul de produse brute; cereale, vite, oi, cai, ceara, miere, piei, lemn, peste afumat, sare, vin, produse lactate. In acelasi timp creste importul de marfuri industriale (in special de lux - stofe si tesaturi de bumbac). O alta ocupatie care se dezvolta cu preponderenta in acest secol ca urmare tocmai a infloririi economice a orasului si care conduce la aparitia unor noi categorii sociale:zarafii si bancherii. Ei ocupau zona situata intre strada Closca si Mitropolie. La intersectia strazilor Vasile Alexandri, Cuza Voda si Stefan cel Mare, in caldirea cu etaj de pe colt (casele Logofatului Costachel Sturza), se infiinteaza Banca Moldovei in 1857. Existau deja pe strada I.C.Bratianu o Bursa a Meseriasilor si o Bursa Comerciala. Continuand o traditie puternica inca din sec. aI XVII-lea, in sec. XVIII-XIX se mentin si apar multe hanuri in zona centrala (hanul Turcesc - sec. aI XVIII-lea peste care s-a construit scoala Trei Ierarhi, hanul Vangheli - sec. aI XIX-lea in spatele Mitropoliei). Dintre ele s-a pastrat pana azi cladirea fostului han Blinder pe bulevardul Independentei. Industria: Desi sec. aI XIX-lea este in Europa secolul Marii revolutii industriale, in Moldova industria se dezvolta foarte lent. Industria de fabrica a aparut de abia la mijlocul sec. aI XIX-lea sub forma unor intreprinderi modeste, localizate dispersat la periferia orasului (in special in zona Pacurari-fabrica de caramida, de instrumente agricole, in zona Nicolina o fabrica de bere aproape de centru in zona Smardan si Sf.Lazar o fabrica de lumanari, (casapia mare). Acestea prefigureaza viitoarele prime mari zone industriale ale orasului. In a doua jumatate a sec. aI XIX-lea lasul cunoaste o industrializare modesta si tardiva sub nivelul altor orase de aceeasi talie din tara. Motivele ar fi departarea orasului de sursa de materie prima, intarzierea legaturilor directe pe calea ferata, centralizarea economica si administrativa exagerata, pierderea statutului de capitala. O oarecare inflorire a industriei apare dupa masurile stimulatorii de la sfarsitul sec. aI XIX-lea prin legile de protectie a industriei. Construirea caii ferate determina dezvoltarea unor intreprinderi in imediata apropiere a traseului feroviar: Atelierele de reparat material rulant Nicolina, Uzina Electrica, Manufactura de tutun, fabrica de mobila"Fortuna", Fabrica Wachtel- Textila.Alte mici intreprinderi sunt amplasate dispersat pe intreg teritoriul Iasului: mori mecanice, tabacaria Concordia, turnatorie, ateliere de mobila si binale :"Scanteia" si Leo-Hodan". In partea de est la marginea orasului se construieste Abatorul cuplat cu un Targ de vite (Ia sf. Sec. aI XIX). Administratia:


In baza Legii administrative din 1864 se infiinteaza "Primaria comunei" ca forma de administratie. Multa vreme Primaria si-a avut sediul pe actuala strada Cuza Voda. Curtea Domneasca se mentine si este recladita de doua ori in urma distrugerii ei dupa incendii mari (1785, 1880). Intre anii 1785-1806 pana la terminarea primei reconstructii curtea functioneaza in asa numita Curtea de la Sarariei (Liceul Eminescu) si in Palatul denumit mai apoi Universitatea Veche (lnstitului de Medicina). Dupa Unire si venirea lui Al.loan Cuza la conducere, curtea domneasca a fost folosita ca: Prefectura Judetului, Curte de Apel, Arhivele statului si mai tarziu Posta si Telegraf. Politia:-apare in sec al XVIII-lea si functioneaza in sistemul "rondurilor" dupa moda timpului cu strajeri si arnauti. Cazarma din Copou era sediul armatei. Invatamant: In sec.XVIII isi continua existenta Scoala Domneasca (infiintata de Vasile Lupu), care, dupa focul de la 1724 se muta in fata zidului de incinta a Mitropoliei. Ea cumuleaza doua tipuri de scoli: una greceasca si alta slavoneasca (Ia acesta din urma se preda si in romaneste). In 1762 Grigore Ghica reorganizeaza scoala domneasca ca Academie si muzeu. Renumele european al acestei scoli dateaza din acesta epoca (in urma reformei lui Grigore Ghica), aici venind multi elevi straini si profesori celebri mai ales greci. Se inmultesc scolile particulare care concureaza Scoala Domneasca. Se mai infiinteaza cateva scoli Domnesti de grad inferior (elementare), in care se preda in limba romana: la Sf.Nicolae Domnesc, Sf.Sava, la Sf.Vineri si la Vovidenia. In 1804 se infiinteaza in cadrul manastirii de la Socola un seminar preotesc care in 1886, se transforma in "locul si pe parte din zidurile Palatului lui M.Strurza", purtand numele intemeietorului "seminarul Veniamin Costachi". Pe la 1813 Ghe. Asachi infiinteaza un gimnaziu (denumit "Vasilian" dupa numele lui Vasile Lupu, cu predare in limba romana in incinta manastirii Trei Ierarhi), care mai tarziu este transformat in Scoala Preparandala (Scoala Normala de Invatatori). In 1834 Mihail Struza infiinteaza Academia Nationala ("Mihaileana"), care avea initial cursuri liceale si trei facultati Filosofie, legi si teologie. Se adauga , lipite de Academie, o scoala de inginerie, o scoala de zugravitura, o scoala pentru fete, Facultatea de juridica etc. In 1860 cursurile de Facultate ale Academiei sunt mutate de Cuza in fostul Palat al lui Moruzi "Universitatea Veche". In localul vechi ramane doar liceul. Asa ca la sfarsitul sec XIX se desprinde din Academia Veche Liceul National. Se infiinteaza Liceul C.Negruzzi in Copou. O "scoala de fete" functioneaza in mai multe localuri (manastirile Sf.llie, Barboi si pe strada Sf.Vineri) si in final se muta intr-un local propriu pe strada Toma Cozma devenind "scoala Normala de fete". Se mai infiinteaza Scoala Superioara de Arte si eserii (peste bariera Sarariei) si un Liceu Militar (in casa lui Costache Sturza de la Copou-actualul Spital Militar). In 1897 Facultatile de Drept, Litere, Stiinta se muta intr-un local special pe bulevardul Copou (actuala Universitate). In Universitatea veche ramane doar Facultatea de Medicina care se va extinde ulterior. In sec. al XIX-lea ca urmare a infloririi invatamantului se mai infiinteaza numeroase scoli particulare si alte scoli specializate. In 1864 se infiinteaza Conservatorul de muzica pe strada Banu. Teatrul: In 1833 exista un „Teatru de diletanti” langa biserica Dancu (actualul amplasament al Teatrului National). De asemenea aveau loc reprezentatii teatrale (cu trupe romanesti si straine) in diverse case boieresti: casa Canta, casa Talpan. In 1846 se termina constructia unui local propriu pe strada Podu Verde (actualul Bulevard Copou). In paralel mai functioneaza Sali de teatru in casa Neusehotz (azi restaurantul Select) si intr-o casa boiereasca din Beilic. In 1888 teatrul de la Copou arde. Pana la inaugurarea Teatrului


National in 1896, spectacolele au loc in sala "Pastia" si in localul circului Sidoli (latura de nord-est a Pietei Unirii). Biblioteca Centrala se infiinteaza in 1841 pe langa Universitatea Veche ( prin donatii si prin contopirea bibliotecilor vechi din manastririle Sf.Sava, Mitropoliei etc). Arhivee statului functioneaza in sec. XIX in incinta manastirii Golia si mai tarziu in curtea Domneasca. Bai publice In sec.XVIII sunt mentionate feredeele de la Beilic, de la Curtea Domneasca si feredeul Vechi infiintat de Vasile Lupu pe Ulita Ciubotareasea. In sec.XIX s-a construit Baia Publica Noua pe amplasamentul fostului feredeu Turcesc de langa Mitropolie. Spitale

In 1757 domnitorul Constantin Racovita infiinteaza un spital cu 30 de paturi in incinta Manastirii Sf.Spiridon (unde fiinta o veche bolnita din sec. al XVII). Asemenea "bolnite" mai functionau la manastirea Golia (alienati mentali) si Schitul lui Tarata (Iazaret pentru ciumati). Ulterior ospiciul se muta intr-un local propriu, pe langa fostul seminar de la Socola. Spitalul Isdraelit incepe sa functioneze intr-un local propriu pe actuala strada Elena Doamna - azi maternitatea Elena Doamna.

Spitalul militar se infiinteaza in 1833 in niste case din Beilic si se muta intr-un local propriu langa Cazarma din Copou.

Spitalul de copii "Caritatea" se muta intr-un local proprieu in 1890 in strada 40 de Sfinti (el functionase in cateva odai ale spitalului Sf.Treime din Tatarasi). Spitalul Pascanu este amplasat pe langa Cimitirul Eternitatea. Biserici

In perioada domniilor fanariote , constructiile de biserici au fost facute din donatii ale breslelor si ale locuitorilor mahalalelor. De aceea cele mai multe dintre ele sunt ctitorii modeste. Apar Sf.Vasile din Tatarasi, Sf.Nicolae din Ciurchi, Sf.Haralambie, biserica Vulpe, Buna Vestire, 40 de Sfinti, Sf.Pantelimon, Manastirea Sf.Lazar, Biserica Banu.

In 1704 se construieste pe locul unei manastiri vechi Manastirea Sf.Spiridon. In sec al XIX apar sau se refac: Complexul Mitropolitan, bisericile Sf.Dumitru-Misai,

Sf.Stefan- Albinet, Sf.Treime, Toma Cozma, Sf.Andrei, Sf.Vasile-Nicolina, Biserica Moara de Vant, Sf.Neculai din Iarmaroc (Socola). Au loc restaurari importante ale bisericilor Trei Ierarhi si Sf.Nicolae Domnesc (Lecomte de Nouy) Zona rezidentiala

In sec XVIII, domniile fanariote, cu birurile mari impuse, accentueaza diferentele de clasa, asfel incat marea masa a populatiei isi construieste locuinte cu aspect de "aglomerare saracacioasa", insalubra si provizorat. Cei mai bogati continua sa-si construiasca case din piatra si extensii ale caselor deja existente.

In sec.XIX, secol de mari faramintari sociale si politice (sfarsitul feudalismului si inceputul capitalismului) marcheaza abolirea regimului fanariot. Se produce o schimbare de influenta: slabeste influenta otomana in favoarea celei rusesti.

Datorita influentei rusesti, mai devreme decat in Muntenia, in Moldova apar in arhitectura stiluri occidentale la moda in acea vreme. In urma incendiilor, razboaielor si a revoltelor populare orasul ajunge intr-o stare de maxima inslubritate. Totusi regulamentul Organic emis in 1831 in timpul administratiei rusesti, incearca sa impuna niste masuri de dezvoltare sistematica, preconcepute si de salubrizare. Efervescenta miscarilor politice impiedica aplicarea masurilor Regulamentului la lasi, spre deosebire de alte orase ale Moldovei unde s-au aplicat (Galati, Falticeni).

Zona rezidentiala se desprinde tot mai clar de zona comercial-mestesugareasca. Se accentueaza si diferentierea dintre cartierele aristocratice si cartierele populare. Cartierul boieresc mai ales dupa marele incendiu din 1827 se muta din zona Ulitei-Mari-Ulita Ciubotareasca pe Dealul Copoului. Cei saraci ocupa terenuri nefavorabile: Ticau, Nicolina, Socola, Tatarasi.


Se mentin Mahalalele pe specific etnic. Initial ele erau amplasate la marginea sau chiar in afara orasului: Mahalaua Lipovenimii (Linga podul Gunoaielor pe sesul Bahluiului-zona bisericii Lipovenesti), Mahalaua de sub Vama ("Tiganimea Domneasca"), Mahalaua Pacurarilor (Iocuita de o colonie de germani). Se mentin in zona Tg.Cucului - pe sesul Cacainei- Mahalaua Armeneasca si Mahalaua Evreiasca.

In zona de extensie nordica a orasului se dezvolta trei mahalale: Muntenimea de Sus (cartierul copou Boieresc), Muntenimea de Mijloc (locuitori de nivel mediu in zona Institutului de Medicina), Muntenimea de Jos (Ticaul de azi, cu aspect modest, rural).

Un fenomen caracteristic dezvoltarii Iasului in sec.XlX este aparitia "targusoarelor de suburbie" care in jurul nucleului comercial-mestesugaresc, polarizeaza zone cu locuinte.

Regulamentul organic aplica pentru o buna administratie, impartirea orasului in patru "cvartaluri", fiecare cuprinzand cate doua "ciastii".

O prezentare generala a mahalalelor din intregul oras in sec.XIX o face N.A.Bogdan, in 1913 in "Monografia istorica si sociala a orasului Iasi".

"Existau Mahalaua Tatarasi, Ciurchii, Armeneasca, Rufeni, Bucsanescu, Sf.Constantin, a Brostenilor(Tiganimea domneasca), a Trei Sfetitelor, Sf.Andrei, a Feredeelor, Lipoveneasca, a Pacurarilor, a Humarilor, a Calicimii, Muntenimile (Sus, mijloc, jos), nemteasca, jidoveasca. Calatori straini ne furnizeaza informatii contradictorii despre numarul de case din lasi: Secolul XVIII - I.L.Carra (1770) - circa 2000 de case "pe langa care mai exista bazaruri, pravalii, edificii publice"; - SuIzer (1780) circa 12000 de case - Dr Andreas Wolf (1780) - circa 5000 de case din care 200 de zid Secolul XIX - revista Zittau din Germania (1832) - cea 6000 de case din care 300 de caramida. Zone verzi

O preocupare deosebita in sec.XlX o constituie infiintarea de zone verzi si de agrement, preocupare urbanistica speciala precum infiintarea Gradinii Copou (dupa planul lui Gh. Asachi cu monumentul Regulamentului Organic), a gradinii Botanice (pe strada Bohotineanu azi strada Arcu), a gradinii Ghica Voda (Beilic), a gradinii Teatrului National si a Gradinii Primariei.

Existau si manifestari spontane in cazul vestitelor Gradini de distractii din zona Tatarasilor. De asemenea existau Gradini cu plante exotice din zona palatelor unor boieri (al Palatului lui M.Sturza - Socola, la Casa lui Costache Sturza de pe Podul Verde - actualul Spital Militar).

Dincolo de Gradina Copou, Ghica Voda a amenajat gradinile "Aleea Ghica Voda". S-au mai infiintat in aceasta perioada Cimitirul Eternitatea (1876) si Cimitirul

Armenesc pe valea Ciricului si Cimitirul Evreiesc pe strada Ciurchi. Primajumatate a sec.XX (1900-1944)

Dupa Unirea Principatelor Romane, odata cu parasirea rolului de capitala, lasul iese din centrul evenimentelor politice. Orasul intra intr-o perioada de stagnare economica, cu unele reveniri, accentuandu-se mai mult rolul sau cultural-universitar .

Cele doua razboaie mondiale si-au pus si ele pecetea pe dezvoltarea orasului, stagnand-o. In Europa inceputul secolului XX este caracterizat de o inflorire si un avant spectaculos, al marilor industrii. Ecoul lor ajunge si in Romania, dar in lasi, ca urmare a schimbarii traseelor marilor drumuri comerciale, care nu mai trec prin lasi, a departarii de surse de materii prime si al pierderii statutului de capitala, dezvoltarea industriala este sub nivelul altor orase de aceeasi talie din tara. Industria


Specifica pentru Iasi este dezvoltarea micii industrii, prin extinderea atelierelor mestesugaresti ai al transformarii lor in mici fabrici. Scopul lor productiv (pastrand caracteristicile traditionale a mestesugurilor din epocile anterioare) era prelucrarea materiilor prime locale de provenienta preponderent agrozootehnica. Ele satisfaceau nevoile curente locale.

Se contureaza zone industriale mici, insuficient de compacte, fara legaturi de cooperare intre intreprinderi, situate deobicei la limita centrului istoric, in mijlocul cartierelor muncitoresti: zona Pacurari (mori, intreprinderi de textile, cherestea, manufactura de tutun), zona str. Uzinei- Sf. Andrei (textile, mobila, produse metalice), zona Sf.Lazar-Smardan (textile), zona Abatorului. Alte intreprinderi mici diverse sunt amplasate inca dispersat in cartierele rezidentiale ale orasuli: Textila- Copou, Victoria-Tatarasi, Tesatura-Socola etc.

Predominante economic sunt industria textila si confectii care detin 65 din valoarea productiei industriale. Comert-mestesuguri Productia de fabrica autohtona si mai ales straina concureaza productia mestesugareasca. In consecinta zona comercial-mestesugareasca centrala nu mai cunoste o dezvoltare deosebita, productia se restrange treptat, micii mestesugari proletarizati devenind muncitori industriali. Datorita cresterii suburbiilor se produce o dispersare a nucleului comercial-mestesugaresc, aparand vaduri comerciale secundare de cartier la fiecare intersectie mai importanta a retelei stradale: Zalhana, Podul de Piatra etc. Totusi viata comerciala a orasului se mentine animata, centrul comercial fiind invadat de o multime de pravalii, dughene si magazine. Continua traditia targurilor si iarmaroacelor care polarizeaza interesul pe o raza destul de mare.

Descentralizarea comertului are drept consecinta reducerea nucleului comercial si schimbari de functiune: fostele artere comerciale devin arii rezidentiale (str. Ghica Voda, Socola, Vasile Lupu, Smardan), altele devin arii partial social-cultural-sanitare (latura nordica a pietelor-azi Independentei si Eminescu).

Se mentin vadurile din vechile targusoare comerciale inglobate (Copou, Nicolina), unele cartiere mai vechi raman in continuare slab dotate comercial (Ticau, Moara de Vant, Crucea Rosie). Administratie

Iasii are resedinta Prefecturii judetului, resedinta Mitropolitului Moldivei si Sucevei, a unei Curti de Apel (peste opt orase importante din Moldova), Tribunalului, a doua Judecatorii de Ocol urbana si rurala, a Administratiei Financiare, Postei si telegrafului, Vamii si Antrepozitelor, Camerei de Comert si Industrie, a Inspectiei de Cai ferate si altele. Primaria orasului a avut mai multe sedii in foste Palate boieresti: in casa Bals-Strurza (actuala Posta de pe strada Cuza Voda), fostul Palat princiar Ferdinand din casa Rosetti-Roznovanu (pe strada Stefan cel Mare si Sfant - actuala Primarie), si in casa Cantacuzino-Pascanu (strada Vasile Alecsandri).

Palatul administrativ cu sediul in cladirea fostei Curti Domnesti (recladit in stil neogotic dupa planurile arhitectului Berindei) adapostea alaturi de Prefectura multe din functiile administrative ale urbei (Arhivele Statului, Posta, Telegraf etc). Palatul de Justitie era amplasat putin mai jos de Palatul administrativ, pe strada Palat (demolat). Invatamant-cultura

In aceasta perioada de stagnare economica, Iasul isi mentine prestigiul de cetate cultural-universitara.

Unitatile de invatamant infiintate in perioada anterioara isi mentin localurile si se extind, marindu-si capacitatea. In 1908 se infiinteaza Institutul Agronomic "Ion Ionescu de la Brad" si in 1912 Institutul Politehnic "Ghe. Asachi". Efervescenta vietii culturale iesene se datoreaza si


prezentei societatilor literale si culturale, numeroasele publicatii literare la care colaboreaza cele mai de semama figuri ale culturii romanesti.

Prestigiul Teatrului National si al Conservatorului "George Enescu" consolideaza faima nationala a Iasului. Se infiinteaza un muzeu de stiinte istorico-naturale pe strada I.C.Bratianu si un muzeu etnografic. Se construieste un local propriu pentru Biblioteca Centrala Universitara in 1934 la intersectia dintre strada Pacurari si Bulevardul Copou. Continua sa se infiinteze scoli elementare si generale in functie de necesitatile cartierelor. Spitale Existau 4 spitale de stat: „Socola”, „Izolarea”, spitalul Casei de Asigurari Sociale si Spitalul Militar. Mai existau (inca din sec.XIX) un grup de spitale care erau administrate de Epitropia Sf.Spiridon: Spitalul Sf.Spiridon, Spitalul Cantacuzino-Pascanu, Institutul de Obstretica si Ginecologie (fostul institut Gregorian-Cuza-Voda). Mai functionau sase unitati sanitare particulare Spitalul .Maternitatea", "Caritatea", Sanatoriul "Dr.Tzaicu", Spitalele "Ghelerter" si "Israelit" si Maternitatea Israelita. Unele institutii mari (CFR si Fabrica de Tigarete) aveau dispensare municipale proprii. Mai existau trei ambulatorii, o "Infirmerie de ochi" (Frumoasa) si un "Serviciu antirabic". In 1934 se infiinteaza doua sanatorii TBC in apropierea Iasului la Barnova si la Bucium ("Dr. Clunet") . In cadrul asistentei sociale functiona si un sanatoriu pentru batrani, infirmi si saraci. Baile publice- se mentin pe acelasi amplasament din sec.XIX-langa Mitropolie. Zona rezidentiala In aceasta perioada dezvoltare zonei rezidentiale nu mai este spontana, ci respecta planurile de parcelari ale Primariei. Cele mai multe parcelari s-au facut in timpul improprietaririi dintre anii 1921-1924. Cu toate ca erau propuse de Administratie, aceste parcelari au un caracter conjunctural si ca efect se accentueaza caracterul haotic al orasului si apar complicatii functionale. Aceste parcelari sunt facute pe criteriul deosebirii de clasa sociala. Terenurile proaste din Albia Bahluiului si de pe versantii cu alunecari de teren au preturi mici si au fost repartizate in consecinta. Cartierele nou aparute aici au in cea mai mare parte un caracter saracacios, apropae rural, cu strazi nepavate, fara dotari edilitare: Tutora-Nord, Tutora-Sud, Sos. Nationala, Trei Calici, Calea Galatii, Pacurari si Canta, 7 Oameni, Crucea Rosie si Bogdan. Parcelarile cu terenul cel mai bun (situat in comuna Copou in acea vreme) au fost destinate construirii unor vile si case ale paturii bogate: pe ambele parti ale Aleii Ghica Voda, intre strada Dumbrava Rosie si Sarariei. Aceste parcelari au densitate mica de locuire. In sectorul N-V se construiesc si pavilioanele CFR- Aurora. In zona centrala-rezidentiala, din cauza lipsei de teren si a densitatii mari acumulate de-a lungul timpului (Sec.XVIII-XIX), apare o tendinta noua de a construi pe inaltime (pe 4-5 niveluri constructii interbelice) . Se simte acut nevoia unor planuri directoare urbanistice. Ele apar in 1938 intocmite de arhitect I.Bedeus si ing.T.Radulescu. Zone verzi Se mentin gradinile din secolul trecut. Se amenajeaza Parcul Expozitiei in Dealul Copoului. 2.3. Definirea/delimitarea zonei construite protejate pe baza utilizării criteriilor de definire (stabilirea suprafeţei de manifestare a criteriilor - istorice , urbanistice, funcţionale , de vizibilitate etc.) - Anexa 1 Zona istorică lasi este bine delimitată, in baza studiilor istorice şi a unor documentaţii complexe. Monumentele, ansamblurile şi siturile istorice au fost clasate şi trecute in Lista monumentelor Istorice aprobată şi publicată prin grija Ministerului Culturii, in 2004 şi rectificată in 2005 si 2010. Majoritatea acestora sunt de interes local - indicativ B - cu excepţia Manastirii "Sf. Sava", Biserica "Adormirea Maicii Domnului"si a Curtii Domnesti care sunt de interes naţional - indicativ A. La distanta mai mare de peste 200m de zona


studiata mai sunt Teatrul National Vasile Alexandri, Uzina Electrica, Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" Lista monumentelor istorice aprobată in 2004, a fost modificată şi completată in 2005 si reapublicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea 1, nr. 660bis/ 01.10.2010. Pentru Judetul lasi sunt cuprinse 1630 monumente. Zona studiata se afla in interiorul sitului arheologic - centrul istoric şi Curtea Domnească COD LMI 1.IS-I-s-A-03S04. In vecinatatea zonei studiate nu se mai afla alte monumente istorice sau arhitectural urbanistice. Prezenta documentaţie are rolul de a stabilit zonele de protecţie a zonelor protejate, dar şi a regulilor de construire şi conformare valabile atât pentru zonele protejate cât şi pentru zonele de protecţie ale siturilor, ansamblurilor monumentelor protejate. 2.4. Studiul lstoric zonal cu precizarea valorii elementelor componente - vezi Anexa 3 Cel mai apropiat monument de zona studiata este Biserica Adormirea Maicii Domnului - Lipovenească, aflata la distanta de aproximativ 155,0m si Palatul Culturii municipiul Iasi aflata la distanta de aproximativ 280,60m. Biserica Adormirea Maicii Domnului - Lipovenească (datata: 1830, Cod LMI IS-II-m-B-04060) Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fiind alungați de către ruși din cauza faptului că s-au opus reformei bisericești inițiate de către țarul Alexei I (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei (1652–1658), reformă cunoscută sub denumirea de raskol. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul, au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții Moldovei. În Iași, lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească. Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește actualul locaș de închinăciune. În decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a fost refăcută din cărămidă la anul 1830, dar turnul și clopotnița au rămas tot din lemn. În anul 1866, biserica a ars într - un incendiu, împreună cu toate cărțile, veșmintele și odoarele bisericești care se aflau acolo. Pentru a asigura continuitatea slujbelor în perioada reclădirii bisericii, a fost construit Paraclisul „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, unde se mai fac și astăzi slujbe, mai ales în sezonul de iarnă, biserica mare fiind greu de încălzit. Între anii 1872-1882 s-au efectuat lucrări de restaurare și extindere a locașului de cult al rușilor staroveri, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian (1819-1899) și sub supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. Banii necesari reconstrucției bisericii au fost obținuți prin subscripție publică. Biserica a fost sfințită în anul 1882. În urma rectificării albiei Bahluiului în zona municipiului Iași, din perioada 1911-1913, Biserica lipovenească se află pe malul stâng al Bahluiului. În prezent, Biserica lipovenească din Iași posedă o serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradițional al artei bisericești ruse. Lucrări de reparații ale bisericii au avut loc în anii 1959 și 1989, prin contribuția enoriașilor lipoveni. Biserica Lipovenească din Iași a suferit avarii importante în urma cutremurului din 4 martie 1977.


Biserica lipovenească din Iaşi. Imagine din 2005, înainte de renovare. În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare și consolidare a lăcașului de cult. Biserica a fost consolidată și zugrăvită. Deoarece acoperișul din tablă data din perioada anilor 1954-1955 și era într-o stare avansată de degradare, preotul paroh Vasile Hușleag a decis în octombrie 2008 să-l înlocuiască. Dorind să păstreze stilul rusesc și originalitatea acestei biserici (singura din Iași cu șapte turle), parohul a cumpărat din Ucraina tablă din inox poleită cu aur. La începutul anului 2009 a început înlocuirea acoperișului. Lucrările au fost realizate de meșterul Neculai Ciocan și echipa sa. Au fost aduși specialiști din Ucraina pentru a le arăta muncitorilor români cum să prelucreze și să monteze tabla aurită. La sfârșitul anului 2009, lucrările de înlocuire a tablei au fost finalizate, reușindu-se acoperirea tuturor celor șapte turle. La acel moment, Biserica lipovenească din Iași era a doua biserică din Moldova care avea acoperișul poleit cu aur (după Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Cajvana, acoperită cu tablă provenită din Ucraina). În Evul Mediu, Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur de sus până jos. Biserica lipovenească din Iași este o clădire înaltă, cu șapte turle având în vârf câte o cruce tăiată (specifică cultului rușilor staroveri). Turla cea mai înaltă se află deasupra pridvorului închis (aceasta din urmă fiind și clopotniță, cu trei etaje). Deasupra naosului se află o altă turlă înaltă, aceasta fiind înconjurată de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se află deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră femeile, pe latura sudică intră bărbații, pe când intrarea de pe latura nordică este folosită doar la ocazii speciale Pentru acest monument este stabilita zona de protecţie. Pricipalele criterii care au stat la baza stabilirii acestei zone au fost: criteriul urbanistic, cadastral, istoric si criteriul vizibilităţii. Palatul Culturii municipiul Iași, (datat: înc. sec. XX, Cod LMI IS-II-m-A-03957.01) Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică ce a fost construită în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești, pe locul fostului Palat Domnesc. Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice. Edificiul a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii este schimbată într-una culturală, devenind gazda unor importante instituții culturale din Iași.


Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955), precum și Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural (1975). În aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” (1920).

Palatul Domnesc, prima jumătate a sec. al XIX-lea De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului, s-a dezvoltat ansamblul Curții Domnești (atestată documentar începând cu 1434). În 1806 – 1812, prințul Alexandru Moruzi construiește un impunător palat în stil neoclasic. Afectat de incendii, Palatul Domnesc va fi refăcut de prințul Mihail Sturdza în 1841 – 1843. Dupa Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București, Palatul Domnesc devine Palat Administrativ. Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea continuă sa afecteze clădirea, luându-se, la începutul secolului al XX-lea, decizia demantelării (1904) și reconstrucției, în locul refacerii vechiului palat. Noul edificiu a fost realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecții A. D. Xenopol și Grigore Cerchez. Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția palatului s-a prelungit pe durata a două decenii. Edificiul, finalizat pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României. Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sala gotică”, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei). „Sala Voievozilor” se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul I se află „Sala Henri Coandă”. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, „Hora Unirii”. Legenda spune că în proiectul inițial erau prevăzute 365 de camere, dar construcția are 298 încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 m2. La fațadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă și două rânduri de baghete. La etajul I, la fațada centrală, se află „Sala Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la etajul I se află sala „Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea anilor petrecuți la Iași ca elev al Liceului Militar, Coandă a dăruit orașului proiectul „Monumentului Eroilor Români” din cartierul Galata și rețeta unui ciment special, care imită perfect culoarea și sunetul lemnului de stejar. Până în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Județean, dotat cu mobilier confecționat la „Casa Maple” din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit în timpul celui de-al doilea război mondial drept cazarmă a trupelor germane și ulterior, sovietice. Începând din anul 1975, planșeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oțel, lucrare parțial terminată în martie 1977, când a avut loc


cutremurul cel mare. Ca o cheie de boltă, noul planșeu a susținut monumentul, fiind afectate în schimb, planșeele de la etajul I, zidăria, ornamentele și stucaturile. 2.5. Sinteza etapelor parcurse prin stabilirea atitudinii fata de elementele componente ale zonei - Anexa 3 Atitudinea faţă de elementele componente ale zonelor istorice de referinţa s-a definit in cadrul Studiului istoric zonal ce se constituie in ANEXA 3 la prezentul PUZ -CP. Astfel definirea şi delimitarea subzonei istorice de referinţă s-a făcut pe baza documentatiei cadastrale . 3. STUDIU URBANISTIC SPECIFIC PENTRU PUZ CU CARACTERIZAREA SITUATIEI ZONEI SI A RELATIEI ZONA - LOCALITATE 3.1. Prezentarea studiilor si avizelor anterioare elaborarii PUZ - CP Lucrarea are la bază ridicarea topografică şi cadastrală executată de P.F. Obada Vlad Ioan si studiul geotehnic efectuat pe amplasament de ing.Tarcan Liviu. Anterior elaborarii prezentei documentatii s-a obtinut Certificatul de urbanism emis de Primaria municipiului lasi. Analiza lncadrării zonei in oraş conform PUG: - incadrare in intravilanul existent Reglementarile urbanistice PUG: Proiectul nr. 20506/1995 "Plan Urbanistic General al Municipiului Iasi" si "Regulamentul urbanistic aferent P.U.G. -ului", este avizat si aprobat in baza Hotararii Consiliului Local al Municipiului Iasi nr. 163 din 9 august 1999 si prevede pentru unitatea teritoriala de referinta in care se afla amplasamentul CA4 –zona centrala cu cladiri medii avand regim de construire discontinuu si inaltimi maxime de P+3 situate in aria de protectie a siluetei traditionale dinspre sesul Bahluiului si partial LA – locuinte colective mari si medii in ansambluri recent realizate cu P+10 – P+4 niveluri. Teritoriul luat in studiu are o suprafata de 2226,00mp.

- la Nord - teren prop. nr. cad. 17149, 18425/2 si std. Sf. Andrei 7,15m intre corp cladire propusa cu regim de inaltime S+D+P+1E si 13,10m intre corp cladire propusa cu regim de inaltime S+D+P+10E si cladirea P+M - Ia Sud – strada . - Ia Est – strada si std. Sf. Andrei - Ia Vest – teren prop. nr. cad. 18425/1 teren neconstruit .

Cartierul "Centru" este situat in zona terasei inferioare a raului Bahlui si partial in zona de lunca racordate printr-o zona de versant suprapus nucleului istoric a orasului. - elemente caracteristice rezultate din PUG (populatie, activitati, dotari, amenajari, echipare tehnica) Indicatori spatiali si functionali pentru cartierul "Centru":

- Suprafete: 209ha - numar de locuitori: 28935 - nurnar de locuinte: 10208

Functiunea principala a zonei studiate este de servire social culturala de importanta zonala si oraseneasca, functiune ce genereaza relatii cu toate celelalte zone functionale ale orasului concretizate prin deplasari de persoane in cadrul zonei, in alte zone ale orasului in tranzit intre zone, in functie de caracterul deplasarilor. Zona rezidentiala este reprezentata de locuinte din zona cuprinsa intre Bahlui (cursul vechi sau sistematizat) si cornisa si locuinte diseminate in zona centrala. In zona centrala locuintele vechi mentinute cu regim de inaltime P+1-2 etaje formeaza fronturi compacte la strada unele fiind in stare buna, altele insalubre si fara echipare edilitara. Locuintele noi in blocuri P+4-10 etaje au fost amplasate in lungul bulevardelor Stefan cel Mare si Sfant , Independentei, Tudor Vladimirescu, al strazii Splai Bahlui Mal Stang , Sfantu Lazar si in Piata Unirii fara rezolvari in adancime pentru dotarile functionale (jocuri de copii, platforme gospodaresti, spatii verzi, parcaje).


Zona centrala reprezinta zona de maxima concentrare a dotarilor orasenesti: - administratie: Primaria, Prefectura, unitati financiar bancare, Tribunalul; - cultura: Teatrul National si Opera de stat, Filarmonica, Muzee - comert: Hala Centrala, Moll Moldova etc.

Zona contine Piete Publice pietonale :Piata Palatului, Piata Halei, Piata Teatrului, Piata Unirii, spatii verzi amenajate . Zona centrala este complet echipata edilitar. Legatura cu celelalte zone functionale ale orasului se realizeaza prin:

- arterele radiale de penetratie si de transversare a cartierului prin zona centrala, legate prin inelul de circulatie perimetral;

- podurile peste Bahlui (Podu Ros, Podu de Piatra, Tudor Vladimirescu si podurile pietonale intre acestea);

- pasajul peste zona CF - Alexandru cel Bun. Interventiile contemporane in zona au ignorat aproape total faptul ca noile

constructii se inserau in nucleul istoric al orasului, intr-o zona, deci, cu potential arheologic si cu o densitate remarcabila a constructiilor de patrimoniu de categoria de importanta A si B.

Silueta caracteristica a orasului a fost modificata brutal prin amplasarea inadecvata a unui grup masiv de locuinte in chiar zonele de protectie a monumentelor istorice cu blocarea oricarei piosibilitati de extindere a zonei de dotari de pe cornisa.

Aceasta zona de locuinte este traversata de o circulatie foarte intensa (trafic de tranzit prin oras si prin toate zonele functionale ale orasului) ceea ce creaza un inalt nivel de poluare.

Lipsa cvasi-total a vegetatiei face irespirabil aerul acestei zone rezidentiale. – propuneri de organizare functionala a zonei conform PUG Amplasamentul studiat se afla in UTR CA4 (conform PUG municipiul lasi) ce defineste "zona centrala cu cladiri medii(max.P+3E), situata in aria de protectie a siluetei traditionale a localitatii dinspre sesul Bahluiului" si partial LA – locuinte colective mari si medii in ansambluri recent realizate cu P+10 – P+4 niveluri SECTIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA Art.1 Utilizari admise

– Sedii de companii si firme; – Servicii sociale, colective si personale; – Comert cu amanuntul; – Hoteluri, restaurante, agentii de turism; – Locuinte colective – Parcaje la sol si multietajate; – Spatii libere pietonale; – Spatii plantate;

Art.2 UTILIZARI PERMISE CU CONDITII – Se admit locuinte la nivelurile superioare ale cladirilor, avand de preferinta un

partiu adaptat includerii in locuinta a spatiilor pentru diferite profesiuni liberale. – Se admit restaurante de orice tip care comercializeaza pentru consum bauturi

alcoolice numai daca sunt situate la o distanta de minim100m de institutele publicesi de lacasele de cult.

– Se admit functiuni care nu permit accesul liber al publicului cu conditia ca la nivelul parterului frontul la strada sa fie destinat unor spatii comerciale, restaurante, servicii accesibile trecatorilor.

Art.3 UTILIZARI INTERZISE – activitati productive poluante; – constructii provizorii de orice natura; – depozitare en gros;


– depozitari de materiale refolosibile; – stationarea si gararea autovehicolelor in constructii multietajate – autobaze si statii intretinere auto. – platforme de precolectare a deseurilor urbane

SECTIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR Art4. Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

- conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - se considera construibile parcelele cu suprafete de cel putin 500mp si un front la

strada de cel putin 20m. Art.5. Amplasarea cladirilor fata de aliniament

– Cladirile se amplaseaza pe aliniament in cazul in care inaltimea maxima la cornise nu depaseste distanta dintre aliniamente de pe laturile opuse stazii;

– Cladirile vor fi retrase de la aliniament la o distanta egala cu plusul de inaltime al cladirii fata de distanta dintre aliniamentele de pe laturile opuse ale strazii dar nu mai putin de 8,0mm din axul std. Sf. Andrei si a str. amplasate pe latura de sud - vest si 13,00m din axul str. ce asigura legatura intre str. Splai Bahlui Mal Stang si std. Sf. Andrei ( pentru a se asigura rezerva de teren in cazul largirii strazii de la 6,00m la 14,00m profil carosabil) .

Art.6. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor – Se vor respecta distantele minime egale de 3,00m fata de limitele laterale ale

parcelei si pe limita de proprietate cu accord notarial vecini . – Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de 5,00m;

Art.7. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela - distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 3.00 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile/ sau alipite pe calcanul cladirilor existente;

Art.8. Circulatii si accese - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim

3,50 metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile invecinate;

- In cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;

- In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare;

Art.9. Stationarea autovehiculelor - stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara

circulatiilor publice si a parcajelor publice; - in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate se

va demonstra ( prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj propriu in cooperare ori concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv, aceste parcaje vor fi organizate in zona centrului de cartier sau in zona adiacenta la o distanta de maxim 150m;

Art.10. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - inaltimea se limiteaza la maxim 2S+D+P+1-10E; - se recomanda ca inaltimile cladirilor de pe strazile principale sa se intoarca inapoi

pe strazile, stradelele si fundacurile care debuseaza in acestea pe o lungime de 50m daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o distanta de 25m daca strada are 2 fire de circulatie sau mai putin; in acest interspatiu se recomanda realizarea


in trepte a trecerii de la inaltimea cladirilor de la strada considerata principala la cea a cladirilor de pe strada secundara daca diferenta aceasta este mai mare de doua niveluri, pe acest tronson de racordare nu se impun retrageri suplimentare de la aliniament conform articolului 5.

Art.11. Aspectul exterior al cladirilor - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - aspectul cladirilor va tine seama de caracterul general al zonei si de arhitectura

cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de covizibilitate; - se va acorda atentie modului de tratare a acoperisurilor si teraselor perceptibile in

perspectiva descendenta din diferite puncte ale cornisei Mitropoliei. Se recomanda plantarea teraselor in proportii de 70;

Art.12. Conditii de echipare edilitara - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; - se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii; - data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea

pluviala este obligatorie sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;

- se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de canalizare;

- pentru toate bransamentele se va tine seama de conditiile si precautiile impuse de structura geotehnica a terenului si nivelul apelor freatice;

- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibiie din circulatiile pubiice-si dispunerea vizibila a cablurilor TV;

Art. 13. Spatii libere si spatii plantate - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda var fi inierbate si

plantate cu un arbore la fiecare 100m; - se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia

constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

- in zona de ses se vor evita speciile de plop, stejar, arin, salcie, fag si alte specii care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare;

- in zonele de versanti se recomanda speciile de salcam, fag, plop, frasin, pentru alte specii se va cere un aviz de specialitate;

Art.14. Imprejmuiri - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea inaltimea de 1 ,50m vor avea un

soclu opac de 0.30m, partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor putea fi dublate de gard viu;

Art.15. Procent maxim de ocupare al terenului - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - in zona de ses - POT maxim = 50;

Art.16. Coeficient maxim de utilizare al terenului - conform PUZ cu urmatoarele recomandari in vederea elaborarii acestuia: - in zona de. ses - CUT maxim = 2,5mp ADC/mp teren; - in zona de versanti construibili- CUT maxim =1 ,0mp ADC/mp teren; - in zona de platou- CUT maxim = 5mp ADC/mp teren

PUG nu prevede obiective de interes public pentru zona studiata in PUZ - CP. 3.3 Disfunctionalitati si constrangeri existente(naturale, construite, proiectate etc) Disfunctionalitati:


Circulatii: - dezechilibre cauzate de supraîncărcarea zonei centrale - parcari insuficiente in zona institutiilor publice - intersectii aglomerate;

Starea Fondului construit: - Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu unele constructii in stare

mediocra; Echiparea edilitara: existenta de retele invechite, care provoaca pierderi pe trasee. Constrangeri: - Adiacent amplasamentului studiat se afla o locuinta P+E care prezinta calcan spre limita proprietatii. Constructia studiata prin prezenta documentatie este amplasata la 7,15m de cladiorea existenta pe limita proprietatii. - Necesitatea pastrarii unor axe de vedere spre monumentele aflate pe cornisa Palatului Culturii. 3.4 Precizarea limitei zonei construite protejate Zona studiata se afla in interiorul zonei protejate Curtea Domneasca - sit arheologic. Limita zonei construite protejate pentru monumentele existente in zona (Biserica Adormirea Maicii Domnului - Lipovenească din Iași si Palatul Culturii municipiul Iasi) se propune a fi la 100m de gardul bisericii - palatului. 4. ALTE STUDII DE FUNDAMENTARE Studiul topografic si geotehnic al zonei a fost comandat de beneficiari şi pus la dispoziţia elaboratorilor prezentei documentaţii. Amplasamentul studiat se gaseste in mun. Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9, conform planului de incadrare in zona SG1 aferent studiului geotehnic.

Geomorfologic, zona amplasamentului se incadreaza in: - regiunea “Campia Moldovei” - in subregiunea depresiunea Jijia Bahlui - unitatea – “Culoarul Bahlui” - subunitatea – Ses Bahlui

Geologic, zona este caracterizata de prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara.

- Sarmatianul fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasa bazala vanata cenusie prezenta la peste 16m.,

- Cuaternarul este constituit din: - sol vegetal si umpluturi de pamant in grosimi de 1,50m – 1,90m , variabile – accidental mai mari ; - argila grasa cenusie, plastic vartoasa cu filme de nisip (PUCM ) in grosimi de 7,00m, strat prezent pana la adancimea de 8,90m; - nisip fin, galben, cochilifer, afanat, saturat prezent pana la adancimea de 9,90m - argila marnoasa cenusie, plastic vartoasa in grosimi de 2,10m.

Apa subterana a fost interceptata in foraje pe timpul executiei acestora, la adincimea de 4,00 - 4,50m de la nivelul terenului actual. Nivelul acesteia se poate ridica in timp, avand in vedere ca prospectiunile s-au executat in perioade relativ sarace in precipitatii. Antecedentele terenului Accidente teren – umpluturi, hrube, etc. Nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube, pungi namol, etc.

Consideratii privind:


- seismicitatea amplasamentului - adancimea de inghet a amplasamentului

Seismicitata amplasamentului Conform STAS 11100/1-77, corelat cu Normativ P100/2013 rezulta pentru

amplasament zona de seismicitate “C”, caracterizata prin: ag – acceleratie gravitationala = 0.25g Tc – perioada de colt = 0,7s Clasa de importanta dupa P100/2013 III Adancimea de inghet a amplasamentului

Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a amplasamentului este de 0,90m de la suprafata terenului. Amplasamentul se incadreaza in zona C: - zona specifica actiunii vantului (CR1-1-4/2012) q ref = 41m/s; - zona specifica a actiunii zapezii CR(1-1-3-2012) S0k = 2,5KN/mp

Stabilitatea zonei - inundabilitatea Zona amplasamentului nu prezinta fenomene de alunecari active. Amplasamentul nu este supus inundatiilor sau viiturilor de apa din precipitatii ANALIZA STABILITATII INTRGULUI SISTEM

PARTEA SPECIALA Sintetizand profilele unitate de stratificatie de la studiile geotehnice si de stabilitate

intocmite anterior in zona si vecinatati, cat si din interpretarea prospectiunilor executata pe amplasament la prezentul proiect, stratificatia existenta se poate rezuma:

- sol vegetal si umpluturi de pamant in grosimi de 1,50m – 1,90m , variabile – accidental mai mari ;

- argila grasa cenusie, plastic vartoasa cu filme de nisip (PUCM ) in grosimi de 7,00m, strat prezent pana la adancimea de

8,90m; - nisip fin, galben, cochilifer, afanat, saturat prezent pana

la adancimea de 9,90m - argila marnoasa cenusie, plastic vartoasa in grosimi de 2,10m.

APA SUBTERANA a fost interceptata in foraje pe timpul executiei acestora, la adincimea de 4,00 - 4,50m de la nivelul terenului actual. Nivelul acesteia se poate ridica in timp, avand in vedere ca prospectiunile s-au executat in perioade relativ sarace in precipitatii STABILIREA CATEGORIEI GEOTEHNICE

Avand in vedere prevederile din normativ N.P.074/2Q07 s-a determinat categoria geotehnica in care poate fi incadrat sistemul constructie-teren:

- Conditii de fundare - teren dificil PUCM -6 puncte - Apa subterana ta cea 4,50 rn cu epuisrnente normale – 2puncte - Constructie de importanta normala – 2 puncte - Vecinatati fara riscuri – 1 punct - Valoari seismice conform P100/1/2013 ag=0,25 g; Tc=0,7s – 2punct RISC GEOTEHNIC MODERAT - CATEGORIA GEOTEHNICA 2

CONCLUZII SI RECOMANDARI Amplasamentul studiat are stabilitatea generala si locala asigurata in

contextul actual si nu este supus viiturilor de apa din precipitatii sau inundatii fiind sistematizat si canalizat.

Studiul istoric preluat din PUG municipiul lasi intocmit de Atelier de urbanism"Urbis 90 SRL", pe lângă evoluţia istorică a localităţii, pune in evidenţă şi evoluţia urbană a acesteia: parceIări,regulamente, zonificări ale oraşului, străzi de referinţă, clădiri importante. Anexa 1


Recomandări ale studiului: - protejarea străzilor care au păstrat mărturii ale evoluţiei istorice atât in forma,

dimensiunile şi gradul de ocupare al parcelarului cât şi in tehnica, stilul şi decoraţia clădirilor: strada Sfantu Andrei, strada Colonel Langa.

- propuneri pentru protejarea sitului arheologic Curtea Domneasca din lasi Specificarea in cadrul Certificatelor de Urbanism a faptului că pentru terenurile din situl arheologic este necesara obtinerea certificatului de descărcare arheologică anterior demarării lucrărilor de construcţie.

5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ZONALA 5.1. Propuneri privind atitudinea faţă de ţesutul urban Ansamblul centrului istoric Curtea domnească din laşi este o zonă rezervată de

urbanism şi arhitectură constituită in cea mai mare parte in epoca medievala. Asemenea ţărilor din Comunitatea Europeană, conservarea şi punerea in valoare a

patrimoniului natural şi cultural al trebuie să fie capabil să joace un rol important in creşterea calităţii vieţii oamenilor şi dezvoltarea comunităţilor umane.

In prezent interesul pentru dezvoltarea urbană coerentă este in creştere. Aceasta trebuie să aibă şi caracterul de dezvoltare durabilă şi trebuie să ţină seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultură şi interese comune, alături de factorii economici, ecologici, sociali şi culturali şi de asigurarea participării populaţiei la adoptarea deciziilor.

Carta de la Washington din 1987 completează principii şi obiective aplicabile oraşelor istorice:

- Conservarea zonelor istorice urbane trebuie să fie parte integrantă şi coerentă a politicilor de dezvoltare economică şi socială.

- Zona istorica protejata dintr-un spatiu urban trebuie sa includa elementele materiale şi spirituale ce-i sunt caracteristice, şi anume:

a. Structura urbană, definită de trama stradală şi parcelar; b. Relaţia dintre clădiri şi spaţiul liber şi plantat; c. Configuraţia clădirilor atât la interior, cât şi la exterior, caracterizat de scară, mărime, stil, construcţie, materiale, culori, accesorii şi decoraţie; d. Relaţia dintre zona istorică şi împrejurimile sale naturale sau antropice precum şi diferitele funcţiuni pe care zona urbană le- a avut in lungul timpului.

De asemenea, participarea şi implicarea locuitorilor oraşului sunt esenţiale pentru succesul programului de conservare şi trebuie încurajat de autorităţi. Conservarea zonelor istorice trebuie să fie in primul rând grija locuitorilor lor. De aceea sunt necesare programe de informare pentru toţi locuitorii, începând cu copiii de vârsta scolară. 5.2. Circulaţii carosabile, Reteaua rutieră şi circulatia auto şi pietonală

Trama stradală este formata din arterele radiale de penetratie si de transversare a cartierului prin zona centrala, legate prin inelul de circulatie perimetral;

- podurile peste Bahlui (Podu Ros, Podu de Piatra, Tudor Vladimirescu si podurile pietonale intre acestea);

- pasajul peste zona CF - Alexandru cel Bun. Zona centrului istoric este delimitată de râulBahlui, Piaţa PoduRoş, str. Sfântu

Lazăr,str.Smârdan, Piaţa Bucşinescu, Str. Otilia Cazimir, str. Elena Doamna, Piaţa Tg.Cucului, str.Sthii, str.Sărăriei, bld.lndependenţei, şos.Ştefan ceI Mare, Aleea M.Sadoveanu, strada Dumbrava Roşie, bld Carol, Cazarma de laCopou (UnitateaMilitară),aleeaCopou, str.GeorgeCoşbuc, str. Frederich, str.TituMaiorescu, str. Munteni, str. TomaCozma, PiaţaPăcurari, str.Păcurari, str. Octav Băncilă, str.Străpungere Silvestru, str.Silvestru, Podul de Piatră, râul Bahlui, PiaţaPodu Roş. Străzile au profile


transversale foarte variate ca lăţime, având ampriza cuprinsă între 6 m (std. Sf. Andrei , 7,00m str. Sf. Andrei ), ajungând până la 14 m (str. str. Splai Bahlui Mal Stang).

Profilele transversale sunt alcătuite, in general, din două benzi de circulaţie (cu pantă de minim 2% pentru scurgerea apelor pluviale) şi trotuare de ambele părţi, excepţie făcând str. Splai Bahlui Mal Stang care are patru benzi de circulaţie.

Construcţiile sunt amplasate astfel incât, in cea mai mare parte a cazurilor nu există posibilitatea de lărgire a străzilor, de aceea, pentru fluidizarea traficului există străzi din reţeaua secundară a zonei centrale, amenajate cu sens unic.

Starea de viabilitate a arterelor este, in general, bună şi medie, necesitând doar intreţinere şi mici reparaţii; nu acelaşi lucru se poate spune insă despre trotuare.

Circulaţia pietonală are in mod curent valori semnificative pe trotuarele din cadrul zonei centrale, suprafeţele pietonale care inregistrează cele mai mari valori fiind str. Stefan cel Mare si Sfant si str. Palat.

Ca in multe alte municipii, parcajele amenajate sunt insuficiente; deşi există parcaje amenajate pe destule străzi (str. Palat - parcaj subteran complex Palas, Bulevardul Anastasie Panu etc.), datorită creşterii foarte mari a parcului auto in ultimii ani, parcarea autovehiculelor se face şi pe carosabilul destinat traficului curent, ducând la micşorarea capacităţii de circulaţie; se estimează că aprox. 60% din reţeaua stradala principală se află in situaţia de mai sus; de asemenea, parcarea se face şi pe trotuare. Transportul În comun

Este asigurat de Regia Autonomă de Transport Public şi de mai mulţi operatori privaţi (maxi- taxi) pe linii concesionate. Sistemul de transport in comun se compune din reţeaua de linii de tramvai, şi din reţeaua de autobuze, troleibuse. Transportatorii privaţi operează pe 12 linii, cu un număr de cca. 135 de microbuze, activitatea acestora fiind reglementată de Serviciul de Transport Public Local de Călători din cadrul Primăriei.

Având În vedere cele de mai sus, propunerile de optimizare a transportului in comun se bazează pe imbunătăţirea sistemului actual de linii TC, fără a afecta infrastructura de transport existentă, ţinând cont de numarul deplasărilor deservite prin călătorie directă de fiecare linie, raportat la lungimea liniei (necesităţile de deplasare şi lungimea reţelei strada le capabile să preia trasee Te).

- modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai si cresterea nivelului de serviciu oferit de transportul electric (viteza, confort);

- dezvoltarea parcului de autobuze ; - amenajări rutiere care să faciliteze creşterea vitezei de circulaţie (insule de dirijare

a traficului, indicatoare etc.). Disfuncţionalităţi - parcaje insuficiente, fapt ce diminuează capacitatea de circulaţie, confortul şi

siguranţa prin parcarea autovehiculelor pe partea carosabilă destinată traficului curent;

- necesitatea optimizării transportului in comun pentru deservirea legăturilor anevoioase;

- insuficienţa suprafeţelor pietonale, mai ales in zona centrala; Reglementări Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie

imediată, s-a avut in vedere in ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente oraşului corespunde câtorva condiţii majore: funcţionalitatea individuală şi in corelare, valorificarea la maximum a potenţialelor existente de infrastructuri şi dotări, integrarea sistemului general de transport in normele europene, modul in care sunt rezolvate principalele noduri rutiere, sistemul major de artere pentru traficul greu, organizarea transportului in comun etc.

Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel incât aceste


terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate in diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.).

Întrucât circulaţia majoră este in general stabilită in zona studiata, reglementările se referă la modernizarea si largirea strazii care asigura legatura intre str. Palat si , str. Splai Bahlui Mal Stang cu podul de peste Bahlui, a aleilor şi trotuarelor; 5.3. Racordări În echiparea tehnico-edilitară Alimentare cu apă şi canalizare ape uzate Alimentarea cu apă

Orasul lasi, prin dezvoltarea sa, a necesitat permanent cantitati sporite de apa potabila si industriala, acestea fiind marite in etape succesive.

Orasul este alimentat din: - sursa Timisesti (cu debit variabil, cu reducere de 40% in anii cu precipitatii

reduse); - sursa Prut - asigura cea mai mare cantitate de apa necesara orasului, fiind in

acelasi timp o sursa de mare stabilitate din punct de vedere al debitelor. Prin acumularea Stinca - Costesti a fost eliminata fluctuatia debitelor si totodata au

fost ameliorate caracteristicile fizico-chimice ale apei brute. Alimentarea cu apa a orasului se face prin pompare de la Statia Chirita si

gravitational de la Statia Sorogari. Din punct de vedere al starii de uzura a retelelor de distributie, aceasta este relativ buna pentru conductele magistrale, un grad mai avansat de uzura prezentand retelele de serviciu. Printr-un program al SC Apa Vital SA lasi se are in vedere permanent inlocuirea conductelor incepind cu cele magistrale si cu gradul de uzura mare.

Se observa o dotare buna privind alimentarea cu apa potabila in zona studiata. Alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat, aflat in exploatarea SC Apa

Vital SA lasi, pe strada str. Splai Bahlui Mal Stang sau stradela Sf. Andrei Sunt necesare realizarea urmatoarelor lucrari:

- bransamentul racord la conducta, care se va realiza cu tevi din polietilena de inalta densitate din conducta PREMO 600m existenta pe str. Splai Bahlui Mal Stang;

- camin de bransament si apometru pentru contorizarea consumului de apa. Canalizare ape uzate

Canalizarea in municipiul lasi este rezolvata in sistem unitar asigurandu-se scurgerea in regim gravitational sau prin pompare.

In municipiul lasi canalizarea apelor uzate, menajere si pluviale se face in sistem unitar, cu posibilitati de deversare in Raul Bahlui, dupa epurarea prealabila in statia Dancu (treapta mecanica si biologica - 3000 1/s).

Statia de epurare nu satisface debitul de ape uzate (4100 Vs), motiv pentru care descarcarea in Raul Bahlui nu se face in conformitate cu normativele in vigoare.

Reteaua de canalizare acopera in majoritate teritoriul orasului. In zona studiata canalizarea menajera si a apelor pluviale se va realiza in sistem

unitar, cu racordarea la canalizarea existenta in functiune si exploatarea SC Apa Vital SA lasi, aflata pe str. Splai Bahlui Mal Stang - B1200mm. Este necesare realizarea unui camin si racord de canalizare la conducta existenta.

Alimentarea cu energie electrică In prezent in zona adiacenta amplasamentului exista retele de energie electrica si

de telecomunicatii, pe stradela Sf. Andrei : retele electrice subterane, de joasa tensiune , inclusiv iluminat public. Pentru realizarea racordului la reteaua cu energie electrica sunt necesare firide de bransament si contor pentru masurare consum.

Managementul deşeurilor În municipiul lasi colectarea deşeurilor menajere se efectuează in mod organizat

prin intermediul SALUBRIS S.A,


La blocurile din centrul istoric, precum şi la o parte din clădirile situate in centrul istoric colectarea deşeurilor municipale se realizează in europubele de 240 1, amplasate pe suprafeţe betonate, special destinate acestui scop, in afara zonelor vizibile.

Aceste europubele sunt preluate periodic, conform contractelor, de către agenţii de salubritate cu care asociaţiile de proprietari, persoanele juridice şi persoanele fizice au încheiate contracte.

În zona centrului istoric echiparea edilitară este deficitară in ceea ce priveşte dotarea cu coşuri stradale de gunoi, fiind necesară îndesirea acestora.

La ora actuală, principala modalitate de eliminare a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora este depozitarea, intrucât doar un procent relativ mic de deşeuri sunt colectate selectiv şi valorificate sau tratate pentru că nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale. 5.4. Justificarea prevederilor din regulament.

In urma analizei a situaţiei existente, a zonificării funcţionale şi a morfologiei parcelarului, au fost decelate o serie de difuncţionalităţi precum şi priorităţile de intervenţie: DISFUNCT/ONALITA TI Zonificare funcţională:

o Lipsesc locuri parcare din şi in apropierea zonei protejate; o Activităţile existente din centrul istoric nu au suficiente puncte de atractivitate în

decursul întregii zile; o Deteriorarea spatiilor publice.

Fond construit: o Unele încercări de reabilitare a unor clădiri sunt improprii: forme şi materiale

(desfiinţarea coşuri lor de fum, modificarea caracteristicilor parterelor, modificarea formei şi materialelor învelitorilor fără a păstra spiritul şi expresivitatea clădirilor originale)

o Betonarea/asfaltarea majorităţii suprafeţelor pietonalelor, inclusiv a trotuarelor, o Prezenţa agresivă a unor elemente specifice echipării edilitare; o Lipsa mobilierului urban adecvat; o Există inserţii de clădiri care nu respectă caracteristicile parcelarului, a volumului

construit, a materialelor şi a culorilor; o Reclamele promovate sunt neadecvate: panouri, benere, firme neadecvate etc o Echipare tehnico-edilitară aflata intr-o stare avansata de uzura;

Infrastructura o Parcaje insuficiente, fapt ce diminuează capacitatea de circulaţie, confortul şi

siguranţa prin parcarea autovehiculelor pe partea carosabilă destinată traficului curent;

o Insuficienţa suprafeţelor pietonale; o Sistemului de alimentare cu apa si canalizare al apelor uzate au o vechime foarte

mare, si un grad avansat de uzura al conductelor (pierderi mari de apa potabila si uzata)

o Apa scursă in sol se infiitrează in subsolul construcţiilor existente, producând pagube însemnate, îndeosebi clădirilor vechi.

o Coexistenţei instalaţii/or de telecomunicaţii cu alte instalaţii subterane (instalaţii de apă- canal) şi prezenţa cororoziunii acestora

PRIORITATI Zonificare funcţională:

o Stabilirea responsabilităţilor proprietarilor de clădiri din zona protejată; o Dezvoltarea unor activităţi atractive pe durata întregii zile atât pentru locuitori cât şi

pentru turişti: promenade, sport, agrement, comerţ, servicii etc. o Interzicerea activităţilor necompatibile cu zona de centru istoric a municipiului


o Crearea unei imagini coerente şi atractive atât pentru locuitori cât şi pentru vizitatori prin spaţii publice amenajate şi calitatea serviciilor;

o Realizarea şi menţinerea unei divesivităţi a ofertei, cum ar fi: pietonale, promenade, locuri de joacă pentru copii, comerţ, spectacole, sport, agrement, spaţii verzi amenajate;

o Crearea de noi locuri de parcare; o Limitarea şi diminuarea funcţiunilor care implică un mare număr de maşini. o Reducerea fundăturilor şi a acceselor blocate.

Fond construit: o Igienizarea şi reabilitarea zonei protejate prin restaurarea, conservarea şi

reabilitarea construcţiilor existente valoroase; o Punerea în singuranţă a patrimoniului construit; o Refacerea autenticităţii patrimoniului construit prin refacerea elementelor de

faţadă, a modului de împărţire şi funcţionare a tâmplăriei, a învelitorilor, exprimarea materialelor tradiţionale, eliminarea clădirilor parazite, reconstituirea texturii suprafeţelor pietonalelor şi trotuarelor, reconstituirea împrejmuirilor, eliminarea / diminuarea prezenţei agresive a echipamentelor reţelelor edilitare(casete, fire susupendate etc);

o Refacerea plantaţiilor de aliniament şi montare mobilierului urban adecvat; o Punerea in evidenţă şi valorificarea patrimoniului de referinţă a centrului istoric o Valorificarea terenurilor disponibile; o Refacerea faţadelor clădirilor noi ce participă la zona protejată în acord cu fondul

construit existent: respectarea ritmului, tipologiei golurilor, materiale de finisaj, învelitori, regim de înălţime exprimat;

o Evitarea cu stricteţe a pastişelor arhitecturale. Infrastructura Pentru valorificarea reţelei existente şi pentru stabilirea posibilităţilor de intervenţie imediată, s-a avut in vedere in ce măsură reţeaua căilor de comunicaţie aferente oraşului corespunde câtorva condiţii majore: funcţionalitatea individuală şi in corelare, valorificarea la maximum a potenţialelar existente de infrastructuri şi dotări

o dezvoltării reţelei de rutiere şi rezervarea de terenuri necesare funcţionării acesteia (zonă de protecţie şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.)

o integrarea sistemului general de transport in normele europene, o rezolvarea principalele noduri rutiere şi optimizarea relaţiilor de trafic, (străzi de

legătură, de deservire); o modernizarea străzilor, aleilor şi trotuarelor; o amenajarea intersecţiilor; o amenajarea parcajelor, o inlocuirea tronsoanele de reţea de alimentare cu apă cu grad avansat de uzură şi

cu pierderi mari de apă, cu conducte din materiale recomandate de normele din domeniu

o obiectivele importante din zona istorică vor avea instalaţii proprii de stingere a incendiilor cu: rezervor de înmagazinare a apei pentru stins incendiu exterior, interior şi pentru instalaţii speciale de stins incendiu (sprinklere, drencere).

o reducerea pierderilor de apa din retea prin montarea de bransamente la toate cladirile din zona;

o evacuarea apelor uzate din zona studiată se va realiza in sistem unitar; o inlocuirea tronsoanelor cu grad mare de uzură, precum şi înlocuirea tronsoanelor

cu sectiunea canalelor subdimensionată in raport cu noile debite; o dirijarea apelor pluviale prin sistematizarea verticală a terenului către gurile de

scurgere şi mai departe in reţeaua de canalizare;


o înlocuirea reţelelor subterane de telecomunicaţii cu cabluri moderne umplute cu gel şi izolaţie fgam-skin, cabluri rezistente la coroziune;

o amplificarea canalizaţiilor de telecomunicaţii pentru deservirea întregii zone. 5.5. BILANŢ TERITORIAL Bilant teritorial existent/propus

EXISTENT PROPUS Zone functionale mp % mp %

1. Suprafata nou construita (locuinte+dotari)

379,12 Se demoleaza

17,03 1113,00 50,0

2. Suprafata amenajata ( circulatii – parcaje)

667,80 30,00 667,80 30,00

3. Suprafata teren arabil 1179,08 52,97 445,20 20,00 TOTAL teritoriu zona studiata 2226,00 100,0 2226,00 100,0

Se constată că valoarea maxima recomandata prin PUG este pentru POT 50%. În ceea ce priveşte coeficientul de utilizare a terenului (CUT), valoarea maxima recomandata este 4 Varianta propusă a PUZ - CP prevede POT maxim-50% si CUT 4. A fost păstrată zonificarea funcţională prevăzută in PUG - ul in valabilitate. O importanţă deosebită o au programele de informare şi conştientizarea populaţie cu privire la activităţile de reabilitare şi conservare ale acestor zone de o valoare unică. 5.6. ANALIZE COSTURI-BENEFICII (SUB ASPECT ECONOMIC ŞI SOCIAL) - nu este cazul 5.7. PROPUNERI DE INIŢIERE A UNOR PLANURI URBANISTICE DE DETALIU, PROGRAME ŞI PROIECTE DERIVATE ŞI PREVIZIUNI PRIVIND SUPORTUL IMPLEMENTĂRII LOR (CADRUL LEGAL, CADRUL INSTITUŢIONAL, MIJLOACE FINANCIARE, RESURSE UMANE).

-nu este cazul Elaborarea PUZ - Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9a fost

realizată in conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi a Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, in scopul actualizării şi detalierii la nivel de plan urbanistic zonal a reglementărilor strategice de dezvoltare urbană, necesare punerii in valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice cu valoare istorică, fără a contraveni prevederilor planului urbanistic general in vigoare. Articolul 313 din Legea 350/2001 precizează că: zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau de interdicţie, care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general, se vor evidenţia delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale. Planul Urbanistic Zonal a urmărit reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse in zona studiata, precum şi stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor urbanistice in aria respectiva. Obiectivele strategice urmărite prin implementarea PUZ - CP sunt următoarele:

– Protejarea si punerea in valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice si a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice cu valoare istorică, precum şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică;

– Delimitarea in plan a monumentelor şi zonelor istorice protejate; – Stabilirea zonelor de protecţie a monumentelor clasate şi a zonelor istorice

protejate; – Evidenţierea rolului catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea

urbană;


– Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din localitate şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acestuia.

Intocmit: Conform fisei de responsabilitati


BIROU “ARHITECTURA 3” Arh. Ioan Angela

PLAN URBANISTIC ZONAL - PUZ CP

CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9 Beneficiar:

SC " RAFANT COMPANY "SRL

proiect nr. 52/2015 Lista responsabilitati Sef proiect: arh. IOAN ANGELA Arhitectura: arh. IOAN ANGELA

Instalatii: ing. FILIP VASILE Topo : ing. OBADA VLAD IOAN Geo: ing. TARCAN LIVIU


BORDEROU PIESE SCRISE:

• MEMORIUL DE PREZENTARE 1 . INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei - Denumirea lucrării - Beneficiar - Proiectant general - Data elaborării 1.2. Scopul şi obiectivele planului urbanistic pentru zona construită protejate 2. DELIMITAREA ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE 2.1. Justificarea iniţierii demersului de instituire a zonei construite protejate: cadrul legislativ-normativ 2.2. Studiul istoric general (stabilirea evenimentelor, faptelor şi urmărilor acestora care au condus la configurarea actuală a localităţii, zonei, construcţiilor) - ANEXA 1, ANEXA 2 2.3. Definirea/delimitarea zonei construite protejate pe baza utilizării criteriilor de definire (stabilirea suprafeţei de manifestare a criteriilor (istorice, urbanistice, functionale, de vizibilltate, etc.), decelarea calităţii diferitelor componente ale zonei, delimitarea zonei istorice protejate) - ANEXA 1 2.4. Studiul istoric zonal cu precizarea valorii elementelor componente - ANEXA 3 2.5. Sinteza etapelor parcurse prin stabilirea atitudinii faţă de elementele componente ale zonei - ANEXA 3 3. STUDIU URBANISTIC SPECIFIC PENTRU DOCUMENTATII URBANISTICE ZONALE CU CARACTERIZAREA SITUAŢIEI ZONEI ŞI A RELAŢIEI ZONĂ-LOCALITATE 3.1. Prezentarea studiilor şi avizelor anterioare elaborării PUZCP. 3.2. Analiza incadrării zonei În intravilanul oraşului sau comunei, conform PUG: - încadrare În planul unităţii administrativ-teritoriale, respectiv al intravilanului existent - elemente caracteristica rezultate din PUG (populaţie, activităţi, dotări, amenajări, echipare tehnică) - propuneri de organizare funcţională a zonei conform RUG (inclusiv ponderea zonei În bilanţul teritorial) - evidenţierea obiectivelor de interes public prevăzute conform PUG 3.3. Disfuncţionalităţi şi constrângeri existente (naturale, construite, proiectate, etc.) 3.4. Sinteza ierarhizării valorice a fondului arhitectural-urbanistic în funcţie de calitatea estetico-ambientaIă, funcţională şi a potenţialului socio-economic. 3.5. Precizarea limitei zonei construite protejate. 4.ALTE STUDII DE FUNDAMENTARE continand propuneri de confirmare sau de modificare a prevederilor PUG in limitele zonei protejate (privind organizarea functionala si zonificarea pe unitati teritoriale de referinta) 5. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ZONALĂ 5.1. Propuneri privind atitudinea faţă de ţesutul urban cu toate componentele sale (parcelar, tramă stradală, volume construite, spaţii libere) concretizată În: protejare, conservare, punere În valoare, demolare, completare, schimbări de utilizare) 5.2. Propuneri privind rezolvări ale circufaţiilor carosabile, staţionărilor, circulaţiilor 5.3. Propuneri de racordări ale reţelelor tehnico-edilitare 5.4. Propuneri privind prevederile din regulament, diferenţiate pe unităţi teritoriale de referinţă şi/sau subdiviziuni ale acestora 5.5. Bilanţ teritorial 5.6. Analize costuri-beneficii (sub aspect economic şi social)


5.7. Propuneri de iniţiere a unor planuri urbanistice de detaliu, programe şi proiecte derivate şi previziuni privind suportul implementării lor (cadrul legal, cadrul instituţional, mijloace financiare, resurse umane).

• REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AFERENT P.U.Z.

I. Dispoziţii generale: - aria de aplicare a regulamentului - alte prescripţii complementare care pot acţiona simultan cu regulamentul - divizarea În unităţi teritoriale de referinţă (UTR) şi alte subunităţi (după caz) - alte condiţionări (avize suplimentare) - definire POT şi CUT II. Dispoziţii aplicabile in zonă - unitatea de referinţă şi caracterul acesteia Natura ocupării şi utilizării terenului 1. ocuparea şi utilizarea terenului (construcţii existente protejate, construcţii existente neprotejate, spaţii neconstruite protejate) 2. tipuri admise de ocupare şi utilizare 3. tipuri interzise de ocupare şi utilizare 4. condiţionări diverse (vestigii arheologice probabile) şi protecţii faţă de poluare şi alte riscuri Condiţii de ocupare a terenului 1. caracteristici ale parcelelor (formă, mărime, dimensiuni, declivităţi) 2. implantarea construcţiilor in raport cu căile de circulaţie 3. implantarea construcţiilor in raport cu limitele separatoare ale parcelelor 4. implantarea construcţiilor unele in raport cu altele pe aceeaşi parcelă 5. POT 6. înălţimea construcţiilor 7. aspectul exterior al clădirilor 8. accese şi circulaţii 9. stationări şi pavaje 10. echipare cu reţele tehnico-edilitare 11. spaţii libere şi spaţii plantate 12. spatii amenajate cu rolul de a proteja, a securiza, a izola sau a racorda zona sau subzona PUZ-ului fata de vecinatati agresive Posibilităţi maxime de utilizare a terenului 1.CUT admis 2.condiţii de depăşire a CUT Anexe B. PIESE DESENATE 1. Plan de încadrare a zonei construite protejate in intravilanul municipiului lasi (extras din PUG aprobat). 2.Plan situaţie existenta, 3.Plan de reglementări urbanistice- zonificare 4.Plan coordonare reţele tehnico-edilitare 5.Plan proprietatea asupra terenurilor Intocmit Arh. Ioan Angel


REGULAMENT DE URBANISM CAP.I DISPOZITII GENERALE 1.1 Aria de aplicare a regulamentului Elementele de regulament ale Planului Urbanistic Zonal PUZ CP– “ELABORARE PUZ + RLU – “CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE” – Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9, Iasi se refera strict la proprietatea enuntata mai sus care are urmatoarele vecinatati:

- la Nord - teren prop. nr. cad. 17149, 18425/2 si std. Sf. Andrei 7,15m intre corp cladire propusa cu regim de inaltime S+D+P+1E si 13,10m intre corp cladire propusa cu regim de inaltime S+D+P+10E si cladirea P+M - Ia Sud – strada . - Ia Est – strada si std. Sf. Andrei - Ia Vest – teren prop. nr. cad. 18425/1 teren neconstruit .

Teritoriul luat in studiu are o suprafata de 2226,00mp. Pe terenul studiat se propune construirea unui imobil 2S+D+P+1- 10E cu

destinatia de locuinta colectiva cu spatii de dotari la parter si etaj 1. 1.2.Alte prescripţii complementare care pot acţiona simultan cu Regulamentul.

a) Prescripţiile ce decurg din Legea Nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu completări le publicate in M.O. nr. 938 din 20.11.2006,cu intrarea in vigoare la data de 23 noiembrie 2006.

b) Prescripţiile ce decurg din Legea nr. 258 din 28.06.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional publicat in M.O. nr. 603 din 12.07.2006, cu intrarea în vigoare la data de 15 iulie 2006.

c) Dispoziţia nr. 4300/VN/03.11.2005 a MCC- privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activitătii in domeniul avizării.

d) Prescriptiile ce decurg din ORDONANŢA GUVERNULUI ROMANIEI nr. 27/27 august 2008, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

1.3 Divizarea in unităţi teritoriala de referinţă(UTR)şi alte subunităţi, după caz: zona studiata se incadreaza in UTR CA4, partial LA1. 1.4 Alte conditionari (avize suplimentare) - avizul. Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice lasi - PUG-municipiul lasi-studii de fundamentare - Relatii periurbane elaborate de Urbis '90 Bucuresti si Habitat Proiect SA lasi. 1.5 Definire POT si CUT

Procentul de ocupare ale terenului (POT) este un indice urbanistic de bază care indică procentual gradul de ocupare cu construcţii a unei parcele de teren. Potrivit Regulamentului General de Urbanism, (HGR. Nr. 525/1996 cu modificările şi completările ulterioare), pentru zonele construite protejate POT - urile se stabilesc prin documentaţiile de urbanism specifice PUZ-CP.

Coeficientul de utilizare al terenului este tot un indice urbanistic de baza care indica prin raport numeric, gradul de utilizare al terenului respectiv, regimul de înălţime depinde conformarea volumetrică a obiectivului În cadrul parcelei. CAP.II DISPOZITII APLICABILE IN ZONA UNITATEA DE REFERINTA SI CARACTERUL ACESTEIA

Zona studiata se inscrie in UTR CA4 - "zona cenlrala cu cladiri medii(max.P+3E), situata situata in aria de protectie a siluetei traditionale a localitatii dinspre sesul Bahluiului" si LA - locuinte colective mari si medii in ansambluri recent realizate cu P+10 – P+4 niveluri.


OCUPAREA SI UTILIZAREA TERENULUI

1. Natura ocuparii si utilizarii terenului (constructii existente protejate, constructii existente neprotejate, spatii neconstruite protejate)

o In zona studiata se propune demolarea unor cladiri existente fara importanta istorica sau arhitecturala (Aceasta nu aparea in Lista Monumentelor Istorice aprobata de MCC in 2004 si reactualizata in 2010) si construirea unei cladiri noi . In schimb amplasamentul se afla in perimetrul cunoscut sub denumirea Curtea Domneasca din lasi-sit arheologic inscris in lista monumentelor istorice cod 1IS-I-s-A-03504/2004.

o Se propune ca orice interventie ulterioara in zona studiata sa se faca in urma obtinerii certificatului de descărcare arheologică

2. Tipuri admise de ocupare si utilizare Utilizari admise:

o se admit locuinte individuale si colective, functiuni publice de interes general, manageriale, tehnice profesionale si financiar bancare, telecomunicatii, hoteluri, restaurante, parcaje de decongestionare a circulatiei in zona centrala protejata (Ia sol si ulterior constructii multietajate), comert, servicii personale si colective, loisir, edituri, sedii ziare, activitati manufacturiere aferente. Utilizari admise cu conditionari:

o se admit restaurante de orice tip care comercializeaza pentru consum bauturi alcoolice numai daca sunt situate la o distanta de minim 100m de institutiile publice si de lacasurile de cult;

o se admit functiuni care nu permit accesul liber al publicului cu conditia ca la nivelul parterului frontal spre strada sa fie destinat unor spatii comerciale, restaurante, servicii accesibile trecatorilor

3. Tipuri interzise de ocupare si utilizare Se interzic urmatoarele utilizari:

o activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; o constructii provizorii de orice natura; o depozitare en gros; o depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau

toxice; o depozitari de materiale refolosibile; o platforme de precolectare a deseurilor urbane; o activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; o lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si

constructiile de pe parcelele adiacente; o orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. 4. Conditionari diverse o Se propune ca orice interventie ulterioara in zona studiata sa se faca in urma

obtinerii certificatului de descărcare arheologică CONDITII DE OCUPARE A TERENULUI

1. Caracteristici ale parcelelor (forma, marime, dimensiuni, declivitati) o Pentru cladirile cu functiuni publice si locuint parcela se considera construibila

daca respecta cumulativ urmatoarele conditii: suprafata minima a parcelei va fi de 1500 mp cu front la strada de minim 20,0 m, are acces dintr-un drum public cu latimea de minim 6,00 m.

2. Implantarea constructiilor in raport cu caile de circulatie


– Cladirea se va amplasa pe aliniament (limita separatoare dintre domeniul public si privat) sau se va retrage cu maxim 8,0m din axul std. Sf. Andrei si str. amplasate pe latura de sud - vest si 13,00m din axul str. ce asigura legatura intre str. Splai Bahlui Mal Stang si std. Sf. Andrei ( pentru a se asigura rezerva de teren in cazul largirii strazii de la 6,00m la 14,00m profil carosabil) .

3. lmplantarea constructiilor in raport cu limitele separatoare ale parcelelor o Cladirea se va amplasa la o distanta de 5,00m fata de limita posterioara. Fata de

limita laterala cladirea propusa se va amplasa la o distanta de 3,00m; 4. lmplantarea constructiilor unele in raport cu altele pe aceeasi parcela o Nu este cazul; 5. Procentul de ocupare al terenului P.O.T. o maxim admis pentru aceasta zona va fi de 50% ; 6. lnaltimea constructiilor o Regimul maxim de înaltime propus pentru zona construibilă este de : 2S+D+P+1-

10E . La stabilirea înălţimii construcţiilor se va avea în vedere respectarea normativelor legate de asigurarea însoririi construcţiilor (conform Ordinului nr. 119 pentru aprobarea Normelor de igienă şi recomandărilor privind rnodul de viaţă al populaţiei, etc.) pentru a nu aduce prejudicii clădirilor învecinate sub aspectul însoririi acestora.

o 33,00m la cornisa masurati de la cota cea mai inalta a CTN-ului. 7. Aspectul exterior al cladirilor o Se recomanda realizarea unei volumetrii care sa genereze o arhitectura cu linii

simple (drepte sau curbe), cu o plastica arhitecturala adecvata zonei, din materiale de finisaj exterior din cele durabile si cu o coloristica calda;

o Autorizarea executării construcţiilor care prin conformare, volumetrie şi aspect exterior intră in contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

o Construcţiile trebuie să se apropie prin volumetrie şi proporţii de tipul dominant al construcţiilor din zona înconjurătoare.

o Extinderile clădirilor tradiţionale se vor face în spiritul construcţiei iniţiale. o Faţadele laterale şi posterioare ale clădirilor trebuie tratate la acelaşi nivel calitativ

cu cele principale şi în armonie cu acestea. o Lucrările tehnice (reţele, conducte, cutii de branşament, etc.) trebuie integrate în

volumul construcţiilor sau al împrejmuirilor. Instalaţiile de alimentare cu gaze naturale, energie electrică şi CATV, precum şi punctele de racord vor fi concepute in aşa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcţiilor sau al zonei înconjurătoare

o terasele care sunt vizibile de pe cote inalte (fie de pe cladiri sau teren) vor fi obligatoriu circulabile sau plantate.

o Daca constructiile vor avea prevazute panouri solare, acestea vor fi inglobate in sarpanta, vor fi integrate imaginii de ansamblu.

8. Accese si circulatii o Accesul pietonal si auto in zona se face din str. Splai Bahlui Mal Stang, strada de

legatura si std. Sf. Andrei. 9. Stationarea autovehicolelor si pavaje o Se vor organiza parcari conform HCL nr.425/2007 - necesar 105locuri; o Parcarea autovehiculelor se va face numai in incinta, atat pentru locatari, cat si

pentru vizitatori; o Aleile din incinta vor fi realizate din pavele carosabile. o Trotuarele se vor executa numai din pavele pentru a permite interventia la retelele

edilitare pozate subteran si vor fi delimitate de carosabil de o bordura de maxim 10 cm inaltime;


10. Echipare cu retele tehnico-edilitare o Toate constructiile vor fi racordate la utilitati: apa/canalizare, gaze naturale pentru

consum menajer sau incalzire, energie electrica, telefonie, cablu TV si Internet. o Toate cladirile racordate la retelele edilitare publice vor avea racordurile realizate

din materiale durabile, perfect etanse, care sa elimine orice risc de infiltratii, cu consecinte negative asupra stabilitatii terenului;

o Toate retelele si bransamentele se vor realiza ingropat. o Se va asigura evacuarea rapida a apelor meteorice la reteaua de canalizate

colectoare prin sistematizarea verticala si rigole. o Se interzice amplasarea antenelor TV prin satelit in locuri vizibile din circulatia

publica sau care afecteza vecinatatile si structura de rezistenta a cladirii. 11. Spatii libere si spatii plantate o spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; o spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate si

plantate cu arbusti si arbori cel putin unul la fiecare 100 mp teren. o se recomanda protectia imobilelor fata de arterele de circulaitie cu plantatii inalte; o se recomanda protectia imobilelor orientate spre punctele cardinale ce presupun o

insorire maxima in perioadele calde ale anului cu specii de arbori care permit o umbrire maxima, iar pe perioada rece a anului sunt total desfrunziti pentru a permite o insorire maxima;

o se recomanda realizarea de garduri vii, din arbusti (de ex. buxus) care sa delimiteze trotuarele, terasele de spatiile plantate;

o se recomanda realizarea de plantatii de aliniament la arterele de 7,0 m latime prin implantarea arborilor in decupaje realizate in trotuare si protejarea acestor lacasuri cu gratare metalice.

12. Spatii amenajate cu rolul de a proteja, a securiza, a izola sau a racorda zona PUZ-ului fata de vecinatati agresive

o nu este cazul POSIBILITATI MAXIME DE UTILIZARE A TERENULUI 1.Coeficientul maxim de utilizare al terenului (CUT) admis este 4,0. 2.Conditii de depasire a CUT CUT poate fi depasit numai prin reactualizare PUZ.

Intocmit, Conform fisei de responsabilitati


STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE A PLANULUI URBANISTIC ZONAL

CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII

EXISTENTE Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9

PROIECTANT: BIROU ARHITECTURA 3


Sef proiect : arh. IOAN ANGELA

Studiu istoric :

NR. PROIECT: 52/2015

BENEFICIAR: SC " RAFANT COMPANY "SRL

iunie 2016

BORDEROU: PIESE SCRISE: 1. Obiectul studiului istoric – zona studiata 2. Scopul studiului istoric 3. Regimul juridic de protectie a monumentelor istorice 4. Evolutia istorica a zonei 5. Datarea si stilul cladirilor din zona studiata, consideratii generale asupra

arhitecturii cladirilor 6. Perioada de realizare a spatiilor publice 7. Zonele de protectie a monumentelor istorice 8. Analiza situatiei – circulatia 9. Analiza situatiei – modul de utilizare a terenurilor 10. Analiza situatiei – vederile in spatiul urban 11. Sinteza cercetarii, recomandari 12. Determinarea posibilitatilor de construire –permisivităţi şi restricţii 13. Bibliografie şi surse

ANEXE

1. Fişe istorice pentru clădirile monumente istorice


PIESE DESENATE Planşa A1 Regimul juridic de protecţie a monumentelor Planşa A2 Evolutia contextului urban Planşa A3 Datarea cladirilor si Stilul cladirilor Planşa A4 Vizibilitatea cladirilor in plan orizontal Planşa A5 Vizibilitatea cladirilor in plan vertical

1. OBIECTUL STUDIULUI ISTORIC – ZONA STUDIATĂ

Obiectul studiului istoric este zona ce cuprinde terenul din str. Splai Bahlui Mal Stang, std. Sf. Andrei nr. 35A, 7, 9, situat in zona cuprinsa in lista monumentelor istorice sub numele de Situl arheologic de la laşi, punct "Splaiul Bahluiului" cod 7IS-I-s-A-6/2004 si aflat la distanta de aproximativ 155,0m de Biserica Adormirea Maicii Domnului - Lipovenească si de Palatul Culturii municipiul Iasi la distanta de aproximativ 280,60m.

Ambele sunt complexe ocupă un perimetru important în economia urbană. In evul mediu acestea se aflau în apropierea Curtii domneşti, fapt ce le-a influenţat soarta, constituind împreună nucleul istoric al aşezării urbane.

În zonă studiata se intenţionează sa se construiasca un imobil cu destinatia de locuinte colective si dotari pe teren proprietate.

2. SCOPUL STUDIULUI ISTORIC Studiul istoric este elaborat ca studiu de fundamentare a P.U.Z. –

CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE şi are următoarele obiective:

- Analiza istorică a contextului urban - Analiza evoluţiei clădirilor şi a spaţiilor publice - Analiza valorii istorico-artistice a clădirilor şi amenajărilor - Delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice - Stabilirea permisivităţilor şi restricţiilor pentru construire, având în vedere

contextul istoric - Delimitarea zonelor edificabile în cadrul imobilelor existente. 3. REGIMUL JURIDIC DE PROTECTIE A MONUMENTELOR ISTORICE


Zona studiată se înscrie în întregime în afara zonei de protectie a monumentelor istorice.

În zona studiată la distanţe mari de amplasmentul obiectivului se află următoarele monumente: - 1263 IS-II-a-A-04069 Ansamblul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, mun. Iasi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 16 sec. XVIII - 1272IS-II-m-B-04073 Casa Orest Tafrali, azi tipografia Episcopiei Catolice, mun. Iasi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 26 înc. sec. XX - 1273IS-II-m-A-04074 Catedrala romano-catolică "Adormirea Maicii Domnului mun. Iasi bd.Ştefan cel Mare şi Sfânt 26 1789 - 1274 IS-II-a-A-04076 Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi, mun. Iasi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 28 1637-1639 - 1275 IS-II-m-A-04076.01 Biserica "Sf. Trei Ierarhi, mun. Iasi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 28 1637-1639 - 1276IS-II-m-A-04076.02 Sala gotică mun. Iasi bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 28 înc. sec. XIX, refăcută in 1904

4. EVOLUŢIA ISTORICĂ A ZONEI 4.1 Periodizarea istoriei Moldovei Evoluţia istorică a zonei este analizată succint pe o perioadă mai lungă de timp, perioadă care trebuie împărţită în cîteva etape corespunzătoare dezvoltării şi modernizării şării. Periodizarea istoriei Moldovei pe baza criteriului evoluţiei formei de stat. ANUL ŞI EVENIMENTUL PRIN CARE

SE SCHIMBĂ FORMA ÎN STAT PERIOADA, FORMA DE STAT ŞI

TERITORIUL ŢĂRII 1352- Întemeierea Ţării Moldovei 1352 – 1456

Moldova – stat vasal regilor Ungariei şi Poloniei alternativ. Teritoriul ţării cuprinde Moldova de acum, Bucovina şi Basarabia

1456 – Începutul vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi(Petru Aron)

1456-1538 Moldova – stat vasal Sultanului Înaltei Porţi şi stat independent, alternativ

1538 – Instaurarea vasalităţii faţă de Sultanul Înaltei Porţi (Ştefan Lăcustă)

1538 – 1711 Moldova – stat vasal Sultanului, oraşul Iaşi devine principala reşedinţă domnească a lui Alexandru lăpuşneanu 1564

1711 – Instaurarea domniilor fanariote (Nicolae Mavrocordat)

1711-1828 Moldova, stat cu capitala la Iaşi, vasal Sultanului Înaltei Porţi. Teritoriul ţării se diminuează prin pierderea Bucovinei (1775) şi Basarabiei (1812)

1828 – Începutul Ocupaţiei Militare ruseşti

1828 – 1859 Moldova – sub dublul protectorat al Sultanului şi al Ţarului Rusiei. Teritoriul ţării se completează cu judeţele din sudul Basarabiei (1856)

1859 – Alegerea lui Alexandru Ion Cuza ca domnitor al ambelor principate (Moldova şi Ţara Românească)

1859 – 1877 Principatele unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti – stat sub suzeranitatea Sultanului Înaltei Porţi şi sub


protectoratul puterilor garante, condus succesiv de principii Al I Cuza şi Carol de Hohenzollen pe baza Convenţiei de la Paris şi a Constituţiei. Oraşul Bucureşti este proclamat capitala României.

1877 – Proclamarea independenţei României

1877-1919România – regat independent cu capitala la Bucureşti, condus succesiv de regii Carol I şi Ferdinand.Teritoriul se dimineuază cu judeţele din sudul Basarabiei (1878) şi se completeayă cu Dobrogea (1878)

1919 – Ratificarea unirii României de către Parlamentul României

1919 – 1947 România – regat cu capitala la Bucureşti, teritoriul se diminuează temporar cu Transilvania de nord (1940-1944) şi definitiv cu Basarabia şi Bucovina (1944)

1947 – Proclamarea Republicii Populare Române din 1965 Republica Socialistă România

1947 – 1989 România Socialistă – republică cu capitala la Bucureşti condusă de Partidul muncitoresc Român pe baza Constituţiei din 1948 şi 1965. Oraşul iaşi devine oraş de subordonare republicană şi reşedinţa regiunii Iaşi ( 1950-1968) şi reşedinţa judeţului Iaşi după 1968.

1989 Trecerea la sistemul democratic După 1989 România – republică parlamentară, condusă de preşedinte, pe baza Constituţiei (1991) Oraşul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi.

Situl de care ne ocupăra se aftă în hotar cu „locul catolicilor”, numit astfel în documentele medievale. De fapt, „locul” acestora era în vechime mai mare în comparaţie cu suprafata ocupată astazi de Episcopiâ romano-catolică, întinzându-se spre vest, spre panta naturalâ, acolo unde şi-au ridicat casele cei de confesiune catolică şi unde se află şi terenul în discuţie. In perioada medievală, perimetrul era despărţit pe latura de nord de proprietatea Bisericii Sf. Gheorghe (Mitropolia Veche) de Uliţa Săsească, în timp ce, pe hotarul nordic se afla zidul de incintă al Mănăstirii Trei lerarhi. Frontul la Uliţa Mare sau Uliţa Domnească era mult în interiorul actualului bulevard Ştefan cel Mare, având, într-o vreme, pe aliniament chiar dughene.

Aşa cum s-a subliniat mai sus, terenul în atenţie a fost cuprins în aria de geneză a aşezării urbane, fiind situat la marginea de sud a localităţii, acolo unde „oaspetii” de confesiune catolică au primit, spre sfarşitul veacului al XIV-lea, îngăduinţa din partea domniei să se aşeze, să-şi facă case, ateliere, prăvăiii şi să-şi ridice apoi lacaşul de cult „Adormirea.Maicii Domnului” cu cimitirul adiacent.

„Oaspeţii” catolici din Iaşi, care erau de diferite etnii (saşi, maghiari, polonezi, îtalieni etc.) au avut aceleaşi drepluri şi, desigur, aceleaşi îndatoriri ca pretutindeni, pentru


care au primit din partea domniei bucata lor de pământ în marginea de sud-vest a perimetrului urban. Din păcate, nu au ajuns până la noi documente privind acele începuturi. Tradiţia însâ le-a păstrat în hlamida-i de legendă, iar pâmântul a conservat vestigii de necontestat. Incă de la mijlocul secclului al XVIII-lea în actele emise de domnii moldoveni sau în notiţele cărturarilor străini se consemnează tradiţia referitoare la vechimea lăcaşului catolic ieşean. Astfel, în 1753, Matei Ghica se justifica pentru privilegiul acordat franciscailor, care tocmai solicitaseră îngăduinţa ridicării unei biserici de piatră în Iaşi, arătând că „încă den descălicătoarea ţării, din zilele altor luminaţi răposaţi Domni, au avut ei biserică aici în Iaşi, şi nu numai aici în Iaşi, ci în toată ţara Moldovei, încă pre alocurea au mănâstiri mari de piatră, cu înalte ziduri...”, domnul afimând în continuare „că, de cănd ne-am pomenit, am apucat avănd ei biserică aici în Iaşi...”. Cincizeci de ani mai târziu, domnitorul Scarlat Alexandru Callimachi consemna, în hrisovul din 1815, faptul câ din veci locul Bisericii Apusenilor s-a chemat al Bisericii Ungureşti. Episcopul de Bacău, Ştefan Atanase Rudzinski, într-un raport din 1663 catre Sfânta Congregaţie, arăta importanta lâcaşului din capitala tării şi sublinia faptul că „este o biserică facută de Margareta”, iar istoricul austriac Sulzer atribuia ridicarea şi înzestrarea bisericii catolice din Iaşi domnului Laţcu Vodă.

În lipsa documentelor scrise, numai cercetarea arheologică a putut suplini golul de informaţii. Astfel, săpăturile arheologice în situl romano-catolic s-au desfaşurat, de-a îungul a două decenii cu întreruperi, pe două coordonate. Un prim obiectiv 1-a constituit cercetarea terenului rezervat misiunii şi cel limitrof, repartizat orâşenilor de rit catolic. Cea de a doua ţintă a fost investigarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului. în cazul de faţă ne vom referi numai la rezultatul cercetăriior din primul obiectiv.

Astfel, o primă constatare se referă la faptul că pe întreaga suprafaţă a silului există un strat de cultură datând din ultimele decenii ale secolului al XIV-Iea şi din veacul următor, cămia îi corespund şi iocuinţe cu inventar specific urban. în al doiîea rând, s-a reuşit a se delimita cimitirul bisericii de gospodăria misiunii şi de locuinţele orâşenilor, desigur sub rezerva descoperirilor viitoare- Astfel, cele mai vechi locuinţe s-au descoperit pe laturile de sud şi est ale biserici. Acestea erau construite solid, din bârne de stejar, fiind adâncite în sol, ca pretutindeni în oraşele Moldovei medievale. Casele au fost distruse de acelaşi incendiu, distanţa dintre ele fiind destul de micâ. Inventarul ceramic din interiorul lor cât şi monedele descoperite datează construcţiiie la sfârşitul veacului al XIV-lea şi în primele decenii ale secolului urmator, probând astfel o zonă bine populată.

Cercetarile arheologice din perimetrul nordic al bisericii ne-a determinat să concluzionăm că pe suprafaţa respectiva au fost din vechime gospodâria misiumi, precum şi casele, atelierele, gospodariile şi grădinile câtorva orăşeni catolici. Descoperirea mai multor locuinţe, datate cu ajutorul materialelor ceramice şi al monedelor, ne îndeamnă să considerăm că, la sfarşitul secolului al XIV-lea şi în primele decenii ale veacului urmâtor, locuirea era intensă şi unitară în perimetrul respecîiv, constituind un cartier supus sinistrului amintit mai sus.

În cursul secolului al XV-Iea şi în primele decenii ale veacului următor, „locul” catolicilor s-a structurat, casele orăşenilor s-au grupat pe partea nordică a parcelei. Inventarul locuinţelor dezveiite datează din secolul al XV-Iea. Acestea au dispărut, prin incendiere, foai-te probabil în urma unui raid al tâtarilor care au pustiit Moldova între anii 1510 şi 1513. Poziţia a două case, avand accesul, nefireasc, dinspre nord, ne îndreptăţeşte să formulăm ipoteza conform căreia în acea vreme se delimitase posesiunea misiunii catolice printr-o uliţă de proprietatea actualei Mitropolii, uliţâ care în primele documente apare sub numele de Uliţa Săsească sau Uliţa Ungureascâ, iar apoi de strada Mitropoliei ori Baston.

Cercetările arheologice din jurul actualului monumentului religios ne-au permis să concluzionâm că locuitorii construcţiilor descrise mai sus îşi aveau biserica în preajmâ, chiar dacă ea apare în informaţiiie documentare târzii, din ultimele decenii ale secolului al


XVI-lea. Primele ştiri ajunse până la noi sunt legate de lupta Papalităţii împotriva Reformei, Sf. Scaun trimiţându-şi emisarii şi în Ţările Române. In rapoartele sau însemnârile lor de călâtorie gâsim referiri şi la edificiul catolic din Iaşi, prima menţiune documentară datând din anul 1586. Biserica Ungurească este menţionata în documentele interne începând din anul 1629.

Din secolul al XVI-Iea importanţa Iaşilor creşte îreptat, ajungând în a doua jumâtate a secolului capilala Moldovei. Faptul a fost benefîc, aşezarea concentrând, încetul cu încetul, principalele interese economice şi comerciale ale ţârii. In această situaţie era fîresc ca un număr de meşteşugari şi negustori din târile catolice vecine , Moldovei sau din oraşele care intraseră din motive politico-economice în declin, să se strămute în Iaşi şi să revigoreze comunitatea deja exîstentă aici. în secolul al XVII-lea, situaţia Iaşilor a continuat să rămâna pozitivă, chiar dacă oraşul devine punctul spre care se îndreptau cu precâdere atacurile turcilor, tâtarilor şi, mai târziu, ale cazacilor. De fiecare dată aşezarea renaşte din propria-i cenuşă. Această stare de lucruri este reflectată şi în planul informatiilor arheologice. Astfel, straturile de cultură depuse în aceste veacuri sunt mult mai consistente, dar, în aceIaşi timp, şi dungile de arsură ce probeazâ incendiile sunt mai numeroase, distrugeri. Se putând apărea într-o aglomerare urbană şi întâmplălor, nu numai provocate de invadatori. Numărul construcţiilor este mai însemnat, iar materialul arheologic este mult mai bogat. în aceIaşi timp, trebuie să remarcăm faptul câ intervenţiile ulterioare şi contemporane au deranjat şi mai mult aceste vestigii, deoarece, începând de la mijlocul secoluiui al XVI-lea, cele mai multe case erau construite puţin adâncite în sol, cu 0,30-0,50 m, reprezentând grosimea bârnei sau bârnelor de talpă, iar după distrugere resturile erau împrăştiate pe suprafaţă mare.

Aceste descoperiri atesta o locuire intensă în zonâ, dar nu se poate şti care erau casele misionarilor şi care ale orăşeniîor. De la începutul secolului al XVII-lea sunt menţionate în documente tranzacţii comerciale privind aceste din urmă imobile. Astfel, în 1620 sânt vândute de câtre Vitolt logofat nişte case pe Uliţa Ungureascâ. Din 1677 se înmulţesc ştirile despre casele orâşenilor de pe Ulita Ungurească sau a Mitropoliei, iar în secolul al XVIII-lea casele din jurul misiunii devin obiectul unor procese. De altfel, hotarul între proprietatea misiunii şi cea a orăşenilor nu a fost niciodată sigur, donaţiile şi cumpărăturile se faceau mereu de ambele pârţi.

În secolui ai XIX-îea, oraşul Iaşi cunoaşte un profund proces de modernizare în ce priveşte arhitectura civilâ şi strâns legată de aceasta şi a sistematizării tramei stradale. În vederea acestor prefaceri se întocmesc planuri ale oraşului, cuprinzând indicaţii despre diverşi proprietari, precum şi măsurâtori ale uliţelor.

Din punctul de vedere al preocupării pentru istoria terenului de pe strada Ipsilanti nr. 10A, planul întocmit in 1900 este foarte important deoarece ne da unele indicaţii. In planul oraşului elaborat de inginerul Grigore Bejan în anii 1896-1897 este marcată doar Biserica Catolică şi erau trasate străzile Ipsilanti, str. Semnului, care în capătul estic intră în str. Sf. Andrei. Este marcată şi str. Mitropoliei (din spatele Mitropoliei). N. A. Bogdan în lucrarea sa Oraşul îaşi aminteşte că la acea vreme (1913 sau chiar \ 904 -prima ediţie a cărtii) exista un Ghîd facut de Poliţie în care sunt trecute toate strâzile alfabetic, cu numerele lor şi alte amănunte.

În planurile topo din anii 1955 şi 1972, în zona studiata amplasata in str. Ipsilanti, terenul este neconstruit. După acest excurs istoric, se cuvine a se trage unele concluzii privind locul şi importanta terenului din str. Ipsilanti nr. 10A în economia urbană a zonei. Astfel, putem afirma că zona a fost locuită, de-a lungul veacurilor, de meşteşugari şi mai ales de negustori, un loc important ocupându-l hanurile şi apoi hotelurile, având în vedere, pe de o parte, situarea în centrul oraşului, precum şi apropierea de obiective religioase de primă importanţă, iar, pe de altă parte, prin str. Ipsilanti se fâcea în trecut şi se face şi astăzi legătura dintre centrul administrativ al oraşului, prin strazile Sf. Andrei şi


Uzinei, cu partea de jos a Iaşilor unde traficul de tranzit a fost şi a rămas deosebit de important pe importanta str. Silvestru.

5. DATAREA ŞI STILUL CLĂDIRILOR DIN ZONĂ. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA ARHITECTURII CLĂDIRILOR

Amplasamentul studiat face parte din zona CA4 –zona centrala cu cladiri medii avand regim de construire discontinuu si inaltimi maxime de P+3 situate in aria de protectie a siluetei traditionale dinspre sesul Bahluiului, având configuraţia ţesutului urban tradiţional formată din clădiri cu puţine niveluri (P÷P+2-4), dispuse izolat sau cuplat.

Arealul central este caracterizat de concentrarea cea mai compactă de clădiri protejate, făcând parte din zona istorică a oraşului, amplasarea majorităţii instituţiilor publice de importanţă naţională şi municipală, densitatea mare a spaţiilor urbane reprezentative ale municipiului Iaşi(străzi, pieţe, squaruri).

Dezvoltarea sa istorică face ca zona să poată fi considerată în prezent ca o zonă eclectică, coerentă în diversitatea ei: absenţa alinierii spre stradă a clădirilor, absenţa alinierii la cornişe a clădirilor, absenţa unităţii de trotuare a fronturilor construite. Sunt adeseori alăturate moduri de construire total diferite, rezultat al unor concepţii diverse asupra oraşului: clădiri parter retrase de la limita de proprietate alături de fragmente de fronturi construite compact, etc.

Principala funcţiune este cea de locuire, zona cuprinzând clădiri cu regim mic de înălţime (P÷P+2-4), construite din materiale durabile, beneficiind în mare parte de echipare edilitară, amplasate pe loturi cu suprafeţe relativ reduse.

În afară de locuinţe, în zonă se găsesc şi alte funcţiuni: lăcaşe de cult ortodoxe şi catolice cu dotările aferente (spaţii administrative, spaţii de locuit), o bezinărie PETROM, instituţii de învăţământ cu dotări aferente.

Analiza evoluţiei istorice a zonei evidenţiază faptul că este amplasată într-o parte a oraşului dezvoltată în secolul XVII-XIX. Cele mai vechi clădiri datează de la mijlocul secolului XVI

Manastirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasa ctitorie, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.

Langa biserica se afla Sala Gotica ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută şi sub numele de Catedrala veche, este o biserică romano-catolică construită în perioada 1782-1789 în municipiul Iaşi, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală.

Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Iaşi este construită în stil baroc, având trei altare din marmură

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei este o cladire monumentala, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de patru turle decrosate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme tarzii ale Renasterii italiene. Elementele decorative, atat in interior, cat si in exterior, sunt dominate de baroc. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul


maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu.

În concluzie în zona studiată există o foarte mare varietate arhitecturală cu clădiri valoroase, la care se adaugă: Sediul Decanatului de Iaşi, Sediul Episcopiei Romano-Catolice şi Catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" biserică romano-catolică construită în perioada 1992-2005, cu rolul de a servi drept catedrală episcopală.

6. PERIOADA DE REALIZARE A SPAŢIILOR PUBLICE În secolui ai XIX-lea, oraşul Iaşi cunoaşte un profund proces de modernizare în ce

priveşte arhitectura civilâ şi strâns legată de aceasta şi a sistematizării tramei stradale. În vederea acestor prefaceri se întocmesc planuri ale oraşului, cuprinzând indicaţii despre diverşi proprietari, precum şi măsurâtori ale uliţelor.

In planul oraşului elaborat de inginerul Grigore Bejan în anii 1896-1897 este marcată doar Biserica Catolică şi erau trasate străzile Ipsilanti care în capătul estic intră în str. Sf. Andrei şi apoi în str. Uzinei. Este marcată şi str. Mitropoliei (din spatele Mitropoliei). N. A. Bogdan în lucrarea sa Oraşul îaşi aminteşte că la acea vreme (1913 sau chiar \ 904 -prima ediţie a cărtii) exista un Ghîd facut de Poliţie în care sunt trecute toate strâzile alfabetic, cu numerele lor şi alte amănunte. Această situatie este oglindită şi în planul oraşului din 1935, unde apare o singură stradă Ipsilanti şi o stradelă cu acelaşi nume.

Prin str. Ipsilanti se fâcea în trecut şi se face şi astăzi legătura dintre centrul administrativ al oraşului, prin strazile Sf. Andrei şi Uzinei, cu partea de jos a Iaşilor unde traficul de tranzit a fost şi a rămas deosebit de important pe str. Siivestru.

7. ZONELE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE Numărul mare de monumente istorice existente în zona studiată şi distanţele

reduse dintre acestea fac inutilă trasarea unei zone de protecţie a fiecărui monument istoric în parte. Delimitarea unei zone de protecţie a monumentelor istorice într-un ţesut urban cu asemenea densitate de monumente istorice este inutilă pentru că nu aduce avantaje conceptuale şi nu simplifică cu nimic procedurile care trebuie urmate pentru construire.

8. ANALIZA SITUAŢIEI- CIRCULAŢIA Circulaţia pe arterele majore întîmpină numeroase dificultăţi din cauza concepţiei

de circulaţie stabilite în întreaga lume în perioada 1950-1980 şi anume, circulaţia de viteză pe artere majore foarte ample, deservirea insulelor prin alei de dimensiuni reduse şi realizarea unor spaţii pietonale ample.

În momentul de faţă zona studiată este mărginită de arterele: str. Sf. Andrei în partea de nord-est, strada Ipsilante în partea de nord-est şi în partea de sud strada Functionarilor.

În cadrul zonei există disfuncţii în organizarea circulaţiei , nefiind încă realizate o serie de legături vitale pentru buna funcţionare a oraşului şi pentru eliberarea de trafic a arterelor cu vocaţie de promenadă pietonală.

Dotarea cu căi de comunicaţie a zonei este specific urbană, fiind echipată corespunzător din punct de vedere al circulaţiei auto principale, necesitând reparaţii periodice ale suprafeţei carosabile, ale trotuarelor şi realizarea unor spaţii de parcare.

9. ANALIZA SITUAŢIEI – MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR Proprietăţile din zonă au incinte proprii delimitate în mod corespunzător. Nu exista in vecinatatea zonei studiate spatii plantate amenajate, ci doar spatii

plantate in interiorul proprietatilor. 10. ANALIZA SITUAŢIEI – VEDERILE ÎN SPAŢIUL URBAN

Disfuncţionalătăţi spaţial-volumetrice Dezvoltarea sa istorică face ca zona să poată fi considerată în prezent ca o zonă

eclectică, coerentă în diversitatea ei: absenţa alinierii spre stradă a clădirilor, absenţa alinierii la cornişe a clădirilor, absenţa unităţii de trotuare a fronturilor construite. Sunt


adeseori alăturate moduri de construire total diferite, rezultat al unor concepţii diverse asupra oraşului: clădiri parter retrase de la limita de proprietate alături de fragmente de fronturi construite compact, etc.

Zona prezintă şi o serie de disfuncţionalităti. Neglijarea întreţinerii fondului vechi construit precum şi intervenţiile brutale prin demolări din anii ’80 au generat o sumă de spaţii destructurate. Diversitatea de ansamblu a zonei uneori se trensformă în lipsă de coerenţă prin hiatusurile existente între zona centrală principală a oraşului şi nucleele de centralitate dezvoltate în timp în zone semicentrale. De asemenea, există disfuncţii în organizarea circulaţiei , nefiind încă realizate o serie de legături vitale pentru buna funcţionare a oraşului şi pentru eliberarea de trafic a arterelor cu vocaţie de promenadă pietonală. Se observă şi faptul că există încă în zona centrală sau la limita ei o serie de activităţi (industrii, depozite sau spaţii de întreţinere auto) incompatibile cu statutul de zonă centrală.

Caracteristica de diversitate şi lipsa de omogenitate a zonei care uneori devin disfuncţii, reuşesc în acelaşi timp să realizeze un element de particularitate şi de farmec al acestei zone. Menţinerea acestui caracter face imposibilă aplicarea unor reglementări rigide ca implicând cu necesitate o anumită elasticitate a reglementărilor care trebuie aplicate cu creativitate atât de promotorii de investiţii cât şi de administrator.

Vizibilitatea monumentelor istorice Organizarea viitorului ansamblu trebuie să ţină cont de vederea celor mai importante clădiri istorice din zona studiată, clădiri ce sunt în momentul de faţă degajate şi ca urmare noile clădiri să fie realizate în aşa fel încât să se creeze cele mai bune condiţii pentru vederea construcţiilor monument istoric. Vizibilitatea în plan orizontal Analiza vizibilităţii în plan orizontal se bazează ca vederea în întregime a faţadei unei clădiri se poate face de la o distanţă minimă determinată de unghiul de 45º care poate fi acoperit de vederea observatorului. Pe măsură ce observatorul se depărtează de clădire, vederea unei faţade întregi se ameliorează în privinţa unghiului de cuprindere a faţadei, de la o distanţă de cca 100m de faţadă observatorul nu mai poate distinge detalii şi deci perceperea faţadei se înrăutăţeşte. Ca urmare s-au delimitat zonele de percepere optimă a faţadelor Bisericii Catolice vechi si a Catedralei Mitropoliei. Concluziile sunt pe scurt următoarele:

- Mitropolia Moldovei si Bucovinei are faţada vizibilă în întrgime din Bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, si din Straga Crisan.

- Biserica Catolica veche are fatada vizibila in intregime de pe strada Colonel Langa, si de pe Strada Trei Ierarhi.

Vizibilitatea fatadelor monumentelor aflate in imediata apropiere a sitului, este reprezentata grafic in plansa 5: Vizibilitatea cladirilor in plan orizontal

Vizibilitatea în plan vertical Analiza vizibilităţii în plan vertical se bazează pe fapul că imaginea întragă a

faţadei unei clădiri se poate percepe de la o distanţă minimă determinată de unghiul de 45º în plan vertical care poate fi acoperit de vederea observatorului. Acest unghi se formează între planul orizontal al pământului şi raza vizuală care atinge cel mai înalt punct al faţadei; proiecţia pe pământ a punctelor în care unghiul de vedere în plan vertical al faţadei este de 45º formează o linie depărtată de faţadă cu o distanţă egală cu înălţimea clădirii. Pe măsură ce observatorul se depărtează de clădire vederea în plan vertical a întregii faţade se ameliorează; vederea cea mai bună a faţadei se situeayă în zona în care unghiul de vedere în plan vertical al faţadei este cuprins între 45º şi 27º, ultimul fiind determinat de o distanţă egală cu 2 x înălţimea clădirii.

11. SINTEZA CERCETĂRILOR, RECOMANDĂRI


Cercetarea zonei din unghiul de vedere al istoriei a pus în evidenţă următoarele disfuncţionalităţi:

- Neglijarea întreţinerii fondului vechi construit precum şi intervenţiile brutale prin demolări din anii ’80 au generat o sumă de spaţii destructurate.

- Zona este destructurată şi permite perceperea întâmplătoare a unor volume construite cu forme foarte diferite;

- Sunt adeseori alăturate moduri de construire total diferite, rezultat al unor concepţii diverse asupra oraşului: clădiri parter retrase de la limita de proprietate alături de fragmente de fronturi construite compact, etc.

- Existenţa unor dificultăţi în organizarea circulaţiei şi parcării autoturismelor şi a unor discontinuităţi ale circulaţiei pietonale.

Pentru remedierea acestor disfuncţionalătăţi se recomandă dezvoltarea construcţiilor în zonă ţinând cont de următoarele recomandări:

- Folosinţele terenurilor şi construcţiilor noi trebuie să fie acelea caracteristice centrului funcţional: servicii, birouri şi administraţie, comerţ de lux şi specializat, cultură, locuinte, spaţii plantate pentru locuitori, toate aceste fubncţiuni trebuie să aibă caracter de unicitate pentru a compensa caracterul banal al unora dintre folosinţele clădirilor existente;

- Construirea diferenţiată volumetric în general volume de înălţime moderată, comparabile cu volumele monumentelor istorice şi pentru marcarea zonei centrale;

- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de „coerenţă” şi „eleganţă”.

- Tratări urbane de asemenea manieră încât să se pună în valoare perspectivele favorabile către zona studiată şi cele din zona studiată către zonele înconjurătoar

- Realizarea unui sistem de circulaţii şi parcare pentru autovehicole, asigurându-se accese carosabile la construcţiile care se vor propune;

- Asigurarea circulaţiei pietonale - Înierbarea spaţiilor neconstruite şi neocupate de căi de circulaţie şi acces. 12. DETERMINAREA POSIBILITĂŢILOR DE CONSTRUIRE – PERMISIVITĂŢI ŞI

RESTRICŢII Posibilităţile de construire sunt prezentate în principiu, prin determinarea

edificabilelor unora din parcele care sunt prevăzute în PUZ. Posibilităţile de construire vor constitui, după avizarea lor, condiţiile puse la

elaborarea P.U.Z. Avându-se în vedere poziţia amplasamentului, se impun o serie de măsuri pentru

obţinerea unei zone urbane unitare şi bine structurate prin: - tratarea unitară din punct de vedere funcţional şi plastic; - tratarea cu cea mai mare atenţie şi rezolvarea corectă a circulaţiei auto şi pietonale în

zonă; - tratări urbane de asemenea manieră încât să se pună în valoare perspectivele

favorabile către zona studiată şi cele din zona studiată către zonele înconjurătoare; - rezolvarea unitară a întregii zone studiate şi articularea corectă la zonele

înconjurătoare; - analizarea atentă şi conformarea la cote înalte calitative a spaţiilor urbane create, atât

a celor publice cât şi a celor private; - abordarea atentă a zonelor verzi, a zonelor plantate, cât şi a elementelor de mobilier

urban care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat; - folosirea de materiale de bună calitate, cu texturi şi culori armonios studiate, în

vederea integrării în dominanta arhitecturală a zonei.


- Construirea de clădiri cu următoarele conformări: Indicatori urbanistici Valoarea procentului de ocupare a terenului - P.O.T. va fi maxim 50%. Valoarea coeficientului de utilizare teren - C.U.T. va fi maxim 2,4 mp ADC/mp teren.

Regim de înălţime Înălţimea maximă admisă va fi de 13,00 m la cornisa.

Regim de aliniere Alinierea este poziţionată la distanţa de 10,00 m faţă de axul stăzii Ipsilanti si 9,50m din

axul str. Functionarilor. Pentru alinierile laterale şi posterioare se va respecta prevederile Codului Civil. Având în

vedere distanţele laterale, se vor prezenta la comisiile de avizare acordurile de vecinatate. Organizarea circulaţiei

Accesul pe amplasament se propune a se realiza din carosabilul menţionat mai sus, prin intermediul unui drum cu profil minim de 4 m, din care 3,5 m carosabil. Intersecţia dintre drumul propus şi cel existent va fi bine dimensionată astfel încât accesul autovehiculelor, să se facă facil.

Toate acestea vor fi semnalizate cu marcaje şi cu semne de circulaţie conform legilor în vigoare.

Deasemenea se prevede realizarea de parcaje în interiorul amplasamentelor, conform H.C.L.I. 425/2007.

BIBLIOGRAFIE - N. A. Bogdan, Oraşul Iaşi, monografie istoricâ; ediţia all-a, Iaşi, 1913-1915. - Dan Bâdărău, Ican Caproşu, Iaşii vechilor zidiri, Iaşi, 1974. - Istoria oraşului Iaşi, C. Cihodaru, Gh. Platon redactori responsabili, vol. I, Iaşi, 1980. - Al. Andronic, Iaşii pânâ la mijlocul secolului al XVII-lea. Geneza şi evoluţie, Iaşi,

1986. - M. Costâchescu, Documente moldaveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol. îî, Iaşi,

1932. - Stela Cheptea, Biserica romano'catolică „Adormirea Maicii Domnului” dm Iaşi, în

„Europa XXI”, ffl-IV, Iaşi, 1995. - Stela Cheptea, Din nou despre inceputurile Iaşilor, în „Historia Urbana”, V, 1997, 2. - Stela Cheptea, Şase veacuri de istorie, în vol. Catedrala romano-catolica. Iaşi, îaşi,

2005.


Palatul Culturii din Iași este o clădire emblematică ce a fost construită în perioada 1906 – 1925, în perimetrul fostei Curți Domnești medievale moldovenești, pe locul fostului Palat Domnesc. Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice. Edificiul a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii este schimbată într-una culturală, devenind gazda unor importante instituții culturale din Iași.

Astăzi, Palatul Culturii este sediul Complexului Muzeal Național „Moldova”, ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943), Muzeul de Artă (1860), Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” (1955), precum și Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural (1975). În aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” (1920). Istorie

Palatul Domnesc, prima jumătate a sec. al XIX-lea De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului, s-a dezvoltat ansamblul Curții Domnești (atestată documentar începând cu 1434). În 1806 – 1812, prințul Alexandru Moruzi construiește un impunător palat în stil neoclasic. Afectat de incendii, Palatul Domnesc va fi refăcut de prințul Mihail Sturdza în 1841 – 1843. Dupa Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București, Palatul Domnesc devine Palat Administrativ. Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea continuă sa afecteze clădirea, luându-se, la începutul secolului al XX-lea, decizia demantelării (1904) și reconstrucției, în locul refacerii vechiului palat.


Noul edificiu a fost realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecții A. D. Xenopol și Grigore Cerchez. Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția palatului s-a prelungit pe durata a două decenii. Edificiul, finalizat pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României. Descriere Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieșindurile semicirculare au fost retrase și împodobite la fronton cu statui de arcași ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn

donjon mare, cu cr eneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sala gotică”, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei). „Sala Voievozilor” se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul I se află „Sala Henri Coandă”. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, „Hora Unirii”. Legenda spune că în proiectul inițial erau prevăzute 365 de camere, dar construcția are 298 încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 m2. La fațadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă și două rânduri de baghete. La etajul I, la fațada centrală, se află „Sala Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost

execut ate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la


etajul I se află sala „Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea anilor petrecuți la Iași ca elev al Liceului Militar, Coandă a dăruit orașului proiectul „Monumentului Eroilor Români” din cartierul Galata și rețeta unui ciment special, care imită perfect culoarea și sunetul lemnului de stejar. Până în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Județean, dotat cu mobilier confecționat la „Casa Maple” din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit în timpul celui de-al doilea război mondial drept cazarmă a trupelor germane și ulterior, sovietice. Începând din anul

1975, planșeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oțel, lucrare parțial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de boltă, noul planșeu a susținut monumentul, fiind afectate în schimb, planșeele de la etajul I, zidăria, ornamentele și stucaturile. Lucrările de consolidare și restaurare durează încă și astăzi La 8 octombrie 1434, cea mai veche atestare scrisa a Curtii domnesti din Iasi, datand din vremea lui Alexandru cel Bun (intr-un privilegiu comercial). Totusi, deoarece existau cladiri mai vechi de aceasta data (spre exemplu presupusa Biserica armeana construita in 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi, cel putin cu cateva decenii inainte de aceasta data. Orasul Iasi a fost construit pe ruinele Curtii Domnesti, ramasite aduse la lumina in timpul diverselor lucrari de modernizare. Cu toate acestea, urme si ruine ale Curtii Domnesti mai pot fi vazute de-a lungul orasului, Casa Dosoftei pastrandu-se, chiar, integral. Referitor la aceasta din urma, ce gazduieste astazi un muzeu dedicat literaturii romane vechi, izvoarele istorice mentioneaza faptul ca ar fi facut parte din anexele Curtii Domnesti. Mai apoi, pana in anul 1686, cladirea a gazduit tiparnita mitropolitului Dosoftei Barila. Curtea Domneasca din Iasi a functionat o perioada indelungata de timp, din prima jumatate a secolului al XV-lea pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, perioada in care insemnatatea administrativa si politica a fortificatiilor a fost completata de cea culturala, la Iasi tiparindu-se carti si documente de referinta in istoria romanilor. Primele investigatii arheologice interprinse in 1952 au demonstrat ca ansamblul de fortificatii dateaza din timpul domniei lui Alexandru cel Bun si a fost amplasat pe o mai veche asezare feudala, alaturi de ruinele acesteia din urma descoperindu-se urme de locuire din perioada neolitica timpurie, din epoca Latene si din perioada migratiilor din secolul al XIV-lea. Curtea ocupa spatiul pe care se afla astazi Palatul Culturii si s-a extins in timpul lui Stefan cel Mare (din perioada lui Stefan cel Mare s-a mai pastrat un bastion de forma patrata). Teoretic, Curtea Domneasca ocupa in perioada sa de apogeu un traseu delimitat de: Piata Podu Ros, strada Sfantul Lazar, strada Smardan, strada Bucsinescu, bulevardul Tudor Vladimirescu, bulevardul C.A.Rosetti, soseaua Sararie. 581 de ani de la cea mai veche atestare scrisa a Curtii domnesti din Iasi Citeste mai mult pe: http://iasicasa.ro/2015/01/12/581-de-ani-de-la-cea-mai-veche-atestare-scrisa-a-curtii-domnesti-din-iasi/


Primii lipoveni (ruși staroveri) au venit în Moldova pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fiind alungați

de către ruși din cauza faptului că s-au opus reformei bisericești inițiate de către țarul Alexei I (tatăl

lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei (1652–1658), reformă cunoscută sub denumirea

de raskol. Reforma, care viza modificarea ritualului bisericesc, a început în anul 1654 și a fost

adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul, au reușit să devină tolerați și

chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții Moldovei. [2] În Iași, lipovenii

locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească.[3]

Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași,

capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu

hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește

actualul locaș de închinăciune. În decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a fost refăcută din

cărămidă la anul 1830, dar turnul și clopotnița au rămas tot din lemn.[4] În anul 1866, biserica a ars într-

un incendiu, împreună cu toate cărțile, veșmintele și odoarele bisericești care se aflau acolo.

Pentru a asigura continuitatea slujbelor în perioada reclădirii bisericii, a fost construit Paraclisul „Sf.

Apostoli Petru și Pavel”, unde se mai fac și astăzi slujbe, mai ales în sezonul de iarnă, biserica mare

fiind greu de încălzit. Între anii 1872-1882 s-au efectuat lucrări de restaurare și extindere a locașului de

cult al rușilor staroveri, după planurile arhitectului român Ștefan Emilian (1819-1899) și sub

supravegherea starostelui lipovean Vasile Fomin. Banii necesari reconstrucției bisericii au fost obținuți

prin subscripție publică. Biserica a fost sfințită în anul 1882.

În urma rectificării albiei Bahluiului în zona municipiului Iași, din perioada 1911-1913, Biserica

lipovenească se află pe malul stâng al Bahluiului.[2] În prezent, Biserica lipovenească din Iași posedă o

serie de icoane valoroase, realizate în stilul tradițional al artei bisericești ruse.[4]

Lucrări de reparații ale bisericii au avut loc în anii 1959 și 1989, prin contribuția enoriașilor lipoveni.[5]

Biserica lipovenească din Iași a suferit avarii importante în urma cutremurului din 4 martie 1977.[6]

Lucrări de reparații[modificare | modificare sursă]

Biserica lipovenească din Iaşi. Imagine din 2005, înainte de renovare.


În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-au efectuat o serie de lucrări de restaurare și consolidare a

lăcașului de cult. În anul 2006 a fost întocmit un deviz de restaurare si consolidare a bisericii, care se

ridica la 3 milioane de lei noi (aproximativ 750.000 euro). Ministerul Culturii a contribuit la reparații cu

300.000 lei în 2006 și cu 100.000 lei în 2007. Biserica a fost consolidată și zugrăvită.

Deoarece acoperișul din tablă data din perioada anilor 1954-1955 și era într-o stare avansată de

degradare, preotul paroh Vasile Hușleag a decis în octombrie 2008 să-l înlocuiască. Dorind să

păstreze stilul rusesc și originalitatea acestei biserici (singura din Iași cu șapte turle), parohul a

cumpărat din Ucraina tablă din inox poleită cu aur. Comunitatea lipovenească locală a reușit să

strângă 25.000 euro, cu care parohul a cumpărat peste 220 de coli de tablă, prețul unei coli fiind de

aproximativ 100 de euro. Preotul nu a avut bani pentru a cumpăra tablă cu care să acopere toate cele

șapte turle și astfel se intenționa acoperirea doar a cinci turle cu tablă poleită cu aur.

La începutul anului 2009 a început înlocuirea acoperișului. Lucrările au fost realizate de meșterul

Neculai Ciocan și echipa sa. În lipsa unui specialist în lucrul cu acest gen de tablă, muncitorii au stricat

câteva zeci de coli de tablă în timpul prelucrării și montării. Au fost aduși specialiști din Ucraina pentru

a le arăta muncitorilor români cum să prelucreze și să monteze tabla aurită. Într-un articol din Ziarul de

Iași din aprilie 2009, preotul Vasile Hușleag făcea un apel pentru a fi ajutat cu circa 5.000 de euro.

Acești bani erau necesari pentru achiziționarea și a celorlalte 50 de coli cu care să fie acoperite toate

cele șapte turle.[7]

La sfârșitul anului 2009, lucrările de înlocuire a tablei au fost finalizate, reușindu-se acoperirea tuturor

celor șapte turle. La acel moment, Biserica lipovenească din Iași era a doua biserică din Moldova care

avea acoperișul poleit cu aur (după Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Cajvana, acoperită cu

tablă provenită din Ucraina, care a costat 250.000 lei). În Evul Mediu, Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din

Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur de sus până jos.

Prezent

Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Iași (jud. Iași) funcționează și în prezent având ca

preot paroh pe Vasile Hușleag. Comunitatea lipovenească din Iași număra în anul 2009 aproximativ

300 de persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf. Maria, la 15/28 august.

Parohia aparține din punct de vedere canonic de Eparhia Ortodoxă de Rit Vechi a Bucovinei și

Moldovei, cu sediul în orașul Târgu Frumos (județul Iași).[4]

Arhitectura

Biserica lipovenească din Iași este o clădire înaltă, cu șapte turle având în vârf câte o cruce tăiată

(specifică cultului rușilor staroveri). Turla cea mai înaltă se află deasupra pridvorului închis (aceasta

din urmă fiind și clopotniță, cu trei etaje). Deasupra naosului se află o altă turlă înaltă, aceasta fiind

înconjurată de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a

șaptea turlă se află deasupra altarului.


Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a

altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi: pe latura vestică intră femeile, pe

latura sudică intră bărbații, pe când intrarea de pe latura nordică este folosită doar la ocazii speciale.[5]

Mormânt în curtea bisericii

În curtea bisericii, lângă peretele altarului, se află o piatră funerară care datează de dinaintea

construirii actualei biserici. Ea a fost așezată deasupra mormântului lui Nikolai, copilul negustorului

Rodion Popov din Focșani, decedat la 2 iunie 1854. Pe această piatră se află următoarea inscripție în

limba rusă: "Святый Боже, святый крѢпкiй, святый безсмертный, помилуй насъ. НамѢстѢ

семъ погребено тѢло Фокшанскаго купца Родiона Попова сына его младенца Николы,

скончавшагося 1854го года İюня 2го дня. Господи! Нелишы его Царствiя Небеснаго.", a cărei

traducere în limba română este următoarea: "Sfinte Dumnezeule, sfinte tare, sfinte fără de moarte,

miluiește-ne pe noi. Aici odihnește trupul copilului Nikolai, fiul negustorului Rodion Popov din Focșani,

care a murit la 2 iunie 1854. Doamne, nu-l lipsi de Împărăția Cerurilor."

Ortodox

Localitate: Iaşi

Comună: Iaşi

Judeţ: Iaşi

Adresa: Strada Palat nr. 63

Cod poştal: 700032

Telefon : NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.primaria-iasi.ro www.icc.ro www.prefecturaIasi.ro

Hram: Sf. Împ. Constantin şi Elena,

Detalii: Înainte de clădirea sfântului locaş care există şi în zilele noastre, pe acelaşi loc s-a aflat o biserică din lemn construită de preotul grec Poliz din Tesalonic, la jumatatea veacului al XVIIl-lea. Actuala biserică a fost zidită din cărămidă şi piatră în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, fiind apoi reparată radical în 1866.

Alte informaţii:

De-a lungul anilor, biserica a cunoscut numeroase consolidări şi reparaţii păstrându-se însă forma arhitectonică de la început. Între anii 1969-1974 s-au executat lucrări de pictură în tehnica fresco, pictură care a fost restaurată în anii din urmă. De asemenea, în anul 1999 a fost înlocuită catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de stejar şi de trandafir. În prezent se execută lucrări de extindere a bisericii, prin reproiectarea pridvorului

Situata In preajma curtii domnesti de altadata, acum in imediata apropiere a Palatului Culturii, biserica "Sf. Ap. Andrei" a fost ctitorita in anul 1794 de preotul loan Buciumas si de negustorul Neculai. Ea urma de altfel unei mai vechi biserici de lemn. construita cu mult fnainte. Terenul era denumit atunci Fanaria domneasca si alci s-au asezat, incepand cu secolul al XVIII-lea. slujitori ai Curtii domnesti, slujbasi si mestesugari. Neputand lasa veniturile necesare bunei functionari a bisericii. cei doi ctitori au reusit insa sa aduca la inchinare aici breslele, carciumarilor si pescari-lor. care s-au angajat sa plateasca sfantului locas, pe fiecare saptamana si de la fiecare carciuma cate 5parale. iar pescarii sa ajute numai la hram. Biserica mai are si un al doilea hram, "Sf. Mare Mucenic Mina", dat de prezenta locas. din anul 1886, a icoanei facatoare de minuni, foarte cunoscuta In epoca, odor sfant la care crestinii se inchina cu evlavie si astazi. Anterior, icoana se afla la biserica Sf. Nicolae Domnesc si era tinta unui pelerinaj popular de mare intensitate


sufleteasca. Intre anii 1989 -1996 s-au facut importante reparatii capitale care au dus la inaltarea bisericii cu peste 2 m si la lungirea ei cu mai bine de 6 m, construindu-i-se si un acoperis in stil moldovenesc. Totodata intreg interiorul sfantu¬lui locas a fost impodobit cu pictura noua, in tehnica fresco, si cu mobilier nou. Alaturi de biserica s-a cladit un turnclopotnita. Resfintirea bisericii. oficiata de catre I. P. S. Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei si I. P. S. Mitropolit Nicodi-mos de Patras la 15 octombrie 1996, a fost savarsita in prezenta sfintelor moaste ale Sf. Ap. Andrei, aduse in peierinaj la lasi in p In Moldova , inceputurile curtilor se situeaza catre sfarsitul secolului al XIV-lea , in timpul domniei

lui Petru I Musat , continuata de aceea a lui Alexandru cel Bun , fapt ce nu exclude existenta unor resedinte anterioare

la Radauti , Baia si Siret.Epoca de mare amploare a constructiilor palatiale este aceea a lui Stefan cel Mare , urmata de

domnia lui Vasile Lupu.Sfarsitul curtilor domnesti are loc la sfarsitul secolului al XVIII-lea , cand traditionalele scaune

voievodale se distrug sub incendii si pradaciuni.

Bazele curtii domnesti din Iasi au fost puse in timpul lui Alexandru cel Bun , dar ea este atestata la 8 octombrie

1434 , intr-un document prin care Stefan voievod daruieste lui Giurgiu si altora un sat in obarsia Saratei:,,Si alt judet sa

nu aiba , ca sa tie numai de curtea noasta din Iasi.”.

In partea de sud-est a curtii , zidul initial avea o grosime de 1m la temelie si de 0,90m la parament , temelia fiind

adancita pana la 1,50m sub nivelul solului de la acea vreme.Tot in aceeasi parte a curtii s-a gasit un bastion patrat cu

ziduri groase de 1m , construite in timpul lui Stefan cel Mare.Resturile de ceramica decorativa de uz casnic arata luxul

de la curtea domneasca din Iasi.In secolele XVI si XVII s-a realizat o largire a curtii iesene si o ingrosare a zidurilor.

Dinspre est si sud-est vechea curte domneasca din Iasi era aparata impotriva eventualilor invadatori de un iaz

alimentat cu apa din Bahlui , iar dinspre nord si vest de un sant adanc , umplut cu apa , precum si de un val de pamant

si de o palisada.Legatura dintre oras si curte se facea cu barcile , trecandu-se apoi pe un pod mobil sau pe unul stabil ,

care , in caz de primejdie , se putea usor apara sau desface.

In timpul domniei lui Alexandru cel Bun , s-a putut consolida , cu un zid subtire de piatra , apararea complexului de

constructii din incinta curtii domnesti iesene.Stefan cel Mare a restaurat si a completat imobilele curtii , a extins incinta

si i-a consolidat apararea in partea de nord-est cu bastioane.

Potrivit unei informatii retinuta de Amfilohie Hotiniul , in anul 1491 curtea domneasca din Iasi a cazut prada unui

incendiu puternic , ceea ce explica inceputul construirii , la 1 iunie 1491 , a bisericii Sf. Nicolae Domnesc.

Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea , cand s-a mutat in Iasi capitala tarii , in incinta curtii au trebuit

sa se construiasca imobile noi , iar cele vechi sa fie reamenajate , pentru cazarea garzii , a personalului curtii si a

membrilor familiei domnesti.Inainte de stabilirea lui Alexandru Lapusneanu la Iasi , Ioan Heraclide Despot , care

pretindea ca este nepotul lui Stefan cel Mare , a expus , in ,,palatul” curtii o pictura care reda victoria de la Verbia(18

noiembrie 1561) si totodata a cerut sa fie ,,miruit” domn in biserica Sf.Nicolae Domnesc.

La Iasi , in curtea domneasca , pazita de o garda puternica si credincioasa , Alexandru Lapusneanu a pedepsit

boierii care-l tradasera.Ostasii sai , scrie Grigore Ureche ,,dupa invatatura ce au avut inchis-au poarta si ca niste lupi

intr-o turma far-de nici un pastor , au intrat intr-insii , de-i snopiia si-i injunghiia , nu numai boierii , ce si slujitorii.Nici

alegea pre cei vinovati , ci unul ca altul ii punea suptu sabie”; unii incercand sa scape , sareau ,,di pe zabrelede-si

frangia picioarele”.Cronicarul Azarie scrie:,,au adunat pe vrajmasii care pusesera la cale inselaciunile de mai inainte si

pe boierii necredinciosi si pe toti i-au dat mortii nemiloase”.

La adapostul intariturilor curtii domnesti , Alexandru Cretul , cu un mic numar de ostasi , in februarie-martie 1578 , a

putut respinge asalturile unei armate compusa din turci , munteni si ardeleni , venita in ajutorul voievodului Petru

Schiopul.Nu este exclus ca datorita acestui fapt turcii sa fi poruncit lui Petru Schiopul sa distruga zidurile din jurul curtii

domnesti.Astfel ne explicam de ce calatorul Francisc de Pavia , care a trecut prin Iasi in vara anului 1585 , nu

mentioneaza intariturile curtii , desi a vizitat-o si ne-a lasat o descriere a ei.Totusi nobilul francez afirma ca este un loc

frumos si dovedeste,,maretia si rangul pe care il tine acest duce”.


Un detasament de cazaci a pradat si distrus , in parte , in anul 1592 , curtea domneasca.Desi in anul 1593 un calator

strain pretindea ca a vazut curtea domneasca inconjurata cu un zid de piatra , totusi in anul urmator , Aron Voda , ca

sa o poata salva de tatari , a fost nevoit sa faca lucrari si sa plateasca navalitorilor o suma de bani , ca sa se retraga.

Calatorii straini in trecere prin Moldova primelor decenii ale secolului al-XVI-lea au apreciat Iasul ca cel mai

important oras din tara.Unul dintre ei , Tommaso Alberti , a vazut , in 1615 , doar un ,,gard” de lemn in jurul palatului

domnesc.Curtea domneasca si palatul au suferit prea putin de pe urma incendiului din 1616 , deoarece Radu Mihnea a

ramas in Iasi pana in 1624.Arzand in acest an curtea din Iasi s-a mutat la Harlau,, unde a tocmit si curtile cele

domnesti”.Vasile Lupu a dispus in jurul anului 1640 , refacerea curtii domnesti din Iasi.,,Au facut-scrie Miron Costin –ca

de iznoava si curtile cele domnesti din Iasi , casele cele cu cinii(acoperite cu tigla),gradini , grajduri de piatra”.

Zidurile incintei din secolul al XVII-lea ar fi fost masive , cu turnuri patrulatere masive , de piatra.Acum s-ar fi largit

incinta spre laturile de est si de nord ale terasei si s-ar fi intarit si zidurile existente , prin adaugiri simple sau duble de

ziduri noi , care fac sa apara in unele parti ale acestei incinte exterioare adevarate ziduri de cetate.

Miron Costin nu se refera deloc la intariturile curtii domnesti refacuta de Vasile Lupu , dar Marcus Bandius , vizitand in

1646 Iasul si curtea domneasca a scris:,,In partea de sud a orasului , pe marginea delusorului , deasupra lacului , este

palatul domnului , care numai catre rasarit are un zid subtire , neintarit nici cu turnuri , nici cu vreun val sau sant ; pe

celelalte parti , are , in loc de zid , grinzi infipte in pamant”.Astfel se explica de ce in vara anului 1650 , tatarii si cazacii

au putut incendia si distruge,,intr-o mica de ceas” nu numai orasul ci si curtea domneasca , in timp ce manastirile , care

aveau incintele inconjurate cu ziduri de piatra , au rezistat.

Un calator strain , in trecere prin Iasi , in 1652 , consemneaza ca din intreaga curte domneasca ramasese numai

palatul si capela domnului , probabil singurele imobile construite din piatra.Acelasi calator nu se refera la fortificatiile

curtii , care probabil ca nu mai existau , fiind distruse cu doi ani mai inainte.Nu sunt nici din a doua jumatate a secolului

al XVII-lea , informatii despre existenta unor puternice fortificatii in jurul curtii domnesti din Iasi.In decembrie 1671 ,

voievodul Gheorghe Ghica , inchis in curtea domneasca , nu a putut rezista rasculatilor condusi de Hincu si Durac pana

la venirea ajutoarelor turcesti.In vara anului urmator , sultanul Mehmed al IV-lea a venit la curtea domneasca,,intrand

prin Trapezaneasca”si a iesit din curte,,pe sub vama si pre iaz , peste Bahlui , la Podul Rosu”si de aici s-a urcat la

Cetatuia.

Palatul in care locuia Antonie Ruset(1675-1678) , potrivit descrierii secretarului solului polon Ioan Gninski , care a

fost primit de domn , era o cladire foarte veche , cu ferestre mici cu gratii , din care cauza interiorul era

intunecos.Oaspetii au trecut prin doua camere , prima cu bolti si cu stalpi , apoi in alta in care era intins un covor

simplu.Condusi printr-o galerie , au patruns in alta camera boltita , ai carei pereti erau acoperiti cu placi de ceramica de

culoare albastra.

Potrivit insemnarilor lui Ph. Du Pont , care insotise pe regele Ioan Sobieski in campania din 1686 , curtea

domneasca din Iasi era inconjurata cu ziduri , cu turnuri si sant.Totusi , in 1691 , Constantin Cantemir , temandu-se de

vreun atac neasteptat din partea detasamentelor inaintate ale lui Ioan Sobieski , s-a mutat la Cetatuia.Un zid bun , ca al

manastirilor , cum nota un ofiter austriac , avea curtea din Iasi , la 21 august 1711.

La 20 aprilie 1725 au ars curtile domnesti ,,din toate partile”.Inainte de a incepe refacerea lor , voievodul Mihail

Racovita a poruncit sa se darame resturile imobilelor ramase , nedistruse de foc , pretextand ca erau ,,proasteprea urat

si ciudat facute”.A lasat numai doua case din cele construite in timpul domniei lui Vasile Lupu.Noile constructii au fost

reusite , cum apreciau cronicarii.Grigore Ghica(1726-1733)a continuat lucrarile incepute de inaintasul sau.Se precizeaza

ca el a reparat zidurile inconjuratoare , a adaugat altele noi si a construit turnul cu ceas de pe poarta cea mare , care ,

ca inaltime , intrecea toate bisericile din Iasi.

erioada 12 - 19 octombrie din acel an.

Un nou incendiu , alimentat de un vant puternic , a distrus la 9 martie 1753 , o buna parte a imobilelor din curtea

domneasca.Lucrarile de refacere s-au terminat peste trei ani.In noaptea de 19/20 decembrie 1784 un alt incendiu a

distrus din nou curtea domneasca.La 3 septembrie 1795 , voievodul Alexandru Calimachi observa ca in Iasi nu se aflau

curti in care sa locuiasca domnii , deoarece sa stricasera cu totul.Fiindca refacerea lor costa prea mult , a aprobat sa se


cumpere pentru domnie casele lui Costache Ghica si Lupu Bals de langa Sf.Spiridon.Dupa 1795, fosta curte domneasca

din Iasi se va numi ,,curtea veche”sau,, curtea gospod cei vechi”.Catre sfarsitul secolului XVIII un strain venit in Iasi

nota urmatoarele:,,Manastirea Sf.Nicolae sta puternica langa vechea curte domneasca arsaUnele semne de foc fac sa te

gandesti la urmele vechilor cladiri care erau aici”.

Alexandru Moruzi, in domnia a doua(1802-1806) fiindu-i ,,mila”- cum scrie Manolache Draghici-sa lase ,,in starea

gasita” aceste ziduri care , de aproape 30 de ani ,,erau pustii si daramate”, a poruncit sa fie refacute.Lucrarile incepute

in 1803 sub conducerea arhitectului Johann Freywald s-au terminat la 28 august 1806.Un contemporan socotea curtea

din Iasi refacuta de Alexandru Moruzi ca una din ,,cele dintai dintre zidirile din Turcia , pentru marimea , pentru

domneasca stralucire si scumpete a lor”.

Incinta curtii domnesti din Iasi a avut trei intrari.Cea principala , denumita si ,,poarta domneasca”sau ,,poarta cea

mare”se deschidea in dreptul Ulitei Mari , pazita permanent de un detasament al garzii domnesti.Deasupra intrarii ,

Grigore Ghica , a inaltat in primavara anului 1728 , un turn cu ceasornic , care batea de auzea tot orasul.S-a pastrat o

pecete din 1782 care reprezinta intrarea principala a curtii , adica ,,poarta domneasca” si turnul ei , dar fara ceas ,

distrus in incendiul din 9 martie 1753.Curtea mai avea inca doua intrari.Prin cea de la rasarit , numita ,,poarta

dragonilor” a cazacilor sau a ,,haremului” se patrundea in incinta bisericii Sf.Nicolae Domnesc.A treia,,poarta” a curtii ,

care se deschidea spre Bahlui , se numea a seimenilor.Denumirile si le-au luat de la cazarmile corpurilor de trupa aflate

in apropierea acestor porti.

Imobilul principal din interiorul curtii a fost palatul domnesc.Nu stim cum arata palatul construit in secolul al XV-lea

si nici cel refacut de Alexandru Lapusneanu si folosit de urmasii sai pana la Radu Mihnea si V.Lupu.Bandini , care a

vizitat palatul domnesc in 1646, a vazut intr-o sala tronul domnesc imbracat cu catifea rosie prinsa cu tinte de aur si

argint.Covoare si perdele de matase , brodate cu fire de aur si argint , acopereau peretii incaperilor aflate la dispozitia

domnului.Paul de Alep , care a vizitat curtea domneasca , insotind pe patriarhul Macarie , a notat ca apartamentele in

care locuiau domnul si sotia sa erau zidite din caramida si acoperite cu olane.In apropiere se afla o baie cu apa calda ,

construita din marmura.

In anul 1616 , ambasadorul suedez Weling insotit de secretarul si suita sa au fost primiti in audienta de voievodul

Gh.Stefan.Inainte de a ajunge in sala tronului , au trebuit sa urce o scara mare si larga si sa treaca prin mai multe

incaperi.Sala tronului era mobilata cu un jet mare , cu ceas deasupra si cu lavite de lemn asezate langa pereti.Un

ambasador polon , in trecere prin Iasi , in 1677 , a vazut in palatul domnesc o camera pictata in intregime , dupa moda

olandeza , iar la 16 august 1686 , principele Iacob Sobieski a ramas impresionat de mobilierul si decoratiile in portelan

ale peretilor si plafoanelor cu flori mici din alte doua saloane de la etaj.

Alti straini , in a doua jumatate a secolului XVIII , au vazut in palatul domnesc camere cu mobila frumoasa si o

biblioteca .Incaperile principale ale palatului domnesc , indicate de cronici si vizitatori erau:spataria sau sala tronului; a

doua sala ca importanta era cea a postelniciei , in care voievodul primea boierii avansati in ranguri si aceea a

,,haremului”in care se faceau petreceri.Sotia lui Dimitrie Cantemir a dat in apartamentul ei un banchet in onoarea sotiei

lui Petru cel Mare , la 23 iunie 1711.In majoritatea incaperilor de la parter erau instalate cancelariile , iar cele de la etaj

erau folosite ca locuinte de catre membrii familiei domnitoare.

De la sfarsitul secolului al XVI-lea suntem informati ca in curtea domneasca se construisera ,,odai”, adica un fel de

cazarmi pentru ostasii de la curte.Cronicarul Grigore Ureche a scris ca Aron Voda a facut pentru lefegii sai ,,odai in

curte ca sa fie pururea langa dansul”.Aceste ,,odai” vor fi in continuare extinse.Distruse de incendiul din 1725 , au fost

reconstruite din temelie.

La curte , pentru familia domneasca , s-au construit si bai.Prima a fost zidita de Alexandru Lapusneanu cu mesteri

adusi din Transilvania.Folosit si cautat era feredeul construit de Vasile Lupu , in jurul anului 1640 , langa Scoala

Domneasca.Refacandu-se palatul domnesc , Vasile Lupu a construit o baie eleganta , pardosita cu lespezi de marmura ,

langa apartamentul sotiei sale.Apa era adusa cu sacalele din iazul de langa curte.

In incinta curtii au mai fost imobile , folosite ca magazii de alimente , de materiale si ca locuinte.Intre acestea din

urma se citeaza odaile vatavului de aprozi , a marelui camaras , a comandantului garzii.Un spatiu intins il ocupau si

grajdurile domnesti.


Ca orice resedinta feudala , curtea domneasca a avut o temnita proprie .Boierii tradatori si delapidatori erau inchisi in

beciurile palatului , in incaperile corpurilor de trupa si in turnul de langa intrarea principala.Sub turnul-clopotnita al

bisericii se afla visteria , iar sub ea temnita curtii.In 1703 Mihail Racovita a astupat temnita.

Pana in a doua jumatate a veacului al XVII_lea curtea domneasca din Iasi se alimenta cu apa de fantana.Prima

fantana a curtii se consemneaza documentar la 8 ianuarie 1622.In anul 1677 , voievodul Antonie Ruset , a adus ,

pentru curte si biserica Sf.Nicolae Domnesc , pe conducte de ceramica , apa ,,de departe”.Instalatia nefiind intretinuta ,

s-a stricat si astupat.In 1729 , voievodul Grigore Ghica a poruncit sa se faca , in fata intrarii principale a curtii , de catre

mesteri straini , trei cismele cu tevi.Pentru a se curma cu certurile ivite la luarea apei , s-a randuit un capitan si doi

slujitori sa le apere si sa le pazeasca , ziua si noaptea , si ca barbatii sa ia apa din ,,cismeaua veche”, iar femeile din

cea noua.Aceste instalatii au fost reamenajate o data cu fiecare refacere a curtii.

BIBLIOGRAFIE

1.D.Badarau,I.Caprosu,Iasii vechilor zidiri,Editura Junimea,Iasi,1974

2.N.Grigoras,Curtea si Biserica Domneasca din Iasi,Editura Meridiane,Bucuresti,1970

3.C.Nicolescu,Case,conace si palate vechi romanesti,Editura Meridiane,Bucuresti,1979

4.N.Iorga , Istoria Romanilor in chipuri si icoane , Humanita , Bucuresti , 1992

5Calatori straini despre Tarile Romane,vol.III,Editura Stiitifica,Bucuresti,1971,volum ingrijit de Maria Holban

6.Calatori straini despre Tarile Romane,Vol.VII,redactor responsabil Maria Holban,Editura Stiitifica si

Enciclopedica,Bucuresti,1980

7.Documente privind istoria Romaniei.Veacul XIV-XV.A.Moldova(1384-1475),Editura Academiei Republicii Populare

Romane,Bucuresti,1954

Planul drumului capitaliei redicat în anul 1843 și pus în aplicație de Domnitorul Prințul Mihail Sturza. Litografit la

Institutul Albinei 1857”

arh. IOAN ANGELA aut.nr. 53/2003 IASI

desenat

proiectat

sc.

1/500

pr.

pl.

BIROU ARHITECTURA 3

arh. IOAN ANGELA

arh. IOAN ANGELA

U6

PREZENTARE VOLUMETRICA

specificatie

NUME

SEMNATURA

faza

PUZ

TITLU PLANSA

sef proiect arh.IOAN ANGELA

PUZ- CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN PROPRIETATE

PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE

Iasi, Splai Bahlui Mal Stang, str. Sf. Andrei nr. 35a; 7,9

52/2015

BENEFICIAR

SC RAFAT COMPANY SRL

C1

C2

D

S

2

2

2

6

1CC

N

r

.

c

a

d

.

:

1

8

4

2

5

/

1

C1

Nr. cad.: 125150

N

r

.

c

a

d

.

:

1

8

4

2

5

/

2

N

r

.

c

a

d

.

:

1

7

1

4

9

1(2228/2)

c

a

l

e

a

c

c

e

s

D

r

u

m

590,00mp

336,00mp

268,00mp

17

16

15

101

37

S=317,86mpC1

11

109

21

3

124

1(2230/11; 2230/11/1)

12

9

8

7

6

5

4

3

2

1

CC

C1

PT 41

11

10

R61

1(2230/11; 2230/11/1)

12

9

8

7

6

5

4

3

2

1

CC

C1

PT 41

11

10

R61

S

T

R

.-LA

S

F

. A

N

D

R

E

I

1

5

,

0

0

m

9,12m

P+10E

P+10E

1

,

0

0

PLAN URBANISTIC ZONAL CP

REGLEMENTARI URBANISTICE - ZONIFICARE

50%

4,0

FUNCTIUNI ALE CONSTRUCTIILOR SI TERENURILOR EXISTENTE

CLADIRI PROPUSE

LIMITA P.U.Z.LIMITA TEREN PROPRIETATE

ZONE SPATII VERZI, GRADINI DE FATADA

PLATFORME CIRCULATIE / PLATFORME PARCARI

CIRCULATII

STRAZI EXISTENTE / LARGIRI PROPUSEACCES AUTO/PIETONAL

CLADIRI EXISTENTE

Zone functionale

1.Suprafata nou construita2.Suprafata amenajata(circulatii-parcaje)3.Suprafata teren plantatTOTAL teritoriu zona studiata

Suprafata(mp) %

16,30

30,0053,70

100

363,00

667,801195,20

2226,00

EXISTENT

se demoleaza

ALINIERE LA STRADAALINIERE LATERALA / POSTERIOARARETRAGERE DE LA ALINIERE

C1

C2

D

S

2

2

2

6

1CC

N

r

.

c

a

d

.

:

1

8

4

2

5

/

1

C1

Nr. cad.: 125150

N

r

.

c

a

d

.

:

1

8

4

2

5

/

2

N

r

.

c

a

d

.

:

1

7

1

4

9

1(2228/2)

c

a

l

e

a

c

c

e

s

D

r

u

m

336,00mp

17

16

15

101

37

S=317,86mpC1

11

109

21

3

124

1(2230/11; 2230/11/1)

12

9

8

7

6

5

4

3

2

1

CC

C1

PT 41

11

10

R61

1(2230/11; 2230/11/1)

12

9

8

7

6

5

4

3

2

1

CC

C1

PT 41

11

10

R61

S

p

l

a

i

B

a

h

l

u

i

M

a

l

S

t

i

n

g

9,12m

P+10E

P+10E

PLAN URBANISTIC ZONAL CP

REGLEMENTARI URBANISTICE - ZONIFICARE

2S+D+P+10E

+33,00

50%

4,0

FUNCTIUNI ALE CONSTRUCTIILOR SI TERENURILOR EXISTENTE

CLADIRI PROPUSE

LIMITA P.U.Z.

LIMITELIMITA TEREN PROPRIETATE

ZONE SPATII VERZI, GRADINI DE FATADA

PLATFORME CIRCULATIE / PLATFORME PARCARI

CIRCULATII

STRAZI EXISTENTE / LARGIRI PROPUSEACCES AUTO/PIETONAL

ALINIAMENTE

CLADIRI EXISTENTE

Inaltimea la streasina se masoara de la cota cea mai inalta

a CTN - ului. Se poate construi 2S+D+P+10E fara a depasii CUT-ul

Necesar locuri parcare conf. HCL 425 / 2007 - 105 locuri

- spatii comerciale 2226,0mp: 100 = 22 locuri

- locuinte 6119,0mp: 75 = 83 locuri

- 25 locuri la nivelul solului

- 80 locuri la demisol si subsol

Zone functionale

1.Suprafata nou construita2.Suprafata amenajata(circulatii-parcaje)3.Suprafata teren plantatTOTAL teritoriu zona studiata

Suprafata(mp) %

16,30

30,0053,70

100

363,00

667,801195,20

2226,00

EXISTENT

PROPUNERI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI:

- extinderea retelei de apa si canalizare si

refacerea imbracamintii stradale;

- realizarea de rigole in lungul strazilor

spre zona de parcari;

- realizarea de spatii plantate de protectie intre

cladiri ;

se demoleaza

ALINIERE LA STRADAALINIERE LATERALA / POSTERIOARARETRAGERE DE LA ALINIERE

2S+D+P+1E

(+7,00)

1

,

2

5

S

T

R

A

D

E

L

A

S

F

.

A

N

D

R

E

I

6

,

0

0

3

,

0

0

1

1

,

0

5

5

,

0

0

LOC DE JOACA

11


sc.

1/500

BIROU ARHITECTURA 3

arh. IOAN ANGELA

arh. IOAN ANGELA

REGLEMENTARI URBANISTICE

- ZONIFICARE

SEMNATURA

TITLU PLANSA

PUZ CP- CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN

PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE


BENEFICIAR

SC RAFANT COMPANY SRL

pr.

pl.

U2

faza

PUZ CP

52/2015

11


desenat

proiectat

sc.

1/500

BIROU ARHITECTURA 3

arh. IOAN ANGELA

arh. IOAN ANGELA

REGLEMENTARI URBANISTICE

- ZONIFICARE

specificatie

NUME

SEMNATURA

TITLU PLANSA

sef proiect arh.IOAN ANGELA

PUZ CP- CONSTRUIRE LOCUINTE COLECTIVE PE TEREN

PROPRIETATE PRIN DEMOLARE CONSTRUCTII EXISTENTE


BENEFICIAR

SC RAFANT COMPANY SRL

pr.

pl.

U2

faza

PUZ CP

52/2015

%

50,00

30,0020,00

100

Suprafata(mp)

1113,00

667,80445,20

2226,00

%

50,00

30,0020,00

100

Suprafata(mp)

1113,00

667,80445,20

2226,00

PROPUSPROPUS

5

,

1

5

2S+D+P+10E

(+33,00)

8

,

0

0

6

,

0

0

7

,

1

5

1

4

,

0

0

7

,

0

0

9

,

5

0

1

3

,

0

0

1

0

,

5

0

2

,

5

0

8

,

0

0

2

6

,

0

4

1

3

,

1

0

5

,

0

0

1

3

,

4

5

1

0

,

9

8

1

1

SECTIUNE 1-1

1%

VAR VARVAR VAR

Spatiu verde

Strada Dalaj pietonal

1%

6,00~1.00

existenta - asfalt

1,007,00

Stradapropusa - asfaltDalaj pietonal

Limita cladire2,50

N

CLADIRI PROPUSE - CONTUR ETAJE

2S+D+P+1E

(+7,00)

PROIECT DE HOTARARE privind aprobarea Planului Urbanistic ...

Documents

Transcript of PROIECT DE HOTARARE privind aprobarea Planului Urbanistic ...