Proiect de Ceretare
-
Upload
anonymous-4tlfo1o0a -
Category
Documents
-
view
221 -
download
0
Transcript of Proiect de Ceretare
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
1/24
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
~ Proiect de cercetare ~
~ Hemp-concrete ~
Student:
Bardi Zoltan
Master C.D.B.
Anul 1, 2015-2016
1
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
2/24
Borderou
1. Abstract2. Introducere
. Materiale!. A"anta#e$De%a"anta#e5. Caracteristici &ecanice6. Do&enii de utili%are'. Conclu%ii
2
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
3/24
Abstract
In conte(tul econo&iei de ener)ie si a de%"olt*rii durabile este bine sa a"e& in"edere o anali%* al unui ciclu de "iat* +entru a ace ale)eri bune.
ri&a +arte al acestei cercet*ri se reer* la anali%a unui ciclul de "iat* al unui
&aterial de constructii care nu are eecte ne)ati"e asu+ra &ediului incon#ur*tor.
Denu&irea acestui ti+ de beton este /e&+crete// sau /e&+-concrete// care
are ca si &aterial de ba%* un &aterial obtinut din +relurarea de cane+*.
nitatea unctional al unui +erete este deinit* /+er suare//, +eretele ar +utea iun +erete de re%istent*, iar +eror&anta sa ter&ic* +utand i descris* ca a"and o
re%istent* ter&ic* de 2,'3 &24$.
e%ultatele testelor arata ca a%a de +roductie al &aterialelor brute din care este
alcatuit +eretele au cel &ai &are eecte asu+ra &ediului incon#ur*tor.
Cel &ai &are eect il are +roductia &aterialul care lea)* co&+o%itia &aterialuluidin care este alc*tuit +eretele7ci&ent ,"ar, etc.8.
Dease&enea s-a ar*tat si a+tul c* co&+arati"e cu &aterialele de constructii
traditionale, betonul cu cane+* are un eect oarte &ic asu+ra &ediului
incon#ur*tor.
Acest beton are un i&+at +o%iti" asu+ra &ediului incon#ur*tor, contribuie la
reducerea sc9i&b*rilor cli&atic +rin absorbirea si in&a)a%inarea de carbon
contribuind astel la reducerea ni"elului de C2din at&oser*.
S-a eectuat o anali%* a&anuntit* +e trei criteria:-)rosi&ea +eretelui
-straturi interioare
-reannoirea straturilor
3
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
4/24
e%ultatele testelor au ar*tat ca indicatorii de &ediu se &odiic* in unctie de
)rosi&ea +eretelui, ins* acest lucru nu &ai este "alabil si la indicatorii reeritori
la sc9i&b*rile cli&atolo)ice.
;alorile acestor indicatori cu atat sunt &ai bune cu cat )rosi&ea +eretelui creste
7deoarece astel in&a)a%inea%* &ai &ult carbon8.
;orbind la ni"el de &aterial, in anali%a unui ciclu de "iat* cresterea re%istentei
ter&ice datorat* cresterii )rosi&ii +eretelui nu este luat* in considerare.
einnoirea straturilor are un eect &inor asu+ra indicatorilor de &ediu la un
nu&ar redus de reinnoiri, ins* conduce la eecte ne)ati"e la un nu&ar &are de
reinnoiri.
Se obser"* c* straturile +e ba%* de "ar-cane+* au un i&+act &ai &are decat cele
ba%ate +e nisi+-"ar.
Introducere
Dac* +ri"i& lucrurile din +unct de "edere istoric +ute& constata ca in secolul al
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
5/24
Acest lucru a inse&nat o e(+oatare ra+id* a resurselor +*&antului.
In a doua #u&atate a secolului al ((-lea t*rile &ai de%"oltate au reali%at c*
econo&ia se ba%a +e e(+loatarea intensi"e a resurselor natural.
In 1='0 s-a esti&ate ca o&ul consu&* &ai &ulte resurse decat +*&antul +oate
oerii.
In acelas an a a+*rut conce+tul de D>Z;?@A> DABI?.
Acest conce+t a ost deinit in 1=3' de c*tre Co&isia Mondiala de Mediu si
De%"oltare 7.C.>.D.8 astel:
de"elo+&ent t9at &eets t9e needs o t9e +resent it9out co&+ro&isin) t9e
abilit o uture )enerations to &eet t9eir on needs.E
5
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
6/24
De%"oltarea durabil* i&+lic* cresterea econo&ic* i&+reun* cu +rotectia si
&entinerea calit*tii &ediului incon#ur*tor.
Aceast* or&* de de%"oltare stabileste o relatie stabil* intre acti"itatea u&an* si
&ediul incon#urator *r* s* aecte%e +ers+ecti"ele +entru )eneratiile "iitoare de a
a"ea un ni"el de "iat* &*car atat de bun cu& a"e& noi.
Cei +iloni a de%"olt*rii durabile sunt:
nul dintre +rinci+alele obiecti"e ale de%"olt*rii durabile este reducerea
i&+actului ne)ati"e ale acti"it*tilor oa&enilor asu+ra &ediului incon#ur*tor.
Anali%ele de ti+ ciclu de "iat* sunt cercet*ri stiintiice care studiea%* i&+actul
+roductiei, +roceselor sau a acti"itatilor asu+ra &ediului incon#ur*tor.
Aceste cercet*ri ne a#ut* la stabilirea solutiilor care au eectele cele &ai &ici
asu+ra &ediului.
6
Mediul inconjurator
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
7/24
Metodolo)ia ?CA 7lie ccle assess&ent8 initial a ost de%"oltat* +entru
+roduse industriale ins* acu&a se oloseste si in do&eniul constructiilor.
In >uro+a, co&itetul te9nic C>F$@> 50 a de%"oltat standarde +entru
ar&oni%area crearii de declaratii >D 7>n"iron&ental roduct Declaration8
+entru &ateriale de constructii.
Anali%a ciclului de "iat* ar trebui s* ia in considerare i&+actul constructiilor
asu+ra &ediului in toate cele a%e ale constructiei 7construire, e(+loatare,
de&olare8.
Co&+arati" cu +rodusele industriale, constructiile au cate"a +articularit*ti.
In +ri&ul rand iecare constructie este unic* in unctie de ti+ul structural,
a&+lasa&ent.
Cli&atul local inluentea%* necesarul de ener)ie.
A&+lasa&entul constructiei are un eect &a#or asu+re necesarului de ener)ii
7a+*, electricitate, etc.8.
In al 2-lea rand dieritele &aterial de constructii +ot i olosite, +use in o+er*
+rin dierite +rocese si &etode.
@oate cele +re%entate &ai sus necesit* o ba%* de date oarte bo)at* cu& sunt:
>coin"ent, B>>S, C@I, etc.
In ulti&ul rand cl*dirile +re%int* o durat* de "iat* oarte &are, intre 0 si 100 de
ani.
e durata de e(istent cl*direa +oate a"ea dierite unctiuni in unctie de dorinta
beneiciarului sau a necesit*tilor.
Fu&eroase studii au de&onstrate c* in ti&+ul ciclului de "iat* 7?C8, a%a de
e(+loatare este cea &ai d*unatoare &ediului incon#ur*tor.
7
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
8/24
e +lan &ondial in conte(tul de%"olt*rii durabile constructiile #oac* un rol oarte
i&+ortant deoarece consu&* intre 0, !0G din resursele total de ener)ie ale
+*&antului.
&odalitate de a reduce i&+actul ne)ati" al cl*dirilor asu+ra &ediului
incon#ur*tor este sa reduce& nu&*rul de lu(uri.
De e(e&+lu, daca abord*& lucrurile din +unct de "edere ter&ic acest lucru
+oate i atins +rin cresterea ni"elului de i%olare ter&ic*, care conduce la un
consu& 0 sau oarte &ic de ener)ie.
8
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
9/24
H*cand co&+aratie intre o cl*dire din beton si una din le&n, iecare a"and
acelasi ni"el de i%olare ter&ic* +ute& constata c* ni"elul de e&isii de C2 este
&ai &ic* la constructia e(ecutat* din le&n.
Conclu%ii si&ilar +ot i trase daca co&+ar*& +rodusele din le&n cu &aterialele
de i%olare din ibr* de sticl*, +olistiren sau c*r*&id*, c9iar &ai &ult, in)lobarea
de carbun in ti&+ul otosinte%ei +re%int* "alori ne)ati"e.
In lu+ta i&+otri"a inc*l%irii )lobale trebuie sa de%"olt*& noi resurse
care s*aib*interes ecolo)ic , social i econo&ic .
In consecint* este indicat olosirea &aterialelor ne+oluante cu bune +ro+rietati
de i%olare ter&ic* +entru a reduce i&+actul cl*dirilor asu+ra &ediului
incon#ur*tor.
Dintre aceste &ateriala +rietenoase cu &ediul incon#ur*tor se utili%ea%* din ce in
ce &ai &ult &aterialele deri"ate din +lante, datorit* caracteristicilor de
re%istent* oarte bune.
9
Bamboo
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
10/24
rintre aceste &aterial se nu&*r* si betonul bio +e ba%* de asc9ii de cane+*.
Co&+orta&entul 9i)roter&ic bun al acestui &aterial reduce necesarul de ener)ie
si &entine co&ortul intern.
Conducti"itatea ter&ic* este de a+ro(i&ati" 0.1 &-14-1si +er&eabilitatea la
"a+ori de .210-11J) &-1s-1a-1 la u&iditati relati" &ici si &edii.
@estele eectuate de dieriti cercet*tori arat* c* durata de "iat* a betoanelor cu
cane+* este de +este 100 de ani.
Materiale
Ke&+creteK se ob ine +rin a&estecarea cane+ii cu "ar i a+ *.
Holosirea cLne+ei ca i &aterial de construcNie nu este o idee nou*.
e&crete este o alternati"* la &aterialele de construcNii care a ost utili%at* ncdin anii 60 n Europa i Australia.
CLne+a a ost olosit* On construirea cl*dirilor cu &ii de ani On ur&*, On Asia i
rientul Mi#lociu, de unde este i ori)inar* +lanta de canabis.
Cele &ai &ari +ro"oc*ri ale olosirii cLne+ei ca i &aterial de construcNie sunt
re)le&ent*rile SA, a+ro"i%ionarea i costurile, toate iind le)ate Ontre ele.
Calit*Nile +e care le oer* sunt dierite de orice altce"a a& +utea obNine de la
&aterialele ti+ice, co&binLnd eicienNa ener)etic* cu +ro+rietatea de a ca+ta
carbonul, re)enerabilitatea ra+id*, +uterea, o durat* de "iaN* a +ereNilor de cLte"a
sute de ani, calitatea i res+irabilitatea aerului din interior care sunt i&batabile.
10
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
11/24
Materialul are cLte"a calit*Ni interesante, una dintre ele iind abilitatea sa de a
absorbi carbonul din atmosferdeter&inLnd Ea+ariNia unei s*bii cu dou*
t*iuri care s* lu+te O&+otri"a sc9i&b*rilor cli&aticeK.
@otui, calitatea cea &ai interesant* este aceea +rin care cldirea n sine
continu s capteze dioidul de carbon pe msur ce !arul din "emcrete se
calcific de-a lun#ul timpului.
Ha+tul c* acest conNinut de "ar se calciic* On &od constant, transor&Lndu-se On
inal On +iatr*, de-a lun)ul duratei de "iaN* a +eretului, Onsea&n* c* acesta de"ine
din ce On ce &ai +uternic, +e &*sur* ce ti&+ul trece.
Materialele co&+onente ale betonului:
Canepa
$%nepa a fost una dintre cele mai folositoare plante pentru omenire , a"Lnd
&ulti+le utili%*ri: de la soar* i 9Lrtie +Ln* la obiecte de O&br*c*&inte i +Ln%e
+entru na"ele &ariti&e.
>ste o +lant*robust*care +roduce cantit*ti &ari de &aterial le&nos.
11
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
12/24
Ca orice +lant* care otosinteti%ea%* si aceasta are eecte beneice asu+ra
&ediului incon#urator:
-+entru a creste si ace +roductie nu are ne"oie de +esticide sau in cantit*ti &ici
-nu are ne"oie de &ulta a+*
-se ertili%ea%* sin)ur
Daca ne uita& in sectiune la tul+ina +lantei +ute& constata c* se co&+une din
dou* +*rti: -+artea e(terioar*
-+artea interioar*
Partea exterioaraeste alcatuit* din ibre, care re+re%int* Ksira s+inariiK a +lantei
a#ut* ca aceasta s* r*&ana in +o%itie "ertical* in ti&+ul cresterii.
12
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
13/24
?a &aturitate ibrele re+re%int* 5G din &asa total*.
Acestea sunt olosite la +roducerea de 9artie si a i%olatiilor +e ba%* de lan*.
Partea interioar*este re+re%entat* de &asa le&noas* care la &aturitate
re+re%int* !5G din &asa total*.
Aceast* &as* le&noas* se oloseste in constructii ca si +arte de a)re)at.
Aceat* &as* le&noas* +re%int* oarte bune calit*ti de i%olare ter&ic* si onic* siare o densitate oarte sc*%ut*.
Aceast* &as* de asc9ii de le&n se oloseste la +re+ararea &ortarelor si a
betoanelor usoare +entru i%olatii.
Var
Fu&ele stiintiiic al "arului esteoidul de calciu7varul nestins, varul ars8 care
se +re%int* sub or&* de +ulbere de culoare alb*, care cu a+a reac ionea%*ener)ic, eer"escent cu de)a#are de c*ldur* or&Lndu-se 9idro(id de
calciu7"arul stins8.
Ca P 2 --Q Ca782
(idul de calciu se ob ine +rin tratarea ter&ic* 7arderea8 la 300 RC
a calcarului7carbonat de calciu8 cu eliberare de dio(id de carbon:
13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Calcarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonat_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dioxid_de_carbonhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Hidroxid_de_calciu -
7/24/2019 Proiect de Ceretare
14/24
CaC--Q Ca P C2
Acest +roces are o serie de tre+te de stin)ere cu a+* a "arului calcinat du+*
durata ti&+ului de contact cu a+a:
1. 2 &in "ar stins +u in
2. 2 - 6 &in "ar stins &i#lociu
. Q 6 &in "ar stins tare
;arul calcinat i cel stins este caustic, a"Lnd o reac ie +uternic alcalin* 7 "aloare
+ 12T18, astel c* se i&+une e"itarea contactului cu+ielea i cu oc9ii.
;arul nestins este olosit On industriade construc ii, la +re+ararea &ortarului
+entru tencuial*, ca )9i+s, sau la "*ruirea +ere ilor, On industria de abricare
a ci&entului.
In industria c9i&ic* este utili%at la +roducerea a&enda&entelor de O&bun*t* ire
a soluriloracide. In &etalur)ie este olosit la desulurarea &inereului de ier. Dease&enea este olosit la re inerea sululuidin u& 7deto(iicare8, la
ob inerea 9i+ocloritului de calciu, sau ca re)ulator al "alorii + 7uantu& satis8
la ali&ente 7> 52=8.
Acest &aterial are &ulte +roble& le)ate de &ediul incon#urator.
-in &are +arte este e(tras din &ine
-este o resursa e+ui%abila
-este asociat cu +ierderea biodi"ersitatii datorita +rocesului de e(tra)ere si
contributiei la incal%irea )lobala
-datorita a+tului ca +relucrarea se ace de+arte de &ine, costurile de trans+ort
sunt &ari.7roca e(trasa este )rea, necesita ca&ioane &ari +entru trans+ortarea
&aterialului care e&it &ult C2 contribuind la +oluarea &ediului8
14
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pielehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ochihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cimenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipoclorit_de_calciu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Pielehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ochihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Industriehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Cimenthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Solhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hipoclorit_de_calciu&action=edit&redlink=1 -
7/24/2019 Proiect de Ceretare
15/24
In ciuda de%a"anta#elor descries &ai sus o(idul de calciu +re%int* si o serie de
a"anta#e:
a8 Are o +oro%itate &are si +er&eabilitate la "a+ori ridicat*.Aceste caracteristici se &ateriali%ea%a +rin +ereti /res+iratori//,astel se
controlea%* u&iditatea interioar*, +re"ine a+aritia condensului +re"enind
astel a+aritia &uce)aiului.b8 Are o conducti"itate ter&ic* redus* U1$&4 si o caldur* s+eciic* &are
care asi)ur* conortul ter&ic.c8 >ste un &aterial cu durat* de "iat* &are.d8 Se reciclea%a usor sau este absorbit de +*&ant *r* sa cau%e%e to(icitate.
e8 rotectie: "arul a+licat +e ele&entele structurale esentiale are oarte bunecalit*ti de +rotectie i&+otri"a actorilor de "re&e, oc si d*un*tori.
8 Mi(turile +e ba%* de "ar au lucrabilitate oarte bun*.
rocesuldereali%are a betoanelor de cane+* este +re%entat* in i)ura ur&*toare.
15
Hemp concrete !
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
16/24
A"anta#e$De%a"anta#e
Aceste betoane +re%inta o serie de caractristici +ositi"e res+ecti"e ne)ati"e.
KBetonul din cLne+*K nu are ri)iditatea structural* a betonului obi nuit, a a OncLt
se utili%ea%* ie ca alternati"* la +ere ii din SB, ie sub or&* de c*r*&i%i
7du+* &odelul c9ir+icilor8. Vns* cea &ai lar)* utili%are o are ca solu ie ecolo#ic
de izolare termic a pere ilor con!en ionali . dat* uscat* +asta turnat* On
cora#e, ea de"ine etan *, dar are e(celenta +ro+rietate de a +er&ite +eretului s*
Kres+ireK, re%istLnd cu brio la u&e%eal* c9iar i sute de ani.
Vn +lus, +eretele din K9e&+creteK are o bun fleibilitate, ceea ce Ol ace
re%istent On ca%ul cutre&urelor, de e(e&+lu. A+oi, +e lLn)* a+tul c* nu
muce#ie te , nu este atacat nici de duntori7de e(e&+lu ter&ite, ina&icul
+rinci+al al caselor din le&n8. Fu On ulti&ul rLnd, are propriet i
i#nifu#esu+erioare altor &ateriale de i%ola ie, cu& ar i "ata &ineral* sau
+olistirenul, a * de care este li+sit* i de to(ine.
Ln* acu&, cele &ai i&+ortante +roiecte On care a ost utili%at Kbetonul din
cLne+*K sunt cLte"a 9oteluri din Hran a, ba c9iar i o cas* +asi"*construit*
+entru +rin ul C9arles. Iar olosirea K9e&+creteK ca i%ola ie ia a&+loare din ce
On ce &ai &ult, On s+ecial On >uro+a, dar &ai nou i On SA.
Eist& ce-i drept& i probleme care trebuie a"ute On "edere cLnd se utili%ea%*
K9e&+creteK. Vn +ri&ul rLnd, dac* re eta a&estecului este eronat* 7On +rinci+al
dac* nu e utili%at* suicient* a+*8, i%ola ia din K9e&+creteK se +oate de%inte)ra
ra+id. A+oi )rosi&ea +ere ilor reali%a i din K9e&+creteK este &ult &ai &are
decLt a altor &ateriale de construc ii &oderne 7c*r*&i%i, BCA, etc.8. Fu On
16
http://www.princes-foundation.org/what-we-do/projects/empower/the-princes-househttp://www.princes-foundation.org/what-we-do/projects/empower/the-princes-house -
7/24/2019 Proiect de Ceretare
17/24
ulti&ul rLnd, le)isla ia i standardere din do&eniul construc iilor sunt Onc*
neada+tate +entru utili%area acestui Kbeton din cLne+*K.
Avantajele ecologice are hempcrete.
+articularitate i&+ortant* a Kbetonului din cLne+*K ine de reducerea
drastic a polurii n producere. Betonul obi nuit, la el ca i ci&entul, se
ob ine +rin Onc*l%irea la te&+eraturi oarte ridicate, ceea ce necesit* un consu&
&are de ener)ie. De altel, se esti&ea%* c* +Ln* la 10G din e&isiile de C2
cau%ate de acti"itatea u&an* re%ult* din +roducerea &aterialelor de construc ie
con"en ionale, cu& ar i betonul.
u in* lu&e tie cLt de &ult se +oluea%* +entru +roducerea betonului i a ci&entului. CLne+a ar +utea eli&ina aceast* +oluare
Vn ca%ul K9e&+creteK, +roducerea "arului necesar este de sute de ori &ai +u in
+oluant* decLt a betonului. Iar +artea le&noas* a cLne+ii are +ro+rietatea de a
sec9estra dio(id de carbon, deci i&+actul K9e&+creteK asu+ra &ediului este
e(tre& de redus. Mai ales c* acest material este '00( reciclabil, +utLnd i
reutili%at +entru construc ia$i%olarea unei noi cl*diri.
n alt actor i&+ortant ine de modul sustenabil n care cre te c%nepa.
Culturile de cLne+* sunt si&ilare celor de ba&bus, densitatea de +lante iind
oarte &are +e &etrul +*trat. Vns*, a * de ba&bus, cLne+a +oate cre te On &ai
&ulte locuri +e +lanet*, iind &ult &ai bine ada+tat* cli&ei te&+erate. Fe"oia
17
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
18/24
de a+* sau de ertili%atori este &ai redus*, iar +esticidele 7+rinci+alele
res+onsabile de +oluarea a+elor8 nu sunt necesare, cLne+a a"Lnd e(tre& de
+u ini d*un*tori.
rin +unerea la +unct a +rocedeelor de ob inere a K9e&+creteK, c%nepa ar putea
substitui total lemnul pentru construc ii On "iitor. Cercet*rile On do&eniu sunt
a(ate +e ob inerea unor ibre &ult &ai re%istente din tul+ina cLne+ii.
Astel, ar +utea i reali%ate c9iar i )rin%i, a"Lnd caracteristici su+erioare celor
actuale, dar ar +utea i Onlocuite toate co&+onentele din le&n din construc iile
actuale, ceea ce ar ace &ai rentabile +rocesele de reno"are i recondi ionare.
Cel &ai &are a"anta# al cLne+ii +oate i e!itarea defri rii a milioane de
"ectare de pduri, deoarece aceast* +lant* este oarte util* On industria
+roduc*toare de 9Lrtie. Co+acii au ne"oie de o +erioad* de cre tere Ontre 20 i 50
de ani +Ln* cLnd +ot i utili%a i co&ercial. CLne+a, On sc9i&b, este )ata +entru
recoltare la nu&ai ! luni de la +lantare.
Iar un 9ectar de cultur* de cLne+* urni%ea%* &aterie +ri&* +entru +roducerea
unei cantit* i de 9Lrtie de +Ln* la patru ori mai mare dec%t un "ectar de
pdureW ractic, dac* industria 9Lrtiei s-ar reorienta c*tre cLne+*, n-ar &ai i
necesar* distru)erea unor &ari su+are e de +*duri, deci s-ar reduce i&+actul
ne)ati" asu+ra &ediului. Vn +lus, +roducerea 9Lrtiei din cLne+* necesit* mult
mai pu ine c"imicale toice , iar +rocesele de reciclare a 9*rtiei ob inute din
cLne+* sunt &ai eiciente.
$%nepa este mai a!anta)oas i fa de bumbac : ibrele de cLne+* sunt de
%ece ori &ai re%istente, iar un 9ectar de cultur* de cLne+* are o +roducti"itate
dubl* a * de un 9ectar de bu&bac 7o su+raa * de circa 50 J& +*tra i de cLne+*
ar +utea asi)ura +roducerea a 100 de &ilioane de +erec9i de #eansW8. Mai nou,
18
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
19/24
ibrele de cLne+* Once+ s* de"in* interesante i +entru industria auto: de la
ta+i erii +Ln* la ele&ente ale +anourilor caroseriei e(terioare.
>(tra)erea +roteinelor din se&in ele de cLne+* este &ai acil* i &ai econo&ic* decLt din cele de soia T *0( din masa unei plante mature de c%nep este
reprezentat de semin e . A a OncLt din cLne+* +ot i ob inute atLt ali&ente bio
7tou, unt, etc.8, dar i biocarburan i +entru &otoare sau c9iar un substitut +entru
c*rbuni T ceea ce ar +utea Onse&na o alternati"* accesibil* On *rile care se
ba%ea%* din +lin +e ter&ocentrale +entru +roducerea ener)iei electrice.
Caracteristici &ecanice
1) Durabilitate
Betonul de cane+* este un &aterial coe%i" cu densitate 500J)$&.
Se co&+orta oarte bine la cicluri re+etate de in)9et-de%)9et.
Betoanele reali%ate cu "ar 9idraulic a re%istat la doar 2 cicluri co&+arati"e cu
betoanere reali%ate cu @ADICA? care au re%istat la 20 de cicluri.
19
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
20/24
number of cycles
2) Rezistenta la compresiune
e%ultatele testelor reali%ate la con+resiune centrica arata ca betonul reali%at cu
+asta de "ar 9idraulic a re%istat la o co&+resiune de 0,!6 Ma co&+arati"e cu
betoanele reali%ate cu @ADICA? care +re%inta o re%istenta la co&+resiune de
1,!6 Ma.
20
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
21/24
NHL2 NHL 3,5 NHL Z5 Tradical PF70
MPa 90 days
) Per!ormante enenergetice
Conor& re)le&entarilor te9nice a+arute in 2010 coeicientul "alorilor detranser ter&ic trebuie sa ie in #urul "alorii de 0.2 $&2.4.
21
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
22/24
Daca se res+ecta )rosi&ile si retetele de beton din i)ure de &ai sus +e +oate
atin)e usor re%istentele ter&ice cerute.
>ectul de casa "erede al acestui &aterial de constructii +re%ita "aloare ne)ati"e
de -0.5 J) de C2 co&+arati" cu alte &aterial care au "alori +ositi"e.
-0.4
-0.2
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
1.2
1.4
1.6
-0.35
1.47
0.49 0.52
kg CO2
Do&enii de utili%are
22
5 cm
-
7/24/2019 Proiect de Ceretare
23/24
Acest ti+ de beton bio are &ai &ulte do&enii de utili%are, +rinter acestea se
nu&ara:
@er&oi%olatie +entru +ereti @encuieli interioare$e(terioare I%olatii ter&ice +entru +ardoseli I%olatii ter&ice +entru aco+erisuri
Conclu%ii
@rebuie s* recunoa te& cLt de &are este +oten ialul cLne+ii.
ractic, culturile de cLne+* +entru u% industrial ar +utea satisace o &ultitudine
de do&enii, deoarece "orbi& de o plant !ersatil i cu un #rad foarte mare
de utilizarea +*r ilor sale co&+onente.
Vn +lus, aceste culturi au &arele a"anta# c* nu aectea%* solul, oerind i o oarte
bun* +roducti"itate.
oate cel &ai bun e(e&+lu Ol re+re%int* su+rae ele e(tre& de &ari +e care
cLne+a s*lbatic* le ocu+* On &ulte +*r i din Asia sau >uro+a T transor&area
acestora On culturi cu sco+ industrial ar i de +reerat, deoarece marile a!anta)e
ale c%nepiisunt lipsa toxicit" ii , a+tul c* e bio#egra#abil" i +oate
i reciclat" &ult &ai acil.
Biblio)raie:
18 9tt+:$$eco+roit.ro$9e&+crete-betonul-ecolo)ic-reali%at-din-cannabis$
289tt+:$$.s+atiulconstruit.ro$articol$&ateriale-traditionale-+entru-case-si&+le-si-durabile-ob#ectXidY1!266
8 buildin)Xit9X9e&+XandXli&e.+d
23
http://ecoprofit.ro/hempcrete-betonul-ecologic-realizat-din-cannabis/http://ecoprofit.ro/hempcrete-betonul-ecologic-realizat-din-cannabis/ -
7/24/2019 Proiect de Ceretare
24/24
!8+re+rint-BA>-retot-et-al-201!.+d
58>MXCFC>@>.++t