Produse Farmaceutice Obtinute Din Plantele Medicinale Din Tara Noastra.

7/18/2019 Produse Farmaceutice Obtinute Din Plantele Medicinale Din Tara Noastra.

1/24

CAPITOLUL I.FITOTERAPIA.AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Fitoterapia-este o ramura a categoriei alternative si semnifica terapia cu plante

medicinale.Este stiina despre prevenirea,tratarea si tratamentul afectiunilor sibolilor umane,animale si vegetale cu ajutorul plantelor,considerate plante

medicinale.

Scopul:Fitoterapia mai implica si conceptul de a trai in deplina armonie cu regnul

vegetal,atit in plan fizic cit si afectiv.Prin administrarea unor remedii

naturale,actiunea asupra organismului este mai fina,mai coerenta,decit n cazul

tratamentelor contemporane.

Indica ii:

Hepatite cronice Ulcer gastric

Cardiopatie ischemica

Hipertensiune arteriala

ccidente vasculare cerebrale

stm bronsic

!ereglari hormonale,etc.

Contraindica ii:

"n situatii urgente medicinale

"n situatii urgente chirurgicale

"n cazul bolilor infectioase grave,etc.Avantaje:

ccesibilitatea plantelor

ctiunea blinda si lipsa efectelor adverse

#ratarea bolnavului ca un intreg

$e adreseaza oricarei grupe de virsta

$unt usor de administrat

!urata tratamentului poate fi pe perioade mai lungi.

Dezavantaje:

Efectele se instaleaza mai lent %u sunt foarte eficiente in tratamentul bolilor acute.


2/24

CAPITOLUL II. PRODUSE FARMACEUTICE OBTINUTE DIN PLANTELE

MEDICINALE DIN TARA NOASTRA

Principalele plante medicinale din ara noastr:

Afinul, albastrelele, aloe, alunul, anasonul, angelica, anghinarea,

ardeiul iute, armurariul, arnica, bradul alb, brandusa de toamna, brusturele,

busuiocul, busuiocul cerbilor, captalanul, castanul comestibil, castanul

salbatic, casul popii(nalba mica), calinul, caltunasii, catina, catusnica,

canepa codrului, cerentelul, cetina de negi, chimionul, cicoarea, cimbrisorul

de camp, cimbrisorul de cultura, cimbrul de gradina, ciubotica cucului,ciumafaia(laurul porcesc), ciumarea, coacazul negru, coada calului, coada

racului, coada soricelului, coriandrul, craitele, cretisoara, cretusca, crusinul,

cucuta, cucuta de apa, degetelul rosu, dracila, drobul(maturicea), dudul alb

sinegru, Echinacea, feniculul, feriga, fierea pamantului(tintaura), fragul de

padure, frasinul, fumarita, galbenelele, gheara pisicii(gheara matei),

ghintura(lumanarica pamantului), ginco, gingsengul, hameiul, iarba mare,

iedera, ienuparul, ipcarigea, isopul, izma(menta), izma proasta(izma

calului), jneapanul, lacramioarele(margaritelul), lemnul dulce, levantica,lichenul de piatra, linarite, lumanarica, macul de gradina, macul rosu de

camp, macesul, maghiranul, marul lupului(cucurbetica, remf), maselarita,

mataciunele, matraguna, merisorul(coacazul de munte), mesteacanul,

murul, musetelul, mustarul negru si mustarul alb, nalba de cultura, nalba

mare, nemtisorul de camp, obligeana, omagul, osul iepurelui, paducelul,

papadia, patlagina, pedicuta, pelinul, pinul, pirul, plamanarica(mierea

ursului), plopul negru, podbalul, porumbarul, rachitanul, ricinul,

roinita(melisa), rostopasca(negelarita), ruscuta deprimavara, salcia(rachita

alba), salcamul, salvia, sapunarita, sanzienele galbene, scaiul vanat,

schinduful, schinelul, scorusul de munte, socul, sovarvul, spanzul,

sunatoarea(pojarnita), talpa gastii, tataneasa, teiul, toporasul, traista

ciobanului, trei frati patati, troscotul, turita mare, ungurasul, urzica moarta

alba, valeriana, vascul, vanarita, vita de vie, volbura(rochita randunicii),

zmeurul.


3/24

Anasonul

Pimpinella anisum L.

Descrierea speciei.

Este o planta erbacee, originara din Asia occidentala si nordestul

Africii, iar la noi se gaseste numai in cultura. Are tulpina cilindrica, goala la

interior, ramificata si inalta pana la !"cm. #runzele bazilare sunt ovale,

dintate pe margine, iar cele superioare profund divizate in segmente

lineare. #lorile mici, albe, regulate, pe tipul ", sunt grupate in umbele

compuse fara involucru. $nfloreste din luna iunie pana in august.

Produsul vegetal folosit.

$n scopuri terapeutice se utilizeaza numai fructele ( #ructus Anisi

%ulgaris ), impropriu denumite seminte, recoltate la maturitate au forma

ovoida, sunt paroase, lungi de &" cm si late de '&mm, de culoare galben

cenusie sau cenusiuverzuie, cu miros placut si gust dulce aromat.

Principii active: ulei volatil ( bogat in anetol *+).

Actiune farmacologica:datorita uleiului volatil, fructele de anason au

proprietati carminative, usurand evacuarea gazelor intestinale si stomahice,

ajutand digestia, de asemenea au si proprietati epectorante stimuland

secretia salivara si galactagoga.

Intrebuintari:se foloseste sub forma de infuzie -+ ( '"ml pe zi ) sau

sub forma de pulbere ."' gzi ca stimulent al poftei de mancare ( in

anoreii ), in insuficienta


4/24


5/24

Brusture

Arctium lappa

Descrierea speciei./otezat de popor cu diverse nume ca: lipan,

lapuc si clococean, brusturele este o specie erbacee bienala, foarte

raspandita in flora noastra prin locuri virane, pe langa garduri si pe

marginea padurilor. in pamant are un rizom vertical care se continua cu o

radacina pivotanta carnoasa0 tulpina inalta pana la 'm este ramificata si

paroasa, poarta frunze dispuse altern, de culoare verde pe fata superioara,

cenusiutomentoasa pe cea inferioara. #runzele inferioare sunt foarte mari,

petiolate, cu limbul rotunjit la baza si cu marginea intreaga0 frunzele

superioare sunt de dimensiuni din ce in ce mai mici spre varf. #lorile

pentamere, tubulare, de culoare purpurie sunt dispuse in capitule

globuloase, inconjurate de bractei incovoiate la varf in forma de carlig0

fructul este o achena. $nfloreste in lunile augustseptembrie.

Produsul vegetal folosit. 1e utilizeaza numai radacinile ( 2adi

/ardanae ) recoltate inainte de inflorire in al doilea an de vegetatie, sau

toamna in primul an de vegetatie.

Principii active:nitrat de potasiu, ulei volatil o lactona cu structurainsuficient precizata, acid cafeic, vitamine din compleul /.

Actiune farmacologica:diuretica, coleretica si hipoglicemianta0 de

asemenea are si proprietati antifurunculoase.

Intrebuintari.1e foloseste ca diuretic si sudorific sub forma de ceai

prin macerarea timp de &3 min. a &4 linguri de radacina maruntita intr

un litru de apa clocotita, iar dupa filtrare prin vata si indulcire, se bea in

cursul unei zile. $n cazul diabeticilor ceaiul se indulceste cu zaharina.

Etern, infuzia asociata cu frunze de mesteacan se foloseste ca lotiunepentru cresterea parului, frectionand pielea capului , o data pe saptamana

dupa spalare, cu aceasta fiertura careia i sa mai adaugat si o lingurita de

otet.


6/24

Arctium lappa

Cimbrul de cultura


7/24

Thymus vulgaris

Descrierea speciei.5riginara din tinuturile mediteraneene, aceasta

planta se gaseste la noi numai in cultura0 se folosesc numai partile aerieneatat in scopuri medicinale, cat si alimentare. Este un subarbust stufos, cu

tulpini in 4 muchii, de culoare verde rosiatica, lemnoase in partea

inferioara, ramificate, inalte pana la &cm0 frunzele, opuse, sunt sesile, mici

lineare, cu marginea rasucita, avand fata superioara neteda, lucioasa, iar

cea inferioara paroasa. #lorile mici pentamere, de culoare violaceuroza, cu

corola bilabiata asemananduse cu cele de cimbrisor, sunt dispuse terminal

la subtioara frunzelor superioare in inforescente sub forma de spic.

$nfloreste in lunile de vara.Produsul vegetal folosit.$n scopuri medicinale se utilizeaza partile

aeriene nelignificate, recoltate inainte de inflorire completa cand contin

cantitatea maima de ulei volatil si se usuca la umbra.

Principii active:ulei voletil bogat in timol, tanin, acid cafeic, substante

flavonoide si triterpinoide si de un principiu amar.

Actiune farmacologica.6atorita uleiului volatil, cimbrul de cultura are

actiune calmanta asupra tusei0 de asemenea mai poseda si proprietati

sialagoge, coleretice, antihelmintice si antiseptice de care, in buna parte,

este raspunzator timolul.

Intrebuintari.$nfuzie -'g+0 se administreaza cel mult o cana de ceai

("'ml) pe zi, in mai multe reprize in tusea convulsiva, spastica si

astmatica, in anoreia anemicilor, in dispepsii usoare, cat si in tratamentul

enterocolitelor. Etern produsul se foloseste in bai aromatice.

7rebuie atrasa atentia ca tot din cauza uleiului volatil produsul utilizat in

cantitati supradozate provoaca tulburari gastrointestinale si ecitatii

nervoase.


8/24

Thymus vulgaris


9/24

Dudul alb si Dudul negru

Morus alba si Morus nigra

6enumite si agud alb si negru, aceste doua specii de arbori frumosi si

falnici sunt foarte raspanditi si cunoscuti, primul fiind originar din 8hina, iar

cel de al doilea din Persia. la noi acesti arbori au fost aclimatizati in al

doilea mileniu al erei noastre, la inceput pentru fructele lor comestibile, apoi

pentru frunzele lor care au constituit pana in zilele noastre hrana principala

a viermilor de matase.

Produsul vegetal folosit. in scopuri terapeutice se utilizeaza frunzele

(#olium 9ori) fara petiol, recoltate in lunile mai si iunie, de asemenea sifructele mature si proaspete(#ructus mori).

Principii active:in frunze se gasesc: taninuri, provitamina A, acid folic

si un aminoacid (arginina)0 in fructe: tanin, antocianozide si vitamina 8.

Actiune farmacologica.#runzele au proprietati astringente si

antidiabetice, iar fructele proaspete sunt laative.

Intrebuintari.#runzele sub forma de infuzie -+, cate &4 linguri pe

zi, se administreaza in tratamentul enteritelor acute. $nfuzia obtinuta din

frunze de dud asociate cu frunze de afin, cu teci de fasole si frunze deurzica (-+) se utilizeaza ca adjuvant in tratamentul diabetului zaharat.

$ntra in compozitia ceaiului dietetic.

#ructele proaspete sub forma de sirop, au efect laativ si usor diuretic.


10/24

Morus alba si Morus nigra


11/24

Galbenelele

Calendula fficinalis

Descrierea speciei. 8unoscuta in popor si sub numele de filimica,

aceasta planta, originara din sudul Europei, la noi in tara se cultiva inca de

mult timp ca planta ornamentala0 prin cultura aceasta specia a produs o

serie de varietati decorative, insa pentru scopuri medicinale se foloseste

numai varietatea caracterizata prin flori duble de culoare galbenportocalie.

$n pamant are o radacina pivotanta, iar tulpina, inalta pana la !"cm,

este puternica, ramificata si paroasa0 frunzele oblunglanceolate sunt

alterne, sesile, iar florile grupate in capitule terminale mari alcatuite din floriligulate tridintate pe margini de culoare galben portocalie si flori centrale

tubuloase de culoare galbena. $nfloreste din luna mai pana in septembrie.

Produsul vegetal folosit. 1e utilizeaza fie numai florile marginale

(#lores 8alendulae sine receptaculis), fie intregul capitul (#lores

8alendulae cum receptaculis). Ambele produse au miros slab aromat, gust

amarui sarat.

Principii active.1aponozide, carotinoide, flavonoide, substante

amare.Actiune farmacologica: coleretice, emenagoga, cicatrizanta,

antiinflamatoare, bactericida si antitrichomonazica.

Intrebuintari:$ntern: infuzie '+ (doua cani de ceai) in ulcerul gastric si

duodenal si calmant al durerilor menstruale. Etern: infuzie -+ sub forma

de spalaturi vaginale pentru distrugerea protozoarului 7richomonas

vaginalis si ca cicatrizant si antiinflamator in tratamentul plagilor, arsurilor,

degeraturilor si al ulceratiilor.

$ntra in compozitia ceaiurilor gastrice.


12/24


13/24

Inul

Linum usitatissimum

Descrierea speciei.$nul planta erbacee, originara din cate se pare

din 8aucaz se cultiva la noi pe suprafete intinse, in scopuri industriale.

Aceasta specie anuala, are o tulpina inalta pana la -m, care in treimea

superioara se ramifica in ramuri subtiri ce se termina cu cate o frumoasa

floare albastra, regulata, pe tipul ", cu corola dialipetala si androceul format

din " stamine fertile si " stamine sterile. #ructul la maturitate este o capsula

cu " loji, in fiecare loja gasinduse cate ' seminte ovale, comprimate

lateral, de culoare bruna stralucitoare0 semintele au gust uleios si

mucilaginos.

Produsul vegetal folosit. $n scopuri terapeutice se folosesc numai

semintele ajunse la maturitate completa (1emen ini).

Principii active:mucilagii, saruri de potasiu si de magneziu.

Actiune farmacologica:datorita mucilagiilor semintele de in auactiune purgativa (de natura mecanica), emolienta si revulsiva.

Intrebuintari.1emintele de in ingerate intregi, cate ' linguri pe zi, sunt

folosite in tratamentul dispepsiei si constipatiei. 1ub forma de infuzie 4+ se

administreaza ca bautura emolienta si racoritoare contra inflamatiilor

tubului digestiv. Etern se utilizeaza faina de in, singura sau asociata cu

faina de mustar negru sub forma de cataplasme ca emolient si usor

revulsiv. 8ataplasma de faina de in se prepara din faina de in care se

amesteca cu apa calda in portiuni mici pana la consistenta dorita0 in cazulcand se asociaza si cu faina de mustar se foloseste apa care are

temperatura camerei.


14/24

Linum usitatissimum


15/24

Lacramioara sau Margaritarul

Convallaria ma!alis

Descrierea speciei.9argaritarul, foarte cunoscut la noi si indragit

pentru florile sale in forma de clopotel si placut mirositoare, creste prin

locurile umede si umbroase din lunci si din padurile de stejar0 adeseori se

cultiva ca planta ornamentala. Este o specie erbacee, perena care are in

pamant un rizom lung, tarator ramificat, cu numeroase radacini subtiri si din

care isi iau nastere din loc in loc tulpinele aeriene, avand doua frunze

bazilare, lung petiolate, eliptice, de culoare verde cu nervatiune paralela.

7ulpina florifera nu are frunze si se termina cu un racem unilateral de flori

albe, placut mirositoare, in forma de clopotel cu 3 dinti recurbati in afara si

cu androceul alcatuit din 3 stamine. $nfloreste, in functie de altitudine, din

aprilie pana in iunie.

Produsul vegetal folosit.$n scopuri farmaceutice se recolteaza in

perioada infloririi frunzele pe cat de posibil fara petiol (#olium 8onvallariae)

si se usuca in strat subtire prevenind ingalbenirea lor.

Principii active:heterozide cu actiune cardiotonica: convalotoozida si

convalozida, saponozideconvalarina si convalamarina.Actiune farmacologica:Prezenta celor doua heterozide si a

saponozidelor comunica produsului proprietati cardiotonice cu efecte

rapide si de scurta durata0 de asemenea are si actiune diuretica.

Intrebuintari:ca toniccardiac, recomandat in cazul de intoleranta a

digitalei sau in tratamentul digitalic, sub forma de infuzie 3-- (-

lingura de &4 ori pe zi). 1e utilizeaza numai cu avizul medicului.


16/24


17/24

Macesul

"osa canina L.

Descrierea speciei.9aciesul, numit popular si rasura, este un arbust

inalt pana la &m, mult ramificat la baza, foarte raspandit in flora tarii noastre

pe marginea padurilor de foioase, pana la zona celor rasinoase, la

marginea drumurilor etc. Pe tulpini si pe ramuri se gasesc numerosi spini,

lati la baza si recurbati la varf. #runzele sunt alterne, imparipenatcompuse

formate din '& perechi de foliole ovale. #lorile mari, rozee sau rar albe,

sunt dispuse cate '& in varful ramurilor.

1tructural florile se caracterizeaza printrun receptacul dezvoltat,urceolat, persistent si carnos la maturitate0 caliciul din " sepale inserate pe

marginea orificiului receptaculului0 corola este alcatuita din " petale, iar

androceul din numeroase stamine dispuse pe mai multe verticile. #rcutele

(in realitate pseudofructe rezultand din receptaculul care devine carnos)

sunt globuloase sau elipsoidale si au in interior numeroase achene,

denumite impropriu seminte, de culoare verde la inceput, apoi portocalie,

iar la maturitate completa rosucaramizie.

Produsul vegetal folosit.1e utilizeaza pseudofructele (#ructus8;nosbati), recoltate inainte de caderea brumei.

Principii active:vitamina 8 si acid dehidroascorbic, /carotena,

vitaminele /-, /',


18/24

acelasi scop ca si decoctul. $ntra in compozitia ceaiurilor aromat, hepatic si

tonic aperitiv.

7rebuie mentionat ca fructele de "osa pendulina L.(maciesul de

munte) au un continut mult mai mare in vitamine si in special in vitamina 8.

"osa canina L.


19/24

Macul sau Macul de gradina

Papaver somniferum L.

Descrierea speciei.Este o frumoasa planta erbacee, care se cultiva

in scopuri alimentare, ornamentale si medicinale. $n pamant are o radacina

pivotanta, iar tulpina inalta de -m pana la -,"m este dreapta, putin

ramificata in partea de sus, de culoare verdealbastruie (glauca), glabra

sau numai cu peri in partea superioara. #runzele sunt mari, glauce, alterne,

cele superioare intregi, alungitovale, cu marginea neregulatdintata, iar

nervura proeminenta pe fata inferioara, frunzele inferioare sunt oblungi sipenatsectate. #lorile sunt mari, albe, roze, rosii sau liliachii, gasinduse

cate o floare in varful tulpinei si ramurilor. 8aliciu este format din ' sepale

care cad cand se deschide floarea, corola din 4 petale rotunde sau obovat

ovale, sifonate in boboc, si androceul din stamine numeroase. #ructul este

o capsula ovoida sau sferica uneori alungita, prezentand la partea

superioara discul stigmatic multilobat, iar la partea inferioara o umflatura

inelara care reprezinta locul de insertie al periantului. 6e culoare verde

cenusie si acoperite cu un strat de ceara la inceput, fructele devin galbenbrune la maturitate. $ntreaga planta contine un suc laptos. Prin cultura

aceasta specie a dat nastere la numeroase varietati, insa Papaver

somniferul var. album si P.s. var nigrum 6.8. prezinta importanta din punct

de vedere medicinal. infloreste din iunie pana in august.

Produsul vegetal folosit.5ficinale sunt numai capsulele(8apita

Papaveris immaturi sau #ructus Papaveris immaturi) recoltate inainte de

maturitatea lor, cand au dimensiunile maime0 fiind inca verzi se usuca la

temperatura moderata, intregi sau taiate in jumatati si in aces caz li se

indeparteaza semintele0 prin uscare iau culoarea galbuie pana la brun

deschis. Produsul astfel obtinut are miros slabnarcotic, gust amar,

mucilaginos.

Principii active:alcaloizi (morfina, narcotina, narceina, papaverina,

etc.)


20/24

Actiune farmacologica:sedativa, hipnoanalgetica, variabile din cauza

continutului diferit in morfina al capsulelor.

Intrebuintari:se utilizeaza numai etern, sub forma de decoct sau

infuzie - +, ca usor alagetic si calmant, in spalaturi si gargarisme0 intern nu

se administreaza deoarece din cauza continutului diferit in morfina al

produsului poate produce accidente mortale.

a copii nu se poate folosi nici etern

8apsulele de mac intra in compozitia ceaiurilor: anticolitic, sedativ si

pentru gargara.

Papaver somniferum L.


21/24

Pelinul

Artemisia absinthium L. #$am. Compositae%

Descrierea speciei.Este o planta erbacee, vivace, comuna prin locuri

insorite, uscate, pe coline si pe dealuri. $n pamant are un rizom, care in

fiecare primavara da nastere la o rozeta de frunze bazilare, din mijlocul

careia ies doua feluri de tulpini, unele mai scurte sterile, iar altele inalte

pana la -," m ramificate, florifere. #runzele sunt matasoase, acoperite cu

peri densi, in general tripenatsectate in segmente lanceolate, de culoare

cenusiuverzuie pe fata superioara si albcenusiu pe cea inferioara.

#lorile mici, galbene, sunt grupate in capitule globuloase aplecate sireunite in panicule. Pe marginea capatului se afla putine flori tubuloase

femele, iar partea centrala este ocupata de numeroase flori hermafrodite cu

corola campanulata cu " dinti. $nfloreste din iulie pana in septembrie.

Produsul vegetal folosit.$n scopuri terapeutice se utilizeaza partile

aeriene (=erba Absinthii) recoltate in timpul infloririi. Produsul are miros

puternic aromat si gust amar.

Principii active:ulei volatil, substante amare si flavonoide.Actiune farmacologica:datorita principiilor amari si uleiului volatil

produsul ecita secretiile gastrice, favorizand secretia sucului gastric,

mareste pofta de mancare si normalizeaza scaunul. 7ot datorita uleiului

volatil are actiune vermifuga insa dupa administrarea indelungata in doze

mari este emenagog.

Intrebuintari:1ub forma de infuzie - + (cate o ceasca de ceai cu o

jumatate de ora inaintea meselor principale) sau pulbere '" g pe zi (incasete) se administreaza ca stomahic amar in anoreiile convalescentilor si

in dispepsii cu constipatii0 nu se administreaza femeilor gravide si

bolnavilor cu afectiuni nervoase, sau cu afectiuni acute intestinale. $ntra in

compozitia ceaiului tonic aperitiv.


22/24


23/24


24/24

Produse Farmaceutice Obtinute Din Plantele Medicinale Din Tara Noastra.

Documents

Transcript of Produse Farmaceutice Obtinute Din Plantele Medicinale Din Tara Noastra.