Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · calculul...

1

Presentat ion by Razvan Mustata

BAZELE CONTABILITĂŢIIPROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ 1

Bazele contabilităţii

Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ

Presentat ion by Razvan Mustata


Universul contabilităţii:

trecut, prezent şi viitor

Contabilitatea – limbaj de comunicare în lumea afacerilor

2

Presentation by Razvan Mustata



• Limbajul contabil se caracterizează prin trei

dimensiuni: aspectul sintactic, aspectul semantic şi

aspectul pragmatic.

• Sintaxa contabilă constă în ansamblul de reguli şi

proceduri ce trebuie respectate pentru înregistrarea,

calculul şi analiza operaţiilor economice dintr-o

entitate.

• Sintaxa contabilă se bazează pe un sistem de simboluri

care formează un vocabular contabil specializat, cum

ar fi: contul, bilanţul, debitul, creditul, activul, pasivul,

venituri, cheltuieli, rezultate etc.



• Limbajul contabil se caracterizează prin treidimensiuni: aspectul sintactic, aspectul semantic şiaspectul pragmatic.

• Semantica limbajului contabil tratează semnificaţiasemnelor transmise de contabilitate şi se referă lacorespondenţa dintre obiectul descris (averea entităţii)şi sistemul sau modelul contabil.


3



• Limbajul contabil se caracterizează prin treidimensiuni: aspectul sintactic, aspectul semantic şiaspectul pragmatic.

• Aspectul pragmatic sau practica limbajului contabilse referă la dialogul realizat prin intermediulinformaţiilor contabile dintre diferiţii utilizatori ai„produselor” contabilităţii




• Preocupările actuale pe linia normalizării şi

standardizării limbajului contabil au dus la un limbaj

normalizat sau standardizat la nivel mondial, care

realizează descrierea realităţii economice sub formă de

simboluri, cifre şi cuvinte.

• Existenţa unui astfel de limbaj permite o mai mare

transparenţă asupra activităţii unităţilor patrimoniale

şi facilitează procesul decizional şi de control.

• Ca toate limbajele normalizate, limbajul contabil

este precis, concis şi complet


4



• Creşterea rolului social al contabilităţii i-a determinat

pe unii autori să afirme că, contabilitatea este un joc

social, cu actorii şi regizorii săi, cu arbitrii reprezentaţi

de instanţele de normalizare şi reglementare.

• Printre „actorii” care participă la „jocul social” care

este contabilitatea, amintim:

• entităţile şi conducătorii lor;

• contabilii sau producătorii de informaţii contabile;

• utilizatorii de informaţii contabile.




• Între producătorii de informaţii contabile şi

utilizatorii acestora există o lipsă de încredere, motiv

pentru care intervin auditorii sau experţii contabili, sau

cu alte cuvinte controlorii de informaţii contabile.

• Ei au menirea de a verifica şi certifica informaţiile

contabile.

• În jocul social al contabilităţii, utilizatorii

informaţiilor contabile dinamizează disputa dintre

actori şi reuşesc să impună regulile acestui joc.


5



• Utilizatori

ai informaţiei financiar-contabile:




Utilizatorii informaţiei financiar-contabile

Entitate

Creditorii

financiari

Clienţii

Furnizorii

ManageriiInstanţele de

judecată

Competitorii

Publicul

Guvernul

AngajaţiiInvestitori

prezenţi şi potenţiali

Analiştii

financiari

IASB (2010)

Realitatea

economică

6



• Utilizatori ai informaţiei financiar-contabile:

• MANAGERII ŞI NEVOIA DE INFORMAŢII

• INVESTITORII

• ANGAJAŢII

• CREDITORII FINANCIARI

• FURNIZORII ŞI ALŢI CREDITORI COMERCIALI





• CLIENŢII

• GUVERNUL ŞI INSTITUŢIILE SALE

• PUBLICUL ŞI RECURSUL LA INFORMAŢIA

CONTABILĂ

• INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI ŞI NEVOIA DE

PROBĂ ÎN JUSTIŢIE


7




• MANAGERII ŞI NEVOIA DE INFORMAŢII

• Contabilitatea este principala sursă de

informaţii la nivelul întreprinderii. Deciziile

luate în procesul de conducere au la bază

informaţiile contabile furnizate atât de

contabilitatea de gestiune, cât şi de contabilitatea

financiară.





• INVESTITORII

• Principalii parteneri ai entităţilor pe piaţa

financiara sunt investitorii.

• Pentru investitori informaţia contabila trebuie

să-i ajute să decidă momentul când trebuie să

cumpere, să conserve (să păstreze) sau să vândă

părţi din capital.


8




• INVESTITORII

• Pentru anglo-saxoni informaţia contabilă trebuie

să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă

asupra situaţiei entităţii, în timp ce pentru

continentali regula contabilă de bază este

prudenţa.





• ANGAJAŢII

• Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi

de informaţiile referitoare la stabilitatea

locurilor de muncă şi rentabilitatea entităţii,

la nivelurile şi modalităţile de remunerare,

avantajele în materie de pensionare, natura şi

mărimea oportunităţilor profesionale.


9





• Creditorii financiari sunt terţii care acordă

împrumuturi entităţii, pe o durată stabilită în

prealabil şi în schimbul unei dobânzi.






• Creditorii financiari sunt interesaţi de

solvabilitatea şi lichiditatea entităţilor, de

sistemul de garanţii (ipoteci, gajuri), de

informaţiile care le permit să determine dacă

împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor

fi rambursate la scadenţă.


10




• FURNIZORII ŞI ALŢI CREDITORI COMERCIALI

• Partenerii comerciali ai unităţii patrimoniale sunt

furnizorii şi creditorii săi.

• Aceştia sunt interesaţi de informaţiile contabile care să le

permită să aprecieze situaţia financiară şi continuitatea

activităţii firmei.

• Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea entităţii şi gradul

de lichiditate al acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot

proiecta politica faţă de clientul lor.





• CLIENŢII

• Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi

continue activitatea pentru a avea garanţia

surselor de bunuri şi servicii care să le asigure

securitatea aprovizionării lor.


11





• Statul şi instituţiile sale sunt interesate de

activitatea unităţilor patrimoniale.

• Statul face apel la informaţiile contabile ale

agenţilor economici pentru realizarea funcţiei

fiscale.






• Datele din contabilitatea unităţilor

patrimoniale sunt folosite de organele fiscale

pentru stabilirea bazei impozabile pentru

determinarea unor impozite şi taxe : impozitul pe

profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe

dividende, impozitul pe venituri din salarii etc.


12





• Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile

patrimoniale statul îşi determină politicile

fiscale, calculează venitul naţional, produsul

intern brut, conturile naţionale şi elaborează

previziuni macroeconomice.





• PUBLICUL ŞI RECURSUL LA INFORMAŢIA

CONTABILĂ

• De situaţia financiara a unităţilor

patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai

mult următoarele categorii ale publicului:

• analiştii financiari

• responsabilii politici ai colectivităţilor

locale

• agenţiile de mediu

• oficiile pentru protecţia consumatorilor


13




• INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI ŞI NEVOIA

DE PROBĂ ÎN JUSTIŢIE

• Datorită faptului că informaţiile din

contabilitate au la bază documente

justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc

de probă în viaţa afacerilor.





• INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI ŞI NEVOIA

DE PROBĂ ÎN JUSTIŢIE

• În cazul unor litigii între participanţii la

activitatea economico-socială organele de

urmărire penală sau instanţele de judecată pot

apela la expertiza contabilă.


14



• Studiu de caz

Utilizatorii informaţiei financiar-contabile:




STUDIU DE CAZUtilizatorii informaţiei financiar-contabile

Entitate

Creditorii

financiari

Clienţii

Furnizorii

ManageriiInstanţele de

judecată

Competitorii

Publicul

Guvernul

AngajaţiiInvestitori

prezenţi şi potenţiali

Analiştii

financiari

AlbaLact

Persoană f.

Fond de inv.

Angajaţii

AlbaLact

Banca Trans.

Alba Iulia

Administraţia

Fiscală Alba

Garda de

Mediu Alba

Ferma agricolă

Hăpria

Metro C&C

Auchan

Popesc Ioan

- Manager -Judecătoria

Alba Iulia

Ziarul

Financiar

Napolact

Danone

15


BASIC ACCOUNTINGPROF. DUMITRU MATIS, PhD. 29

• Caracteristicile calitative

ale informaţiei financiar-contabile utile




• Raportările financiare cu scop general oferă

informaţii cu privire la poziţia financiară a entităţii

raportoare, în speţă informaţii cu privire la resursele

economice ale entităţii şi respectiv obligaţiile acesteia.

• Raportările financiare oferă de asemenea informaţii cu

privire la efectele tranzacţiilor şi altor evenimente ce

modifică resursele economice şi obligaţiile entităţii

raportoare.


16



• Caracteristicile calitative ale informaţiei financiar-

contabile utile conform IASB:

• Caracteristici calitative fundamentale

• Caracteristici calitative auxiliare (de intensificare,

amplificare)





contabile utile conform IASB:


• relevanţa şi

• reprezentarea exactă


amplificare)


17



• Relevanţa

• Informaţia financiar-contabilă relevantă are capacitatea

de a face diferenţa atunci când vine vorba de luarea

deciziilor de către utilizatori.

• Informaţia poate avea capacitatea de a face diferenţa

pentru o decizie chiar dacă unii utilizatori aleg să nu

profite de aceasta sau o cunosc deja din alte surse.




• Relevanţa

• Informaţia financiar-contabilă are capacitatea de a facediferenţa atunci când vine vorba despre decizii dacăaceasta are valoare predictivă, valoareconfirmatoare sau ambele.

• Informaţia financiar-contabilă are valoare predictivădacă poate fi folosită ca şi dată de intrare în cadrulproceselor pe care utilizatorii le dezvoltă cu scopul de apreviziona rezultate viitoare.


18



• Relevanţa

• Informaţia financiar-contabilă are valoare

confirmatoare dacă oferă feedback asupra (confirmă

sau schimbă) evaluări (aprecieri) anterioare.

• Valoarea predictivă şi valoarea confirmatoare a

informaţiei financiar-contabile sunt corelate.

• Informaţia care are valoare predictivă are adesea şi

valoare confirmatoare.




• Relevanţa

• Pragul de semnificaţie

• Informaţia este semnificativă în cazul în care

omisiunea sau denaturarea acesteia poate influenţadeciziile pe care utilizatorii le iau în baza informaţiei

financiar-contabile privind o anumită entitate raportoare.


19



• Relevanţa

• Pragul de semnificaţie

• Cu alte cuvinte, pragul de semnificaţie reprezintă un

aspect al relevanţei specific entităţii, depinzând denatura şi/sau mărimea elementelor la care face referire

informaţia în contextul raportărilor financiare ale unei

entităţi individuale.




• Reprezentarea exactă

• Raportarea financiară prezintă fenomene economice în

cuvinte şi cifre.

• Pentru a fi utilă, este necesar ca informaţia financiar-

contabilă nu doar să reprezinte fenomene relevante, dartrebuie în acelaşi timp să reprezinte cu exactitate

fenomenul al cărei reprezentare şi-l asumă.

• Pentru a genera o reprezentare exactă perfectă, o

descriere ar avea trei caracteristici.


20



• Reprezentarea exactă

• Ar fi completă, neutră şi lipsită de erori.

• Bineînţeles, însă, că perfecţiunea este rar, dacă vreodată,atinsă (realizabilă).





contabile utile conform IASB :



amplificare)


21



• Caracteristicile calitative ale informaţiei financiar-contabile utile conform IASB :


• Caracteristici calitative auxiliare (de intensificare, amplificare)

• Comparabilitatea, credibilitatea, oportunitatea andinteligibilitatea reprezintă caracteristici calitative ce

intensifică utilitatea informaţ iei ce este relevantă şiexact reprezentată.




• Comparabilitatea

• Comparabilitatea reprezintă caracteristica calitativă ce

ajută utilizatorii să identifice şi să înţeleagă

similarităţile între, şi diferenţele dintre, elemente.

• Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative,

comparabilitatea nu face referire la un singur element.

• O comparaţie necesită cel puţin două elemente.


22



Comparabilitatea

• Permanenţa, deşi relaţionată cu noţiunea de

comparabilitate, nu este acelaşi lucru.

• Permanenţa face referire la folosirea aceloraşi metode

pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă la alta în

cadrul unei entităţi raportoare, fie în cadrul aceleiaşi

perioade între entităţi.

• Comparabilitatea este scopul; permanenţa ajută în

realizarea acestui scop.




Comparabilitatea

• Comparabilitatea nu înseamnă uniformitate.

• Pentru ca informaţia să fie comparabilă, precum în

cazul lucrurilor, cele asemănătoare trebuie să arate la

fel, iar lucrurile diferite trebuie să arate diferit.

• Comparabilitatea informaţiei financiar-contabile nu

este sporită prin a face lucruri diferite să arate la fel mai

mult decât este sporită prin a face lucrurile

asemănătoare să arate diferit.


23



• Credibilitatea

• Credibilitatea contribuie în a asigura utilizatorii că

informaţia reprezintă cu exactitate fenomenul economic

asumat a fi reprezentat (reflectat).

• Credibilitatea înseamnă că diferiţi observatori aflaţi

în cunoştinţă de cauză şi independenţi ar putea atinge

un consens, chiar dacă nu în mod necesar un acord

deplin, asupra faptului că o anume descriere este o

reprezentare exactă.




• Credibilitatea

• Informaţia cuantificată valoric nu trebuie să prezinte

doar perspectiva unei singure estimări atunci când se

doreşte credibilitate.

• O serie de posibile sume (valori) şi probabilităţile

asociate acestora pot de asemenea fi verificate.


24



• Credibilitatea

• Credibilitatea poate fi directă sau indirectă.

• Credibilitatea directă face referire la verificarea unei

sume (valori) sau a altei reprezentări prin observare

directă (spre exemplu: prin numărarea disponibilului în

numerar).




• Credibilitatea

• Credibilitatea poate fi directă sau indirectă.

• Credibilitatea indirectă face referire la verificarea

unor date de intrare folosite în cadrul unui model,

formule sau altei tehnici şi recalcularea rezultatelor prin

aplicarea aceleiaşi metodologii.


25



• Oportunitatea

• Oportunitatea înseamnă a avea informaţia disponibilă

factorilor de decizie în timp util pentru a putea

influenţa deciziile acestora.

• În general, cu cât este mai veche informaţia cu atât este

mai puţin utilă.




• Oportunitatea

• Cu toate acestea, unele informaţii pot continua să fie

oportune mult timp după încheierea unei perioade de

raportare datorită faptului că, spre exemplu, unii

utilizatori necesită identificarea şi aprecierea

tendinţelor.


26



• Inteligibilitatea

• Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea informaţiei

de o manieră clară şi concisă generează

inteligibilitatea.

• Unele fenomene sunt în mod inerent complexe şi nu

pot fi făcute uşor de înţeles.




• Inteligibilitatea

• Raportările financiare sunt întocmite pentru utilizatorice au un anumit nivel de cunoştinţe (consideratrezonabil) în sfera afacerilor şi a activităţiloreconomice şi care revizuiesc şi analizează informaţiilecu sârguinţă.

• Câteodată, chiar şi utilizatorii bine informaţi şisârguincioşi s-ar putea să necesite ajutorul unuiconsultant pentru a înţelege informaţiile cu privire lafenomene economice complexe.


27



• Particularităţi ale contabilităţii




• Contabilitatea prezintă următoarele particularităţi

faţă de celelalte ştiinţe şi forme ale evidenţei

economice:

• Contabilitatea înregistrează, în general, numai

operaţii economice efectuate

• În contabilitate operaţiile economice se

înregistrează numai pe bază de documente

justificative.

Particularităţi ale contabilităţii

28



• Contabilitatea prezintă următoarele particularităţifaţă de celelalte ştiinţe şi forme ale evidenţeieconomice:

• Contabilitatea foloseşte, în principal, etalonulbănesc şi numai ca o completare utilizeazăetaloanele cantitative.

• Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare,deosebit de obiectul celorlalte ştiinţe.

• Contabilitatea foloseşte o metodă proprie de

cercetare a obiectului său.

Particularităţi ale contabilităţii



• Funcţiile contabilităţii:

29



Funcţiile contabilităţii

• Pentru realizarea obiectivelor sale contabilitatea

îndeplineşte următoarele funcţii:

• 1. Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor

care constă în consemnarea, potrivit unor principii

şi reguli proprii, a proceselor şi fenomenelor

economice exprimabile în etalon valoric.




• Pentru realizarea obiectivelor sale contabilitateaîndeplineşte următoarele funcţii:

• 2. Funcţia de observare şi informare atât pe planintern (contabilitatea de gestiune), cât şi pentru terţi(contabilitatea financiară).

Contabilitatea furnizează informaţii privind poziţiafinanciară a unităţii, modul de utilizare a resurselormateriale, umane şi financiare, rezultatele obţinuteetc.

30





• 3. Funcţia de control gestionar este legată de

funcţia de informare.

• Ea constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor

contabile a modului de păstrare şi utilizare a

valorilor materiale şi băneşti, de gospodărire a

resurselor, controlul respectării disciplinei

financiare etc.






• 4. Funcţia juridică.

• Datele din contabilitate şi documentele primare

servesc ca mijloc de probă în justiţie, pentru a

dovedi realitatea unor operaţii economice, pentru

stabilirea răspunderii materiale pentru pagubele

produse.

• Acestea ajută la soluţionarea unor litigii, de aici şi

caracterul probant al informaţiilor contabile.


31





• 5. Funcţia previzională.

• Informaţiile furnizate de contabilitate sunt

utilizate la stabilirea tendinţelor viitoare ale

fenomenelor şi proceselor economice, la

elaborarea unor scenarii de dezvoltare bazate pe

realitatea trecută şi prezentă.







• Informaţiile contabile servesc la fundamentarea

programelor, la elaborarea bugetelor unităţii

patrimoniale.


32





• Prin funcţia previzională, contabilitatea modernă trebuie să răspundă următoarelor probleme

fundamentale :

• de unde vine entitatea;

• unde se află în prezent;

• încotro se îndreaptă în viitor;






• Prin funcţia previzională, contabilitatea modernă trebuie să răspundă următoarelor probleme

fundamentale :

• unde ar trebui să se îndrepte;

• cum pot fi realizate şi controlate alternativele optime în dezvoltarea entităţii.


33


654/11/2017 3:00

PM

BAZELE CONTABILITĂŢIIPROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

Obiectul contabilităţii

Concepţii cu privire la obiectul contabilităţii

Presentation by Razvan Mustata4/11/2017 3:00

PM

66BAZELE CONTABILITĂŢIIPROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ


• Fiecare ştiinţă studiază un anumit domeniu de

cercetare, domeniu ce se concretizează într-un obiect

de studiu.

• Definirea obiectului unei ştiinţe prezintă o importanţă

deosebită, prin aceasta se indică în mod precis sfera

preocupărilor sale şi i se fixează locul pe care-l

ocupă în procesul cunoaşterii umane.

34


PM


• Obiectul contabilităţii răspunde la întrebarea ce

studiază contabilitatea sau care este „materia” care

se înregistrează în contabilitate.

• Obiectul contabilităţii se referă la scopul urmărit de

actorii de pe piaţa informaţiei contabile:

producătorii, utilizatorii, normalizatorii şi auditorii de

informaţii contabile.

• În esenţă, obiectivul contabilităţii este de a furniza

informaţii utile



PM


• În evoluţia istorică s-au purtat numeroase discuţii şi

controverse şi s-au emis diferite concepţii sau teorii

cu privire la obiectul contabilităţii în partidă dublă,

fără însă ca vreuna dintre ele să se bucure de adeziunea

unanimă.

• În general, există un consens asupra faptului că în

contabilitate se „înregistrează, clasează şi

regrupează informaţiile referitoare la mişcările de

valori având ca origine activităţile entităţii” cu

scopul furnizării de informaţii care să reflecte situaţia

entităţii şi rezultatele acesteia.


35


PM


• Controversele care persistă în literatura de

specialitate şi care influenţează practica din domeniul

contabilităţii, se referă la clarificarea noţiunii

„situaţie” şi la precizarea răspunsului la întrebarea

• Care situaţie?

• Situaţia juridică, situaţia economică sau situaţia

financiară?



PM


• Există trei concepţii cu privire la obiectul

contabilităţii:


Concepţia economică

Concepţia financiară

Concepţia juridică

36


PM



contabilităţii:






PM


• Concepţia juridică este dominată de şcoala germană

de contabilitate şi porneşte de la ipoteza că nu faptele

administrative sunt reflectate şi controlate prin

contabilitate ci patrimoniul unei entităţi.

• Patrimoniul este definit prin prisma drepturilor şi

obligaţiilor pecuniare împreună cu bunurile

economice corespunzătoare.

• Această concepţie se bazează pe ideea de schimb

susţinând că în contabilitate se înregistrează egalitatea

de schimb din patrimoniul unei persoane


37


PM


• Susţinătorii concepţiei juridico-patrimoniale

prezintă realitatea economică prin prisma raporturilor

juridice, subordonând economicul faţă de juridic, deşi

faptele economice determină relaţiile juridice.

• Potrivit concepţiei juridice contabilitatea elaborează

şi aplică postulate, principii, norme şi procedee cu

ajutorul cărora se asigură evidenţa, calculul, analiza şi

controlul în expresie valorică a existenţei şi stării

precum şi a mişcării şi transformării patrimoniului.



PM


• Elementele patrimoniale sunt reflectate în

contabilitate:

• în expresie valorică (cuantificarea monetară);

• pe titulari de patrimoniu (independenţa exerciţiilor,

continuitatea activităţii);

• pe perioade de gestiune;

• pe bază de documente justificative (justificarea

faptelor).


38


PM


• Diviziunea muncii şi autonomia gestionară a

agenţilor participanţi la circuitul economic impun

separarea patrimonială a resurselor economice ale

societăţii şi a rezultatelor obţinute.



PM



• Pentru ca un patrimoniu să existe sunt necesare

două elemente interdependente:

• o persoană fizică sau juridică ca subiect de

drepturi şi obligaţii;

• bunurile economice, ca obiecte de drepturi şi

obligaţii.

• În plan contabil, patrimoniul reprezintă totalitatea

drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică,

aparţinând unei persoane fizice sau juridice, precum şi

bunurile la care se referă.

39


PM


• Structura patrimoniului definit în sens juridic:


PATRIMONIUL

JURIDIC

Bunuri economice

ca obiecte de

drepturi şi obligaţii

evaluabile în bani

(realitatea

economică)

Drepturile şi

obligaţiile

evaluabile în bani

(cauzele stăpânirii

realităţii economice)

Persoana

fizică sau juridică

(Titular de

patrimoniu)


PM


• Ecuaţia patrimoniului are următoarea formă:

• Bunurile economice în calitatea lor de obiecte de

drepturi şi obligaţii formează substanţa materială a

patrimoniului.

• Bunurile economice au o latură existenţială şi o latură

economică.

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGAŢII


40


PM


• Din punct de vedere existenţial se deosebesc:

• bunuri corporale (bunuri materiale);

• bunuri necorporale (creanţe, brevete, licenţe,

concesiuni, mărci etc.);

• bunuri financiare: disponibilităţi în lei şi în valută,

titluri de participare, titluri de plasament, efecte de

comerţ etc.

• Latura economică a bunurilor se exprimă prin

utilitatea şi valoarea acestora.



PM


• Utilitatea unui bun indică capacitatea acestuia de a

satisface o anumită nevoie prin folosirea lui în

producţie sau prin consum.

• Utilitatea este factorul principal în funcţie de care se

stabileşte valoarea.

• Valoarea este expresia bănească a unei mărimi.

• Valoarea este modul de apreciere a unui bun.

• În funcţie de forma de manifestare se deosebeşte

valoarea de întrebuinţare şi valoarea de schimb.


41


PM


• Cea de-a doua componentă a patrimoniului,

drepturile şi obligaţiile cu valoare economică

exprimă raporturile de proprietate în cadrul cărora se

procură şi gestionează bunurile.

• Ele dobândesc forma de drepturi în situaţia în care

titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar

şi, ca urmare, nu trebuie să acorde nici un echivalent

pentru bunurile aflate în posesiunea şi folosinţa sa.



PM


• Raporturile de proprietate iau forma de obligaţii

atunci când pentru bunurile care formează obiectul

patrimoniului titularul trebuie să dea un echivalent

valoric sau să îndeplinească o anumită prestaţie.

• La nivelul obiectului contabilităţii bunurile

economice sunt delimitate prin structura de active

patrimoniale, iar drepturile şi obligaţiile prin cea de

pasive patrimoniale.


42


PM


• Reprezentarea obiectului contabilităţiiconform concepţiei juridice


PATRIMONIUL

A. Ce posedă titularul

de patrimoniu:

- bunuri economice

(drepturi de proprietate);

- creanţe (drepturi de

creanţă)

B. Ce datorează titularul

de patrimoniu:

- obligaţii ale titularilor de

patrimoniu faţă de pro-

prietarii capitalului (capita-

luri proprii, pasive interne);

- obligaţii faţă de terţi

(pasive externe)

ACTIVE PATRIMONIALE PASIVE PATRIMONIALE


PM


• Deşi titularul de patrimoniu are drepturi şi

obligaţii, termenul pasive patrimoniale limitează aceste

raporturi juridice la obligaţii (datorii).

• Entitatea are datorii faţă de proprietari, respectiv

datorii faţă de terţi.

• Entitatea nu acţionează în raporturile cu terţii prin

investitori (proprietari), ci prin reprezentanţii lor legali:

manageri, administratori.


43


PM


• Ecuaţia de echilibru a patrimoniuluise prezintă astfel:

sau

BUNURI ECONOMICE =

DATORII FAŢĂ DE

PROPRIETARI +

DATORII FAŢĂ DE

TERŢI

Drepturi de proprietate

(bunuri tangibile,

intangibile)

+ Drepturi de

creanţă (creanţe)

=

Datorii faţă de

proprietari (capitaluri proprii)

+ Datorii faţă

de terţi



PM



contabilităţii:





44


PM


• Concepţia economică susţine că obiectul de studiu alcontabilităţii îl constituie circuitul capitalului privitsub dublu aspect: sub aspectul destinaţiei lui (capitalfix şi capital circulant) şi sub aspectul modului de

procurare sau de dobândire (capital propriu şi capitalstrăin).

• Această concepţie se îndepărtează de concepţiajuridică prin faptul că include în câmpul decuprindere a contabilităţii toate bunurile utilizate în

scopuri economice (care aduc un avantaj economic înviitor) şi nu numai bunurile asupra cărora entitateaare un drept de proprietate.



PM


• Din punctul de vedere al modului în care bunurile

economice se investesc, se întrebuinţează, se consumă şi

se înlocuiesc, se împart în capital fix sau active imobilizate

şi capital circulant sau active circulante .

• Capitalul fix sau activele imobilizate sun formate din

bunurile investite care participă la mai multe cicluri deexploatare şi care se înlocuiesc după un număr de ani de

utilizare (maşini, utilaje, mobilier etc.).

• Activele imobilizate se consumă treptat pe calea

amortizării.


45


PM


• Capitalul circulant sau activele circulante sunt

formate din bunurile economice care se consumă sau

îşi schimbă forma de existenţă şi funcţională după

fiecare ciclu de exploatare finalizat.

• După modul în care se dobândesc, se procură, se

apropie sau se finanţează aceste bunuri deosebim

capitalul propriu şi capitalul străin.



PM


• Capitalul propriu este dobândit de către o unitate

patrimonială prin efortul proprietarilor (acţionari sauasociaţi), prin autofinanţare (capitalizarea profitului, a

amortizărilor şi a provizioanelor) şi prin subvenţiile

primite .

• Capitalul propriu corespunde drepturilor pe care le auproprietarii asupra entităţii economice.

• Capitalul străin, denumit şi capital împrumutat şi atras,

cuprinde datoriile pe termen scurt şi lung faţă de bănci,furnizori, creditori, salariaţi, bugetul statului etc.


46


PM


• Ecuaţia de echilibru a capitalului se prezintă astfel:

Capital fix (Active

imobilizate) +

Capital circulant (Active

circulante)

= Capitaluri

proprii +

Capitaluri străine



PM


• Folosirea noţiunii de capital pentru a desemna atât

elementele de activ (a structurii bunurilor economice,

a utilizărilor) cât şi pentru delimitarea elementelor de

pasiv (a originii sau a surselor de provenienţă) are o

utilizare limitată în teoria şi practica contabilă.

• Pentru a elimina confuziile care ar putea să apară dacă

prin acelaşi termen s-ar defini atât elementele de activ

cât şi elementele de pasiv se utilizează termenul de

capital numai pentru delimitarea capitalurilor

proprii (situaţia netă).


47


PM


• Concepţia economică asupra obiectului contabilităţii:


CAPITALUL

Bunuri economice

după model de:

- investire;

- întrebuinţare;

- consumare;

- înlocuire

Obligaţiile pecuniare

determinate de modul

de procurare şi

dobândire a

bunurilor.

Capital fix

Active imobilizate

Capital circulant

Active circulante

Capitaluri

proprii

Capitaluri

străine


PM



contabilităţii:





48


PM


• Potrivit acestei concepţii obiectul de studiu al

contabilităţii îl constituie elaborarea şi aplicarea

procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control în

expresie valorică a existenţei şi stării precum şi a

mişcării şi transformării resurselor economice.

• Resursele economice sunt abordate de către

contabilitate din două puncte de vedere:

• a) al modului de utilizare;

• b) al provenienţei, originii sau izvorului acestor

resurse.



PM


• În funcţie de modul de utilizare contabilitatea

abordează resursele patrimoniale aflate la dispoziţia

entităţii ca:

• utilizări durabile sau permanente sub forma bunurilor

investite pe termen lung, ce corespund activelor

imobilizate (clădiri, construcţii, utilaje, mijloace de

transport etc.);


49


PM


• În funcţie de modul de utilizare contabilitatea

abordează resursele patrimoniale aflate la dispoziţia

entităţii ca:

• utilizări ciclice sau temporare care se consumă după

fiecare ciclu de exploatare încheiat (aprovizionare,

producţie, desfacere) şi care iau forma de bani, stocuri,

creanţe etc., care corespund activelor circulante.



PM


Resurse economice =

Utilizări durabile (active

imobilizate)

+

Utilizări ciclice sau temporare

(active circulante)


50


PM


• Din punctul de vedere al originii sau provenienţei

acestor resurse se delimitează:

• resurse permanente sau durabile furnizate de către

proprietari (individuali, asociaţi sau acţionari) ,

rezultate prin acumularea profitului, amortizărilor şi

provizioanelor sau obţinute sub forma finanţărilor sau

împrumuturilor pe termen lung (mai mare de un an);



PM


• Din punctul de vedere al originii sau provenienţei

acestor resurse se delimitează:

• resurse temporare asigurate de către terţi şi care

urmează să fie plătiţi în viitor (furnizori, bănci,

creditori, salariaţi etc.) şi a căror scadenţă este mai

mică de un an (termen scurt).


51


PM


Resurse economice =

Resurse permanente +

Resurse temporare



PM


• Concepţia financiară cu privire la obiectul contabilităţii:


RESURSELEECONOMICE

UTILIZAREA

RESURSELOR

Resurse

permanente

Resurse

temporare

PROVENIENŢA

RESURSELOR

Utilizări

durabile

Utilizări

ciclice

ACTIVE PASIVE

52


PM


• Concepţia financiară este o variantă a concepţiei

juridico-patrimoniale cât şi o variantă a concepţiei

economice cu privire la obiectul contabilităţii.

• Această concepţie îşi propune să răspundă la

întrebarea: „Entitatea este aptă, datorită structurii

activelor sale, să facă faţă datoriilor sale, atunci când

acestea ajung la scadenţă?”



PM


• Pentru a răspunde la această întrebare situaţiile

financiare întocmite pe baza informaţiilor din

contabilitate prezintă structura activelor patrimoniale

în funcţie de lichiditatea lor (crescândă sau

descrescândă), iar pasivele în ordinea exigibilităţii lor

(crescândă sau descrescândă).


53


PM


• Lichiditatea se referă, în primul rând, la intervalul

de timp necesar ca un element de activ să fie convertit

în disponibilităţi băneşti.

• În al doilea rând, lichiditatea se referă la posibilităţile

unei întreprinderi de a-şi achita datoriile scadente

într-un viitor apropiat.



PM


• Solvabilitatea se referă la posibilitatea onorării

obligaţiilor scadente într-o perioadă mai mare de

timp.

• Exigibilitatea indică perioada de timp în care o

datorie devine scadentă şi ca urmare trebuie achitată.


54


PM


• Ordonarea elementelor de activ şi de pasiv se face

în prezent în funcţie de două criterii:

• criteriul principal – conţinutul economic: natura

şi destinaţia activelor sau natura şi provenienţa

pasivelor;

• criteriul secundar – lichiditatea activelor şi

exigibilitatea pasivelor.



PM


Limitele concepţiilorprivind obiectul contabilităţii

55


PM


Limitele concepţiilor

• Concepţiile cu privire la obiectul contabilităţii s-au

născut şi dezvoltat în epoci diferite şi în ţări diferite.

• Ele poartă amprenta epocii şi mediului economic, social

şi cultural în care s-au dezvoltat.

• Nici una nu satisface toate categoriile de utilizatori aiinformaţiilor din situaţiile financiare.

• Fiecare din aceste concepţii favorizează sau răspunde

cerinţelor particulare ale unui anumit grup de utilizatori.


PM


• Din punctul de vedere al terminologiei, distincţiile

care se fac între patrimoniu, capital, resurse, active

imobilizate, utilizări stabile şi capitalul fix sau între

capitalurile proprii şi resursele stabile etc. sunt

insuficient de relevante şi uneori confuze.


56


PM


• Concepţia juridico-patrimonială este susţinută în

ţările europene influenţate de dreptul roman.

• Această concepţie:

• dă prioritate prezentării situaţiei juridice a

patrimoniului cu ajutorul Bilanţului;

• include în sfera de cuprindere a contabilităţii

numai bunurile asupra cărora entitatea

exercită un drept de proprietate sau de creanţă,

indiferent dacă acestea sunt utilizate sau nu în

activitatea economică.



PM


• Concepţia economică este susţinută de ţările

anglo-saxone, de drept cutumiar.

• Această concepţie:

• dă prioritate prezentării rezultatelor obţinute în

urma tranzacţiilor şi operaţiunilor efectuate, cu

ajutorul Contului de profit şi pierdere;

• include în obiectul contabilităţii toate bunurile

care aduc avantaje economice viitoare, indiferent

de proprietate.


57


PM


• Concepţia financiară este o variantă a concepţiilor

economice şi juridice.

• Ea acordă prioritate prezentării fluxurilor de numerar

cu ajutorul Tabloului fluxurilor de trezorerie.

• Această concepţie este susţinută de SUA şi ţările cu o

piaţă de capital dezvoltată.



PM


• Concepţiile actuale urmăresc satisfacerea

necesităţilor de informaţii ale unui număr cât mai

mare de utilizatori.

• Ele reprezintă un amalgam de abordări

juridico-economice, juridico-financiare sau

economico-juridico-financiare, ceea ce le face greu de

delimitat.


58


PM


Studiu de cazprivind concepţia juridică a patrimoniului


PM



• sau

BUNURI ECONOMICE =

DATORII FAŢĂ DE

PROPRIETARI +

DATORII FAŢĂ DE

TERŢI


(bunuri tangibile,

intangibile)

+ Drepturi de


=

Datorii faţă de


+ Datorii faţă

de terţi


59


PM




(bunuri tangibile,

intangibile)

+ Drepturi de


=

Datorii faţă de


+ Datorii faţă

de terţi


DP DC OP OT

ActiveCapital

propriuDatorii


PM


• Să se prezinte ecuaţia de echilibru a patrimoniului

pentru următoarele operaţii economice:

• Se constituie o societate comercială, cu obiectulprincipal de activitate obţinerea de produse cosmetice,

prin asocierea a trei persoane fizice.

• Unul dintre asociaţi participă la formarea capitalului

social cu suma de 4.500 lei, pe care o depune în numerar(15 martie 2014), al doilea asociat aduce ca aport la

capitalul social un computer evaluat la valoarea de 2.000

lei (16 martie 2014), iar ultimul asociat aduce ca aportsuma de 1.500 lei şi un utilaj în valoare de 9.000 lei (20

martie 2014);

ActiveCapital

propriuDatorii

60


PM


ACTIVE = CAPITAL PROPRIU + DATORII

Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Situaţie iniţială 0 +0 = 0 +0 + 0

15.03 Numerar

Aport la capital

4.500 4.500


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+


15.03 Numerar

Aport la capital

4.500 4.500

16.03 Computer

Aport la capital

2.000 2.000

61


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+


15.03 Numerar

Aport la capital

4.500 4.500

16.03 Computer

Aport la capital

2.000 2.000

20.03 Numerar

Aport la capital

1.500 1.500

20.03 Utilaj

Aport la capital

9.000 9.000


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+


15.03 Numerar

Aport la capital

4.500 4.500

16.03 Computer

Aport la capital

2.000 2.000

20.03 Numerar

Aport la capital

1.500 1.500

20.03 Utilaj

Aport la capital

9.000 9.000

Total parţial 17.000 0 = 17.000 0 + 0

62


PM




• Entitatea depune suma de 1.500 lei în contul de la bancă

(21 martie 2014);

ActiveCapital

propriuDatorii


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0

Total parţial = +

63


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0

21.03 Numerar Depunere la bancă

-1.500

+1.500

Total parţial = +


PM




• Entitatea achiziţionează materii prime în valoarea totală

de 1.300 lei (25 martie 2014)

ActiveCapital

propriuDatorii

64


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

Total parţial = +


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

25.03 Materii prime Achiziţie

1.300 1.300

Total parţial = +

65


PM




• La data de 26 martie 2014 entitatea achiziţionează

ambalaje pentru produsele cosmetice în valoare de 700lei, iar achitarea valorii acestora se va realiza peste 2 zile

ActiveCapital

propriuDatorii


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500


1.300 1.300

Total parţial = +

66


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500


1.300 1.300

26.03 Ambalaje Achiziţie

700 700

Total parţial = +


PM




• Se achită jumătate din datoria faţă de furnizorul de

materie primă, prin virament bancar (29 martie 2014)

ActiveCapital

propriuDatorii

67


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700

Total parţial = +


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700

29.03 Bani în cont Plată datorie

-650 -650

Total parţial = +

68


PM




• Entitatea ridică de la bancă suma de 100 lei

(29 martie 2014)

ActiveCapital

propriuDatorii


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650

Total parţial = +

69


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650

29.03 Bani în cont Ridicare numerar

-100

+100

Total parţial = +


PM




• Se achită datoria faţă de furnizorul ambalajelor

(30 martie 2014)

ActiveCapital

propriuDatorii

70


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650


-100

+100

Total parţial = +


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650


-100

+100

30.03 Numerar

Plată datorie

-700 -700

Total parţial = +

71


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650


-100

+100

30.03 Numerar

Plată datorie

-700 -700

Total parţial 17.650 0 = 17.000 0 + 650


PM



Data Element /

Op. economică

Alte

active

Drepturi de

creanță= Capital

social

CP Alte elemente

+

Continuare 17.000 0 = 17.000 0 + 0


-1.500

+1.500

0


1.300 1.300


700 700


-650 -650


-100

+100

30.03 Numerar

Plată datorie

-700 -700

Total parţial 17.650 0 = 17.000 0 + 650

ActiveCapital

propriuDatorii

17.650 0 17.000 0 650

17.650 17.000 650

72


PM


Studiu de cazprivind concepţia juridică


1444/11/2017 3:00

PM



Conţinutul obiectului contabilităţii

73


PM



• Contabilitatea este ştiinţa care elaborează şi aplică

postulate, principii şi reguli, procedee şi

instrumente cu ajutorul cărora se asigură

consemnarea, înregistrarea, analiza şi controlul

existenţei şi stării, a mişcării şi transformării

elementelor patrimoniale în expresie valorică, pe

baza documentelor justificative, pe titulari de

patrimoniu şi pe perioade de gestiune.


PM



• Ca ştiinţă a evidenţei, contabilitatea asigură

înregistrarea într-o anumită ordine şi pe baza unor

principii normative a circuitului economic al

patrimoniului.

74


PM


• Ca ştiinţă a calculului economic, contabilitatea

măsoară şi determină veniturile şi cheltuielile

ocazionate de activităţile economice şi sociale

desfăşurate şi determină rezultatele obţinute.

• Dimensiunea analiză, atribuită contabilităţii constă

în faptul că aceasta descompune circuitul

elementelor patrimoniale în părţile componente în

vederea caracterizării şi determinării influenţei asupra

rezultatelor obţinute.



PM


• Informaţiile furnizate de către contabilitate stau la

baza efectuării controlului asupra operaţiunilor care

au avut loc, asupra integrităţii elementelor

patrimoniale şi asupra eficienţei activităţii desfăşurate.

• Controlul asigură şi atestă credibilitatea

informaţiilor contabile.


75


PM


• Conţinutul obiectului contabilităţii îl constituie:

• Mărimea şi starea elementelor patrimoniale.

• Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale

• Contabilitatea evidenţiază performanţele activităţii

desfăşurate



PM


• 1. Mărimea şi starea elementelor patrimoniale

• Contabilitatea evidenţiază, calculează, analizează,

controlează existenţa elementelor patrimoniale pecategorii, pe sectoare de activitate, pe faze alecircuitului economic (aprovizionare, producţie,desfacere).

• Contabilitatea trebuie să furnizeze informaţii

amănunţite şi concrete care să reflecte categoriile şitipurile de active patrimoniale existente la un momentdat, locul de păstrare, modul de utilizare, precum şistarea în care se găsesc.


76


PM


• 1. Mărimea şi starea elementelor patrimoniale

• Pasivele patrimoniale (capitalurile proprii şi datoriile)

se cuprind în obiectul contabilităţii sub forma unor

relaţii băneşti ale unităţilor patrimoniale cu

acţionarii/asociaţii, cu alte unităţi şi cu persoane

fizice de la care şi-au procurat activele.



PM


• 2. Mişcarea şi transformarea elementelor

patrimoniale

• Este studiată de către contabilitate sub aspectul

modificărilor cantitative şi calitative care au loc în

volumul şi structura activelor, capitalurilor

proprii şi datoriilor faţă de terţi.

• Aceste mişcări pot fi simple şi complexe.


77


PM



patrimoniale

• Mişcările simple se compun din operaţiunile de

intrare şi ieşire a elementelor patrimoniale, ce pot

avea loc în interiorul entităţilor sau pot lua naştere în

urma relaţiilor cu terţii.

• Mişcările simple din interiorul entităţilor

patrimoniale nu duc la schimbarea proprietarului şi,

ca urmare, nu dau naştere la raporturi de drepturi şi

obligaţii cu terţii, deoarece:



PM



patrimoniale

• Mişcările simple între entităţile patrimoniale conduc

la modificarea proprietarului şi, ca urmare, generează

drepturi şi obligaţii între unităţile implicate.

INTRĂRILE

în gestiunea sau secţia primitoare

=

IEŞIRILE

din gestiunea sau

secţia predatoare


78


PM


• 2. Mişcarea şi transformarea elementelor patrimoniale

• Mişcările simple pentru fiecare element patrimonial potfi prezentate astfel:

• Mişcările complexe sunt consecinţa faptului cămajoritatea activităţilor desfăşurate sunt consumatoarede bunuri economice care determină o cheltuială şiproducătoare de venituri

EXISTENŢELE INIŢIALE + INTRĂRILE = IEŞIRILE +

EXISTENŢELE FINALE



PM


• 3. Contabilitatea evidenţiază performanţele

activităţii desfăşurate

• Sunt înregistrate cheltuielile şi veniturile unităţilor

patrimoniale.

• Cheltuielile măsoară eforturile făcute de

întreprindere pentru realizarea obiectului ei de

activitate, iar veniturile măsoară efectul obţinut ca

urmare a efortului făcut


79


PM




• Rezultatul final poate fi pozitiv, de îmbogăţire

(profit) sau negativ, de sărăcire (pierdere).

R=V–C

Profit (R+) = V > C

Pierdere (R–) = V < C



PM




• Dacă în decursul unui exerciţiu veniturile sunt mai

mari decât cheltuielile creşterea activelor

patrimoniale este mai mare decât creşterea datoriilor,

iar diferenţa dintre acestea reprezintă profitul

exerciţiului care pentru restabilirea echilibrului

patrimonial se adaugă la capitalurile proprii.


80


PM




• Mecanismul formării rezultatului exerciţiului

Capitaluri proprii

DATORII înainte de

închiderea exerciţiului

ACTIVE patrimoniale înainte de închiderea

exerciţiului

PROFIT Cheltuielile

exerciţiului

Veniturile

exerciţiului



1604/11/2017 3:10

PM



Definirea şi caracterizarea elementelor din situaţiile financiare ale unei entităţi economice

Bibliografie:Matiş Dumitru, Bazele contabilităţii, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2010

=

Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · calculul...

Documents

Transcript of Prof.univ.dr. Dumitru MATIŞ - econ.ubbcluj.rovictor.muller/Download/BC/Curs 2017/BC... · calculul...