7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 1/16

Universitatea de Stat de Medicină i Farmacie ”Nicolae Testemi anu”ș ț

Catedra Igienă

ef catedra: Friptuleac GrigoreȘ

Proiect la tema:

”Profilaia o!e"ită ii”ț

# efectuat: $i ă Corinaț

Studentă Grupa S%&'(

C)i inău *'%+ș

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 2/16

,!e"itatea este o cre tere exagerată a greută ii corporale (peste 25% fa ă de greutatea normală),ș ț ț

cauzată de acumularea unei cantită i mari de grăsime în esutul subcutanat i în jurul viscerelor.ț ț ș

oate fi exogenă, c!nd este determinată de o alimenta ie excesivă sau endogenă, c!nd apare înț

urma unor tulburări ale glandelor endocrine ori ale centrilor nervo i din "ipotalamus. #onstituieș

un factor de risc în diabetul za"arat, patologia cardiovasculară i arterioscleroză.ș

$bezitatea este o afec iune medicalăț  de nutri ie i metabolism (sc"imb de materii) înț ș

care grăsimea corporală se acumulează în exces, astfel înc!t poate avea un efect advers, negativ

asupra sănătă ii, duc!nd la oț  speran ă de via ăț ț  redusă isau probleme de sănătate.ș &'&2 $amenii

sunt considera i obezi atunci c!ndț  indicele de masă corporală (*#), o mărime ob inută prinț

împăr irea greută ii unei persoane, exprimată înț ț  +ilograme, la pătratul înăl imii acelei persoane,ț

exprimată în metri, este mai mare de - +gm2.&

$bezitatea cre te riscul deș  diverse afec iuniț , în special boli de inimă, diabet de tip 2, apnee

obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer , osteoartrită&2  iș  astm&2&&5. /n cele mai multe

cazuri, obezitatea este provocată de o combina ie dintre un consum excesiv deț  calorii, lipsa

activită ii fizice i oț ș   predispozi ie geneticăț , de i, în anumite situa ii, cauzele principaleș ț

sunt genele, afec iunileț  endocrine, medicamenta iaț  sau afec iunile psi"iceț . 0xistă pu ine doveziț

ce sus in punctul de vedere conform căruia anumite persoane obeze măn!ncă pu in, însă seț ț

îngra ă din cauza metabolismului lent1 în medie, persoanele obeze consumă mai multă energieș

dec!t cele slabe, dată fiind energia necesară pentru a sus ine o greutate crescută.ț &&3

4ietele  iș  activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul obezită ii. #alitateaț

regimului alimentar poate fi îmbunătă ită prin reducerea consumului de alimente calorice, cumț

sunt cele bogate în grăsimi i za"aruri, i cre terea consumului deș ș ș  fibre alimentare. e pot

lua medicamente împotriva obezită iiț  pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii,

împreună cu o dietă potrivită. /n cazul în care dieta, activitatea fizică i medicamenta ia nu suntș ț

eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scăderea în greutate, sau la opera ieț   pentru a

reduce volumul stomacului isau lungimea intestinelor, duc!nd astfel la instalarea mai rapidă aș

stării de sa ietateț   i la o capacitate redusă de absorb ie a substan elor nutritive din alimenta ie.ș ț ț ț &6&7

$bezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu o

răsp!ndire din ce în ce mai mare la adul i iț ș  copii, iar autorită ile o consideră ca fiind una dintreț

cele mai grave probleme de sănătate publică din secolul al 889lea.&'- /n mare parte din lumea

modernă, obezitatea este stigmatizată (în special în $ccident), cu toate că a fost percepută drept

un simbol al bogă iei i fertilită ii de9a lungul istoriei, acest lucru fiind încă valabil în anumiteț ș ț

zone din lume.&2&'' 4in 2-', :socia ia *edicală :mericanăț  a clasificat obezitatea drept o boală

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 3/16

$bezitatea este o afec iune medicalăț  în care grăsimea corporală s9a acumulat în exces, put!nd

avea un efect advers asupra sănătă ii.ț &' 0ste definită prin intermediul indicelui de masă corporală

(*#)  i evaluată în continuare din perspectiva distribu iei de grăsime viaș ț  raportul talie9 oldș   iș

totalitatea factorilor de risc cardiovasculari.&'&'5 *# este legat îndeaproape at!t de procentul de

grăsime corporală, c!t i de totalul grăsimii corporale.ș &'

$ persoană ;super obeză< cu un *# de 3 +gm2= greutate ' +g (22 lb), înăl ime '33ț  cm

(5 ft '- in)

>a copii, greutatea optimă variază în func ie de v!rstă i sex. >a copii i adolescen i obezitateaț ș ș ț

nu este definită ca un număr absolut, ci în conexiune cu un grup istoric normal, astfel înc!t

obezitatea reprezintă un *# mai mare dec!t 75 centilă.&'3 nforma iile de referin ă pe care s9auț ț

 bazat aceste centile datează din '7 p!nă în '77, a adar nu au fost afectate de cre terileș ș

recente în greutate.&'6

IMC Clasificare

? '6.5 subponderal

'6.5@2.7 greutate normală

25.-@27.7 supraponderal

-.-@.7 obezitate clasa

5.-@7.7 obezitate clasa

A -.- obezitate clasa

*# se calculează împăr ind greutatea subiectului la pătratul înăl imii sale, exprimată de obiceiț ț

ori în metri ori în ;unită i< B:ț =

*etric=

istemul obi nuit B: iș ș  imperial=

unde reprezintă greutatea subiectului în livre  iș   reprezintă înăl imea persoanei înț

inc"i.

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 4/16

#ele mai utilizate defini ii, stabilite deț  $rganiza ia *ondială a ănătă iiț ț  ($*) în '773

i publicate în 2---, oferă valorile listate în tabelul din dreapta.ș &

4efini iile $* au fost modificate de anumite organiza ii particulare. >iteraturaț ț

c"irurgicală împarte ;clasa < de obezitate în categorii ale căror valori sunt încă

disputate.&'7

• $rice *# A 5 sau - înseamnă ;obezitate severă<

• Bn *# de A 5 sau -@,7 sau 7,7 înseamnă ;obezitate morbidă<

• Bn *# de A 5 sau 5- înseamnă ;super obezitate<

>u!nd în considerare faptul că popula iile asiatice prezintă consecin e negative deț ț

sănătate la un *# mai scăzut dec!t cel al caucazienilor, anumite popoare au redefinit

obezitatea1 japonezii au definit obezitatea ca orice *# mai mare de 25&2- în timp

ce #"ina folose te un *# mai mare de 26.ș &2'

0fecte asupra sănătă iiț

$bezitatea 9 greutatea corporală în exces 9 este asociată cu diverse afec iuniț , în

special afec iuni cardiovasculareț , diabet za"arat de tip 2, indromul de "ipoventila ieț

obeză(indromul ic+Cic+&22), anumite tipuri de cancer , osteoartrită&2  iș  astm &2&&5.

4rept urmare, obezitatea poate reduce speran a de via ăț ț .&2

Mortalitate

Discul relativ de deces peste '- ani la bărba ii caucazieniț

(st!nga) i femeile caucaziene (dreapta) din tatele Bnite, careș

nu au fumat niciodată, în func ie de *#.ț &2

$bezitatea reprezintă una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel

mondial.&'-&2&25tudii americane i europene efectuate la scară largă au arătat că risculș

de deces este cel mai mic la un *# de 2-@25 +gm2&2&2 la nefumători i de 2@ ș

23 +gm2 la fumători, riscul cresc!nd odată cu sc"imbările în oricare direc ie.ț &23&26 Bn

*# mai mare de 2 a fost asociat cu o rată a mortalită iiț  dublă printre femei, de9a

lungul unei perioade de ' ani.&27 /n tatele Bnite se estimează că obezitatea cauzează de

la ''',7-7 p!nă la 5,--- de decese anual,&2&25 în timp ce în 0uropa ' milion (3,3%) de

decese sunt atribuite greută ii excesive.ț &-&' /n medie, obezitatea reduce speran a deț

via ă cu ase p!nă la apteț ș ș  ani=&2&2 un *# de -@5 reduce speran a de via ă cu doiț ț

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 5/16

 p!nă la patru ani,&2 în timp ce obezitatea severă (*# E -) reduce speran a de via ă cuț ț

'- ani.&2

Mor!iditate

$bezitatea măre te riscul apari iei multor afec iuni fizice i mentale. :ceste patologiiș ț ț ș

asociate sunt înt!lnite cel mai frecvent în sindromul metabolic,

&2

 o combina ie dețtulburări medicale care include= diabetul za"arat de tip 2, tensiunea arterială

ridicată, colesterolul sanguin crescut  iș  nivelul crescut al trigliceridelor .&

#omplica iile sunt provocate fie direct de obezitate, fie sunt legate de aceasta în modț

indirect, prin mecanisme care au o cauză comună, precum alimenta ia gre ită sauț ș  un stil

de via ă sedentar ț . For a legăturii dintre obezitate i afec iunile specifice variază. Bnaț ș ț

dintre cele mai puternice legături este cea cu diabetul de tip 2. Grăsimea corporală

excesivă stă la baza a % din cazurile de diabet la bărba i i a 33% din cazuri la femei.ț ș

&

#onsecin ele asupra sănătă ii se încadrează în două mari categorii= cele care pot fiț ț

atribuite efectelor cre terii masei adipoase (cum suntș  osteoartrita, apneea obstructivă în

somn, stigmatizarea socială) i cele datorate cre terii număruluiș ș  celulelor

adipoase (diabet, cancer , afec iuni cardiovasculare,ț  steatoză "epatică nealcoolică).&2

&5 #re terea grăsimii corporale afectează răspunsul organismului la insulină, put!ndș

conduce la rezisten ă la insulinăț . :cumularea grăsimii generează, de asemenea,

o stare  proinflamatorie&&3  i o stareș  protrombotică.

$omeniu medical #fec iuneț $omeniumedical

#fec iuneț

#ardiologie   • cardiopatie

isc"emică=&7 angină 

iș  infarct miocardic

• insuficien ăț

cardiacăcongestivă&2

• "ipertensiune

arterială&2

• niveluri

anormale ale

colesterolului&2

• tromboză

venoasă

4ermatologie• vergeturi&'

• acantoza

nigricans&'

•

limfedem&'

• celulită&'

• "irsutism&'

• intertrigo&2

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 6/16

 profundă  iș  embolie

 pulmonară&-

0ndocrinologie iș Deprod

ucerea asistată medical

• diabet za"arat&2

• sindromul

 polic"istic ovarian&2

• tulburări menstru

ale &2

• infertilitate &2&

• complica ii înț

timpul sarcinii&2&

• malforma iiț

congenitale&2

• moartea

intrauterină a

fătului &

Gastrointestinal

•  boala de

reflux

gastroesofagian&

2&

• steatoză

"epatică&2

• colelitiază (c

alculi în vezica

 biliară)&2

 Heurologie

• accident vascular 

cerebral&2

• meralgie

 parestezică&5

• migrene &

• sindromul

tunelului carpian&3

• demen ăț  &6

• "ipertensiune

intracraniană

idiopatică&7

• sclerozămultiplă &5-

$ncologie&5'

• s!n, ovarian

• esofagian, co

lorectal

• ficat, pancre

atic

• vezica biliară, stomac

• endometrial,

cervical

•  prostată, rini

c"i

•

limfom non9Iodg+in, mielo

m multiplu

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 7/16

si"iatrie

• la femei&2

• stigmatizare soci

ală&2

Despirologie

• apneea

obstructivă în

somn &2&5

• sindromul de"ipoventila ieț

asociată

obezită iiț  &2&5

• astmă &2&5

• complica iiț

crescute în

timpul anesteziei generale&2&3

Deumatologie iș  $rtopedie

• gută &52

• mobilitate

redusă&5

• osteoartrită&2

• dureri în zona

inferioară a

spatelui &5

Brologie  iș  nefrologie

• disfunc ieț

erectilă&55

• incontinen ăț

urinară&5

• insuficien ăț

renală cronică&53

• "ipogonadis

m&56

•  penis

îngropat&57

Paradoul supravie uiriiț &

4e i consecin ele negative ale obezită ii asupra sănătă ii popula iei în general sunt bine sus inuteș ț ț ț ț ț

de dovezile disponibile, rezultatele în materie de sănătate în anumite subgrupuri par să seamelioreze la o valoare crescută a indicelui masei corporale (*#), un fenomen cunoscut subdenumirea de paradoxul supravie uirii în r!ndul persoanelor obeze.ț &-aradoxul a fost descris

 pentru prima dată în '777, la persoane supraponderale i obeze supuse "emodializei,ș &-  i a fostș

ulterior constatat la persoane cu insuficien ă cardiacăț i cuș   boala arterială periferică (J:).&'

>a persoanele cu insuficien ă cardiacă, în r!ndul celor cu un *# cuprins între -,- i ,7 s9aț ș

înregistrat o mortalitate mai redusă dec!t în r!ndul celor cu o greutate normală. :cest lucru a fost

atribuit faptului că, deseori, pacien ii pierd din greutate pe măsură ce devin tot mai bolnavi.ț

&2 #onstatări similare au fost făcute i în alte tipuri de boli cardiace. ersoanele încadrate înș

gradul ' de obezitate i care suferă de boli cardiace nu prezintă o inciden ă mai mare a altorș ț

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 8/16

 probleme cardiace dec!t persoanele cu greutate normală i care, de asemenea, suferă de boliș

cardiace. Kotu i, la persoanele încadrate în grade de obezitate mai mari, riscul unor evenimenteș

ulterioare este crescut.&& Hici c"iar după o interven ie de bLpass coronarianț  nu s9a observat o

cre tere a mortalită ii la persoanele supraponderale i obeze.ș ț ș &5 /n urma unui studiu, s9a constatat

că rata de supravie uire mai bună s9ar putea explica prin tratamentul mai agresiv pe careț

 persoanele obeze îl primesc după un eveniment cardiac.& /n urma altui studiu, s9a constatat că,dacă se ine seama deț   boala pulmonară obstructivă cronică (J$#) la persoanele cu J:,

 beneficiul obezită ii nu mai există.ț &'

#auze

e crede că, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explică printr9o combina ieț

de consum excesiv de calorii  i lipsaș  activită ii fiziceț .&3 itua iile cauzate în principal deț

ereditate, motive medicale sau boli psi"ice sunt limitate.&6 4e fapt, se crede ca la nivel social

cazurile de obezitate au crescut ca urmare a unui regim alimentar accesibil i savuros,ș &7 a

dependen ei din ce în ce mai mari de ma ină i a mecanizării.ț ș ș &3-&3'

$ analiză din 2-- a identificat zece alte posibile cauze ale cre terii obezită ii= (') odi"năș ț

insuficientă, (2) disruptori endocrini (substan e poluanteț  din mediu ce interac ionează cuț

metabolismul lipidic), () o variabilitate scăzută a temperaturii mediului înconjurător, ()

diminuarea fumatului, deoarece fumatul suprimă pofta de m!ncare, (5) consumul crescut de

medicamente care duc la cre terea în greutate (de ex.,ș  antipsi"otice atipice), () cre teriș

 propor ionale în grupuri etnice i de v!rstă, ce tind să c!ntărească mai mult, (3) sarcina la oț ș

v!rstă mai înaintată (ceea ce poate cauza o predispozi ie către obezitate infantilă), (6) factori deț

risc epigenetici transmi i din genera ie în genera ie, (7)ș ț ț  selec ia naturalăț   pentru un *# maimare, i ('-)ș  mariajul asortativ ce duce la o concentra ie ridicată a factorilor de risc pentruț

obezitate (acest lucru ar duce la cre terea numărului de persoane obeze prin cre tereaș ș

discrepan elor în greutate dintre oameni).ț &32 #u toate că există dovezi substan iale ce sus inț ț

influen a acestor mecanisme asupra cre terii gradului de răsp!ndire a obezită ii, acestea sunt încăț ș ț

neconcludente, iar autorii afirmă că acestea au probabil o influen ă mai mică dec!t celeț

 prezentate în paragraful anterior.

#limenta iaț

#onsumul caloric pe cap de locuitor variază considerabil între diferite regiuni i ări. 4eș ț

asemenea, s9a modificat semnificativ de9a lungul anilor .&3 4e la începutul anilor M3- i p!nă spreș

finalul anilor M7-, numărul mediu de calorii pentru o persoană pe zi (cantitatea de m!ncare

cumpărată) a crescut peste tot în lume, cu excep ia 0uropei de 0st. tatele Bnite aveau cel maiț

mare număr, cu 5 calorii de persoană în '77.&3:cesta a crescut i mai mult în 2--,ș

ajung!nd la 35.&3 >a sf!r itul anilor M7-, europenii aveau 7ș  calorii de persoană, în zonele

din :sia aflate în dezvoltare numărul era de 26 calorii de persoană i în :frica subsa"arianăș

 popula ia avea 2'3ț  calorii de persoană.&3&3 #onsumul total de calorii are legătură cu

obezitatea.&35

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 9/16

4isponibilitatea la scară largă a principiilor nutri ionaleț  &3 nu a ajutat foarte mult în rezolvarea

 problemelor legate de supraalimentare i alegerea incorectă a alimentelor .ș &33 4in '73' p!nă în

2---, în tatele Bnite rata obezită ii a crescut de la ',5% la -,7%.ț &36 /n aceea i perioadă, aș

crescut i numărul mediu de calorii consumate. >a femei cre terea a fost de 5ș ș  calorii pe zi

('52 calorii în '73' i '633ș  calorii în 2--), iar la bărba i cantitatea medie a crescut cuț

'6 calorii pe zi (25- calorii în '73' i 2'6ș  calorii în 2--). :ceastă cre tere a numărului deș

calorii a fost cauzată în mare parte de consumul de carbo"idra i, i nu de cel de grăsimi.ț ș

&37 ursele principale ale acestor carbo"idra i consuma i în plus sunt băuturile îndulcite, care, înț ț

 prezent, reprezintă aproape 25 la sută din energia zilnică provenită din alimenta ie la tinerii adul iț ț

din :merica,&6-  i c"ipsurile de cartofi.ș &6' e crede că una din cauzele cre terii ratei de obezitateș

o reprezintă consumul de băuturi îndulcite.&62&6

e măsură ce societă ile se bazează din ce în ce mai mult pe por ii mari,ț ț   pline de energie  i meseș

de la fast9food, asocierea dintre consumul de fast9food i obezitate devine i mai alarmantă.ș ș &6 /n

tatele Bnite, consumul de fast9food s9a triplat, iar caloriile provenite de pe urma unor astfel dealimente a crescut de patru ori între '733 i '775.ș &65

olitica agricolă  iș  Devolu ia verdeț  din tatele Bnite i 0uropa au dus la scăderea pre urilor laș ț

alimente. /n tatele Bnite, subven ionarea porumbului, culturilor de soia, gr!ului i orezului prinț ș

intermediul legisla iei agricoleț  B.. farm bill a făcut ca principalele surse de "rană procesată să

fie mai ieftine în compara ie cu fructele i legumele.ț ș&6

ersoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de "rană, în compara ie cuț

 persoanele de o greutate normală.&63 :ceastă afirma ie este sus inută at!t de teste efectuateț ț

asupra unor persoane într9o cameră calorimetrică&66, c!t i prin observare directă.ș

Stilul de viață sedentar

tilul de via ă sedentar ț  joacă un rol semnificativ în obezitate.&67 0xistă o tendin ă la nivelț

mondial de a ne îndrepta către activită i mai pu in solicitante din punct de vedere fizic,ț ț &7-&7'&72  iș

în prezent, cel pu in -% din popula ia lumii nu face suficientă mi care.ț ț ș &7' :cest lucru este

cauzat în principal de utilizarea cresc!ndă a transportului mecanizat i de răsp!ndirea înș

majoritatea gospodăriilor a te"nologiei care u urează munca manuală.ș &7-&7'&72 >a copii,activitatea fizică a scăzut, din cauza mersului mai pu in pe jos i diminuării educa iei fizice.ț ș ț

&7 Kendin ele mondiale în ceea ce prive te timpul liber activ activitatea fizică nu sunt preaț ș

clare. $rganiza ia *ondială a ănătă iiț ț  indică faptul că peste tot în lume oamenii au din ce în ce

mai pu ine activită i recrea ionale fizice, în timp ce un studiu din Finlandaț ț ț  &7 a descoperit o

cre tere a acestora, iar conform unui studiu din tatele Bnite, activită ile fizice recrea ionale nuș ț ț

s9au modificat semnificativ.&75

:t!t la copii, c!t i la adul i există o asociere între timpul petrecut în fa a televizorului i riscul deș ț ț ș

obezitate.&7&73&76 /n urma unei analize, s9a descoperit că din 3 de studii (6%) au indicat o

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 10/16

cre tere a ratei de obezitate infantilă în cazul unei expuneri mediatice crescute, numereleș

cresc!nd propor ional cu timpul petrecut în fa a televizoruluiț ț

Genetica

#a i în cazul multor altor afec iuni, obezitatea constituie rezultatul interac iunii dintre factoriiș ț ț

ereditari i cei de mediu.ș  olimorfismul genelor  care

controlează apetitul  iș  metabolismul predispune la obezitate atunci c!nd energia furnizată de

alimente se află într9o cantitate suficientă. /ncep!nd din 2--, peste ' de loci ai acestor gene au

fost asocia i cu apari ia obezită ii, sub ac iunea unor factori favorizan i.ț ț ț ț ț &'-' ersoanele cu două

copii ale genei FK$ (gena obezită ii) c!ntăresc, în medie, cu @ț  +g mai mult i au un risc deș

',3 mai mare de a deveni obeze dec!t persoanele care nu prezintă alela de risc.&'-2 rocentajul

cazurilor de obezitate care poate fi atribuit factorilor genetici variază, în func ie de popula iaț ț

examinată, de la % la 65%.&'-

$bezitatea reprezintă o caracteristică importantă a c!torva sindroame, precum sindromul rader9

Nilli, sindromul Jardet9Jiedl, sindromul #o"en  iș sindromul *$*$. (Kermenul ;obezitate non9

sindromicăO este uneori utilizat pentru a exclude aceste afec iuni.)ț &'- >a persoanele cu debut

 precoce al obezită ii severe (definit printr9un debut înainte de v!rsta de '-ț  ani i un indice deș

masă corporală cu o abatere standard de trei ori mai mare dec!t valoarea normală), 3% dintre

cazuri prezintă o muta ie punctiformă la nivelul :4H9ului.ț &'-5

tudiile care s9au concentrat mai mult asupra eredită ii i mai pu in asupra genelor specifice auț ș ț

indicat faptul că 6-% dintre copiii cu ambii părin i obeziț  erau ei în i i obezi, spre deosebire deș ș

mai pu in de '-% dintre copiii ai căror părin i aveau o greutate normală.ț ț &'-

poteza genelor prosperită iiț  postulează că din cauza lipsei "ranei pe parcursul evolu ieiț

umanită ii, oamenii sunt predispu i la obezitate.ț ș #apacitatea de a profita de rarele perioade de

abunden ă prin depozitarea energiei sub formă de grăsime ar reprezenta un avantaj în perioadeleț

în care disponibilitatea "ranei variază foarte mult, persoanele cu rezerve mai mari de grăsime

av!nd mai multe anse să supravie uiască unei perioade deș ț  foamete. e de altă parte, această

tendin ă de a acumula grăsime nu s9ar justifica într9o societate care dispune de rezerve constanteț

de "rană.&'-3

 :ceastă teorie a primit numeroase critici, dar, pe de altă parte, au fost propuse i alteșteorii evolu ioniste, precumț  ipoteza driftului genetic  iș  ipoteza fenotipului prosperită iiț .&'-6&'-7

#lte afec iuniț

:numite afec iuni fizice sau psi"ice, dar i substan ele farmaceutice utilizate pentru tratareaț ș ț

acestora, pot cre te riscul apari iei obezită ii. :fec iunile medicale care cresc riscul apari ieiș ț ț ț ț

obezită ii includ anumite sindroame genetice rare (men ionate mai sus), precum i anumiteț ț ș

afec iuni congenitale sau dob!ndite=ț  "ipotiroidism, sindrom #us"ing,deficien a "ormonului dețcre tereș  &''-  iș  ulburări alimentare= "iperfagie  iș  "iperfagie nocturnă.&2 #u toate acestea, obezitatea

nu este considerată tulburare psi"ică i nu figurează înș  4*9PD  ca boală psi"ică.&''' Discul

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 11/16

supraponderalită ii i obezită ii este mai ridicat la pacien ii care suferă de tulburări psi"ice, fa ăț ș ț ț ț

de persoanele care nu suferă de astfel de afec iuni.ț &''2

Factori sociali[modifcare | modifcare sursă]

4e i factorii genetici sunt importan i în în elegerea obezită ii, ace tia nu pot explica cre tereaș ț ț ț ș ș

dramatică a numărului de cazuri de obezitate înregistrat în prezent în anumite ări sau la nivelț

mondial.&'' #"iar dacă este unanim acceptat că obezitatea apare atunci c!nd energia acumulată

 prin alimenta ie este mai mare dec!t energia consumată, influen a acestor doi factori în func ie deț ț ț

 pozi ia socială constituie un subiect aprins de discu ii. 0xistă c!teva teorii referitoare la cauze,ț ț

dar, în general, se crede că obezitatea constituie rezultatul mai multor factori.

#orela ia dintreț  clasa socială  i indicele de masă corporală diferă la nivel global. Bn studiu dinș

'767 a arătat că, în ările dezvoltate, femeile dintr9o clasă socială superioară aveau mai pu ineț ț

anse să devină obeze. Hu s9au înregistrat însă diferen e semnificative în cazul bărba ilorș ț ț

 provenind din clase sociale diferite. /n ările în curs de dezvoltare, s9a constatat o rată a obezită iiț ț

mai mare la femeile, bărba ii i copiii din clasele sociale superioare.ț ș &'' Deluat în 2--3, studiul a

indicat rela ii similare, dar mai slabe. e crede că acest lucru se datorează efectelor ț  globalizării.&''5 /n cazul ărilor dezvoltate, obezitatea la adul i i procentajul adolescen ilor supraponderali seț ț ș ț

corelează cu inegalitatea veniturilor . $ rela ie similară se constată i în tatele Bnite= tot maiț ș

mul i adul i, c"iar i din clase sociale superioare, sunt obezi în statele în care inegalitateaț ț ș

economică este evidentă.&''

:u fost oferite multe explica ii în ceea ce prive te legătura dintre indicele de masă corporală iț ș ș

clasa socială. e crede că, în ările dezvoltate, persoanele înstărite î i pot permite alimente maiț ș

 bogate în nutrien i, sunt supuse unei presiuni sociale mai mari de a răm!ne slabe i au mai multeț ș

 posibilită i de a9 i men ineț ș ț  condi ia fizicăț . /n ările nedezvoltateț , disponibilitatea "ranei,

consumul ridicat de energie datorat muncii fizice i valorile culturale care favorizează persoaneleș

mai corpolente contribuie, se crede, la situa ia prezentă.ț &''5 :titudinea pe care oamenii o au fa ăț

de greutatea corporală poate juca i ea un rol în ceea ce prive te obezitatea. 9a descoperit căș ș

există o corela ie între prieteni, fra i i so i în ceea ce prive te sc"imbarea în timp a indicelui deț ț ș ț șmasă corporală.&''3 tresul i condi ia socială inferioară par să crească riscul obezită ii.ș ț ț &''&''6&''7

Fumatul are un impact major asupra greută ii. ersoanele care renun ă la fumat se îngra ă, înț ț ș

medie, cu , +ilograme (7,3 livre) în cazul bărba ilor i cu 5,-ț ș  +ilograme ('',- livre) în cazul

femeilor, în decurs de zece ani.&'2- #u toate acestea, sc"imbările apărute în rata fumatului au

influen at foarte pu in rata totală a obezită ii.ț ț ț &'2'

/n tatele Bnite, numărul copiilor influen ează riscul de obezitate al părin ilor acestora. /n cazulț ț

femeilor, riscul cre te cu 3% pentru fiecare copil, în timp ce la bărba i, riscul cre te cu % pentruș ț șfiecare copil în parte.&'22 :cest lucru s9ar putea explica într9o oarecare măsură i prin faptul că, înș

$ccident, persoanele care au copii fac mai pu ină mi care.ț ș&'2

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 12/16

/n ările aflate în curs de dezvoltare, urbanizarea contribuie la cre terea ratei obezită ii. /nț ș ț  #"ina,

rata totală a obezită ii este mai mică de 5%1 cu toate acestea, există ora e în care această ratăț ș

depă e te 2-%.ș ș &'2

*alnutri iaț  în primii ani de via ă contribuie, se pare, la rata actuală a obezită ii, aflată în cre tere,ț ț ș

în  ările în curs de dezvoltareț .&'25 *odificările endocrine care apar în timpul perioadelor demalnutri ie pot duce la acumularea de grăsime atunci c!nd aportul de alimente cre te.ț ș &'25

#a i în cazul datelor ș  cognitivo9epidemiologice, există numeroase studii care confirmă că

obezitatea se asociază cu deficien ele cognitive.ț&'2 /n prezent, nu se tie cu exactitate dacăș

obezitatea este cea care determină deficien ele cognitive sau invers.ț

Agenți inecțioși[

Studiul eectelor agenților inecțioși asupra metabolismului se aă încă la

 început Flora intestinală dieră la persoanele slabe ață de cele obe!e "#istă

indicii care arată că ora intestinală la persoanele obe!e și la cele slabe

poate aecta potențialul metabolic Se crede că această modifcare aparentă

a metabolismului sporește capacitatea de acumulare de energie$ ceea ce

conduce către obe!itate %rmea!ă însă să se stabilească în mod clar dacă

aceste dierențe repre!intă cau!a directă a obe!ității sau re!ultatul acesteia[&'(]

9a descoperit că există o legătură între virusuri  i obezitate, at!t la oameni, c!t i la diferiteș ș

specii de animale. Brmează însă să se stabilească în ce măsură aceste legături contribuie la rata

actuală a obezită ii, aflată în cre tere.ț ș

Fiziopatologie

Juletinul publicitar rezumă multe mecanisme fiziopatologice implicate în apari ia i între inereaț ș ț

obezită ii.ț &'27 :cest domeniu de cercetare a fost aproape ignorat p!nă la descoperirea leptinei în

'77. 4in momentul acestei descoperiri, au fost elucidate multe alte mecanisme "ormonale care

 participă la reglarea apetitului  i aportului alimentar, modelele de depozitare aș   esutului adiposț , iș

apari ia rezisten ei la insulină. 4upă descoperirea leptinei, s9auț ț

studiat g"relina, insulina, orexina, QQ 9, colecisto+inina, adiponectina, ca i mul i al iș ț ț

mediatori. :dipo+inele sunt mediatori produ i de către esutul adipos i se presupune că ac iuneaș ț ș ț

lor este modificată de multe boli asociate cu obezitatea.

>eptina i g"relina sunt considerate a fi complementare în ceea ce prive te influen a lor asupraș ș ț

apetitului, g"relina fiind produsă prin controlul pe termen scurt al apetitului, modulat de stomac

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 13/16

(m!ncăm c!nd stomacul este gol i ne oprim c!nd stomacul este destins). >eptina este produsă deș

către esutul adipos pentru a semnaliza rezervele de depozite de grăsimi din organism i mediazăț ș

controlul apetitului pe termen lung (m!ncăm mai mult c!nd depozitele de grăsimi sunt reduse iș

mai pu in c!nd depozitele de grăsimi sunt mai mari). #u toate că administrarea leptinei poate fiț

eficace într9un mic subgrup de persoane obeze cu deficit de leptină, se consideră că majoritatea

 persoanelor obeze sunt rezistente la leptină i s9a descoperit că prezintă concentra ii crescute deș ț

leptină.&'- e consideră că această rezisten ă explică, par ial, din ce cauză administrarea leptineiț ț

nu s9a dovedit a fi eficace în suprimarea apetitului la majoritatea pacien ilor obezi.ț &'27

$ descriere grafică a moleculei deleptină.

4e i leptina i g"relina sunt produse la nivel periferic, ele controlează apetitul prin intermediulș ș

ac iunilor lor asupraț  sistemului nervos central. /n special, acestea i al i "ormoni corela i cuș ț ț

apetitul ac ionează asupraț  "ipotalamusului, o regiune cerebrală centrală care reglează aportul de

alimente i consumul de energie. >a nivelul "ipotalamusului există mai multe mecanisme careș

contribuie la rolul său în integrarea apetitului, calea melanocortinei fiind cel mai bine în eleasă.ț

&'27 #ircuitul începe cu o zonă a "ipotalamusului, nucleul arcuat, care prime te informa ii deș ț

la "ipotalamusul lateral (I>) iș  "ipotalamusul ventromedial (IP*), centrii cerebrali ai

alimenta iei i, respectiv, ai sa ietă ii.ț ș ț ț &''

 Hucleul arcuat con ine două grupe distincte deț  neuroni.&'27 rimul grup exprimă

concomitent neuropeptida Q (HQ) iș   peptida corelată cu agouti (:gD) i are efecteș

stimulatoare asupra I> i in"ibitoare asupra IP*. :l doilea grup exprimă concomitentș   pro9

opiomelanocortina($*#) i transcriptul reglat de cocaină i amfetamină (#:DK) i areș ș ș

impulsuri stimulatoare asupra IP* i in"ibitoare asupra I>. /n consecin ă, neuroniiș ț

 HQ:gD stimulează alimenta ia i in"ibă sa ietatea, în timp ce neuronii $*##:DKț ș ț

stimulează sa ietatea i in"ibă alimenta ia. :mbele grupuri de neuroni ai nucleului arcuat suntț ș ț

regla i par ial de către leptină. >eptina in"ibă grupul HQ:gD i stimulează grupulț ț ș

$*##:DK. rin urmare, un deficit în semnalizarea leptinei, fie pe calea deficitului de leptină,

fie pe calea rezisten ei la leptină, duce la supraalimentare i este posibil să contribuie la apari iaț ș ț

unor forme genetice i dob!ndite de obezitate.ș &'27

ănătate publică

$rganiza ia *ondială a ănătă iiț ț  ($*) anticipează că supraponderalitatea  i obezitatea ar puteaș

înlocui cur!nd unele preocupări tradi ionale deț  sănătate publică, precumsubnutri iaț   iș

 bolile infec ioaseț , reprezent!nd cea mai semnificativă cauză de afectare a stării de sănătate.

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 14/16

&'2 $bezitatea constituie o problemă de sănătate publică i de politică datorită prevalen ei,ș ț

costurilor i efectelor asupra sănătă ii.ș ț &' 0forturile de sănătate publică sunt orientate în direc iaț

în elegerii i corectării factorilor de mediu responsabili pentru cre terea prevalen ei obezită ii înț ș ș ț ț

r!ndul popula iei. olu iile urmăresc modificarea factorilor care provoacă consumul de caloriiț ț

excesive i in"ibă activitatea fizică. 0forturile includ programe federale rambursate privindș

alimenta ia în coli, limitarea publicizării directe a alimentelor de tipț ș   jun+ food la copii&'  iș

scăderea accesului la băuturile care con in za"ăr în coli.ț ș &'5 /n construc ia noilor a ezări urbane,ț ș

se întreprind eforturi pentru mărirea accesului la parcuri i dezvoltarea unor trasee pedestre.ș &'

 Humeroase ări i grupuri au publicat rapoarte cu privire la obezitate. /n '776 au fost publicateț ș

 primele g"iduri B:, cu titlul ;G"id clinic privind identificarea, evaluarea i tratamentulș

supraponderalită ii i obezită ii la adul i= raport privind dovezile<.ț ș ț ț &'3 /n 2--, De eauaț

#anadiană privind obezitatea (#anadian $besitL HetCor+ ) a publicat ;#anadian #linical

ractice Guidelines (#G) on t"e *anagement and revention of $besitL in :dults and

#"ildren< (;G"idul canadian de practică clinică (G#) cu privire la abordarea terapeutică iș

 prevenirea obezită ii la adul i i copii<).ț ț ș &'6

/n 2--, #olegiul Degal al *edicilor (DoLal #ollege of "Lsicians), Facultatea de ănătate

ublică  i #olegiul Degal de ediatrie i ănătate a #opilului (ș ș DoLal #ollege of aediatrics and

#"ild Iealt") din *area Jritanie au lansat raportul ;toring up roblems< (;:cumularea

 problemelor<), care a eviden iat problema cresc!ndă a obezită ii în *area Jritanie.ț ț&'7 /n acela iș

an, #omitetul de selec ie privind sănătatea (ț Iealt" elect #ommittee) din cadrul #amerei

#omunelor #amera #omunelor  din *area Jritanie a publicat ;cea mai completă anc"etă &...

efectuată vreodată< cu privire la impactul obezită ii asupra sănătă ii i societă ii în *areaț ț ș țJritanie i modalită ile posibile de abordare a acestei probleme.ș ț

&'- /n 2--, nstitutul Ha ionalț

 pentru ănătate i 0xcelen ă #linică (ș ț  Hational nstitute for Iealt" and #linical 0xcellence)

(H#0) a publicat un g"id privind diagnosticul i abordarea terapeutică a obezită ii, ca iș ț ș

implica iile politice pentru organiza iile neimplicate în asisten a sanitară, cum sunt consiliileț ț ț

locale.&'' Bn raport din 2--3, publicat de către ir 4ere+ Nanless pentru RingSs Fund a atras

aten ia asupra faptului că dacă nu se intervine prin măsuri suplimentare, obezitatea areț

capacitatea de a paraliza erviciul Ha ional de ănătateț  din punct de vedere financiar.&'2

e evaluează modalită i multilaterale de abordare a ratelor cresc!nde de obezitate. /n cadrulț

oliticii de ac iune împotriva obezită ii ($besitL olicL :ction ($:)) măsurile întreprinse pot fiț ț

divizate în politici Sîn amonteS, politici Sde centru, politici Sîn avalS. oliticile Sîn amonteS se referă

la sc"imbările în cadrul societă ii, politicile Sde centruS încearcă să sc"imbe comportamentulț

indivizilor pentru prevenirea obezită ii, iar politicile Sîn avalS încearcă să trateze persoaneleț

afectate în prezent.&'

:bordare terapeutică

Kratamentul principal al obezită ii constă înț  regim dietetic  iș  activitate fizică.&3 rogramele

dietetice pot produce scădere ponderală pe termen scurt,&' dar men inerea acestei greută iț ț

scăzute este frecvent dificilă i necesită deseori activitate fizică i o dietă alimentară cu con inutș ș ț

caloric scăzut, ca parte permanentă a stilului de via ă.ț &'5&' Datele de succes pentru men inereaț

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 15/16

scăderii ponderale pe termen lung prin modificarea stilului de via ă sunt scăzute, fiind cuprinseț

între 2 i 2-%.ș &'3 Degimul dietetic i modificările stilului de via ă sunt eficace în limitareaș ț

greută ii ponderale excesive în timpulț  sarcinii  i ameliorează evolu ia at!t la mamă c!t i la făt.ș ț ș

&'6

Bnul dintre medicamente, orlistat (8enical), este larg disponibil în prezent i aprobat pentruș

utilizarea pe termen lung. Kotu i, scăderea ponderală este modestă, în medie 2,7ș  +g (, lb) la '

 p!nă la ani i există informa ii reduse privind modul în care aceste medicamente afecteazăș ț

complica iile pe termen lung ale obezită ii.ț ț &'7 Btilizarea sa este asociată cu o frecven ă crescutăț

a reac iilor gastro9intestinaleț &'7  i au apărut preocupări legate de efectele sale negative asupraș

rinic"ilor.&'5- :lte două medicamente sunt de asemenea disponibile. >orcaserina (JelviT)

determină în medie o scădere ponderală cu ,' +g (% din masa corporală) mai mare dec!t

 placebo în decurs de un an.&'5' $ asociere de fentermină i topiramatș  (UsLmia) este de asemenea

eficace într9o oarecare măsură.&'52

#el mai eficace tratament al obezită ii esteț  c"irurgia bariatrică. #"irurgia obezită ii severe esteț

asociată cu scădere ponderală pe termen lung i scăderea mortalită ii generale. Bn studiu aș ț

eviden iat o scădere ponderală cuprinsă între '% i 25% (în func ie de tipul proceduriiț ș ț

efectuate) la '- ani i o reducere cu 27% a mortalită ii de orice cauză, comparativ cu măsurileș ț

standard de scădere ponderală.&'5 #u toate acestea, date fiind costurile i riscul de complica iiș ț

asociate cu această metodă terapeutică, cercetătorii investig"ează alte tratamente eficace dar mai

 pu in invazive.ț

0pidemiologie 

/naintea secolului al 889lea, obezitatea era o afec iune rar înt!lnită1ț &'55 în anul '773, $* a

recunoscut oficial obezitatea ca epidemie globală.&6- /ncep!nd din anul 2--5, $* estimează că

cel pu in --ț  de milioane de adul i (7,6%) sunt obezi, procentajul fiind mai mare în r!ndulț

femeilor dec!t al bărba ilor.ț &'5Data obezită ii cre te, de asemenea, odată cu v!rsta, cel pu in p!năț ș ț

la 5- sau - de ani,&'53 iar obezitatea severă în tatele Bnite, :ustralia i #anada este în cre tereș ș

mai rapidă fa ă de rata globală a obezită ii.ț ț &'7&'56&'57

#onsiderată odinioară o problemă doar în ările dezvoltate, rata obezită ii este în cre tere la nivelț ț ș

global, afect!nd at!t ările dezvoltate c!t i ările în curs de dezvoltare.ț ș ț &- #re terea rateiș

obezită ii este cel mai evidentă în mediile urbane.ț &'5 ingura regiune din lume în care obezitatea

nu este obi nuită esteș  :frica ubsa"ariană.&2

rofilaxia

revenirea obezitatii incepe inca din viata intrauterina. Femeia insarcinata trebuie sa aiba grija sa

nu se ingrase foarte mult in timpul sarcinii. n medie, femeia ar trebui sa ia in greutate intre '- si' +g pe toata perioada sarcinii, dar asta depinde si de greutatea initiala a mamei, inainte de

sarcina. Femeile slabe ar trebui sa ia mai mult in greutate (intre '2 si '6 +g), iar femeile

7/21/2019 profilaxia obezitatii

http://slidepdf.com/reader/full/profilaxia-obezitatii 16/16

supraponderale mai putin (intre si '' +g). $ greutate prea mare in timpul sarcinii predispune

atat mama cat si copilul la obezitate. Bn copil cu o greutate mare la nastere (peste +g) are un

risc mai mare de a deveni obez in timpul vietii, fata de un copil normoponderal la nastere.

Kotodata, femeia care s9a ingrasat prea mult in timpul sarcinii prezinta dificultati in a da jos

excesul de greutate dupa nastere, fiind astfel predispusa la a deveni obeza. #opiii nascuti din

mame diabetice au un risc mai mare de a deveni obezi pe parcursul vietii. 9a demonstrat deasemenea si o corelatie intre greutatea mica la nastere si probabilitatea aparitiei obezitatii in

 perioada adulta. 4e aceea este foarte importanta o alimentatie sanatoasa si ec"ilibrata de9a lungul

sarcinii, precum si supraveg"erea sarcinii si monitorizarea greutatii de catre medicul specialist.

e tot parcursul vietii, incepand inca din primul an de viata, greutatea corporala trebuie atent

monitorizata si nu trebuie neglijata. Rilogramele trebuie sa fie adecvate varstei si inaltimii.

entru a avea o greutate normala si a nu risca sa devenim obezi, trebuie sa adoptam un stil de

viata sanatos, care se traducere in principal prin dieta adecvata si exercitiu fizic. $ alimentatie

sanatoasa presupune consumul de proteine, glucide si lipide in proportii adecvate, stabilite pentru

fiecare persoana in parte, in functie de anumiti parametri= varsta, sex, stil de viata, conditii de

munca, boli asociate. #erealele, fructele si legumele proaspete nu trebuie sa lipseasca din

alimentatie. 4e asemenea, se recomanda= renuntarea la mancarea de tip fast9food, consumul de

carne alba (pui, peste) in locul carnii rosi (de porc, vita), evitarea dulciurilor rafinate (prajituri,

ciocolata), consumul adecvat de lic"ide, inlocuirea sucurilor acidulate cu apa plata sau sucuri

naturale.

$ alimentatie sanatoasa trebuie asociata cu exercitiu fizic. :ctivitatea fizica zilnica ajuta laarderea caloriilor, tonifica musculatura si ajuta la mentinerea unei greutati corporale normale.

portul trebuie sa faca parte din viata fiecaruia. Hu trebuie sa asteptam sa devenim

supraponderali ca sa incepem sa facem sport, ci miscarea trebuie privita ca o metoda de

intretinere, de prevenire a excesului supraponderal. *inim - de minute de activitate fizica pe zi

sunt necesare pentru a avea o viata sanatoasa.