Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
-
Upload
grigorescucristina -
Category
Documents
-
view
288 -
download
4
Transcript of Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 1/52
LUCRARE DE DIPLOMA
MEDICAMENTE UTILIZATE IN
O.R.L.
PROFESOR COORDONATOR
ABSOLVENT
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 2/52
MOTTO :
„Sunt bolnavi care mor nu din
cauza bolii de care sufera, ci din cauza
medicamentelor administrate impotri-
va acesteia” Moliere – „Bolnavul
inchipuit”
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 3/52
CAPITOLUL 1
1.1 FARMACIA IN SECOLUL AL XX-LEA
Tendintele inovatoare in farmacia din ultimele decenii ale secolului al
XX!lea si din anii "remer#atori "rimului ra$%oi mondial au devenit
"re#enante in farmacia contem"orana&
n conditiile de$voltarii c'imiei si te'nolo#iei farmaceutice( a
macani$arii "roceselor de "roductie( a avut loc continua crestere a industriei
de medicamente&
Datorita succeselor deose%ite ale c'imiei si c'imiei farmaceutice(
invatamantul farmaceutic si!a lar#it continutul si ori$ontul stiintific&Pre#atirea farmacistului modern a necesitat introducerea in "ro#ramul de
invatamant a unor disci"line noi( cerute de succesele medicinei si ale
diferitelor stiinte ale naturii& n urma "erfectionarii mi)loacelor si a te'nicii
de cercetare e*"erimentala( farmacia si!a asimilat( intr!un ritm accelerat(
mi)loacele si metodele ada"tate finalitatii "ro"rii&
n "erioada istorica des"re care vor%im( de$voltarea farmaciei in
ansam%lul ei "re$inta o evolutie ascendenta& Atri%uita actiunii factorilor
evolutiei ine#ali se constata si remisiuni si ramaneri in urma& Aceasta
situatie era "ro"rie farmaciei multor tari din toate continentele si cu atat maimult din tarile si teritoriile coloniale si de"endente&
nmultirea farmaciilor a fost un fenomen #eneral( ca si intensificarea
comertului international cu medicamente& n ceea ce "riveste numarul
a%solut al farmaciilor si im%unatatirea or#ani$arii lor interioare in diferitele
tari ine#al de$voltate( s!au inre#istrat "ro#rese care tre%uie a"reciate in
conditiile concrete ale fiecaruia dintre ele& Su% acest as"ect evolutia
farmaciei din Romania in "erioada inter%elica ne ofera un e*em"lu care
ilustrea$a de$voltarea ei&
Activitatea farmaceutica se desfasura in cadrul sistemului de ocrotire
a sanatatii& Normele )uridice ale acesteia sunt inscrise in le#ile sanitare!
farmaceutice( care re#lementea$a toate as"ectele activitatii farmaceutice&
Persista formele traditionale si moderne ale asistentei farmaceutice "u%lice
+"articulare, alaturi de cele institutionale +s"italicesti( ale asi#urarilor sociale
etc&,( dro#'eriile medicale( farmaciile de stat( la care in mod firesc se
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 4/52
atasea$a reteaua de "uncte farmaceutice asi#urand o eficienta difu$are a
medicamentelor&
n toate tarile civili$ate e*ercitarea "rofesiunii de farmacist este
conditionata de "re#atirea su"erioara universitara& S!a re#lementat durata
invatamantului farmaceutic si a sta#iului in farmacie( "recum si normele
)uridice ale infiintarii farmaciilor "u%lice( in re#ie "articulara( sta%ilindu!se
un anumit ra"ort +varia%il de la tara la tara, dintre numarul oficinelor si
"o"ulatia "e care o deservesc& Acest ra"ort era de o%icei -. /!0 mii de
locuitori( tinand cont de mediul ur%an sau rural& n Romania inter%elica( "rin
le#ea sanitara din anul -1/2 o farmacie deservea 0222 de locuitori din
mediul ur%an si 3222 de locuitori din mediul rural&
Desi "rin a"licarea unor masuri de limitare a inmultirii farmaciilor
ur%ane si "romovarea infiintarii oficinelor rurale s!a incercat in toate tarile sa
se asi#ure un ec'ili%ru )udicios al re"arti$arii teritoriale a farmaciilor(
a"rovi$ionarea cu medicamente a "o"ulatiei rurale "re$enta deficiente&Aceasta situatie isi "re$inta consecintele ei nedorite cu cat o tara era mai
nede$voltata din "unct de vedere economic si cultural&
nvatamantul farmaceutic reflecta orientarea #enerala a stiintelor
farmaceutice si urmarile "o$itive ale "ro#reselor si cresterii "onderii
disci"linelor c'imice e*"erimentale( in conditiile "erfectionarii te'nicii
farmaceutice& Peste tot s!a de"asit forma anterioara a invatamantului
farmaceutic re"re$entata "rin scolile su"erioare de farmacie si s!a im"us
infiintarea facultatilor inde"endente de farmacie sau functionarea unor
facultati mi*te( cum a fost ca$ul nu numai in Frantam tara cu vec'i traditii in
invatamantul farmaceutic& n Romania "rima facultate de farmacie
inde"endenta a a"arut a%ia du"a "rimul ra$%oi mondial in cadrul
4niversitatii din Bucuresti +-15/,&
Evolutia istorica a farmaciei din Romania a "reocu"at du"a cum am
va$ut( "e multi farmacisti si medici& Cercetarea si studierea trecutului
"rofesiunii a luat avant du"a -163( ceea ce s!a concreti$at inainte de toate in
introducerea Cursurilor din storia farmaciei in "lanul de studiu al
invatamantului farmaceutic universitar& Periodicele de s"ecialitate ca
Farmacia si Practica farmaceutica +Bucuresti,( Clu)ul 7edical( Revista
medicala +T#& 7ures,( Revista 7edico!C'irur#icala +asi,( Noesis+Bucuresti,( editata de Academia Romana( Comitetul Roman "entru storia
si Filo$ofia Stiintei( Acta 7usei Na"oceusis +Clu),( "recum si alte "u%licatii(
asi#ura un insemnat s"atiu studiilor si articolelor de istorie a farmaciei&
Evolutia "reocu"arilor de istoria farmaciei demonstrea$a interesul
crescand fata de as"ectele istorice ale culturii farmaceutice si inmultirea
lucrarilor dedicate trecutului "rofesional& ntensificarea activitatii de
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 5/52
cercetare in acest domeniu a avut dre"t urmare modificarea structurii si
denumirii Societatii de storia 7edicinii din Romania in aceea de storia
7edicinii si Farmaciei&
A"recierea de care se %ucura traditiile via%ile si conservarea
marturiilor materiale ale trecutului farmaciei in Romania s!a manifestat inca
din "rimii ani ai Romaniei "rin atentia "e care forurile su"erioare au
acordat!o valorificarii stiintifice a o%iectelor mu$eale farmaceutice&
n asemenea im"re)urari favora%ile s!au or#ani$at noile colectii de
istorie a farmaciei&
Prima colectie de acest #en( or#ani$ata du"a -163( a fost aceea
#a$duita in cladirea 7u$eului Bru8ent'al din Si%iu& Ase$ata mai tar$iu in
localul unei vec'i farmacii si%iene( ea a fost or#ani$ata din nou si inau#urata
in -195( a"artinand in continuare 7u$eului Bru8ent'al& n -106 s!a desc'is
la Clu) Colectia 7u$eala de storia Farmaciei( care ocu"a frumoasele
inca"eri ale celei mai vec'i farmacii din oras( datand de la sfarsitul secoluluial XV!lea& La ince"ut colectia a functionat ca o de"endinta a Catedrei de
storia 7edicinii de la nstitutul de medicina si farmacie din Clu)&
n "re$ent Colectia de storia Farmaciei face "arte din sectiile
7u$eului de storie a Transilvaniei din Clu)!Na"oca& Pretioase colectii
farmaco!istorice se mai #asesc la Bucuresti( Brasov( Craiova( asi( Timisoara
si T#& 7ures&
Reali$arile farmaciei romanesti si universale contem"orane se
datorea$a neincetatului "ro#res al stiintelor farmaceutice de!a lun#ul
secolelor& Ele s!au de$voltat si au inflorit s"re %inele tuturor natiunilor si
"o"oarelor din lume in climatul straduintelor de totdeauna s"re statornicirea
relatiilor de cola%orare si a"reciere in toate domeniile stiintifice si culturale&
Pro#resul reali$at de farmacia din Romania si din alte tari oma#ia$a in
acelasi tim" eforturile multor #eneratii de medici( farmacisti si c'imisti din
trecut si ale celor care asta$i isi inc'ina cunostintele si eforturile lor alinarii
suferintelor omului %olnav&
De$voltandu!si activitatea ei "re$enta( farmacia : re$ultat al unei
lun#i evolutii istorice : "riveste ina"oi s"re ori#inile sale %o#ate in
invataminte( constienta de menirea ei stiintifica si sociala contem"orana(
scrutea$a viitorul in de"lina incredere in noile i$%an$i ale stiinteifarmaceutice&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 6/52
1.2 ELEMENTE DE FARMACOLOGIE
GENERALA
Farmacolo#ia este ramura %iolo#iei care se ocu"a cu studiulmedicamentelor( inclu$and toate "reocu"arile care "rivesc medicamentul.
ori#ine( com"o$itie( "ro"rietati fi$ico!c'imice( modalitati de actiune(
"atruderea in or#anism( meta%oli$are( eliminare( intre%uintari in "ractica
medicala si cai de administrare& Denumirea de ;farmacolo#ie< "rovine de la
cuvintele #recesti farmacon +medicament, si lo#os +studiu( stiinta,&
7edicamentul este orice "rodus +su%stanta( dro# sau "rodus %iolo#ic,
care influentea$a su%stanta vie& n sens medical( "rin medicament se intele#e
"rodusul folosit in tera"ie in sco"ul de a "reveni( de a ameliora sau vindeca
o %oala& n notiunea de medicament se includ si su%stantele folosite in sco"
dia#nostic +de e*em"lu. su%stante radioo"ace intre%uintate "entru e*amenele "araclinice,&
Activitatea de cercetare si de "roducere a unor noi clase de su%stante
medicamentoase cunoaste asta$i un ritm deose%it de intens&
Numarul imens de su%stante medicamentoase reali$ate de"aseste cu
mult "osi%ilitatile de retinere si de cunoastere a tuturor "roduselor e*istente&
Din aceste motive( "reocu"area de %a$a a "ersonalului sanitar tre%uie
indre"tata( in mod "ermanent( s"re cunoasterea medicamentelor de valoare
si#ura si lar# folosite in tratamentele moderne& Se intele#e ca "entru
reali$area acestui de$iderat( o "ondere deose%ita o are farmacolo#ia c'imica(disci"lina care tre%uie sa "una la indemana cunostintele de s"ecialitate
necesare oricarui cadru sanitar( antrenat in in#ri)irea %olnavului&
7edicamentele folosite in tera"ia moderna "rovin din surse variate.
a, ve#etale=
%, animale=
c, minerale=
d, cor"i sintetici&
7edicamentele "rovenite din re#nul ve#etal si animal se numesc
dro#uri( din ele e*tra#andu!se "rinci"iile active "ure +de e*em"lu. alcaloi$i(
#luco$i$i( anti%iotice etc&,&
Re#nul ve#etal a furni$at la un moment dat intrea#a #ama de
medicamente +de e*em"lu. di#itala folosita in tratamentul cardio"atiilor(
ulterior( "rin mi)loace industriale( s!au e*tras din aceasta "rinci"iile active,&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 7/52
Re#nul animal furni$ea$a su%stante : medicament de a"aritie mai
recenta +de e*em"lu. seruri eterolo#e( e*tracte #landulare( san#e( veninuri
etc&,&
Re#nul mineral ofera un numar mare de medicamente( folosite fie ca
atare( fie su% forma de com"usi c'imici ai acestora&
Data fiind valoarea "ro%lemelor "e care le a%ordea$a( farmacolo#ia
moderna "oseda numeroase domenii( care au devenit adevarate disci"line(
fiecare cu im"ortanta sa "ractica si teoretica( fara a e*ista o delimitare
"recisa a teritoriilor lor& Farmacodinamia studia$a actiunea medicamentului
e*ercitata asu"ra or#anismului sanatos sau %olnav&
Prin metodele farmacodinamice se determina e*"erimental. a%sor%tia
medicamentului( meta%olismul si eliminarea lui( mecanismele de actiune si
modificarile o%iective sau su%iective determinate de acesta asu"ra
or#anismului sanatos sau %olnav&
n cadrul farmacodinamiei este corect sa se diferentie$e doua feluri decalitati.
a, Farmacodinamia e*"erimentala cercetea$a medicamentul "e
diferite animale de la%orator +normale sau im%unatatite e*"erimental,(
"entru a determina actiunea( to*icitatea( meta%oli$area si eliminarea
medicamentului& Datele o%tinute "rin metodele e*"erimentale furni$ea$a
unele indicii asu"ra valorii clinice si asu"ra do$a)ului medicamentului(
"entru folosirea ulterioara in tera"ia umana&
%, Farmacodinamia clinica se ocu"a cu efectele medicamentelor
asu"ra omului( urmarind atat valoarea tera"eutica a acestora cat si
eventualele reactii adverse +efecte to*ice sau aler#ice,& Este un domeniu de
activitate al farmacolo#iei( de a"aritie recenta( insa de valoare cu totul
deose%ita( intrucat folosirea clinica a medicamentului ridica "ro%leme
deose%ite de constiinta si corectitudine "rofesionala&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 8/52
CAPITOLUL 2
2.1 ANATOMIA APARATULUI
ACUSTICOVESTIBULAR
Anali$atorul auditiv( in linii mari( se com"une din doua "arti.
! "eriferica( formata din urec'ea e*terna( urec'ea medie si
urec'ea interna( ada"ostita in osul tem"oral=
! centrala( cu sediul intracranian&
Portiunea centrala este formata din.
! nervul auditiv( cu cele doua ramuri ale lui : acustica si vesti%ulara=
! nucleii co'leari si vesti%ulari din %ul%=
! caile stetacustice&
Cam"urile auditive din "rima si a doua circumvolutiune tem"orala(
formea$a im"reuna anali$atorul stetacustic +simtul au$ului si al ec'ili%rului,&
2.1.1. URECHEA4rec'ea nu asi#ura numai simtul nostru auditiv ci si "e cel al
ec'ili%rului& Este un or#an com"le* im"artit in trei re#iuni. urec'ea e*terna
care "reia sunetele "recum un radar( urec'ea medie al carei an#rena) osos
seamana cu un a"arat ce am"lifica sunetele ce sunt transmise si urec'ea
interna care converteste vi%ratiile sonore in im"ulsuri nervoase si determina
"o$itia ca"ului& 7esa)ele care re$ulta sunt transmise la creier de!a lun#ul a
doi nervi a"ro"iati( cu traiect comun. nervul vesti%ular "entru ec'ili%ru si
nervul co'lear "entru sunete&
4rec'ea e*terna si cea medie sunt im"licate in s"ecial in au$( dar
structurile urec'ii interne ce inter"elea$a "o$itia ca"ului si sunetul sunt
se"arate desi( ele se #asesc im"reuna cu acelasi or#an&
Auzul : Ceea ce au$im sunt unde sonore "roduse "rin vi%ratiile
moleculelor de aer& Am"litudinea si ener#ia acestor unde determina
intensitatea care este masurata in deci%eli +dB,& Cu cat numarul vi%ratiiloreste mai mare cu atat tonalitatea este mai ascutita& Frecventa sunetului este
e*"rimata in cili "e secunda sau in 'ert$i +>$,&
La "ersoanele tinere( #ama de frecventa ce "oate fi au$ita este
a"ro*imativ intre 52 "ana la 52&222 >$ "e secunda( desi sensi%ilitatea
ma*ima este intre 022 si 6&222 >$& Pe masura ce im%atranim sau daca
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 9/52
suntem e*"usi la sunete cu intensitate e*cesiva "entru o "erioada de tim"(
sensi%ilitatea "entru frecvente inalte scade&
Nivelul normal al au$ului este definit "rintr!un standard international&
Acuitatea re"re$inta diferenta dintre sunetul "erce"ut si sunetul
standard #enerat de un a"arat s"ecial denumit audiometru&
Ure!e" #u$%&'$e"z". ca un ca"tator +urec'ea e*terna,( ca un
am"lificator +urec'ea medie, si ca un transmitator +urec'ea interna,&
P"(&l&'$ul re"re$inta "ortiunea elastica care ca"tea$a sunetele& n
centrul acestuia e*ista un canal osos ce conduce la tim"an& Peretii canalului
secreta o su%stanta ceroasa care "revine uscarea si descuamarea "ielii&
Am"lificatorul este re"re$entat de un an#rena) format din trei
oscioare& Acestea sunt ciocanelul( care vine in contact cu tim"anul= scarita
care este atasata de urec'ea interna si nicovala care este un os mic ce face
cone*iunea intre cele doua&
Acest sistem am"lifica de 52 de ori miscarile tim"anului& De laurec'ea medie "leaca un canal in#ust denumit tu%a Eustac'io care se
desc'ide in s"atele ami#dalelor( ceea ce contri%uie la e#ali$area "resiunii
aerului "e am%ele fete ale tim"anului&
4rec'ea e*terna. "rimeste sunetele=
4rec'ea medie. am"lifica sunetele=
4rec'ea interna. transmite sunetele la creier&
2.1.2. URECHEA EXTERNA este formata din
"avilion( cu rol de ca"tare a undelor sonore si conductul auditiv e*tern( careconduce sunetele in urec'ea mi)locie& Tu%ul auditiv e*tern este ca"tusit cu o
"iele care contine #lande se%acee si #lande sudori"are modificate( numite
ceruminoase( care "roduc cerumenul +ceara,&
Orificiul "rofund al conductului auditiv este aco"erit cu o mem%rana
su%tire( numita tim"an( care des"arte urec'ea e*terna de cea mi)locie&
4rec'ea e*terna se "oate vedea cu oc'iul li%er&
2.1.). URECHEA MEDIE +mi)locie, este alcatuita din
cutia tim"anica( trom"a farin#ootica a lui Eustac'io si sistemul celular ala"ofi$ei mastoide +%locul mastoidian,&
Cutia tim"anica( de forma unei lentile %iconcave( are sase "ereti.
e*tern sau tim"anic( format din mem%rana tim"anica si o mica "ortiune
osoasa din conductul auditiv e*tern( conductul auditiv intern sau la%irintic(
su"erior +te#umen tim"ani,( inferior sau )u#ular( anterior sau tu%ocarotidian
si cel "osterior sau mastoidian&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 10/52
n "ortiunea mi)locie a "eretelui intern +la%irintic, se afla
"romontoriul : o "roeminenta osoasa( care cores"unde "rimului tur al
melcului +co'leea,& Deasu"ra( si ceva mai ina"oia "romontoriului( in fundul
unei adancituri( se #aseste un alt orificiu numit fereastra rotunda sau
fereastra tim"anica&
Peretele su"erior : tavanul cutiei tim"anice : este constituit dintr!o
lama osoasa su%tire&
Peretele inferior : "odeaua cutiei tim"anice : cores"unde #olfului
venei )u#ulare&
Peretele anterior sau tu%ocarotidian este "reva$ut in "ortiunea sa
su"erioara cu o desc'i$atura lar#a( numita orificiul tim"anic al trom"ei& Prin
"artea situata dedesu%tul acestui orificiu( care( "rintr!un scurt canal : aditus
ad autrum : comunica cu #ru"ul celular autromastoidian& Su% acest orificiu
se afla o desc'i$atura "e unde intra nervul : coarda tim"anului&
To"o#rafic( cutia tim"anica se im"arte in trei eta)e.! su"erior( e"itim"anic sau atical=
! mi)lociu( cel mai cu"rin$ator( numit me$otim"anic : atrium=
! inferior : 'i"otim"anul&
Aceasta divi$are serveste la clasificarea unor anumite forme de otite
medii&
Cutia tim"anica este "lina cu aer& Continutul ei il constituie cele trei
oscioare. ciocanul( nicovala si scarita +lantul oscioarelor,&
Ciocanul are un ca" care se articulea$a cu cor"ul nicovalei( un #at "e
care se insera tendonul musc'iului ciocanului( un maner orientat o%lic in )os
si ina"oi( inclavat in #rosimea tesutului tim"anic( si doua a"ofi$e. una lun#a(
indre"tata inainte( si alta scurta( indre"tata in afara& De aici "ornesc
li#amentele tim"anomaleari anterior si "osterior&
Nicovala "re$inta un cor" si doua ramuri( una lun#a si alta scurta&
Su"rafata articulara a cor"ului se articulea$a cu ca"ul ciocanului& A"ofi$a
lun#a se articulea$a cu ca"ul scaritei( numita si a"ofi$a lenticulara& Scarita
are un ca"( care se articulea$a cu nicovala( un #at( "e care se insera musc'iul
scaritei +cu"rins in "roeminenta osoasa dintre cele doua ferestre,( "iramida
+o ansa cu doua %rate : anterior si "osterior, si o tal"a( care constituie "latina
scaritei= inclavata in fereastra ovala( este incon)urata de un li#ament inelarfi%ros care ii asi#ura miscarea&
Articulatiile intre aceste oscioare sunt de ti" diatro$a +articulatia
mo%ila dintre oase, cu ca"sula( li#amente si sinoviala& Pe lan#a articulatii(
oscioarele sunt mentinute in "o$itia lor si de o serie de li#amente avand
"uncte de insertie "e "eretii cutiei tim"anice& Aceste li#amente %area$a
"ortiunea su"erioara a cutiei tim"anice +atica,( delimitand doua "un#i. una
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 11/52
mai mare( "osterioara( si alta mai mica( anterioara& Prin to"o#rafia lor( aceste
"un#i im"iedica drena)ul ins"re me$otim"an( favori$and cronici$area
"roceselor su"urative( locali$ate la nivelul lor&
Cei doi musc'i ai cutiei tim"anice sunt.
! musc'iul ciocanului=
! musc'iul scaritei&
7usc'iul ciocanului este situat in conductul osos( deasu"ra "ortiunii
osoase a trom"ei lui Eustac'io( cu ca"atul terminal "e "eretele intern al casei
tim"anice& Deasu"ra "romontoriul "araseste canalul si se insera "e colul
ciocanului si este inervat de nervul ma*ilar inferior "rin intermediul
#an#lionului otic&
7usc'iul scaritei este ase$at intr!un conduct sa"at in "eretele
"osterior al cutiei tim"anice( inaintea canalului Fallo"e( si este inervat de o
ramura a nervului facial&
7usc'ii au rol si de re#ulator in functia a"aratului de transmisie avi%ratiilor sonore= functia lor este anta#onista&
Peretele anterior urec'ii mi)locii se "relun#este cu canalul numit
trom"a lui Eustac'io( care se desc'ide cu celalalt ca"at( "e "eretele lateral al
na$ofarin#elui& Trom"a are rolul de a face aerisirea urec'ii mi)locii si de a
asi#ura un ec'ili%ru atmosferic e*tra : si endotim"anic( factor im"ortant in
fi$iolo#ia au$ului si drenarea secretiilor endotim"anice&
4rec'ea medie comunica cu osul mastoidian : os ase$at in s"atele
"avilionului urec'ii !( care se simte la "al"are& 7astoida( la randul ei( are
ra"orturi imediate cu menin#ele cere%ral +creierul mare, si cere%elos
+creierul mic,( cu nervul facial si sinusul lateral&
Vecinatatea "eretilor urec'ii mi)locii cu or#anele im"ortante ne arata
"ericolul eventualei "ro"a#ari a infectiilor din urec'ea mi)locie&
2.1.*. URECHEA INTERNA numita la%irintul co'leo!
vesti%ular sau la%irintul auricular( este ase$ata in interiorul stancii osului
tem"oral( intre cutia tim"anica si conductul auditiv intern& Ea se com"une
din la%irintul anterior numit co'leea si la%irintul "osterior( in interiorul
careia sunt ase$ate vesti%ulul si camnalele semicirculare&
Co'leea este or#anul "ro"riu!$is al au$ului( iar vesti%ului inde"lineste
functia 8inetica se de ec'ili%ru in s"atiu al cor"ului&
La%irintul vesti%ular constituie un com"le* fi$iolo#ic& Printr!un
mecanism refle*( reali$at "rin iermediul scoartei cere%rale( asi#ura miscarile
ca"ului +functia ?inetic, si a ec'ili%rului in s"atiu& Aceste functii se e*ercita
"rin e*citatia crestelor din am"ulele canalelor semicirculare +or#ane
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 12/52
sen$oriale ?inetice, si a maculelor utriculosaculare +or#ane sen$oriale
statice, de unde "leaca un refle* "e ramura vesti%ulara a nervului auditiv(
calea centri"eda s"re centrii %ul%o"rotu%erantiali si corticali( la nucleii
oculomotori( "e calea centrifu#a( iar "e drumul vesti%ulos"inal( la maduva&
Datorita acestui refle* coordonator al tonusului diferitelor #ru"uri
musculare( omul si animalele "ot efectua miscarile( mersul( aler#arile(
sariturile etc&( mentinandu!si ec'ili%rul&
Cand e*citatiile de"asesc anumite limite din cau$a unui "roces
"atolo#ic sau a unei e*"erimentari( a"are o #ama intrea#a de reactii.
! su%iective. #reata( varsaturi( ameteli=
! o%iective. miscarile #lo%ului ocular&
La coordonarea diferitelor #ru"uri musculare si a ec'ili%rului( "e
lan#a a"aratul vesti%ular si cere%el( contri%uie in lar#a masura( scoarta
cere%rala( vederea( simtul tactil& n interiorul co'leei( se afla or#anul lui
Corti si terminatiile nervului auditiv& Nervul auditiv( constituit din nervulco'lesr si cel vesti%ular( isi continua drumul "ana la scoarta cere%rala in
centrii auditivi( situati in lo%ii tem"orali dre"t si stan#& O "arte din caile
auditive se incrucisea$a astfel incat fiecare din centrii su"eriori auditivi
contine fi%re ce vin din am%ele urec'i&
2.1.+. SISTEMUL NERVOSStanga Mastoidele sunt "roeminente situate in s"atele urec'ii& Ele
sunt conectate la urec'ea medie si se a"recia$a ca au rol in mentinerea
"o$itiei verticale a ca"ului&Proeminentele din urec'i care a"ar atunci cand co%oram ra"id cu un
lift sunt "roduse de miscarile reduse ale tim"anului ce a"ar ca urmare a
modificarilor de "resiune din urec'ea medie&
Portiunea urec'ii res"onsa%ila cu transmisia este com"le*a& Atat au$ul
cat si mecanismul ec'ili%rului formea$a o camera comuna um"luta cu un
lic'id numit endolimfa si undele de "resiune se transmit "rin acest fluid de
la urec'ea medie "rin intermediul scaritei&
Portiunea auditiva este situata la un ca"at al acestei camere si
formea$a o ser"entina asemanatoare cu coc'ilia unui melc& Aceasta este
numita co'leea( si "e toata lun#imea ei "re$inta o mem%rana su%tire( numita
mem%rana %a$ilara& De la mem%rana %a$ilara "leaca mii de fi%re nervoase(
formand nervul co'lear&
7odificarile de intensitate ale sunetelor sunt rece"tate de mici cili de
"e mem%rana %a$ilara "rin undele transmise "rin endolimfa( iar acestea trec
in sus "e toata intinderea co'leei&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 13/52
Nervul co'lear a)un#e la o re#iune s"eciali$ata a creierului denumita
aria auditiva& Sunetul care "atrunde in conductul auditiv e*tern( determina
vi%ratia tim"anului& Vi%ratiile se transmit "rin oasele mici ale urec'ii medii(
oase care intensifica "resiunea undelor sonore la fereastra ovala +o
mem%rana ce aco"era intrarea in co'lee,&
7iscarile si "ulsatiile simultane ale ferestrei rotunde( sta%ili$ea$a
"resiunea din urec'ea interna& Lic'idul endolimfal este cel care um"le
co'leea si transmite undele in fundul sacului vesti%ular si a scalei tim"anice(
determinand vi%ratia mem%ranei %a$ilare care le se"ara&
2.2. FIZIOLOGIA APARATULUI ACUSTICO-
VESTIBULAR
Cele doua "ortiuni ale a"aratului auditiv : una "eriferica si altacentrala !( formand im"reuna anali$atorul stetacustic( inde"linesc functiile
de au$ si de ec'ili%ru&
Simtul au$ului se reali$ea$a "rin "artici"area urec'ii e*terne( urec'ii
medii( la%irintului co'lear si centrului cortical& Simtul ec'ili%rului si simtul
miscarilor sunt reali$ate cu "artici"area a"aratului vesti%ular( cere%elului si
centrilor corticali& 4rec'ea e*terna si cea medie alcatuiesc a"aratul de
transmisie al e*citantului sonor( co'leea( "e cel de rece"tie( iar centrul
cortical "e cel al "erce"tiei si inte#rarii sen$atiei auditive&
Au$ul se reali$ea$a astfel. "avilionul auricular si conductul auditive*tern ca"tea$a( concentrea$a si conduc undele sonore s"re mem%rana
tim"anica( im"rimandu!i o vi%rare a"eriodica& Tim"anul transmite vi%ratiile
oscioarelor( iar acestea( la randul lor( le transmit mai de"arte urec'ii interne(
adica in co'lee( "rin intermediul ferestrei ovale& 4ndele sonore din urec'ea
medie( "rin fereastra ovala( se transmit su% forma de oscilatii in lic'idele
la%irintului( "rin 'olicotrema la fereastra rotunda( "rovocand miscarea
mem%ranei %a$ilare a or#anului lui Corti( im"resionand numeroasele celule
auditive( insiruite in )urul acestei mem%rane&
La acest nivel se "roduce transformarea vi%ratiilor sonore : a ener#iei
mecanice : in e*citatii nervoase ce se transmit "e caile auditive in $onele de
inte#rare centrala( situate in lo%ii tem"orali( unde are loc fenomenul de
"erce"ere a sunetului&
Scoarta cere%rala are rolul im"ortant de a face anali$a sunetelor( de a
a"recia intensitatea( inaltimea si calitatea lor& Putem recunoaste vocea unui
cunoscut( "utem deose%i sunetele intre ele( ce instrument le "roduce etc&( cu
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 14/52
a)utorul anali$atorului auditiv( fenomen care se "roduce la nivelul creierului&
Du"a cum am aratat( $onele nervoase din creier "rimesc im"ulsuri nervoase
auditive de la am%ele urec'i( direct si incrucisat& Daca o urec'e este %olnava(
cea sanatoasa transmite sunete la toti centrii nervosi din creier&
n afara de aceasta( "reci$am ca "roiectiile corticale ale au$ului din
scoarta cere%rala nu sunt i$olate= ele au le#aturi cu $onele corticale ale
celorlalte simturi cu centrul vor%irii& Prin aceste ra"orturi se asi#ura o
"relucrare com"le*a a datelor furni$ate de realitatea incon)uratoare sau din
interiorul or#anismului nostru&
Activitatea com"le*a a creierului ofera omului "osi%ilitatea sa
#andeasca( sa vor%easca( sa!si forme$e anumite conce"tii( sa ia atitudini( sa
sc'im%e si sa "erfectione$e mediul( sa se auto"erfectione$e etc&
2.). PATOLOGIA URECHII
Afectiunile urec'ii e*terne isi au sediul in "avilionul si conductul
auditiv e*tern&
4neori( "avilioanele urec'ilor "re$inta malformatii +vicii de confor!
matie,& Ele sunt con#enitale sau do%andite& Cele con#enitale( de re#ula
ereditare( sunt anomalii manifestate in de$voltarea em%rio#enetica a
a"aratului auditiv& Sunt asociate uneori cu anomaliile altor or#ane
+craniofaciale( %u$a de ie"ure( des"icatura de val,&
Cele do%andite( de o%icei sunt consecinte ale traumatismelor
"rovocate de caderi( lovituri( arsuri( de#eraturi( infectii& 4nele anomalii ale
"avilioanelor auriculare "ot fi corectate "rin interventii c'irur#icale& Alteori(
anomaliile a"ar "rin de$voltarea e*a#erata +macrotia, sau "rin de$voltarea
insuficienta +microtia, a "avilioanelor& Sunt ca$uri cand in loc de
"avivlioane a"ar niste mu#urasi&
Din "unct de vedere fi$iolo#ic( micsorarea "avilioanelor diminuea$a
"osi%ilitatea ca"tarii si concentrarii undelor sonore sau c'iar "une in
im"osi%ilitate de a se materiali$a aceasta functie a urec'ii( cum este ca$ul
"avilion!mu#ure&
Estetic( atat macrotia cat si microtia "avilioanelor "re$inta notadiscordanta in de$voltarea armonioasa a or#anismului& >i"ertrofia lo%ului
urec'ii +atarna ca o lim%a de clo"ot,( des"icatura sau a%senta lui +anomalii
con#enitale sau do%andite, se corectea$a "rin o"eratii c'irur#icale&
Si conductul auditiv e*tern "oate fi su"us unor de#eraturi( datorita
unor "rocese inflamatorii su"urative( unor traumatisme( arsuri( o%structii de
natura fi%romem%ranoasa sau osoasa& Acestea "roduc o%structia sau
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 15/52
micsorarea orificiului conductului auditiv e*tern& E*crescentele osoase
de$voltate "e am%ii "ereti ai conductului auditiv e*tern nu sunt "e de"lin
clarificate din "unct de vedere etiolo#ic& Acestea "ot fi #enerate de un sifilis
con#enital( de traumatisme re"etate etc& Daca im"iedica transmisia undelor
sonore s"re urec'ea mi)locie( e*crescentele se e*tir"ea$a&
7alformatiile urec'ii medii "ot interesa cutia tim"anica( lantul
oscioarelor( trom"a lui Eustac'io si mastoida& Ele se caracteri$ea$a "rin
desc'ideri de la sine ale "eretilor( "rin li"sa unuia sau a tuturor oscioarelor(
a%senta ferestrelor sau c'iar a intre#ii cutii tim"anice& Controlul radiolo#ic
are un rol im"ortant in dia#nosticarea acestora& n $ilele noastre se "oate
interveni c'irur#ical si cu succes in cadrul urec'ii medii= se "oate reface
casa tim"anica( transmisia osiculara sau fenestratia canalului ori$ontal&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 16/52
2.*. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
APARATULUI FONORESPIRATOR
2.*.1. ANATOMIA FARINGELUI
Tractusul aerodi#estiv este un conduct fi%romuscular care se
aseamana cu tu%urile ventilatoare ce se "ot vedea "e "untile va"oarelor&
Orificiul su"erior al acestui ventilator este orientat si "riveste "e la s"atele
foselor na$ale( cavitatea #urii( %a$a lim%ii si larin#ele( la a carui limita
inferioara se termina& La acest nivel( in "artea "osterioara( se #aseste
orificiul inferior al farin#elui si ince"e tu%ul esofa#ian( iar anterior se
continua in )os na$ofarin#ele "rin a"aratul farin#ian si tra'eea cervicala&
Planul valului "alatin im"arte "ortiunea cefalica a fetei cavitare afarin#elui in doua eta)e. unul su"erior( constituit de rinofarin#e si unul
constituit de %ucofarin#e& Acesta( dintr!o functie cu rol de des"artire virtuala
in stare de re"aus se "oate transforma intr!una reala( in tim"ul de#lutitiei si
al fonatiei& Su% actiunea constrictorului su"erior( "eretele "osterior al
farin#elui inaintea$a ca sa se uneasca cu valul "alatului ridicat( care in acest
tim" este intarit "rin contractia musc'ilor "eristafilini e*terni si interni(
im"reuna cu ai a"onevro$ei "alatine( su% actiunea musc'ilor tensori si
ridicatori ai valului "alatului&
Aceste fenomene se "etrec in tim"ul de#lutitiei si al fonatiei&n mucoasa farin#iana se afla numeroase #lande cu o im"ortanta
deose%ita "entru functia res"iratorie si fonatorie& n afara de acestea se mai
#asesc si formatiunile limfoide. ami#dala farin#iana si na$ofarin#e(
ami#dalele "alatine si ami#dala lin#uala&
Cavitatea %ucofarin#iana constituie "avilionul farin#o%ucal( care se
cu"lea$a cu a ti%rului vocal&
2.*.2. ANATOMIA LARINGELUI
Larin#ele uman este format din mai multe elemente anatomice.
cartila)e( musc'i( li#amente( mem%rane( mucoasa( vase si nervi&
Toate cartila)ele sunt unite intre ele "rin mem%rane( li#amente(
musc'i si o mucoasa interioara( constituind or#anul diferential al fonatiei
care( in sus este fi*at de osul 'ioid si %a$a lim%ii( iar in )os( de "rimul inel
tra'eal si( ina"oi de farin#ele cervical&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 17/52
n sus( limitele larin#elui sunt formate de mar#inea su"erioara a
cartila)ului tiroid( iar in )os( de mar#inea inferioara a cartila)ului cricoid&
Sc'eletul cartila#inos larin#ian se com"une din trei cartila)e mediene
ne"erec'i +e"i#lota( cartila)ul tiroid( cartila)ul cricoid,( din alte doua cartila)e
aritenoide constante si din cartila)ele corniculate ale lui Santorini si ale lui
@ris%er#&
7usc'ii larin#elui sunt intrinseci ei contri%uind in res"iratie si fonatie
+cricotiroidieni( cricoaritenoidieni( interaritenoidieni( tiroaritenoidieni,( si
e*trinseci( care se fi*ea$a "e larin#e si un or#an vecin( asi#urand miscarile
larin#elui& Sunt foarte numerosi si a"artin mai multor or#ane din vecinatate.
farin#e( lim%a si #at& Prin insertia lor "e larin#e( in afara de miscarile
im"rimate mai au rolul de a asi#ura si sus"ensia sa&
Toti musc'ii intrinseci ai larin#elui( cu e*ce"tia cricoaritenoidianului
"osterior +"orticus,( sunt constrictori ai #lotei& Porticusul +cricoaritenoidianul
"osterior, este sin#urul dilatator al #lotei&Configuratia interna a laringelui
Coardele su"erioare sau %en$ile ventriculare si coardele vocale
inferioare sau cele adevarate im"art cavitatea larin#elui in trei eta)e.
! eta)ul su"erior +vesti%ulul,( care( la randul sau se divide in doua "arti.
orificiul larin#ian su"erior( ovalar( lar#( diri)at in sus si ina"oi( si vesti%ulul
"ro"riu!$is( de forma unei "alnii( cu coardele vocale su"erioare=
! eta)ul #lotic( format din s"atiul cu"rins intre coardele vocale inferioare si
a"ofi$ele vocale ale aritenoi$ilor( numit #lota sau orificiu #lotic=
! eta)ul inferior +su%#lotic,( care se lar#este in )os si se continua cu tra'eea&
Cavitatea larin#elui( cu e*ce"tia coardelor vocale( este ta"etata de o
mucoasa ce "re$inta un e"iteliu cilindric ciliat&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 18/52
CAPITOLUL )
).1.PROFILAXIA SI TRATAMENTUL O.R.L.
).1.1. AFECTIUNIPro%lema influentei ne#ative a afectiunilor oto!rino!larin#olo#ice
asu"ra de$voltarii somatice si "si'ice a co"iilor si urmarile acestora la
"o"ulatia adulta a interesat si continua sa interese$e atat "e oto!rino!
larin#olo#i si "ediatrii cat si "e neurolo#i( stamatolo#i( internisti etc&
Toti s"ecialistii enumerati au oca$ia sa constate la %olnavii "e care!i
in#ri)esc( o serie de tul%urari functionale si or#anice de"endente de aceste
afectiuni& Conform datelor statistice a"ro*imativ 2 din co"iii intre / si 9
ani sunt "urtatori de afectiuni oto!rino!larin#olo#ice si 92 dintre acestia
"oarta semnele caracteristice ale ;ve#etatiilor adenoide<&
Pro%lema ve#etatiilor adenoide( a sindromului de ve#etatie orala(
continua insa sa e*iste& Res"iratia orala actionea$a in mod sustinut
nefavora%il asu"ra or#anismului si in "rimul rand asu"ra or#anismului
infantil( aflat intr!o "erioada de de$voltare( de crestere intensiva&
7alformatiile dontoma*iale( "alatul o#ival( deviatia se"tului na$al(
'i"o"neumati$area sinusurilor "arana$ale( toracele turtit( "ostura #ar%ovita(
fosele na$ale stramte( tul%urarile de vor%ire( 'i"oacu$iile( astenia somatica si
nervoasa etc&( au ramas in mod nesc'im%at "ro%leme #rave si centrale aleco"ilariei( iar urmarile si sec'elele acestora( a intre#ii "o"ulatii adulte&
Procesele su"urative( otitele( adenoitele( sinu$itele etc&( c'iar daca au sca$ut
in #ravitate +in "rimul rand su% actiunea anti%iotera"iei, nu au remediat
decisiv #ravitatea sindromului de res"iratie orala( au adus doar ameliorari
uneori a"arente( tocmai "rin fa"tul ca "aralel cu scaderea #ravitatii acestor
"rocese +an#ine( sinu$ite( otite etc&,( ele au devenit mai frecvente( recidivand
su% as"ecte noi( neo%isnuite ca otitele seroase( sinu$ita latenta cronica a
co"ilului etc&
Res"iratia "rin #ura a"are "rimar si determina 'i"ertrofia ami#dalei
farin#iene( deci res"iratia orala sustinuta #enerea$a sindromul de res"iratie
orala +de ve#etatii adenoide,&
Res"iratia na$ala si res"iratia "rin #ura duce la micsorarea +res"ectiv
cresterea, in volum a ami#dalei farin#iene&
>i"ertrofia ami#dalei farin#iene nu constituie cau$a res"iratiei %ucale
ci mai de#ra%a consecinta ei&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 19/52
).1.2. AVANTA,ELE BAZELE FIZIOLO-
GICE SI IMPORTANTA RESPIRATIEI PRIN
NAS
Sin#urul fel de res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala( ea fiind "re$enta
"ermanent la ma)oritatea covarsitoare a oamenilor sanatosi&
Nou nascutul res"ira e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas&
Res"iratia na$ala "re$inta la om +in tot cursul vietii, avanta)e incontesta%ile
+fata de res"iratiile "rin alte cai( cum ar fi cea "e #ura sau "rin stoma
tra'eala,& Oamenii sanatosi res"ira in #eneral "ermanent si in tot cursul vietii
lor( cu "redominanta "rin nas( doar cu unele e*ce"tii tem"orare( de scurta
durata +de e*em"lu( in tim"ul scaldatului( inotului si a eforturilor fi$ice
deose%ite,&
Fosele na$ale si sinusurile "arana$ale( im"reuna cu "ortiuneasu"erioara +na$ala, a farin#elui( formea$a ince"utul cailor res"iratorii si
inde"linesc din "unct de vedere fi$iolo#ic o serie de functii im"ortante( atat
din "unct de vedere al %unei functionari a cailor res"iratorii( cat si a
intre#ului or#anism&
Nasul re"re$inta un or#an central care intervine intr!o serie de "rocese
%iolo#ice im"ortante( ca res"iratia( olfactia( auditia( #ustatia etc&( )ucand un
rol im"ortant +nu odata decisiv, si in etio"ato#ene$a ma)oritatii "roceselor
inflamatorii de la nivelul urec'ii( ale sinusurilor "arana$ale( ale farin#elui si
ale cailor res"iratorii inferioare( in etio"ato#enia ma)oritatii afectiuniloraler#ice si vasomotorii ale cailor res"iratorii ca si intr!o serie de %oli cu
caracter #eneral( de natura infectioasa( cu "oarta de intrare "rin caile
res"iratorii su"erioare&
O%isnuinta de a res"ira "rin #ura duce frecvent le disfa#ii&
Functia res"iratorie se reali$ea$a "rin trecerea aerului "rin fosele
na$ale& Presiunea ne#ativa intratoracica( reali$ata "rin dilatarea toracelui( in
urma contractiei musc'ilor intercostali( a diafra#mului etc&( im"une
"atrunderea aerului atmosferic "rin orificiul care!i sta la dis"o$itie& Este
interesant fa"tul ca felul res"iratiei +na$al sau %ucal, nu este decis in ultima
instanta de inc'iderea sau desc'iderea #urii +"recum mai cred unii,( ci
"o$itia valului "alatin& Valul "alatin( or#an im"ortant si foarte activ( "e
lan#a numeroasele sale functii( mai decide in cursul res"iratiei si calea
aerului "rin miscarile( res"ectiv "o$itia sa& Daca se verticali$ea$a(
ocolindu!se %a$a lim%ii( inc'ide calea %ucala +istmul %ucofarin#ian,(
desc'i$and calea transna$ala +"rin "ermea%ili$area trecerii dintre e"i : si
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 20/52
me$ofarin#e,& Daca se ori$ontali$ea$a( vine in contact cu "eretele "osterior
farin#ian( inc'i$and trecerea dintre e"i! si me$ofarin#e( desc'i$and calea
%ucala care mai este conditionata si de "o$itia lim%ii si a %u$elor care "ot
inc'ide "ermea%ilitatea acestei cai&
ura inc'isa "oate inc'ide calea aerului s"re me$ofarin#e& ura
desc'isa nu "oate asi#ura sin#ura res"iratia "rin #ura +verticali$area valului
"alatin "oate sa im"iedice "atrunderea aerului in me$ofarin#e,& n consecinta
oricine este ca"a%il sa res"ire "rin nas( si cu #ura lar# desc'isa&
Structura si forma anatomica a foselor na$ale +cavitati in#uste(
com"artimentate "rin cornetele na$ale( cali%rate "ermanent conform
necesitatilor momentane( "rin sc'im%arile de um"lere ale cor"ului cavernos
erectil( inc'is in "ituitara,( mucoasa %o#at vasculari$ata( cu su"rafata
"ermanent ume$ita( asi#ura incal$irea( ume$irea si curatirea aerului res"irat&
Acestea se reali$ea$a. "rin transmiterea caldurii cor"orale( "rin eva"orarea
unei cantitati insemnate de lic'ide si "rin retinerea de catre "ituitara umeda aim"uritatilor care adera "e su"rafata ei si sunt di$olvate( diluate( neutrali$ate
si trans"ortate "rin activitatea ciliara s"re farin#e sau sunt eliminate s"re
e*terior( "rin stranut sau suflatul nasului&
7ucoasa na$ala( "rin vasculari$atia sa %o#ata si cali%rarea( mereu
cores"un$atoare a lumenului( "rin tesutul cavernos erectil "e care!l contine(
mentine tem"eratura aerului ins"irat intre /5 2 si /6 2C& Aceasta tem"eratura
standard se sc'im%a numai e*ce"tional( doar daca tem"eratura aerului
ins"irat este mult "rea sca$uta sau neo%isnuit de ridicata&
7ucoasa na$ala secreta lic'ide( in cantitati mai mari decat are nevoie
"entru a!si mentine umeda su"rafata sa si anume. cu atat mai mult cu cat
aerul ins"irat este mai uscat& De e*em"lu( la o tem"eratura de 50 2C(
umiditatea relativa a aerului creste in cursul trecerii "rin fosele na$ale de la
50 la 91 +iar "rin "asa)ul larin#elui si al tra'eei de la 10 : 13 ,& De
o%icei "ituitara furni$ea$a )umatatea lic'idelor necesare ume$irii +"ana la
saturare, a aerului ins"irat( cealalta )umatate fiind secretata de mucoasa
cailor res"iratorii inferioare&
n ca$ul res"iratiei "rin #ura nu este "osi%ila ume$irea
cores"un$atoare a aerului& Pe de o "arte secretia nu este distri%uita uniform
"e toata su"rafata mucoasei %ucale +calitatile aerului neconstituind une*citant al secretiei salivare( care c'iar daca ar fi in acest ca$ secretata mai
a%undent( nu se asterne uniform "e toata su"rafata mucoasei %ucale,& Acest
lucru se reali$ea$a "rin miscarile lim%ii( cand #ura este inc'isa( de e*em"lu
in tim"ul masticatiei& Astfel( du"a o "erioada scurta( aerul ins"irat "rin #ura
nu se mai ume$este in masura suficienta si re#iunile mucoasei %ucale si
farin#iene mai e*"use curentului de aer ins"irat devin uscate&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 21/52
Pituitara "roduce mai sustinut secretii si "e toata su"rafata ei( %a c'iar
mai a%undent acolo unde coloana de aer ins"irat se loveste mai intens de ea&
Pituitara secreta $ilnic a"ro*imativ un litru de a"a( din care 922 ml
sunt destinate ume$irii aerului&
n ca$ul res"iratiei %ucale( aceasta cantitate de secretii nu se eva"ora
in urma li"sei curentului de aer transna$al( se acumulea$a si sta#nea$a in
nas( oferind mediu de cultura "rielnic micro%ilor&
Secretia na$ala contine in conditii normale.
! 10 : 19 a"a=
! -!5 clorura de sodiu=
! a"ro*imativ 5 #lico"roteine=
! -2 VL li$onine cu caracter %acteriostatic si %actericid=
! 2(2205 rodanat de "otasiu=
! 2(220 : - m# ml 'istamina&
n mod fi$iolo#ic( secretiile aco"era "ituitara in doua straturisu"ra"use. un strat "rofund de consistenta mai fluida( in care cilii vi%ratili se
misca usor( si un strat su"erficial de secretii mai vascoase( dis"use deasu"ra
terminatiilor ciliare& Secretiile au reactie c'imica neutra( variind intre usor
alcalina si usor acida& Secretiile na$ale contri%uie la curatirea cailor
res"iratorii "rin urmatoarele mecanisme.
! retin "e su"rafata ume$ita a "ituitarei( marea ma)oritate a firicelelor de "raf
si a micro%ilor sus"endati in aerul ins"irat=
! di$olva( diluea$a si neutrali$ea$a su%stantele solu%ile( "atrunse in nas=
! inlesnesc ve'icularea s"re farin#e +"rin activitatea ciliara, a su%stantelor
ca"tate=
! inlesnesc fa#ocito$a micro%ilor si a im"uritatilor acumulate=
! "rin insusirea lor %acteriana si %acteriostatica distru# micro%ii( res"ectiv
"arali$ea$a inmultirea lor=
! unele su%stante solu%ile( solutii sau #a$e +si cele to*ice, "ot fi resor%ite
"rin "ituitara&
Secretiile din sinusurile "arana$ale se elimina "rin orificiile lor
naturale s"re fosele na$ale&
Secretiile din fosele na$ale sunt ve'iculate "rin activitatea ciliara +5!
-5 %atai "e secunda, "rin desc'i$aturile coanale( s"re farin#e( mai cu seamade!a lun#ul meaturilor inferioare si medii si mai "utin +secretiile "rovenite
din celulele etmoidale "osterioare si sinusul sfenoidal, de!a lun#ul meatului
na$al su"erior si su"rafetele se"tale vecine& Secretiile din vacum se scur#
s"re 'i"ofarin#e( mai mult de!a lun#ul "eretilor laterali farin#elui&
Semiolo#ia oto!rino!larin#olo#ica este %o#ata& Am o%servat fose
na$ale in#uste( deviatie de se"t( rinite cronice( res"iratie na$ala in#reunata si
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 22/52
res"iratie orala( tul%urari auriculare +otite( 'i"oacu$ii,( tul%urari de olfactie si
#ust( tim%ru vocal na$onat( sinusuri mici( uneori cu "eretii in#rosati( "unand
"ro%leme in cursul "erioadei de investi#atie si tratament +o"eratii( "unctii si
cateterisme,( soldate nu odata cu com"licatii( aerisirea si drena)ul redus care
duc la sinu$ite re"etate( %oala "alatina o#ivala( somn nelinistit( sforait(
farin#olarin#ite cronice( tra'eo%ronsite re"etate etc&
Sunt "re$entate( de o%icei( si numeroase semne stomatodentare( in
"rimul rand malformatii&
Bolnavii( de o%icei femei( cu sinusurile a%sente sau 'i"o"neumati$ate
sufera frecvent de cefalee( fara alte cau$e rino!neuro!oftalmolo#ice
evidentia%ile& Sinusul frontal( ca structura noua din "unct de vedere
filo#enetic( se le$ea$a relativ usor si deseori ireversi%il&
n le#atura cu 'i"er"neumati$arile este de remarcat ca sinusurile fetei
se "neumati$ea$a in "rimul rand su% influenta unor factori con#enitali
fi$iolo#ici ;de %a$a< ca activitatea muco"eriostului( factori ereditari('ormonali si dentitia& n cursul vietii un alt sir de factori fi$iolo#ici am"lifica
actiunea de "neumati$are a factorilor con#enitali( cum sunt. res"iratia "rin
nas( masticatia( titrul 'ormonal o"tim +somatotro"( tiroidian si se*ual, si
inaintarea in varsta&
E*ista a"oi factori "atolo#ici( ca o%structia in forma de ventil a
orificiului sinu$al( in unele ca$uri de "neumosinus dilatant( 'ormon
somatotro" in sur"lus( care "ot duce la "neumati$ari e*cesive( "atolo#ice& n
aceasta "rivinta un rol decisiv il au diferentele de "resiune intrasinu$ale
le#ate de res"iratia "rin nas& Cu cat aceste diferente de "resiune aeriana
intrasinu$ala alternea$a intre valori mai mari( cu atat "neumati$area atin#e
dimensiuni mai remarca%ile& La unii( curentii aerieni i$olati( #enerati de
confi#uratia individuala a foselor na$ale si a orificiului sinu$al( "ot actiona
asu"ra unor re#iuni sinu$ale circumscrise( ducand la "neumati$ari e*cesive(
locali$ate la recesuri sau "relun#iri sinu$ale&
Cefaleea acom"ania$a intr!un "rocenta) ridicat si sinusurile
'i"er"neumati$ate& Sinusurile atin# dimensiunile ma*ime in ca$ul
"neumosinusului dilatant( cunoscut mai mult in le#atura cu sinusurile
frontale si mai "utin in le#atura cu cel sfenoidal&
Primul ca$ de "neumosinus dilatant a fost descris de Bendescu siVar#a( in -1/5& ntre sinusurile normale si aceste sinusuri cu marime
e*cesiva e*ista o #ama lar#a de stari 'i"er"neumatice care "ot #enera
modificari si sim"tome clinice "atolo#ice& Cefaleea este un sim"tom de
frunte al sindromului de 'i"er"neumati$are a carei #ravitate de"inde de
#radul si locali$area 'i"er"neumati$arii&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 23/52
n urma "o$itiei su"erficiale a sinusului frontal( semnele caracteristice
ale "neumosinusului dilatant frontal sunt usor acesi%ile clinic= astfel( sunt
cunoscute modificari de relief( %om%area re#iunii frontale sau a celei
tem"orale( deformarea or%itei( dislocarea #lo%ului ocular( cefaleea( semne
radiolo#ice etc& Cu toate ca duce similar muco!si "iocelului la o
sim"tomatolo#ie clinica $#omotoasa( recunoasterea "neumosinusului
dilatant sfenoidal este mai dificila( datorita "o$itiei "rofunde a sinusului&
Dintre semnele caracteristice rinolo#ice( oftalmolo#ice( faciale( nervoase si
radiolo#ice( amintim aici doar sindromul varfului or%itei( cu evolutie
amanro$a( asimetrie faciala( dislocarea %ul%ului ocular si cefaleea&
Cefaleea care acom"ania$a 'i"er"neumati$arile "oate fi cau$ata de
"resiunea crescuta intrasinu$ala( de e*em"lu in ca$ul o%structiilor in sistem
de ventil si de "resiunea e*ercitata de "eretii sinusali dislocati( asu"ra
tesuturilor si or#anelor vecine& Pe lan#a diferentele de "resiune(
muco"eriostul sinu$al reactionea$a "rin durere si fata de tem"eratura( la celecare difera de tem"eratura cor"orala&
).1.). CAUZELE RESPIRATIEI ORALE
Sin#ura res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala& Nou nascutul res"ira
e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas& Daca unui nou nascut sau su#ar mai
tanar i se infunda nasul( nu este ca"a%il dintr!o data si %rusc la o res"iratie
orala&
Du"a cateva incercari de res"iratie "rin nas( ince"e sa "lan#a(o%osindu!se insa( isi inc'ide #ura si se "oate asfi*ia&
Luand in consideratie cele de mai sus( se "un in mod firesc intre%arile.
cum si "entru ce renunta totusi la un moment dat su#arilorul sau co"ilul la
res"iratie fi$iolo#ica na$ala si trece la res"iratia "rin #ura
Cautand un ras"uns la aceasta intre%are( tre%uie de fa"t sa formulam
doua ras"unsuri si anume.
a, care sunt cau$ele trecerii de la res"iratia na$ala la cea %ucala=
%, care sunt cau$ele care sustin( res"ectiv "ermanenti$ea$a res"iratia orala&
4n lucru cert( si anume ca in "ofida o%li#ativitatii res"iratiei na$ale in
"rima "erioada de du"a nastere( intalnim cateodata su#ari si co"ii mici care
res"ira cu "redominanta "rin #ura& Este de asemenea cert si in acelasi tim"
sur"rin$ator ca( sindromul de res"iratie orala este "re$ent intr!un "rocenta)
remarca%il la co"ii( "rocenta) care in unele re#iuni sau colectivitati "oate
atin#e cifra de 62 sau c'iar "este&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 24/52
).1.*. CAUZELE INSUFICIENTEI
APARATULUI DE VENTILATIE A URECHII
MEDII
Cau$ele insuficientei a"aratului de ventilatie a urec'ii medii sunt.
-& Li"sa "resiunii ne#ative din cavitatile tim"anomastoidiene cau$ata de.
! "erforatia mem%ranei tim"anice=
! li"sa elasticitatii si re$istentei mem%ranei tim"anice=
! cavitatile tim"anomastoidiene "line cu.
! lic'ide +secretii( san#e sau c'ea#( lic'id cefalora'idian,
! tesuturi edematiate( infiltrate +inflamatii sau tumorale,(
'i"ertrofiate sau cu #ranulatii sau "oli"i=
! cor"i straini=! colesteatom&
5& Desc'iderile tu%are insuficiente in urma unor.
! edeme inflamatorii sau aler#ice ale mucoasei=
! cicatrice "ostinflamatorii sau "osttraumatice=
! cor"i straini=
! o%structiile orificiului farin#ian "rin edeme( infiltratii( 'i"ertrofii(
cor"i straini sau tumori=
! o%structiile orificiului tim"anic "rin edeme( infiltratii( #ranulatii(
"oli"i( cor"i straini sau colesteatoni=
! insuficientele valului "alatin in urma unor "are$e( des"icaturi(edeme( infiltratii( cicatrice sau tumori&
/& Trom"a "ermanent desc'isa( ceea ce im"iedica "roducerea de "resiune
ne#ativa in casuta tim"anica&
6& Li"sa de aer in cavum( in urma.
! acumularii de secretii fi$iolo#ice na$ale sta#nate sau a secretiilor
"atolo#ice a%undente +in rinite( sinu$ite etc&,=
! cor"i straini +tam"onamente etc&,=
! 'i"ertrofii ale cor$ilor cornetelor sau ale ami#dalei farin#iene=
! tumori %eni#ne si mali#ne&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 25/52
).2 TRAUMATISMELE
Din #ru"a traumatismelor fac "arte contu$iile( taieturile( arsurile(
de#eraturile( muscaturile "avilionului auricular( fracturile conductului
auditiv e*tern( ru"turile tim"anului etc& Contu$iile "avilionului "roiduc
uneori ot'ematom +colectie san#inolenta,& n urec'ea medie "ot "atrunde
cor"i straini "rin fundul conductului auditiv e*tern( ca. %ucatele de "iatra(
nisi"( asc'ii metalice etc& Acestea "rovoaca taieturi si fracturi ale cutiei
tim"anice sau ale oscioarelor& E*"lo$iile "uternice( uneori loviturile de
"alma( "ot avea ca efect traumatisme in urec'ea medie&
n urec'ea interna traumatismele sunt "roduse de im"uscaturi in
ra$%oi sau in ca$uri de omucidere sau sinucidere& De altfel( traumatismele
urec'ii interne sunt asociate cu cele ale urec'ii medii& Scur#erea san#elui
"rin conductul auditiv!e*tern este un semn al fracturilor intracraniene&Consecintele tardive ale fracturii de %a$a sunt. durerile de ca" "ersistente
+cefalee,( diminuarea memoriei +tul%urari "si'ice, si surditatea cu sediul in
la%irint&
Surditatea "rovenita "e aceasta cale "oate inceta in mod lent( iar in
unele ca$uri se definitivea$a& Trauma sonora este "ivotata de e*"unerea
a"aratului auditiv unor $#omote violente sau unor sunete mai "utin intense(
dar de durata continua sau intermitente& Tre"idatiile( daca insotesc $#omotul(
e*acer%ea$a nocivitatea acestuia&
).2.1. AFECTIUNILE INFLAMATORII SI
PARAZITARE ALE URECHII EXTERNE
Dintre afectiunile inflamatorii ale "avilionului fac "arte.
a, a%cesul "avilionului #enerat de o infectie( furuncul( arsura infectata(
traumatismele( si altele=
%, eri$i"elul urec'ii +dermita stre"tococica a "avilionului,=
c, infectia lo%ului "avilionului +im"eti#o!ul auricular : consecinta a infectiei
"rovocata de cercei : si altele,&Conductul auditiv e*tern( la randul sau( este e*"us unor inflamatii
cau$ate de diferite iritatii( infectii sau alte %oli "relun#ite& Cele intalnite mai
des sunt. furunculul( otita e*terna difu$a +"ro"riu!$is dermita conductului
auditiv e*tern,( osteita circumscrisa %eni#na fara #ravitate a conductului +se
incriminea$a dre"t cau$a sifilisul con#enital,( otomico$ele +inflamatia
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 26/52
micotica a conductului auditiv e*tern si a tim"anului,( ec$ema "avilionului
si a conductului&
).2.2. AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE
URECHII MEDII
Din #ru"a afectiunilor inflamatorii ale urec'ii medii fac "arte in
"rimul rand otitele& Acestea( du"a clasificarea anatomo"atolo#ica( se
#ru"ea$a in otite con#estive( otite e*sudative si otite su"urative&
Celelalte forme de otite care deriva din acestea( au as"ectul modificat
de #ermenul "ato#en si de reactiile or#anismului& Otita con#estiva este
ince"utul otitei e*sudative sau su"urate si se datorea$a( de cele mai multe
ori( infectiilor rinofarin#iene( iar la co"ii( adenoidismului& Otal#ia si
surditatea "ura sunt sinteti$ate in triada lui Be$old&Otita acuta seroasa +confirmarea unei otite con#estive, "re$inta
e*sudatie seroasa in casa tim"anului( le#ata de o%structia tu%ara& Otita acuta
su"urata a"are uneori %rusc( urmare a rinofarin#itei acute& Durerea :
sim"tomul cardinal : este foarte mare& Tem"eratura( care "oate a)un#e "ana
la 62 2C( iradia$a uneori in re#iunea mastoidiana&
Cateva forme clinice de otite medii supurate
n clasificarea de otite medii acute necro$ante sunt cu"rinse o serie de
inflamatii ale urec'ii medii ce a"ar in urma unor %oli infectoconta#ioase.
ru)eola( scarlatina( difteria( #ri"a& Otita #ri"ala( de o%icei( im%raca treiforme.
! forma flictenulara +cu o evolutie %eni#na( dar foarte dureroasa,=
! forma 'emora#ica necro$anta +#rava= se intalneste rar,=
! forma neurola%irintica&
Forma neurola%irintica "oate de%uta ca "rimele doua forme dar nu se
e*clude a"aritia ei su% forma unei menin#ite %anale( cu fenomene #ri"ale "e
"rimul "lan& La /!0 $ile de la a"aritie se instalea$a o 'i"oacu$ie de "erce"tie(
care "oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala,& La co"ii( otitele a"ar in
#eneral du"a %olile infectioase. otita ru)eolica( otita scarlatinoasa( otita
ru%eolica( otita difterica&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 27/52
).2.). ALTE BOLI ALE URECHII
Tu%erculo$a "oate cu"rinde uneori urec'ea e*terna( alteori "e cea
medie& Sifilisul +do%andit sau cel con#enital, facea in trecut rava#ii asu"ra
a"aratului auditiv&
Candva( 52!/2 din surditatile con#enitale erau dia#nosticate ca
fiind de "rovenienta con#enitala&
).2.*. SURDITATEA
Scaderea ca"acitatii a"aratului auditiv de a "erce"e sunete si de a
diferentia e*citantii sonori asemanatori intre ei constituie surditatea& Orice
sla%ire a ca"acitatii de anali$a acustica a or#anului auditiv se incadrea$a insurditate& Procesul de anali$a a e*citatiei sonore determina acuitatea simtului
au$ului& Cu cat este mai "rofund si mai minutios acest "roces cu atat au$ul
se "re$inta intr!un #rad mai fin de acuitate& Din surditate fac "arte
'i"oacu$iile de toate #radele( "ierderile totale sau a"roa"e totale ale au$ului&
Din cate#oria "ersoanelor cu "ierderi totale ale au$ului fac "arte( du"a cum
am aratat( marii sur$i& Aceasta cate#orie are o intindere mai mica decat cea
care cu"rinde surditatile moderate& Surditatile usoare sunt ne#li)ate&
Bolnavii( atata vreme cat aud vocea si conversatia( nu se simt stan)eniti de
deficienta lor usoara de au$& Du"a unele statistici( unul din -2 oameni sufera
de o scadere a au$ului( intr!un #rad mai mic sau mai mare&Surditatea "oate afecta una sau am%ele urec'i( in acelasi #rad sau
diferit +surditatea unilaterala sau %ilaterala,&
Co"ilul care "ierde au$ul la am%ele urec'i inaintea varstei de 5-5!/ ani
se incadrea$a in cate#oria surdo!mutilor& De la aceasta varsta "oate ince"e
demeti$area in familie sau c'iar in clase de invatamant or#ani$at& O urec'e
cu au$ normal "oate su"lini surditatea celeilalte& Surditatea este su"ortata de
co"ii sau adulti in mod diferit& De"inde de eta"a cand s!a "ierdut au$ul( de
"rofesia %olnavului etc& Co"iii care isi "ierd au$ul la cativa ani du"a ce au
invatat vor%irea si au #ustat mu$icalitatea vocii( mu$ica "ro"riu!$isa : seim"aca #reu cu aceasta deficienta& La co"iii mari( la care inte#rarea functiei
centrale a au$ului s!a "rodus( se o%serva un efort su"limentar de atentie( care
ii a)uta sa com"ense$e li"sa de intensitate a sunetului "erce"ut&
Efectele surditatii asupra limbajului
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 28/52
Surditatea afectea$a lim%a)ul ver%al( insusirea si utili$area lui in
relatiile de comunicare&
Co"iii cu surditate accentuata "re$inta tul%urari in vor%ire sau sunt
"usi in im"osi%ilitatea de a o invata& radul surditatii varia$a du"a #ravitatea
si sediul le$iunii or#anului auditiv&
Clasificarea surditatilor
Clinic si didactic surditatea se im"arte in.
! surditate de transmisie( cu sediul le$ional in urec'ea e*terna si urec'ea
mi)locie=
! surditate de "erce"tie( datorita modificarilor "roduse in continutul urec'ii
interne +la%irintul co'lear,=
! surditate mi*ta( re$ultata din com%inatia celor doua forme de surditate
amintite&
Surditatea de transmisie si surditatea de perceptie
Surditatea mi*ta are sediul in urec'ea mi)locie si in cea interna si este
cel mai frecvent intalnita& Surditatea centrala( clasificata tot ca surditate de
"erce"tie( se datoreste le$iunilor nervoase centrale +inclusiv corticale,&
Surditatea de transmisie este de fa"t consecutiva do"urilor de
cerumen( cor"i straini introdusi in conductul auditiv e*tern( otitelor e*terne
difu$e( otitelor medii nesu"urate si su"urate( "roceselor inflamatorii sau
su"uratiilor urec'ii mi)locii& Acestea a"ar ca urmare a infectiilor si
o%structiei na$ofarin#elui& nfectiile "ornesc din nas si trec in urec'ea
mi)locie "rin trom"a lui Eustac'e& n acest ca$ aerisirea cutiei tim"anice nu
se mai reali$ea$a( formand instalarea de tesut fi%ros care %loc'ea$a
articulatia sta"edovesti%ulara si "roducerea de anc'ilo$e cu a"aratul
osiculotim"anal& 7ai tre%uie su%liniata tendinta de formare a unor inflamatii
cu as"ect %anal( "rocese de sclero$a( cicatricele multi"le care se intalnesc la
#utosi( urenici( reumatici si altii&
Acest ti" de surditate netratata se transforma in surditate mi*ta si
"oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala sau a"roa"e totala,&
Surditate de perceptie
Este "rovocata de le$iunile la%irintului co'lear din urec'ea interna( ale
nervului auditiv si centrilor nervosi su"eriori +inclusiv $onele auditive din
creier,&
Cau$ele "ot avea diferite ori#ini. infectioasa( to*ica( vasculara(
con#enitala( tumorala( "rofesionala +trauma sonora,& Scaderea au$ului "oate
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 29/52
evolua "ana la surditate totala& Surditatea de "erce"tie se "oate im"arti( in
ra"ort cu mediul anatomic al le$iunii( astfel.
! surditate co'leara +cau$ata de infectii( into*icatii( tul%urari vasculare(
traumatisme,=
! surditate retroco'leara +care se datoreste unor le$iuni ale nervului sau
centrilor auditivi,&
Le$iunea nervului co'lear "oate fi "rovocata de infectii( su%stante
to*ice( tumori sau "rocese de#enerative&
Surditatea de tip mixt
si are "rototi"ul in otos"on#io$a cu evolutie "ro#resiva( %ilaterala la
ince"ut de transmisie( iar "e "arcurs se de "erce"tie +mi*ta,& Surditatea
co'leara "re$inta forma "ura de surditate de "erce"tie&
Surditatea psihica +sau de ti" "si'iatric,A"are intr!un or#anism nevro"at( in conditii de emotivitate e*a#erata&
$%ucnirea unui incendiu( un acident mortal neo%isnuit etc&( "ot "rovoca
s"aima( socuri nervoase "uternice( care se soldea$a uneori cu surditate
denumita "si'ica( intrucat a"aratul acustic nu a suferit alterari si
functionea$a in conditii "erfecte& n surditatea "si'ica( re"re$entarea
corticala a sunetului nu se mai "roduce defectuos& Aceasta surditate ince"e
%rusc( este de o%icei unilaterala si insotita de alte manifestari isterice& Se
tratea$a "rin "si'otera"ie&
Etiolo#ic( %olile urec'ii care "roduc surditatea au ori#ini inflamatorii(
to*ice( tumorale( traumatice&
Cau$ele inflamatorii de natura micro%iana sau virotica se manifesta in
cursul menin#itelor( "o)arului( "arotidei +oreionul,( sifilisului( si le$ea$a
indeose%i a"aratul co'lear& O serie de su%stante dintre care unele
medicamente +salicilatul de sodiu( c'inina( dar mai ales stre"tomicina(
neomicina( ?anamicina,( "rin influenta lor to*ica( electiva asu"ra nervului
acustic( induc formarea la%irintitei to*ice( cu intre#ul corte#iu de nea)unsuri
functionale& Dintre su%stantele intre%uintate in industrie citam. "lum%ul(
arsenicul( fosforul care "rovoaca surditatea "rofesionala&
Tumorile( ca neurinomul acustic cu "unct de "lecare conductul auditivintern sau un#'iul "ontocere%elos( afectand functia auditiva( determina
surditatea de "erce"tie& Traumatismele craniene si o serie de afectiuni ale
sistemului nervos( ca de e*em"lu sclero$a in "laci( "rovoaca surditatea asa
$isa centrala( care "oate "ro#resa "ana la surditatea totala&
Amintim si de senecenta auditiva +"re$%iacu$ia,( care "oate instala la
varstele relativ tinere. /2!62 ani& Ca su%strat anatomo"atolo#ic se admit o
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 30/52
serie de factori. in#rosarea tim"anului( anc'ilo$e ale articulatiilor oriculare(
sclero$a la%irintului( modificari in dinamica lic'idelor( atrofia de#enerativa a
celulelor sen$oriale( a cailor de conducere si a centrilor corticali& Evolutia
este lenta( dar "ro#resiva si duce la surditate totala& Tratamentul este #eneral.
tonice( evitarea su"rasolicitarilor fi$ice si intelectuale&
).2.+. DOPUL DE CEARA CERUMENUL/ SI
CORPII STRAINI AURICULARI
Do"ul de ceara( format "rin secretia e*a#erata a #landelor
ceruminoase din "ielea conductului auditiv e*tern( devine un o%stacol in
calea undelor sonore s"re urec'ea medie& Se recomanda sa nu fie scos cu
cor"uri tari( "entru a nu se "rovoca un accident de "erforare a tim"anului&
Scoaterea cerumenului din urec'e constituie o "ro%lema careia tre%uie sa!iacordam atentie( a"eland la medic&
Cor"ii straini inerti +%oa%e de fasole( "orum%( varfuri de creioane etc&,
"ot fi introdusi in conductul auditiv e*tern( voit de catre co"ii( in )oaca sau
accidental& Accidental mai "ot intra #raunte de nisi" etc&
Cor"ii straini vii +musculite( fluturasi( "urici etc&, intra in conductul
auditiv e*tern( accidental sau in tim"ul somnului& Atat unii cat si altii tre%uie
scosi din urec'e de catre un s"ecialist&
CAPITOLUL *
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 31/52
*.1 STREPSILS 0 C'r&"%e
Pentru ce se administreaa S!"EPS#$S %Stre"sils in variantele sale. Clasic( 7entol( Eucali"t( 7iere si Lamaie
si cu vitamina C -22 m#( Stre"sils >er%al si Lemon( a"artine unui #ru" de
medicamente care sunt utile in tratamentul infectiilor oro!farin#iene usoare(
favori$and ameliorarea sim"tomelor "rovocate de acestea&
Stre"sils Calsic are efect imediat in ameliorarea sen$atiei de diconfort
farin#ian&
Stre"sils 7entol si Eucali"t descon#estionea$a ra"id caile res"iratorii&
Stre"sils 7iere si Lamaie are efect calmant accentuat in durerile
"roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui&
Stre"sils Vitamina C -22 m# asi#ura cantitatea de Vitamina C
necesara in cursul infectiilor orofarin#iene&
Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar are efect calmant accentuat in
durerile "roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui&
Mod de preentare&
Cutii cu una sau doua %listere a cate -5 "astile& Stre"sils >er%al si
Lemon cutie cu una sau doua %listere a cate 3 "astile&
Ce contine acest medicament %Fiecare "astila contine.
! alcool 5(6
! diclor!%en$ilic -(5 m#
! amilmetacre$ol 2( m# ca su%stante active cu rol anti%acterian
Stre"sils 7entol si Eucali"t mai contine ca su%stanta activa si
levomentol 3(2 m#&
Pe lan#a acestea ele mai contin.
Stre"sils Clasic.
! acid tartric
! levomentol
! ulei anisi
! ulei de menta
! "onceanu 6R +E-56,
! carmoisine +E-55,
! sucro$a
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 32/52
! #luco$a
Stre"sils 7entol si Eucali"t.
! acid tartric
! ulei de eucali"t
! indi#o carmin +E-/5,
! sucro$a
! #luco$a
Stre"sils 7iere si Lamaie.
! acid tartric
! ulei de lamaie fara ter"ene
! ulei de menta
! #al%en de c'inolina +E-26,
! miere
! sucro$a
! #luco$aStre"sils Vitamina C -22 m#.
! acid ascor%ic
! $a'aro$a
! #luco$a siro"
! acid tartric
! ulei de anason
! mentol
! aroma de "ortocale
! "onceanu 6R
! elloG Sunset
Stre"sils >er%al fara $a'ar.
! acid tartric
! aroma de lamaie
! ulei de ro$marin
! aroma de flori de soc
! $a'arina sodica
! i$omaltitol
! maltitol siro"
Cum il veti folosi %
Produsul se administrea$a oral& Se utili$ea$a c'iar de la a"aritia
"rimelor sen$atii de disconfort farin#ian&
Se di$olva incet( in #ura( cate un com"rimat la 5!/ ore& Nu se
administrea$a mai mult de 3 "astile in 56 de ore& Daca sim"tomele "ersista(
%olnavul tre%uie sa se adrese$e medicului&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 33/52
nainte de a folosi acest "rodus( %olnavul tre%uie sa verifice daca.
! este aler#ic la oricare dintre su%stantele com"onente=
! daca este aler#ic tre%uie sa tina cont de cantitatea de $a'ar din "astila
+5( # #lucide, cu e*ce"tia Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar care nu
contine $a'ar=
! daca %olnava este insarcinata sau ala"tea$a tre%uie sa ceara sfatul
medicului inainte de a lua acest medicament&
Cum se administreaa copiilor %
Este indicat numai "entru co"iii care "ot di$olva "astila incet in #ura(
fara a fi su"rave#'eati +"entru a evita "ericolul de inecare,&
Care sunt reactiile adverse %
Folosind Stre"sils in oricare dintre variantele sale( reactiile adverse
sunt foarte rare& Totusi( daca intervine ceva neo%isnuit( %olnavul tre%uie saanunte medicul&
Nu tre%uie folosit medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e
am%ala)&
7edicamentul nu tre%uie lasat la indemana co"iilor&
*.2 SOLUTIE AURICULARA 0 Cu l'r"#e$&'l
3& #lu'&$'l'$
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 34/52
Compoitie&
! -22 # solutie auriculara
! cloramfenicol 2(02 #
! fluocinolon acetonid 2(20 #! e*ci"ienti. ! clorura de %en$alconiu
! "ro"ilen#licol
! a"a distilata
'rupa farmacoterapeutica&
Pre"arate "entru urec'i( corticosteroi$i si antiinfectioase in
com%inatii&
#ndicatii terapeutice&
nfectii %acteriene ale urec'ii e*terne
Contraindicatii&
>i"ersensi%ilitate la oricare dintre com"onentii "rodusului&
Precautii&
Nu se recomanda administrarea "rodusului la "acienti cu "erforatii ale
tim"anului&
#nteractiuni& Nu se cunosc&
Sarcina si alaptarea&
n li"sa datelor com"lete "rivind a%sor%tia sistematica a su%stantelor
active du"a administrare auriculara( "rodusul se va administra in "erioada de
sarcina si ala"tare numai du"a evaluarea ra"ortului %eneficiu!risc&
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje&
Produsul nu influentea$a ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a
folosi utila)e&
(oe si mod de administrare&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 35/52
! Adulti. Do$a recomandata este de !3 "icaturi& Solutie auriculara cu
cloramfenicol si fluocinolon( instalate in conductul auditiv e*tern de 5!/ ori
"e $i&
! Co"ii. Do$a recomandata este de 5!/ "icaturi "e $i instalate in conductul
auditiv e*tern&
"eactii adverse&
Rareori( "oate a"area iritare locala&
Supradoaj&
Nu au fost ra"ortate ca$uri de su"rado$a)&
Pastrare&
Produsul nu se utili$ea$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala) si
se "astrea$a la tem"eraturi intre 3!-0 2C( in am%ala) ori#inal&Produsul nu se lasa la indemana co"iilor&
)mbalaj&
Cutie cu un flacon a -2 ml solutie auriculara( "reva$ut cu "icurator&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 36/52
*.) BORAMID OTALGIN/
Compoitie&
-2 # solutie contine.
Amino"'ena$onum 2(0 #
Dicainum 2(5 #
Acidum %oricum 2(5 #
lHcerinum 1(- #
*orma terapeutica&
Solutie "entru u$ e*tern&
Preentare&
Flacoane de -2 ml&
)ctiune farmacodinamica&
Boramidul este antise"tic( anal#etic si decon#estiv al tim"anului&
Acidul %oric +>/BO/, este un #ermicid sla% eficace in in'i%area
cresterii %acteriene& Nefiind iritant( el este indicat "entru tesuturile sensi%ile(
cum ar fi mucoase si cornee( ceea ce e*"lica mai ales utili$area sa&
Amino"'ena$ona este un derivat de "ira$ol( cu actiune anti"iretica(
anal#e$ica si antiinflamatorie& Ca antiinflamator( actionea$a "rin mecanism
atat central( cat si "eriferic( micsorand "ermea%ilitatea ca"ilara a mem%ranei
celulare& Ca anal#etic( scade sensi%ilitatea terminatiilor nervoase sen$itive
atenuand inflamatiile&
Dicaina +clor'idrat al esterului dimetilaminoetilic al acidului
"ara%utilamino%en$en, este un aneste$ic local de su"rafata( foarte activ&
Acest "re"arat are rolul de a aneste$ia intrea#a mucoasa si de a o"ri astfel
refle*ele nocice"tive ce intretin "rocesul inflamator&
licerina este un ve'icul si medicament a carei actiune se limitea$a la
locul de a"licare& A"licata local "e tesuturi iritate sau le$ate( aco"era
su"rafata res"ectiva( a"arand celulele su%adiacente de stimulii re$ultati din
contactul cu aerul sau factorii iritanti din mediul incon)urator&n "rocesul de
fata( "e lan#a fa"tul ca )oaca rolul unui ve'icul( formea$a im"reuna cu
acidul %oric un com"us %oro#licerinat( care este lu%rifiant& licerina(
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 37/52
a%sor%ind a"a +in concentratie mare( este in oarecare masura des'idratanta si
iritanta "entru tesuturile cu care vine in contact( creea$a un mediu ne"rielnic
de$voltarii %acteriilor( datorita desicatiei "e care o "roduce "e "iele sau
mucoase&
*enomene secundare&
La administrare indelun#ata( tre%uie avute in vedere manifestarile
to*ice si iritante locale ale in#redientelor&
#ndicatii&
Otitele medii con#estive ne"urulente&
Contraindicatii&
Produsul nu se va folosi la otitele medii su"urate&
Mod de administrare&
Adulti. 3!-2 "icaturi( instalate in urec'e de 5!/ ori "e $i&
Co"ii. /!6 "icaturi de /!6 ori "e $i in instilatii in conductul auditiv
e*tern +se "icura /!6 "icaturi( se tine 0 minute ca"ul in "o$itia res"ectiva( se
ster#e conductul cu vata si se a"lica vata uscata,&
Conservare&
Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit
de lumina&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 38/52
*.* RINOFUG
Compoitie&
-22 ml contine.
! I : Na"'tHl : met'Hl : di'Hdroimida$ol : 'Hdroc'loricum 2(- #
! Natrium c'loratum 2(1 #
! 7et'Hlium : " : 'Hdro*H%en$oicum 2(20 #
! Alco'olum 2(50 #
! E*ci"iens J&s& ad& -22 ml
*orma terapeutica&
Solutie "entru u$ e*tern
Preentare&Flacoane de -2 ml
Sinonime. Na"'a$olin( +D&C&&,( Privin( midin( R'ino$im( 7Hrolon&
)ctiune farmacodinamica&
Produsul Rinofu#( datorita derivatului imida$olic "e care il contine(
manifesta o "uternica actiune vasoconstrictiva locala( "roducand o
descon#estionare ra"ida a mucoasei rinofarin#iene& nflamatia mucoasei
rinofarin#iene se atenuea$a( iar res"iratia "rin fosele na$ale( im"iedicata din
cau$a #uturaiului( devine "osi%ila&
Actiunea Rinofu#ului este com"ara%ila cu aceea a adrenalinei( cu
deose%irea ca nu se "roduce vasodilatatie secundara&
*enomene secundare&
Desi Rinofu# nu are actiune vasodilatatorie secundara ca adrenalina(
totusi este ca"a%il sa "rovoace o con#estie ulterioara a mucoaselor& Acest ti"
de reactie vasomotorie "oate fi mai "ronuntata du"a utili$area "relun#ita a
"rodusului& ntreru"erea tratamentului ameliorea$a insa con#estia&
Se recomanda sa nu se utili$e$e la %olnav intr!un tratament "relun#it+"este 0!9 $ile,&
Cantitatile a%sor%ite du"a a"licarea locala "ot "roduce in unele ca$uri
somnolenta( 'i"otermie( diminuarea frecventei res"iratorii( vomismente(
'i"ertensiune&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 39/52
#ndicatii&
Rinite acute si cronice( rinite aler#ice( cri$a vasomotorie( e"ista*is(
"entru decon#estionarea mucoasei na$ale in sco" dia#nostic( con#estia cailor
res"iratorii su"erioare datorita infectiilor #enerale&
Se "oate utili$a si in stomatolo#ie( local( "entru vasoconstrictia
mucoaselor&
Contraindicatii&
>i"ertensiune arteriala( arterosclero$a&
Mod de administrare&
Adulti. /!6 "icaturi in fiecare nara( de 5!/ ori "e $i&
Tratamentul se a"lica /!6 $ile( "utandu!se "relun#i eventual "ana la
ma*imum 9!3 $ile& Pentru descon#estionarea mucoasei na$ale in sco"
dia#nostic( se introduc in fiecare nara tam"oane de vata im%i%ate cuRinofu#( care se mentin -!5 minute&
Co"ii. se va dilua solutia -.- +adica la - ml Rinofu# se va adau#a - ml
a"a distilata, "entru co"ii "este / ani( la co"ii intre -!/ ani se va "ractica a
dilutie de -.5 +adica la - ml Rinofu# se va adau#a 5 ml a"a distilata,&
Conservare&
Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit
de lumina&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 40/52
*.+ VOSEPTOL V 0 Sul&e$% $u%r&%&(
Compoitie&
! tinctura de "ro"olis
! mentol
- ulei volatil de levantica
! ulei volatil de eucali"t
! ulei volatil de menta
! ulei volatil de )nea"an
! ulei volatil de cim%ru
! e*ci"ienti "entru o ta%leta. ! ciclamat de sodiu
! aerosil
! de*tro$a
! $a'ar ! #elatina
! acid ascor%ic
! stearat de ma#ne$iu
! talc
Vose"tol V este un "rodus natural recomandat ca aneste$ic local(
anti%acterian : antifun#ic( cicatri$ant( astrin#ent( corector de miros( indicat
in afectiunile %ucofarin#iene si a cailor res"iratorii su"erioare&
"ecomandari&
Atat "rofilactic cat si curativ in. larin#ite( farin#ite( rinite( afte si
le$iuni %ucale( stomatite( "aradonto"atii( 'alena( tra'eo%ronsite si ad)uvant
in tratamentul astmului %ronsic si emfi$em "ulmonar&
Mod de utiliare& intern
Adulti. se su# -!5 ta%lete de /!6 ori "e $i( minim 0 ta%lete&
Co"ii. intre /!-2 ani : se su# cate K ta%leta de / ori "e $i( minim 0
$ile&
Produsul este inter$is "ersoanelor %olnave de dia%et
insuliunode"endent& Se recomanda "rudenta la administrare "entru "ersoanele cu aler#ie cunoscuta la "ro"olis si celor cu risc aler#ic crescut&
Preentare&
Flacon cu 62 de ta%lete&
!ermen de valabilitate& 5 ani
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 41/52
Pastrare&
Sa va "astra flaconul %ine inc'is( in locuri uscate( la tem"eratura
camerei( ferit de lumina&
Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor& n ca$ul a"aritiei unor
fenomene ne"lacute( se intreru"e utili$area "rodusului si se consulta medicul
de familie sau farmacistul&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 42/52
*.4 OTALGIN 0 S'lu%&e "ur&ul"r"
Compoitie&
! -22 # solutie contine. ! feno$ona 0 #
! clor'idrat de lidocaina - #
! e*ci"ienti. #licerina
'rupa farmaceutica&
Pre"arate auriculare( com%inatii&
#ndicatii terapeutice&
Otal#in este utili$at "entru tratament sim"tomatic local al durerii de la
nivelul urec'ii medii la "acienti cu tim"anul intact.
! otite acute medii con#estive=! otite #ru"ale flictenulare
! otite %arotraumatice&
Contraindicatii&
! >i"ersensi%ilitatea la lidocaina( feno$ona sau la oricare din
e*ci"ientii "rodusului=
! Perforatie tim"anica de ori#ine infectioasa sau traumatica&
Precautii&
naintea administrarii "rodusului "acientul tre%uie sa se asi#ure ca
tim"anul este intact& Administrarea auriculara la "acientii cu tim"anul
"erforat "oate "rovoca reactii adverse la nivelul structurilor urec'ii medii&
#nteractiuni&
Nu au fost ra"ortate&
)tentionari speciale&
Durata tratamentului nu tre%uie sa de"aseasca -2 $ile& Daca
sim"tomatolo#ia nu se ameliorea$a( se im"une reevaluarea conduiteitera"eutice&
S"ortivii tre%uie atentionati ca "rodusul contine su%stante care "ot
"roduce reactie "o$itiva la testele antido"in#&
Sarcina si alaptarea&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 43/52
Deoarece a%sor%tia sistematica la "acientii cu tim"anul intact este
"utin "ro%a%ila( administrarea "rodusului este "ermisa in tim"ul sarcinii si
ala"tarii( in conditiile utili$arii conform recomandarilor de mai sus&
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje&
Nu e*ista date care sa demonstre$e ca Otal#in influentea$a ne#ativ
ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a folosi alte utila)e&
(oe si mod de administrare&
Pentru a evita sen$atia ne"lacuta de introducere a solutiei reci in
urec'e( se recomanda aducerea flaconului la tem"eratura cor"ului inaintea
administrarii "icaturilor&
Do$a recomandata este de 6 "icaturi Otal#in in urec'ea dureroasa(
instalate de 5!/ ori "e $i in conductul auditiv&
"eactii adverse&
Au fost semnalate ca$uri de reactii locale de ti" aler#ic( iritatii sau
'i"eremie la nivelul conductului auditiv&
Supradoaj&
Nu au fost semnalate ca$uri de su"rado$a)&
Pastrare&
! Produsul nu se va utili$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala)=
! Produsul se va "astra la tem"eraturi intre -0!52 2C( in am%ala)ul ori#inal=
! Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor&
)mbalaj&
Cutie cu un flacon "reva$ut cu "icurator( continand 52 ml solutie
auriculara&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 44/52
*.5 HEXORALETTEN N 0 C'r&"%e 6e 3u%
Ce contine +exoraletten , %
Su%stantele active sunt diclor'idratul de clor'e*idina si %en$ocaina&
4n com"rimat de su"t contine.
! 0 m# diclor'idrat de clor'e*idina
! -(0 m# %en$ocaina
! e*ci"ienti. ! as"artam
! i$omalt
! a"a "urificata
! ulei de menta
! mentol
! timol
Continutul in clor'idrati al unui com"rimat cores"unde cu 2(- unitati "aine&
)mbalaj&
>e*oraletten N este am%alat in cutii cu 5 %listere a cate -2
com"rimate de su"t&
Ce este +exoraletten , si pentru ce este indicat %
>e*oraletten N face "arte din #ru"ul medicamentelor folosite "entru
reducerea tem"orara a numarului de %acterii din cavitatea %ucala si #at( in
ca$ul durerilor de #at( inflamatiilor cavitatii %ucale si a #in#iilor&
Ce trebuie sa se stie inainte de a incepe tratamentul cu +exoraletten
, %
Bolnavul nu tre%uie sa foloseasca medicamentul daca este aler#ic la
oricare dintre com"onentii "rodusului mentionati mai sus( daca "re$inta rani
la nivelul cavitatii %ucale sau in #at( daca sufera de o afectiune in care
colinestero$a din san#e este diminuata& >e*oraletten N nu se administrea$a
la co"ii su% 6 ani&
n ca$ul unor ero$iuni sau alte le$iuni in cavitatea %ucala sau #at(solicitati sfatul medicului inainte de a ince"e tratamentul cu >e*oraletten N&
Daca se iau in acelasi tim" medicamente din #ru"a sulfamidelor sau
aminosolicilatiilor( efectele acestora "ot fi in'i%ate de catre %en$ocaina din
>e*oraletten N& Clor'e*idina din >e*oraletten N "oate fi inactiva de
sucro$a( "olisor%at 32( ma#ne$iu insolu%il( saruri de $inc si de calciu&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 45/52
Daca in acelasi tim" ce se face tratamentul cu >e*oraletten N se
administrea$a si alte medicamente este de "referat sa se solicite sfatul
medicului sau farmecistului&
Cum se foloseste +exoraletten , %
! Adulti si adolescenti. se su#e cate un com"rimat de mai multe ori "e $i& La
nevoie( se "oate su#e cate un com"rimat la -!5 ore( dar nu mai mult de 3
com"rimate "e $i&
! Co"ii cu varsta intre 6 si -5 ani. se su# 6 com"rimate "e $i&
! Varstnici( "ersoane cu %oli 'e"atice sau renale. ca si la adulti&
Tratamentul tre%uie ince"ut cat mai re"ede "osi%il de la "rimele
semne de %oala si tre%uie continuat cateva $ile de la dis"aritia acestora( ca
masura "reventiva&
(aca se administreaa mai mult +exoraletten , odataDaca "acientul ia "rea multe com"rimate de >e*oraletten N odata(
este indicat sa se adrese$e medicului sau sa se "re$inte imediat la cea mai
a"ro"iata unitate medicala&
+exoraletten , poate produce efecte nedorite %
Efectele nedorite sunt rare& Du"a administrarea indelun#ata( simtul
#ustului "oate fi afectat sau "ot a"area amorteli la nivelul lim%ii& Du"a
tratamentul indelun#at( "re"aratele care contin clor'e*idina "ot duce la
colorarea danturii( care se "oate inlatura "rin tratamentul stomatolo#ic
adecvat& De asemenea( se "oate "roduce colorarea tem"orara a lim%ii& Ca si
alte "roduse medicamentoase( >e*oraletten N "oate "roduce fenomene
aler#ice( rareori "ana la soc anafilactic& La co"ii mici( %en$ocaina din
com"o$itia "rodusului "oate duce la afectarea #lo%ulelor rosii din san#e&
Cum se pastreaa +exoraletten , %
! Produsul se "astrea$a la tem"eratura camerei +su% 50 2C,
! Nu se foloseste medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e am%ala)
! 7edicamentul nu se lasa la indemana co"iilor
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 46/52
*.7 OROPIVALONE BACITRACINA
T&8''r%'l 0 9"&%r"&$": 'r&"%e e$%ru 3u%
Compoitie&! "ivalat de ti*ocortol -(0 m#
! %acitracina : $inc 522 4&&
! e*ci"ienti J&s&"& : - com"rimat
#ndicatii terapeutice&
Afectiuni inflamatorii si infectioase %uco!farin#o!larin#iene( larin#ite(
farin#ite( tra'eite( ami#dalita( an#ine&
Post : o"erator. ami#dalectomii( a%cese inci$ate&
Contraindicatii&! >i"ersensi%ili$area la unul din com"onenti
! Co"ii de mai "utin de /2 de luni +"re$enta mentei,
Precautii&
S"ortivii tre%uie sa fie atenti "entru ca acest medicament contine un
"rinci"iu activ care "oate induce un re$ultat "o$itiv "entru testul antidro#&
Efecte adverse&
Reactii de intoleranta locala "ot surveni la de%utul tratamentului& Aufost semnalate rare reactii de ti" aler#ic +manifestari cutanate( edeme
su"erficiale ale fetei sisau ale mucoasei si in mod e*ce"tional larin#e,&
Aceste reactii cedea$a la uncetarea tratamentului& n ca$ul a"aritiei acestor
efecte adverse este indicat sa se consulte medicul&
Mod de administrare si posologie&
Se lasa medicamentul sa se to"easca( fara a se amesteca( 6!-2
com"rimate "e $i& n ca$ul indicatiilor vi$ate( durata administrarii acestui
corticoid va fi cat mai scurta "osi%il( si nu va de"asi in mod normal 3!-0
$ile&
Preentare&
Acest medicament nu se eli%erea$a decat "e %a$a "rescri"tiilor
medicale&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 47/52
*.; OPHTAMESONE
P&"%ur& 3%er&le e$%ru '!& ure!& 3"u $"3
Compoitie&Contine fosfat de sodiu %etameta$ona +un corticosteroid cu efect
antiinflamator "ronuntat,& Este solu%il in a"a si nu irita oc'ii& Contine in "lus
si sulfat de neomicina +un anti%iotic cu s"ectru lar# %actericid,&
#ndicatii&
Este indicat in aler#iile si starile neinfectate ale oc'ilor( urec'ilor si
nasului& Cand infectia este "re$enta sau sus"ecta se utili$ea$a o"'tamesone&
(oa&
Pentru oc'i. -!5 "icaturi la 5 orePentru urec'i. 5!/ "icaturi la / ore
Pentru nas. 5!/ "icaturi de 6 ori "e $i
Contraindicatii&
n ca$urile de #laucom sau infectii virale sau fun#ice( nu tre%uie
utili$ati corticosteroi$i to"ici&
Pre"aratele continand neomicina sunt contraindicate la "acientii cu
'i"ersensi%ilitate la neomicina si la "acientii cu tim"anul "erforat&
Precautii&
Este necesar sa se consulte medicul stomatolo# inainte de utili$are&
Efecte secundare&
Tratamentul to"ic corticosteroi$i "oate creste tensiunea intraoculara
in ca$ul unei folosiri "relun#ite&
Preentare&
Flacon cu "icurator de -2 ml( continand %etameta$ona sodiu fosfat BP
2(- @N si neomicina sulfat 2(0 @N&
(epoitare&
! Se "rote)ea$a de lumina
! Se de"o$itea$a su% 50 2C
! Nu se in#'eata
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 48/52
*.1< GARASONE 0 S'lu%&e '%&"
#ngrediente active&
Solutia contine - m# de %etameta$ona( sodiu fosfat si #entamicina
sulfat( ec'ivalentul a / m# de #entamicina %a$a&
#ngrediente inactive&
Solutie. ! %ifosfat de sodiu
! clorura de sodiu
! citrat de sodiu di'idrat
! %orat de sodiu
! fosfat de sodiu
! clorura de %en$al8oniu
! a"a "urificata
Preentare&
Solutie "entru tratamentul urec'ii e*terne&
'rupa farmacoterapeutica&
Betameta$ona sodiu fosfat este un medicament care a)uta la
"revenirea si tratamentul infectiilor&
#ndicatii&
arasone ameliorea$a infectiile %acteriene sus"ectate sau dovedite si
cele consecutive traumatismelor sau interventiilor c'irur#icale& arasone se
utili$ea$a in tratamentul afectiunilor conductului auditiv e*tern cum ar fi
cele "rovocate de aler#ii sau infectii&
Contraindicatii&
arasone solutie otica nu se va administra "acientilor care "re$inta
infectii cum ar fi. vaccinia +infectie care a"are du"a vaccinare,( varicela(
infectie cu 'er"es sim"le* sau alte infectii oculare sau infectii fun#ice
oculare sau auriculare&
Precautii&
! arasone nu se va administra "rin in)ectie sau "e cale orala=
! Nu se foloseste "entru alte afectiuni=
! Nu se utili$ea$a arasone mai des sau "e o "erioada de tim" mai
indelun#ata decat cea recomandata de medic=
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 49/52
! Nu se utili$ea$a arasone in ca$ul co"iilor cu varsta su% ani decat su%
stricta su"rave#'ere medicala&
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 50/52
CUPRINS
CAPITOLUL 1-&-& FAR7ACA N SECOL4L AL XX!LEA
-&5& ELE7ENTE DE FAR7ACOLOE ENERALA
CAPITOLUL 25&- ANATO7A APARAT4L4 AC4STCOVESTB4LAR
5&-&- 4REC>EA5&-&5 4REC>EA EXTERNA
5&-&/ 4REC>EA 7EDE
5&-&6 4REC>EA NTERNA
5&-&0 SSTE74L NERVOS
5&5 FOLOA APARAT4L4 AC4STCO!VESTB4LAR 5&/ PATOLOA 4REC>
5&6 ANATO7A S FOLOA APARAT4L4 FONORESPRATOR 5&6&- ANATO7A FARNEL4
5&6&5 ANATO7A LARNEL4
CAPITOLUL )/&- PROFLAXA S TRATA7ENT4L O&R&L&
/&-&- AFECT4N/&-&5 AVANTAMELE( BAELE FOLOCE S 7PORTANTA RESPRATE
PRN NAS
/&-&/ CA4ELE RESPRATE ORALE/&-&6 CA4ELE NS4FCENTE APARAT4L4 DE VENTLATE A 4REC>
7ED
/&5 TRA47ATS7ELE/&5&- AFECT4NLE NFLA7ATOR S PARATARE ALE 4REC> EXTERNE
/&5&5 AFECT4NLE NFLA7ATOR ALE 4REC> 7ED
/&5&/ ALTE BOL ALE 4REC>
/&5&6 S4RDTATEA/&5&0 DOP4L DE CEARA +CER47EN4L, S CORP STRAN A4RC4LAR
CAPITOLUL *6&- STREPSLS
6&5 SOL4TE A4RC4LARA
6&/ BORA7D +OTALN,6&6 RNOF4
6&0 VOSEPTOL V
6& OTALN6&9 >EXORALETTEN N
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 51/52
6&3 OROPVALONE BACTRACNA
6&1 OP>TA7ESONE
6&-2 ARASONE
7/27/2019 Proiect Cristina - Medicamente Utilizate in Orl
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristina-medicamente-utilizate-in-orl 52/52
BIBLIOGRAFIE
-& PROF& DR& SA74EL SA?. Farmacia de!a lun#ul secolelor(
Ed& Stiintifica si enciclo"edica : Bucuresti -191
5& AL& D47NCA 7OSESC4( E& TO7A. Farmacolo#ia clinica(
Ed& 7edicala
/& DR& AVAC47 TATANA( FAR7& DR& AVRA7 LV4( DR&
BALAN STEFAN( FAR7& DR& BOMOR OVD4( DR&
B4LANDRA RAD4( DR& CAR4NT4 VERONCA. Produse
Farmaceutice Romanesti( Ed& 7edicala : Bucuresti -192
6& PROF& DR& D47TR4 DOBRESC4( PROF& DR& E7ANOL
7ANOLESC4( FAR7& PR7AR VCTORA S4BTRCA.
7emomed 5222( Ed& 7inesan : Bucuresti
0& V& STANESC4( E& SAVAPOL. ncom"ati%ilitati
medicamentoase( Ed& 7edicala
& PROF& 4NV& DR& DAN EORESC4. Produse farmaceutice(Ed& Nationala : -111