Program eradicare 2013 · 2013. 10. 1. · Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia...

Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale

Agenţia Naţională Fitosanitară

Program de eradicare și prevenirea răspândirii

organismelor dăunătoare Clavibacter michiganensis ssp.

sepedonicus și Ralstonia solanacearum

Versiunea 2

26.09.2013

Cod: P.O. P.E.CORBSE și PSDMSO Pag. 1/22

PROGRAM DE ERADICARE ȘI PREVENIRE A RĂSPÂNDIRII

ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE

CLAVIBACTER MICHIGANENSIS SSP. SEPEDONICUS ȘI

RALSTONIA SOLANACEARUM

SEPTEMBRIE 2013


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


DIFUZARE - pentru aplicare - Direcţiile pentru agricultură județene – Unităţile fitosanitare -Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor -Laboratorul Central Fitosanitar Bucureşti (LCF) -Laboratorul de Bacteriologie din Bacău -pentru informare -Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare a Cartofului și Sfeclei de Zahăr Brașov -Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare a Cartofului -Federația Națională Cartoful din România -Inspectoratele de Carantină Fitosanitară Vamală

Detalii

Nume şi prenume Funcţia Data Versiunea

Elaborat

Avizat

Aprobat

Paula Danciu Consilier superior 13.12.2012 1.0

Elena Leaotă Director, Agenția Națională

Fitosanitară

27.12.2012

Daniela Giurcă Director General 27.12.2012

Adrian Rădulescu Secretar de Stat 27.12.2012

Valeriu Tabără Ministru 27.12.2012

Elaborat

Avizat

Aprobat

Elena Izadi Consilier superior 2.0

Elena Leaotă Director, Agenția Națională Fitosanitară

Dumitru Daniel Botănoiu

Secretar de Stat


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


CUPRINS 1. INTRODUCERE ŞI SCOP 1.1. Simptome 2. PRECIZĂRI 3. PRINCIPALELE MĂSURI FITOSANITARE DE CONTROL 4. FACTORII CARE TERBUIE LUAŢI ÎN CONSIDERARE PENTRU A PREVENI APARIŢIA UNUI FOCAR SAU PENTRU A PREVENI RĂSPÂNDIREA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE CLAVIBACTER MICHIGANENSIS SSP. SEPEDONICUS ȘI RALSTONIA SOLANACEARUM 5. PUBLICITATE 6. ACŢIUNI ÎN CAZUL APARIŢIEI SUSPECTATE A ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE CLAVIBACTER MICHIGANENSIS SSP. SEPEDONICUS ȘI RALSTONIA SOLANACEARUM 7. ACŢIUNI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII APARIŢIEI ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE CLAVIBACTER MICHIGANENSIS SSP. SEPEDONICUS ȘI RALSTONIA SOLANACEARUM 7.1. Acţiuni iniţiale 7.1.1. Eliminarea tuberculilor şi plantelor contaminate 7.1.2. Eliminarea deşeurile solide (pungi, sol, ambalaje etc.) 7.1.3. Eliminarea deşeurilor lichide 7.1.4. Eliminarea tuberculilor şi plantelor probabil contaminaţi 7.1.5. Dezinfectarea sau eliminarea ambalajelor, echipamentelor, utilajelor sau depozitelor declarate contaminate sau probabil contaminate 7.2. Ancheta pentru determinarea extinderii şi sursei de contaminare (infecţie) cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum 7.3. Măsuri suplimentare pentru cartofii de sămânţă la care s-a depistat prezenţa organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum 7.4. Zone demarcate în jurul focarului 7.5. Restricţii de cultivare (plantare) în fermele în care s-a depistat focarul 7.5.1. Restricţii de cultivare (plantare), pe terenurile contaminate sau în unităţile de culturi protejate contaminate 7.5.2. Restricţii de cultivare (plantare) în alte câmpuri (probabil contaminate) din ferma/ exploataţia agricolă contaminată 7.5.3. Controalele generale aplicate în fermele/exploataţiile agricole declarate contaminate 7.5.4. Controale adiţionale în zona declarată contaminată


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


PROGRAM DE ERADICARE ȘI PREVENIREA RĂSPÂNDIRII ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum OBIECT: Program de eradicare și prevenire a răspândirii organismelor dăunătoare Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum pe teritoriul României. BAZE JURIDICE: Ordonanţa Guvernului nr. 136/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 cu modificările şi completările ulterioare (Directiva

Consiliului 2000/29/CE), Ordinul ministrului agriculturii nr. 912/2004 modificat și completat prin Ordinul ministrului

nr. 387/2007 privind controlul putregaiului inelar al cartofului produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (Directiva Consiliului 93/85 amendată de Directiva Comisiei 2006/56/CE) și

Ordinului minsitrului agriculturii nr. 586/2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. care transpune prevederile Directivei Consiliului 98/57/CEE privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. modificată şi completată prin Directiva Consiliului 2006/63,

Directiva Consiliului 2002/56/CE privind comercializarea cartofilor de sămânță (OM nr. 1266/2005).

CUVINTE CHEIE– termeni fitosanitari și definiții conform Standardului Internațional pentru Măsuri Fitosanitare ISPM nr. 5: Organism dăunător – orice specie, rasă sau biotop de plantă, animal sau agent patogenic dăunătoare plantelor sau produselor vegetale; Zonă – poate fi considerată o țară, părți dintr-o țară, câteva țări sau părți din cateva țări; Incursiune – populația izolată a unui organism dăunător depistat recent într-o zonă, necunoscut a fi stabilit, dar care poate supraviețui în viitorul imediat; Focar – o populație de organisme dăunătoare depistate recent, inclusiv o incursiune, sau o creștere semnificativă a populației unui organism dăunător stabilit într-o zonă; Loc de producție – orice premisă sau colecție de câmpuri exploatate ca o singură unitate de producție (exploatație agricolă) sau fermă. Acesta poate include locurile de producție care sunt gestionate separat din punct de vedere fitosanitar; Eradicare - aplicarea măsurilor fitosanitare pentru eliminarea unui organism dăunător dintr-o zonă. Măsuri fitosanitare – orice legislație, reglementare sau procedură oficială care are ca scop prevenirea introducerii și/sau răspândirii organismelor dăunătoare de carantină sau de a limita impactul economic al organismelor dăunătoare care nu sunt de carantină. 1. INTRODUCERE ȘI SCOP: Programul de eradicare și prevenire a răspândirii organismelor dăunătoare Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum pe teritoriul României intră în responsabilitatea Agenției Naționale Fitosanitara prin Unitățile Fitosanitare și Laboratorul Central Fitosanitar, Inspecției Naționale pentru Calitatea Semințelor prin Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, Institutul Național Național de Cercetare-Dezvoltare


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


a Cartofului și Sfeclei de Zahăr Brașov (INCDCSZ- Brașov) și Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare a Cartofului. RESPONSABILITĂȚI : Unitățile Fitosanitare:

implementarea prevederilor Directivei Consiliului 2000/29/EC și a Directivelor Consiulului 93/85/CEE și 98/57/CE;

gestionarea focarelor de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum.

informarea producătorilor și a altor părți interesate. Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului saditor :

implementarea prevederilor Directivei Consiliului 2002/56/CE privind comercializarea cartofilor de sămânță;

retragerea autorizației de producere a cartofilor de sămânță în cazul depistării organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum.

Laboratorul de Carantină Fitosanitară :

asigură consultanța tehnico-științifică privind gestionarea focarelor de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum;

efectuează analize la probele de plante de cartof sau tuberculi de cartof, în vederea depistării şi diagnosticării organismelor de carantină Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum.

ISTORIC I. Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus (putregaiul inelar)

este organism dăunător de carantină listat în Anexa I, Secțiunea II a Directivei Consiliului 2000/29/EC transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;

este cunoscut că apare în Uniunea Europeană și relevant pentru întreaga Uniune, dar introducerea și răspândirea este interzisă.

Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus a fost depistat în mai multe state membre și anume: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Finlanda, Franța, Danemarca, Grecia, Ungaria, Polonia, Spania, Anglia, Suedia și Olanda. Primul focar de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, depistat în România a fost în campania 2003-2004.

La nivelul Uniunii Europene Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus este reglementat de Directiva Consiliului 93/85/CEE amendată de Directiva Comisiei 2006/56/CE care stabilește măsurile de control în cazul depistării unui focar. Această directivă este transpusă în legislația națională prin Ordinul ministrului nr. 912/2004 modificat și completat prin Ordinul ministrului nr. 387/2007 privind controlul putregaiului inelar al cartofului produs de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus.

Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus poate aparea la niveluri joase în sistemul de producție al cartofului și poate cauza infecții latente în tuberculi, de aceea măsurile fitosanitare


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


trebuie să vizeze întreg sistemul de producție al cartofului, începând cu materialul din care loturile de cartofi au provenit și terminând cu locul sau zona de producție.

II. Ralstonia solanacearum – (putregaiul brun) are același statut fitosanitar ca și Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, respectiv:

este organism dăunător de carantină listat în Anexa I Secțiunea II a Directivei Consiliului 2000/29/EC transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;

este cunoscut că apare în Uniune Europeană și relevant pentru întreaga Uniune, dar introducerea și răspândirea este interzisă.

Ralstonia solanacearum a fost depistat în mai multe state membre: Austria, Belgia, Germania, Grecia, Portugalia, Suedia și Ungaria. În România primul focar a fost depistat în campania 2010- 2011.

La nivelul Uniunii Europeane Ralstonia solanacearum este reglementată de Directiva Consiliului 98/57/CEE privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. modificată şi completată prin Directiva Consiliului 2006/63/EC. Această directivă este transpusă în legislația națională prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 586/2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. Directivele comunitare (93/85/CEE și 98/57/CEE cu modificările și completările ulterioare) au ca scop prevenirea apariției și răspândirii organismelor dăunătoare Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum în Uniunea Europeană și în cazul apariției unui focar prevenirea răspândirii și controlul în vederea eradicării lui. La ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestor organisme dăunătoare. Cele mai importante componente ale strategiei de control sunt menținerea zonelor de producție libere de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum prin:

o utilizarea de cartofi de sămânță sănătoasă certificată (testată) și o aplicarea sub control oficial a măsurilor de igenă (teren, spații de depozitare, mașini,

echipamente, stații de ambalare, etc).

Prezentul program are drept scop aplicarea corectă a tuturor măsurilor de control stabilite la nivelul Comunității Europene în vederea eradicării focarelor de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum depistate pe teritoriul României urmare monitorizărilor efectuate conform programului de monitorizare a culturii cartofului.

1.1.SIMPTOME Clavibacter michiganensis spp. sepedonicus Pe plantele de cartof Rareori se întamplă ca simptomele sa fie observate pe teren, iar atunci când, acest lucru se întamplă este numai la sfarșitul sezonului de vegetație. Adesea simptomele pot fi mascate de alte boli, de vătămări mecanice sau îmbătrânire ori pot fi confundate cu acestea.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


Primul simptom progresează lent și se limitează inițial la marginea frunzelor. Apoi frunzele tinere infectate continuă să crească, într-o manieră mai puțin obișnuită, ceea ce le dă un aspect neregulat. Frunzele plantelor atinse de obstrucția țesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea între nervuri pete clorotice de culoare galbenă sau portocalie. Uneori frunzele și tulpinile infectate pot să moară. Deseori, frunzele și tuberculii se micșorează. Ocazional se constată o atrofiere a plantelor.

o Simptome pe plante de vinete infectate artificial (în condiții de laborator) cu Clavibacter

michiganensis ssp. sepedonicus

o Simptome pe plante de cartof (infecție naturală)

Pe tuberculi Primele simptome apar mai ales în apropierea hilului și dau un aspect sticlos sau translucid țesutului, fără înmuierea țesutului vascular. Inelul vascular poate prezenta, la nivelul hilului, o culoare mai închisă decât de obicei.

Primul simptom, ușor de identificat, este o îngălbenire a inelului vascular, ceea ce conduce la eliminarea din vase a unui exudat cu aspect cremos, la presarea ușoară a tuberculului. Exudatul conține milioane de bacterii.

De asemenea, poate sa apară o brunificare a țesutului vascular și în acest stadiu, simptomele tuberculului sunt asemănătoare cu cele produse de Ralstonia solanacearum


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


(putregaiul brun). În prima fază simptomele se limitează la o porțiune a inelului vascular care nu este neaparat situată în apropierea hilului. Ulterior aceste simptome vor cuprinde întreg inelul.

Pe măsură ce infecția progresează, țesuturile vasculare sunt distruse, iar cortexul exterior se poate separa de cortexul interior. În stadiile avansate ale infecției, la suprafața tuberculului apar fisuri cu marginile colorate în roșu brun. Uneori se poate constata o putrezire simultană a cortexului central și a inelului vascular, care antrenează o infecție secundară cu apariția de cavități interne și necroză.

O infecție fungică sau bacteriană secundară poate masca simptomele și poate fi dificil și chiar imposibil să se distingă simptomele avansate ale putregaiului inelar al cartofului de simptomele altor putregaiuri ale tuberculilor. Există și forme asimptomatice de putregai inelar.

Ralstonia solanacearum Pe plantele de cartof Stadiul incipient al infecției în câmp este reprezentat de vestejirea frunzelor la extremitățile lăstarilor în timpul temperaturilor diurne ridicate și de revenirea lor la aspect normal în timpul nopții, apoi plantele nu-și mai revin și mor. Treptat și pe măsură ce boala avansează, o colorație brună poate să se observe pe lăstari începând cu 2,5 cm deasupra solului.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


În secțiune transversală, țesutul vascular poate deveni brun și un exudat bacterian alb și lipicios picură începând cu fasciculele vasculare sfărâmate sau tăiate.

Pe tuberculi Simptomele externe pot fi vizibile sau nu, urmând starea de dezvoltare a bolii. În secțiune tranversală, în stadiu incipient al infecției apare o decolorare galben sticloasă spre brun deschis al inelului vascular din care se elimină un exudat crem- pal în mod spontan după câteva minute. Ulterior, decolorarea vasculară devine brun mai distinct, iar necroza se poate extinde la țesutul parenchimatos. În stadii avansate, infecția se propagă:

o la nivelul stolonilor și al ochilor tuberculilor din care se elimină bacterii ce permit aderarea pariculelor de sol.

Coaja tuberculilor poate prezenta leziuni de culoare brun – roșcat ușor adâncite, provocate de colapsul intern al țesutului vascular.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


În stadiile avansate ale bolii, pe tuberculii de cartof se pot dezvolta și alte putregaiuri fungice și bacteriene.

2.PRECIZĂRI Având în vedere că: numărul focarelor de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia

solanacearum a crescut de la un an la altul, și cultura cartofului este în pericol, conform prevederilor de la art 12, alin. (1) și (2) din OM

nr. 912/ 2004 cu modificarile si completarile ulterioare și art. 18 alin. (1) din OM nr. 586/ 2007, se impune aplicarea unor măsuri suplimentare mai riguroase pentru prevenirea răspândirii și controlul acestor organisme dăunătoare în scopul eradicării.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


3.PRINCIPALELE MĂSURI FITOSANITARE DE CONTROL PENTRU ORGANISMELE DĂUNĂTOARE Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum Inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare vor realiza monitorizări pentru depistarea acestor organisme dăunătoare pe plante de cartof sau tuberculi recoltați, depozitați sau comercializați și vor investiga (realiza ancheta) în scopul cunoașterii sursei de infecție și extinderii infecției, astfel:

în cazul prelevarii probelor pentru analize de laborator, cartofii din loturile sau transporturile din care s-au prelevat probe nu se comercializează decât după primirea rezultatelor analizelor de laborator. Comercializarea cartofilor (sămânță, consum) se face numai în baza Raportului de inspecție întocmit și transmis de Unitatea Fitosanitară (producatorului, comerciantului, etc) după primirea buletinului de analiză de la LCF care confirmă că tuberculii respectivi au fost testați și găsiți liberi de bacteriile de carantina Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum.

se solicită toate dovezile pentru cunoașterea exactă a originii cartofilor din care urmează să se preleveze probe;

se identifică elementele (tuberculi, teren, spații, echipamente, stații de amabalare, etc) care trebuie declarate contaminate și probabil contaminate.

se determină extinderea riscului sau contaminării ca o consecință a contactului: o înainte sau după recoltare; sau o direct – orice legatură de producție cu lotul suspect a fi contaminat.

atunci când organismul este confirmat pe tuberculi în unitățile de producție (ferme), acele unități de producție (ferme), culturile afectate și câmpurile, mașinile agricole asociate și echipamentele vor fi desemnate ca fiind contaminate;

tuberculii de cartof, mașinile agricole și echipamentele, etc. cunosute a fi contaminate sau probabil contaminate vor fi supuse măsurilor de eliminare, curațare și dezinfectare;

unitățile de producție (fermele) desemnate ca fiind contaminate vor fi supuse unor măsuri specifice de control;

zonele vor fi demarcate în jurul unităților de producție desemnate contaminate, pe baza identificării obiectelor contaminate și/sau zonei de teren și investigației (anchetei) pentru determinarea extinderii contaminării probabile și a riscului posibil de răspândire, în care trebuie luate măsuri specifice imediate și pentru cel puțin 3 ani după desemnarea contaminării.

cartofii de sămânță trebuie să fie în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 2000/29/EC respectiv HG nr. 563/2007 cu modificările și completările ulterioare și să provină din material supus unui program de certificare, testați și găsiți liberi de aceste organisme.

Inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare:

recomandă și verifică aplicarea tuturor măsurilor pentru garantarea eradicării focarului depistat.

vor întocmi un dosar pentru fiecare caz pozitiv de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus sau Ralstonia solanacearum depistat. Pe langă buletinul de analiză se vor îndosaria și stoca într-un folder toate documentele care asigură trasabilitatea cazului respectiv (factura, eticheta, CMR atât pe suport de hârtie cât și scanate), precum și:


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


o documentele care garantează că dezinfecția (stații de ambalare, depozite, echipamente, utilaje, etc) s-a realizat sub control oficial,

o fișele de inspecție completate la realizarea inspecțiilor fitosanitare pe toată durata interzicerii cultivării cartofului pe terenul declarat contaminat ulterior anului declarării contaminării prin care se garantează că terenul este liber de samulastră și nu s-a cultivat cartof (au fost respectate măsurile impuse de legislația în vigoare).

În cazul în care se depistează neconformități se va completa Procesul-verbal de constatare a contravenției care, de asemenea, trebuie adăugat la dosarul cazului respectiv.

4. FACTORII CARE TREBUIE LUAȚI ÎN CONSIDERARE PENTRU A PREVENI APARIȚIA UNUI FOCAR SAU PENTRU A PREVENI RĂSPÂNDIREA ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum sunt puțin probabil să

se răspândească de la o plantă la alta în câmp, însă infecția poate să se răspândească de la tubercul la tubercul prin contact fizic și contact direct cu containerele, echipamentele, mașinile agricole și unitățile de producție (fermele) contaminate în timpul manipulării, calibrării, procesării etc.

Bacteriile pot supraviețui în stare deshidratată pe echipamente, mașini agricole etc. și în praful din depozite pentru cațiva ani.

Toți cei implicați în cultivarea, ambalarea sau procesarea cartofilor trebuie să fie informați în scris că utilizarea acelorași echipamente și mașini agricole pentru calibare, procesare cartofi consum și cartofi sămănță, fără dezinfectarea corespunzătoare a acestora după utilizare prezintă un risc foarte ridicat de infectare incrucișată, de răspândirea bacteriilor;

Folosirea la înființarea culturilor a tuberculilor secționați trebuie interzisă deoarece prin secționarea tuberculilor, bacteriile se pot răspândi în și între stocurile de cartofi;

Cel mai frecvent mijloc de răspândire a bacteriilor sunt legăturile clonale de multiplicare. Trasabilitatea cartofilor de sămânță, în cazul unui focar, întotdeauna trebuie să înceapă cu stocurile mamă, să continue cu stocurile surori și să se finalizeze cu stocurile fiică;

În cazul cartofilor de sămânţă, fracţia mare să nu se comercializeze ca şi cartofi de consum înainte de obţinerea rezultatelor analizelor de laborator;

Infecția încrucișată de la un stoc de cartofi la altul poate să apară cel mai frecvent prin contactul fizic direct dintre:

tuberculii infectați și tuberculii sănătoși vătămați superficial, tuberculii infectați și mașinile agricole contaminate sau apa de spălare. Infecția cu cele două bacterii Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia

solanacearum poate rezista una sau mai multe generații în câmp făra a cauza simptome vizibile tulpinilor și tuberculilor.

Răspândirea bacteriilor se realizează prin tuberculii purtatori ai infecției în stare latentă, de aceea este foarte important ca aceștia să fie testați înainte de plantare. Depistarea simptomelor pe tuberculi este mai probabilă decât pe părțile aeriene ale unei plante.

Răspândirea infecției de la plantă la plantă este puțin probabilă dar există dovezi experimentale că unele insecte pot constitui vectori de transmitere (ex: gândacul din Colorado, afide, etc). Circulația mașinilor agricole printr-o cultură infectată în vegetație poate de asemenea să răspândească infecțiile (prin seva plantelor infectate);


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus nu este cunoscut sa fie răspândit pe distanțe mari prin apă. Bacteria poate supraviețui în apa deionizată pentru mai mult de o lună. Există dovezi că apa contaminată care rezultă în urma spălării tuberculilor contaminați poate transmite boala la loturile spălate în aceeași apă;

Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus supraviețuiește mai mult: o pe suprafețele uscate decât pe cele umede și o la o umiditate relativă joasă decât la o umiditate relativă ridicată.

Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus poate supraviețui: o cel puțin o lună pe mașinile agricole și mai mult dacă mașinile se usucă rapid și sunt

menținute în condiții uscate după contaminare. o câteva luni în solul umed iar în solul uscat bacteria poate supraviețui mai mult de 1 an.

Oricum, bacteria umezită sau supusă la umiditate relativă ridicată nu supraviețuiește pentru mult timp în absența tuberculilor.

Ralstonia solanacearum se răspândește prin solul în care poate supraviețui perioade variate de

timp însă, spre deosebire de Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, aceasta poate supraviețui și în condiții de irigare. Simptome severe ale bacteriei se pot observa la temperaturi cuprinse în intervalul 24- 350C. Umiditatea ridicată din sol şi perioadele de timp cu multe precipitații sau anotimpurile ploioase sunt asociate cu o manifestare severă a bolii. De asemenea, umiditatea solului este unul din factorii principali care favorizează propagarea și supraviețuirea; umiditatea solului favorabilă propagării bacteriei este cuprinsă între -0,5 la -1 în timp ce umiditatea solului de la -5 la -15 este nefavorabilă (Nesmith & Jenkins, 1985). Condiţiile meteorologice uşor nefavorabile, cum ar fi temperaturile scăzute influenţează expresivitatea simptomelor. În condiții de mediu mai puțin favorabile bacteria intră în stare latentă.

Dezinfecția mașinilor sub control oficial nu trebuie să se facă în câmp – circulația locală a mașinilor agricole poate fi permisă cu condiția să nu traverseze un câmp cultivat cu cartofi; dezinfecția mașinilor agricole și echipamentelor trebuie să fie precedată de spălarea solului

și îndepartarea buruienilor, deoarece materialul organic și solul pot reduce semnificativ eficiența dezinfectantului;

apa fierbinte la 70 0 C poate fi un tratament eficient; măsurile de igenă în ceea ce privește încălțămintea, cuțitele, etc. sunt foarte importante în

gestionarea unui focar. 5. PUBLICITATE: Fișa fitosanitară de recunoaștere a bacteriei Clavibacter michiganensis ssp.

sepedonicus, Fișa fitosanitară de recunoaștere a bacteriei Ralstonia solanacearum postate pe site-ul:

www.madr.ro la secțiunea Fitosanitar Programul de monitorizare a culturii cartofului și prezentul Program de eradicare și

prevenire a răspândirii organismelor dăunătoare Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și Ralstonia solanacearum se vor distribui producătorilor înregistrați și altor persoane implicate în producerea și/sau comercializarea cartofilor (stații de ambalare, depozite, piețe, etc).

Inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare trebuie să mențină legatura cu comercianții, proprietarii de depozite, etc. precum și cu organizațiile și producătorii


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


implicați în producția cartofului pentru a- i îndruma tehnic privind riscurile și consecințele neimplementării legislației fitosanitare naționale în vigoare de, respectiv prevederile comunitare - Directiva 93/85/CE cu modificarile și completările ulterioare și Directiva 98/57/CE.

6. ACȚIUNI ÎN CAZUL APARIȚIEI SUSPECTE 6.1. Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus Conform prevederilor art. 4 alin. (2) din OM nr. 912/ 2004 apariția suspectată este atunci când:

s-au constatat simptome vizuale de diagnostic suspecte, sugerând prezența bolii; sau a fost identificat un test pozitiv de imunoflorescență sau un alt test pozitiv adecvat.

În așteptarea confirmării sau infirmării apariției suspectate a organismelor dăunătoare inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare:

conform prevederilor art. 4 alin.(2) din OM nr. 912/2004 vor interzice circulaţia tuturor loturilor sau transporturilor din care s-au prelevat probe, respectiv a plantelor sau tuberculilor de cartof în sau în afara fermei sau exploatație agricole și se așteaptă rezultatele analizelor de laborator. În cazuri excepţionale circulația plantelor sau tuberculior de cartof suspectați a fi infectați se poate face numai sub controlul inspectorilor fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare şi cu condiţia să se fi stabilit că nu există nici un risc identificabil de răspândire a organismului și se asteaptă rezultatele analizelor de laborator.

vor face o anchetă pentru a obține detalii complete privind originea plantelor și tuberculilor în vederea stabilirii sursei de infecție suspectate (detalii privind furnizorul, nr. certificatului de calitate, nr. paşaportului fitosanitar, deținători/vânzători intermediari, etc.);

iau măsuri suplimentare de precauţie pentru prevenirea şi răspândirea apariţiei suspectate a organismului. Aceste măsuri se pot aplica în şi în afara fermelor/exploatațiilor agricole asociate cu apariţia suspectată şi pot include de exemplu: restricţionarea utilizării (folosirii) utilajelor potenţial contaminate sau interzicerea circulaţiei stocurilor de cartof care au o relaţie clonală cu cei implicaţi în contaminare suspectă. Aceste măsuri trebuie să fie corespunzătoare riscului fitosanitar estimat şi anume în funcţie de tipul fermelor/exploatațiilor agricole şi circumstanţele implicate. De exemplu, cartofii de consum ambalaţi în depozit pot prezenta un risc imediat mai mic decât cartofii de sămânţă.

6.2. Ralstonia solanacearum Conform prevederilor art. 6 din OM nr. 586/ 2007 în cazul apariției suspectate se efectuează analize de laborator. În aşteptarea confirmării sau infirmării apariţiei suspectate a organismului Ralstonia

solanacearum conform art. 7 alin. (1) lit. b, punctul 1 din OM 586/ 2007 inspectorii fitosanitari vor: interzice circulaţia plantelor şi tuberculilor din toate recoltele, loturile sau

transporturile din care au fost prelevate probele, aceasta putându-se face doar sub controlul oficial al inspectorilor fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare şi cu condiţia să se fi stabilit că nu există niciun risc identificabil de răspândire a organismului.

efectua ancheta pentru identificarea originii apariţiei suspectate a focarului;


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


dispune măsuri de precauţie suplimentare adecvate, bazate pe gradul de risc estimat, în special, în legătură cu producţia materialului de plantare şi cu circulaţia loturilor de cartofi de sămânţă, alţii decât pentru cei pentru care s-a interzis circulația, în scopul prevenirii oricărei răspândirii organismului.

7.ACȚIUNI ÎN CAZUL CONFIRMĂRII APARIȚIEI ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum Dacă testele de laborator confirmă prezența organismelor într-o probă de tuberculi, plante sau părți de plante, având în vedere principiile stiinţifice fundamentale, biologia organismului şi sistemele particulare de producţie, comercializare şi prelucrare, inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare, dispun următoarele măsuri: declară contaminaţi tuberculii sau plantele, transportul şi/sau lotul, precum şi utilajul,

vehiculele, containerele, depozitele sau părţi din acestea şi oricare alte obiecte, inclusiv ambalajele din care a fost prelevată proba, dar şi, dacă este cazul, locul, respectiv locurile de producţie, precum şi câmpul, respectiv câmpurile de unde au fost recoltaţi tuberculii sau plantele;

determină întinderea contaminării probabile prin contact cu elementele declarate contaminate, înainte sau după recoltare, sau printr-o legatură avută cu acestea în sistemul de producţie;

determină şi delimitează zona întinderii contaminării probabile şi a raspândirii posibile a organismului pe baza zonei declarate contaminate.

7.1. Acțiuni inițiale: Inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare vor:

întocmi o notificare către producător prin care ferma/exploatația agricolă este desemnată ca „zonă contaminată cu C. m. spp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum” şi

stabili „elementele contaminate” şi „probabil contaminate”.

declara contaminaţi tuberculii de cartof sau plantele, transportul şi/sau lotul, utilajele, vehiculele, depozitele sau unităţile şi alte obiecte inclusiv ambalajele din care s-au prelevat probe şi terenurile de pe care au fost recoltaţi tuberculii sau plantele din care s-au prelevat probe găsite infectate în urma analizelor de laborator;

alte culturi de cartofi sau loturi existente în ferma/exploatația agricolă și care nu sunt declarați contaminați trebuie să fie incluși în evaluarea prevazută la pct. 7.2.

în evaluarea prevăzută la pct. 7.2. vor fi incluse alte culturi de cartofi sau loturi existente în ferma/exploataţia agricolă şi care nu sunt declaraţi contaminaţi.

o La punctul 7.2. sunt menținate zonele care trebuie luate în considerare în evaluarea riscului de răspândire a organismului dăunător la alte plante şi ferme/exploataţii agricole. Loturile, culturile de cartof şi câmpurile asociate incluse în această evaluare, dar în care organismele nu au fost confirmate, împreună cu ambalajele asociate, depozitele, fermele, echipamentele, maşinile agricole şi vehiculele (mijloacele de transport) trebuie să fie declarate probabil contaminate.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


7.1.1. Eliminarea tuberculilor şi plantelor contaminate Metodele corespunzătoare de eliminare a tuberculilor sau plantelor contaminate sunt:

o incinerare; o îngroparea adâncă a tuberculilor sau plantelor contaminate acoperite imediat de un

rambleu într-un loc aprobat de inspectorii fitosanitari, cu condiţia ca organismele oficiale să fie consultate şi să nu existe nici un risc de contaminare a pânzei freatice. Atunci când materialul este transportat în afara fermei trebuie sa fie transportat în vehicule acoperite. Vehiculele trebuie să fie curăţate şi dezinfectate după folosire;

o livrarea directă şi imediată a tuberculilor de cartofi la o fabrică de industrializare a tuberculilor, care dispune de facilităţi de eliminare a deşeurilor, autorizate oficial şi care au un sistem de dezinfectare a spaţiilor de depozitare şi vehiculelor care părăsesc fabrica.

7.1.2. Eliminarea deşeurile solide (pungi, sol, ambalaje etc.) Deşeurile solide pot fi:

o îngropate adânc şi acoperite imediat de un rambleu într-un loc aprobat şi trebuie să fie transportate într-un vehicul acoperit;

o incinerate.

7.1.3. Eliminarea deşeurilor lichide Apa reziduală trebuie să fie filtrată, sedimentată pentru îndepărtarea particulelor solide. Apoi trebuie să fie complet încălzită la o temperatura de 60o C timp de cel puţin 30 de minute înainte de a fi eliminată. Toate resturile de plante îndepărtate cum ar fi tulpina, resturi de tuberculi trebuie să fie distruse. 7.1.4. Eliminarea tuberculilor şi plantelor probabil contaminate Pentru tuberculii şi plantele declarate probabil contaminate se pot folosi aceleaşi opţiuni ca şi pentru tuberculii şi plantele declarate contaminate. În plus, tuberculii de cartof pot fi ambalaţi pentru consum:

o la fermă pentru vânzarea directă, fără reambalare, pe piaţa locală. Ambalarea la fermă se face cu condiţia ca aceasta să dispună de instalaţii corespunzătoare de eliminare a deşeurilor;

o pentru vânzare, fără reambalare, în locuri care dispun de instalaţii corespunzătoare de eliminare a deşeurilor, aprobate de inspectorii fitosanitari.

7.1.5. Dezinfectarea sau eliminarea echipamentelor, utilajelor sau depozitelor declarate contaminate sau probabil contaminate Notificarea către producător trebuie de asemenea să solicite ca fermele/exploatațiile agricole declarate contaminate sau probabil contaminate, depozitele, echipamentele, lăzile din lemn, vehiculele să fie tratate sau distruse, după caz, pentru a elimina riscul de răspândire a organismului. Aceasta putându-se realiza prin:

o curăţare directă şi dezinfectare folosind un produs corespunzător (hipoclorit de sodiu 1%);

o incinerare; o eliminarea la o groapă de gunoi autorizată de Garda de mediu.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


7.2. Ancheta pentru determinarea sursei de contaminare şi extinderea infecției cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/ sau Ralstonia solanacearum Ancheta trebuie realizată de inspectorii fitosanitari în vederea determinarii extinderii focarului şi a sursei de infecție. În plus, trebuie realizată o evaluare a riscului de răspândire și pe alte plante și în alte ferme/depozite/exploatații agricole. Ancheta trebuie să includă: toţi tuberculii de cartof din fermele/depozitele/exploatațiile agricole declarate contaminate

sau cultivaţi în vecinătate; fermele/exploatațiile agricole care au legatură cu focarul, inclusiv cele care au utilizat

aceleași echipamente, mașini agricole şi contractorii; toţi tuberculii de cartof din fermele/exploatațiile agricole de mai sus (fermele/exploatațiile

agricole care au legatură cu focarul), sau care sunt prezenţi în astfel de ferme/exploatații agricole la acea dată;

depozitele centrale de manipulare a tuberculilor din fermele/exploatațiile agricole menţionate mai sus;

orice maşină, vas, depozit, ambalaj, etc. care are legatură cu focarul; orice tubercul care are legatură clonală cu un stoc infectat sau cu un stoc cultivat într-o

fermă/exploatație agricolă contaminată. Sursa focarului trebuie demonstrată prin acte (ex: eticheta pașaport fitosanitar, eticheta atașată ambalajului sau transportului, facturi, invoice) furnizate de productorul/agentul economic inspectat. 7.3. Măsuri adiționale pentru cartofii de sămânță În cazul în care prezența organismelor este confirmată pe cartofii de sămânță, inspectorii fitosanitari din cadrul unităților fitosanitare trebuie să interzică circulația tuturor stocurilor de cartofi (loturilor) care au o legatură clonală cu cartofii contaminați și să preleveze probe în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum. În astfel de cazuri, inspectorii din cadrul inspectoratelor pentru calitatea semințelor și materialului săditor vor retrage autorizația de producere a cartofilor de sămânță. 7.4. Zone demarcate în jurul focarului Datorită confirmării prezenței organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum ferma/exploatația agricolă în care s-a depistat focarul este desemnată ca „zonă contaminată cu C. m. sepedonicus și/ sau Ralstonia solanacearum “ (vezi pct. 7.1.). Urmare rezultatelor obținute în urma investigației (anchetei) prevazuta la pct. 7.2. poate fi necesară desemnarea unei zone mai mari (zonă probabil contaminată) în jurul focarului (zonă contaminată) cu C. m. ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum. De exemplu pot intra și alte ferme care au utilizat:

o cartofi din lotul declarat contaminat sau cartofi care au fost în contact cu lotul declarat contaminat (ex: stocați în același depozit, transportați cu aceleași mijloace de transport și alte situații care mai pot fi întâlnite în realitate),


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


o mașini, utilaje și echipamente agricole pentru realizarea lucrărilor tehnologice care au fost contractate de la fermele declarate contaminate, etc.

o stațiile de ambalare, etc. 7.5. Restricții de cultivare (plantare) în fermele în care s-a depistat focarul Legislația fitosanitară comunitară în vigoare, respectiv Directiva Consiliului 93/85/CEE amendată de Directiva Comisiei 2006/56/CEE pentru C. m. ssp. sepedonicus, respectiv Directiva Consiliului 98/57/CEE amendata de Directiva Comisiei 2006/63/CEE pentru R. solanacearum, stabilește restricțiile de cultivare ce urmează a fi impuse în cazul confirmării prezenței organismului dăunător respectiv. Inspectorii fitosanitari din cadrul unității fitosanitare trebuie să informeze producătorii cu privire la restricțiile (măsurile), ce urmează a fi impuse pe terenul de pe care au fost obținuți cartofii. Urmare informării producătorii trebuie să hotărască pentru ce perioada de carantină optează, deoarece măsurile fitosanitare se pot aplica pentru o perioadă de 3 sau 4 ani. Perioada de carantină stabilită de producător trebuie menționată în ancheta care se va transmite la Agenția Națională Fitosanitară. Măsurile recomandate trebuie să fie cele stabilite în directive. În final, inspectorii fitosanitari vor întocmi o notificare către producător privind restricțiile (măsurile) care urmează să fie aplicate pe perioadă de timp care a fost agreată. 7.5.1.Restricții de cultivare (plantare) pe terenurile contaminate sau în unitățile de culturi protejate declarate contaminate 7.5.1.1.Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus În câmpurile contaminate sau în unitățile de culturi protejate contaminate, pentru următorii 3 ani de la începutul următorului sezon de cultivare (sau pe o perioadă mai lungă dacă cerințele nu sunt indeplinite): producătorii trebuie să elimine plantele spontane de cartof; nu se plantează cartofi; câmpul sau unitatea trebuie să fie libere de plantele spontane de cartof pentru cel puțin 2 ani

consecutivi înainte de plantarea primei culturi de cartof. De exemplu, dacă câmpul nu este liber de plante spontane de cartofi în anul 2 atunci cartofii pot fi plantați cel mai devreme în anul 5, cu condiția să nu se gasească plante spontane de cartof în anii 3 și 4.

În primul sezon de cultivare a cartofului după perioada prevazută mai sus (de 3 ani sau mai mult): producătorii trebuie să planteze cartofi de sămânță clasificați oficial dar numai pentru

producerea cartofilor de consum; cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii

fitosanitari și la recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistarii infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus

În următorul sezon de cultivare a cartofului: producătorii trebuie să planteze cartofi de sămânță clasificați oficial pentru producerea

cartofilor de sămânță sau consum; cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii

fitosanitari și la recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus

SAU ALTERNATIV


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


Pentru următorii 4 ani de la începutul următorului sezon de cultivare (sau pe o perioadă mai lungă dacă cerințele nu sunt îndeplinite) în câmpul contaminat: o terenul trebuie să fie lăsat și menținut necultivat, fie ca pășune permanentă și în acest caz,

este frecvent cosit scurt sau folosit la pașunat intensiv; o producătorii trebuie să elimine plantele spontane de cartof. În primul sezon de cultivare a cartofului după perioada prevăzută mai sus (de 4 ani sau mai mult): o producătorii trebuie să planteze cartofi de sămânță clasificați oficial pentru producerea

cartofilor de sămânță sau consum; o cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii

fitosanitari și la recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus .

7.5.1.2. Ralstonia solanacearum I. Pentru locurile de producţie, câmp sau într-o unitate de producţie de cultură protejată desemnate ca fiind contaminate conform art. 8 alin. (2) lit. b), c) şi d) din Ordinul nr. 586/2007 se aplică măsuri pentru o perioadă de cel puțin 4 sau 5 ani. pe parcursul a cel puţin 4 ani de cultură care urmează contaminării desemnate: se elimină plantele spontane de cartof şi tomate, precum şi alte plante gazdă ale organismului,

inclusiv buruienile de Solanaceae; şi nu se plantează: tuberculi, plante sau seminţe de cartof; plante şi seminţe de tomate; ţinându-se seama de biologia organismului:

o alte plante-gazdă; o plante aparținând speciei Brassica spp. pentru care există un risc identificat de

supravieţuire a organismului; o culturi pentru care există un risc identificat de răspândire a organismului.

În primul sezon de cultură a cartofilor sau tomatelor care urmează după perioada specificată mai sus (cel putin 4 ani) şi cu condiţia ca terenul să fi fost găsit liber de plante spontane de cartof şi tomate şi de alte plante-gazdă, inclusiv buruieni Solanaceae, în timpul inspecţiilor oficiale pentru cel puţin 2 ani consecutivi de cultură înainte de plantare:

o în cazul cartofilor, inspectorii fitosanitari vor autoriza numai producţia de cartofi pentru consum;

o în cazul cartofilor şi tomatelor, din tuberculii de cartof sau din plantele de tomate recoltate vor fi prelevate probe si testate in laborator.

În următorul sezon de cultură a cartofilor sau tomatelor care urmează celui menționat anterior şi după un ciclu adecvat de rotaţie, care trebuie să fie de minimum 2 ani, se autorizează plantarea cartofilor de sămânţă şi se efectuează inspecţii oficiale care se bazează pe biologia organismului şi pe sistemele de producţie, astfel: în cazul cartofului:

o în perioade corespunzătoare, inspectorii fitosanitari vor inspecta vizual cultura şi/sau preleva probe atât de la cartofi de sămânţă, cât şi de la alte tipuri de cartofi în perioada de vegetaţie sau în perioada de depozitare.


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


Aceste probe sunt supuse unei inspecţii vizuale prin secţionarea tuberculilor iar în cazul cartofilor de sămânţă şi, dacă este cazul, și pentru alte tipuri de cartofi se efectuează teste de laborator în vederea depistării infecției latente. în cazul tomatelor:

o inspecţie vizuală, în perioade corespunzătoare, cel puţin în perioada de vegetaţie a plantelor destinate replantării în scop profesional.

pe parcursul a 5 ani de cultură care urmează anului contaminării desemnate: se iau măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartofi şi tomate, precum şi a altor plante

gazdă ale organismului prezente în mod spontan, inclusiv a buruienilor Solanaceae; şi terenul trebuie menţinut, în cursul primilor 3 ani, înţelenit sau cultivat cu cereale în

conformitate cu riscul identificat sau ca păşune permanentă şi în acest caz este frecvent cosit scurt sau păşunat intensiv sau cultivat cu iarbă pentru producţia de seminţe, urmată de plantarea în următorii 2 ani cu plante care nu sunt gazdă organismului pentru care nu există un risc identificat de supravieţuire sau răspândire a organismului;

În primul sezon de cultivare a cartofilor sau tomatelor care urmează după perioadă mai sus specificată (5 ani) şi cu condiţia ca terenul să fi fost găsit liber de plante spontane de cartof şi tomate şi de alte plante-gazdă, inclusiv buruieni Solanaceae, în timpul inspecţiilor oficiale timp de cel puţin 2 ani consecutivi înainte de plantare: în cazul cartofilor, inspectorii fitosanitari autorizează producţia de cartofi de sămânţă sau de

consum; tuberculii de cartof sau plantele de tomate recoltate se testează, în conditii de laborator. II. Într-o unitate de producţie de cultură protejată, desemnată ca fiind contaminată conform art. 8 alin. (2) lit. b), c) şi d) din Ordinul nr. 586/2007, unde este posibilă înlocuirea completă a mediului de creştere: nu se plantează niciun tubercul, nicio plantă sau sămânţă de cartof ori alte plante-gazdă ale

organismului, inclusiv plante şi seminţe de tomate, cu excepţia cazului în care unitatea de producţie respectivă a fost supusă măsurilor oficiale de control pentru eliminarea organismului şi pentru îndepărtarea întregului material vegetal gazdă, inclusiv o schimbare completă a mediului de cultură, curăţarea şi, după caz, dezinfectarea unităţii respective, a întregului echipament şi în care a fost acordată ulterior aprobarea pentru producţia de cartofi sau tomate din partea organismelor oficiale responsabile, respectiv unitățile fitosanitare; şi

pentru producţia de cartofi, această producţie trebuie să provină din cartofi de sămânţă certificaţi

sau din minituberculi ori microplante provenite din surse testate; pentru producţia de tomate, această producţie trebuie să provină din seminţe care îndeplinesc

cerinţele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 sau, în cazul înmulţirii vegetative, din răsad de tomate provenit din astfel de seminţe şi cultivate sub control oficial;

sunt introduse controale oficiale asupra programelor de irigare şi stropire, inclusiv o interzicere a acestora, pentru prevenirea răspândirii organismului, atunci când este cazul.

7.5.2. Restricții de cultivare (plantare) în alte câmpuri (probabil contaminate) din ferma/exploatația agricolă contaminată 7.5.2.1.Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus În primul an care urmează confirmării contaminării pe terenurile probabil contaminate: FIE


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


Producătorii pot opta să nu planteze cartofi, dar trebuie să ia măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartofi. SAU ALTERNATIV

producătorii pot planta cartofi de sămânță clasificați oficial dar numai pentru producerea cartofilor de consum, cu condiția ca ei să fi eliminat riscul apariției plantelor spontane de cartof . Acest lucru trebuie stabilit de inspectorii fitosanitari înainte de plantare.

cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii fitosanitari și orice planta spontană de cartof trebuie să fie analizată în laborator în vederea depistării organismului Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum

la recoltare inspectorii fitosanitari vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus.

În al doilea an care urmează confirmării contaminării cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus pe terenurile probabil contaminate:

producătorii pot planta cartofi de sămânță clasificați oficial pentru producerea cartofilor de sămânță și consum.

producătorii trebuie să ia măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartof . cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii

fitosanitari și la recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus.

În al treilea an care urmează confirmării contaminării cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus pe terenurile probabil contaminate:

producătorii pot planta cartofi de sămânță clasificați oficial pentru producerea cartofilor de sămânță și consum.

producătorii trebuie să ia măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartof . cultura de cartof va fi monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetație de inspectorii

fitosanitari și la recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecției latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus.

În acele sisteme de producție unde înlocuirea completă a mediului de cultură este posibilă: nu se plantează niciun tubercul, plantă sau sămânță cu excepția cazului în care unitatea de

producție a fost supusă măsurilor oficiale de control pentru eliminarea organismului și a oricărui tubercul de cartof sau alt material de Solanaceae. Acestea trebuie să includă cel puțin o înlocuire totală a mediului de cultură, curățarea și dezinfectarea unității de producție și a tuturor echipamentelor. Sistemul de producție trebuie apoi să fie autorizat de inspectorii fitosanitari pentru producerea cartofilor.

producerea cartofilor va fi din cartofi de sămânță clasificați oficial sau din minituberculi sau microplante proveniți din surse analizate în laborator.

7.5.2.2.Ralstonia solanacearum In toate celelalte terenuri din locul de producţie contaminat şi cu condiţia ca organismele oficiale să aibă certitudinea că riscul reprezentat de plantele spontane de cartof şi tomate şi de alte plante gazdă ale organismului, inclusiv buruienile solanacee prezente în mod spontan, a fost eliminat: în anul de cultivare care urmează anului contaminării desemnate:

o fie nu se plantează niciun tubercul, plantă, sămânţă de cartof sau altă plantă-gazdă a organismului;


Dezvoltării Rurale





Versiunea 2

26.09.2013


sau o în cazul tuberculilor de cartof, cartofii de sămânţă certificaţi pot fi plantaţi numai pentru

producţia destinată consumului; o în cazul plantelor de tomate, răsadul de tomate obţinut din seminţe care îndeplinesc

cerinţele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 poate fi plantat numai pentru producţia de fructe;

în al doilea an de cultivare care urmează anului contaminării desemnate: o în cazul cartofilor, se plantează numai cartofi de sămânţă certificaţi sau cartofi de sămânţă

testaţi oficial pentru detecţia prezenţei vestejirii bacteriene şi cultivaţi sub control oficial în locuri de producţie, altele decât cele prevăzute la pct. 4.1. pentru producţia de cartofi de sămânţă sau consum;

o în cazul tomatelor, numai răsadul de tomate obţinut din seminţe care îndeplinesc cerinţele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 sau, în cazul înmulţirii vegetative din plante de tomate obţinute din astfel de seminţe şi cultivate sub control oficial în locuri de producţie, altele decât cele menţionate la pct. 4.1., poate fi plantat fie pentru producţia de material de înmulţire, fie pentru producţia de fructe;

în cel de-al treilea an de cultivare care urmează anului contaminării desemnate: o în cazul cartofilor, se plantează numai cartofi de sămânţă certificaţi sau cultivaţi sub

control oficial proveniţi din cartofi de sămânţă certificaţi pentru producţia de cartofi de sămânţă sau de consum;

o în cazul tomatelor, se plantează numai răsad de tomate obţinut din seminţe care îndeplinesc cerinţele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 563/2007cu modificările și completările ulterioare, sau plante de tomate obţinute sub control oficial din astfel de plante, fie pentru producţia de material de înmulţire, fie pentru producţia de fructe.

Important: în fiecare dintre anii de cultivare prevăzuţi la liniuţele anterioare, se iau măsuri pentru eliminarea plantelor spontane de cartofi şi a altor plante-gazdă ale organismului şi se desfăşoară inspecţii oficiale ale culturii în perioade adecvate şi, pe fiecare câmp de cartof, cartofii recoltaţi fiind testaţi oficial în condiții de laborator. 7.5.3. Controalele generale aplicate în fermele/exploatațiile agricole declarate contaminate În fiecare din anii de cultivare (anii de carantinare), până la şi inclusiv în primul sezon în care este permisă cultivarea cartofilor pe terenurile declarate contaminate : producătorii trebuie să curețe și să dezinfecteze toate mașinile agricole, echipamentele și facilitățile de depozitare folosite pentru producerea cartofului. 7.5.4. Controale adiţionale în zona declarată contaminată Timp de 3 ani de la data confirmării apariţiei organismului dăunător Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum:

orice premisă în care se cultivă, depozitează sau manipulează cartofi (inclusiv contractorii) va fi monitorizată şi controlată de inspectorii fitosanitari din cadrul unităţilor fitosanitare;

toate maşinile, echipamentele şi depozitele asociate cu producţia cartofilor trebuie să fie curăţate şi apoi dezinfectate;

producătorii trebuie să planteze numai cartofi de sămânţă certificaţi. Cultura de cartof va fi o monitorizată oficial în timpul perioadei de vegetaţie de inspectorii fitosanitari şi la

recoltare vor preleva probe de tuberculi pentru analize de laborator în vederea depistării infecţiei latente cu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus și/sau Ralstonia solanacearum;

cartofii de sămânţă trebuie să fie manipulaţi separat de cartofii de consum.

Program eradicare 2013 · 2013. 10. 1. · Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia...

Documents

Transcript of Program eradicare 2013 · 2013. 10. 1. · Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Agenţia...