Probleme MFI

46
Explicaţi de ce amortizarea degresivă (accelerată) determină majorarea VAN şi atenuează efectele unei inflaţii crescătoare. Amortizarea degresivă determină amortizări mai mari ale primelor fluxuri, iar acestea au o pondere mai mare în calculul VAN. Prin urmare, economiile fiscale generate de amortizarea degresivă determină o crestere a VAN. Inflaţia are o influenţă inversă faţă de amortizare. amortizarea activelor fixe se realizează la costuri istorice atunci cand acestea au fost procurate. daca amortizarea nu este corectata ţinănd cont de inflaţie, iar profitul impozabil preia deficitul de amortizare, atunci compania va plati impozite mai mari reducand astfel fluxurile viitoare de trezorerie. in plus, rata de actualizare a fluxurilor de numerar integrează prima de inflaţie anticipata şi va disconta mai mult fluxurile conducand la o valoare mai redusa pentru VAN.

description

-

Transcript of Probleme MFI

Page 1: Probleme MFI

Explicaţi de ce amortizarea degresivă (accelerată) determină majorarea VAN şi atenuează efectele unei inflaţii crescătoare.

Amortizarea degresivă determină amortizări mai mari ale primelor fluxuri, iar acestea au o pondere mai mare în calculul VAN. Prin urmare, economiile fiscale generate de amortizarea degresivă determină o crestere a VAN.

Inflaţia are o influenţă inversă faţă de amortizare. amortizarea activelor fixe se realizează la costuri istorice atunci cand acestea au fost procurate. daca amortizarea nu este corectata ţinănd cont de inflaţie, iar profitul impozabil preia deficitul de amortizare, atunci compania va plati impozite mai mari reducand astfel fluxurile viitoare de trezorerie. in plus, rata de actualizare a fluxurilor de numerar integrează prima de inflaţie anticipata şi va disconta mai mult fluxurile conducand la o valoare mai redusa pentru VAN.

Page 2: Probleme MFI

Atât ROA cât şi ROE măsoară profitabilitatea, care din cele două rate este cea mai bună variantă pentru a compara două companii între ele?

ROE -Reprezinta profitul net raportat la capitalurile proprii si arata profitabilitatea obtinuta de actionari.Este unimportant indicator al performantei, deoarece pune fata in fata profitul net ramas la dispozitia societatii cu valoarea capitalurilor proprii, adica partea din total capitaluri ce le revine actionarilor.

ROA - arata investitorilor o imagine de incredere in abilitatea managementului de a obtine sau nu profit.

Un prim aspect care trebuie luat in calcul sunt datoriile. iar ca factor major care separă ROA de ROE este levierul financiar. Levierul financiar se exprima ca raport intre datorii si capitaluri proprii. Firmele care au un levier financiar redus, au un rism mai mic în situaţii de recesiune economică, dar în aceeasi măsură, generează profituri mai mici în perioade de boom economic. firmele cu un levier financiar ridicat (pondere mare a creditului în pasivele totale) sunt în pericol de a super pierderi substanţiale, dar au in acelasi timp, posibilitatea de a realiza profituri mai mai. Prin urmare, utilizarea levierului financiar necesita stabilirea unui echilibru între gradul de risc şi profiturile asteptate de cerditori.

Descompunerea ROE (Sistem Du pont) reprezinta o abordare convenabila de a analiza in mod sistematic situatia financiara a companiei

Page 3: Probleme MFI

Valoare nominala 1000cupon 10%ani 5dobanda anuala 100YTM 10%

1. valoarea actuala a obligatiuniiAn Dobanda Calcul numitor Valoare compenta 2. pierderea daca brusc creste dob la 10.5%

100 1 1.1 1.1 90.9090909090909 1.105 1.105 90.4977375565611100 2 1.1 1.21 82.6446280991735 1.105 1.221025 81.8984050285621100 3 1.1 1.331 75.1314800901578 1.105 1.34923263 74.1162036457575100 4 1.1 1.4641 68.3013455365071 1.105 1.49090205 67.073487462224

1100 5 1.1 1.61051 683.013455365071 1.105 1.64744677 667.699875189561000 981.285708882665

pierderea est -18.7142911173348

vn cupon Vo1000 100 10001000 105 981.2857 Pierdere de capital 18.7

𝑉_0=100/(1+0.1)+100/(1+0.1)^2 +100/(1+0.1)^3 +100/(1+0.1)^4 +1100/(1+0.1)^5 =1000

Cumpărarea unei obligaţiuni în valoare nominală de 1000 RON cu o rată a cuponului de 10%, pe cinci ani, cu rambursare la final, va fi remunerată cu dobânzi anuale de câte 100 RON. La echilibrul pieţei financiare, rata dobânzii de piaţă (Yield to Maturity = YTM) este tot de 10%. Se cere: (1) valoarea actuală a obligaţiunii V0 şi (2) să se determine pierderea de capital pe obligaţiune în cazul în care rata inflaţiei creşte în mod neanticipat astfel încât rata dobânzii să ajungă la 10,5%.

Page 4: Probleme MFI

𝑉_0=100/(1+0.1)+100/(1+0.1)^2 +100/(1+0.1)^3 +100/(1+0.1)^4 +1100/(1+0.1)^5 =1000

Cumpărarea unei obligaţiuni în valoare nominală de 1000 RON cu o rată a cuponului de 10%, pe cinci ani, cu rambursare la final, va fi remunerată cu dobânzi anuale de câte 100 RON. La echilibrul pieţei financiare, rata dobânzii de piaţă (Yield to Maturity = YTM) este tot de 10%. Se cere: (1) valoarea actuală a obligaţiunii V0 şi (2) să se determine pierderea de capital pe obligaţiune în cazul în care rata inflaţiei creşte în mod neanticipat astfel încât rata dobânzii să ajungă la 10,5%.

Page 5: Probleme MFI

Dupa caz, pentru un proiect de investitii poate fi nevoie si de capital de lucru. Acesta trebuie sa fie luat in calcul si trebuie bugetat (ex: un echipament care are nevoie de materie prima pe care sa o prelucreze). Astfel valoarea este luata in calcul in valoarea totala a investitiei, fiind considerata iesire de numerar (cash outflow) in anul 0. Cand se finalizeaza proiectul, daca intreprinderea nu mai continua activitatea si renunta si la capitalul de lucru, atunci capitalul de lucru net este recuperat o data cu investitia, fiind privit ca o intrare de cash.

Explicaţi în ce mod capitalul de lucru net este recuperat la sfârşitul perioadei de exploatare (operare) a unui proiect de investiţii şi de ce este inclus în analiza bugetului de investiţii.

Capitalul de lucru diferă de capitalul fix ȋn privinţa timpului necesar pentru recuperarea investiţiei ȋntr-un anumit activ. În cazul capitalului fix sau al activelor pe termen lung (teren, clădiri şi echipamente), o companie ȋn mod obişnuit are nevoie de mai mulţi ani pentru recuperarea investiţiei. În schimb, capitalul de lucru este rotit ȋntr-un ritm mult mai rapid. Practic, investiţiile ȋn stocuri şi creanţe, ȋn mod obişnuit, sunt recuperate ȋn timpul unui ciclu de operare normal când stocurile sunt vândute şi creanţele ȋncasate.

Page 6: Probleme MFI

Rata rapida de lichiditate (test acid) 1.4

Rata de lichiditate curenta 3

Rata de rotatie a activelor curente 6

Active curente 2,300,000

Contul curent (cash) si valori mobiliare lichide 380,000

Cifra de afaceri (vanzarile) din a treia formula rezulta ca cifra de afaceri este egala cu produsul dintre rata de rotatie a activelor curente si valoarea activelor curente13,800,000

Perioada de incasare a creantelor

Rotatia creantelor

Crente

pentru a determina stocurile calculam pasivele curente

Pasivele curente

Stocurile le calculam

rezulta ca stocurile sunt egale cu 1,226,667

ne intoarcem si calculam Creantele

ne intoarcem si calculam Rotatia creantelor

Ne intoarcem si calculam Perioada de incasare a creantelor

𝑅𝐿𝐶=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

𝑅_𝐴𝐶=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)𝑅_𝑐𝑟=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑎𝑠ℎ−𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑅𝐿𝑅=𝑅𝐿𝐶−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/𝑅𝐿𝐶=2300000/3=766667

1.4=3−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖/766667𝑅𝐿𝑅=𝑅𝐿𝐶−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑎𝑠ℎ−𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑅_𝑐𝑟=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=13800000/693333=19.9

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)=365/19.9=18.34 zile

Pentru anul 2009, IBM România are o rată rapidă de lichiditate de 1,4, o rată de lichiditate curentă de 3, o rată de rotaţie a activelor curente de 6 ori, active curente în valoare totală de 2.300.000 RON, iar contul curent (cash) şi valorile mobiliare lichide se ridică la valoarea de 380.000 RON. Să se determine cifra de afaceri anuală şi perioada de încasare a creanţelor pentru acel an.

Page 7: Probleme MFI

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)=365/19.9=18.34 zile

Page 8: Probleme MFI

din a treia formula rezulta ca cifra de afaceri este egala cu produsul dintre rata de rotatie a activelor curente si valoarea activelor curente

766,667

693,333

20

18.33816

𝑅𝐿𝐶=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

𝑅_𝐴𝐶=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)𝑅_𝑐𝑟=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑎𝑠ℎ−𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑅𝐿𝑅=𝑅𝐿𝐶−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/𝑅𝐿𝐶=2300000/3=766667

1.4=3−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖/766667

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑐𝑎𝑠ℎ−𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=2300000−380000−1226667=693333𝑅_𝑐𝑟=𝑉𝑎𝑛𝑧𝑎𝑟𝑖/𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒=13800000/693333=19.9

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)=365/19.9=18.34 zile

Pentru anul 2009, IBM România are o rată rapidă de lichiditate de 1,4, o rată de lichiditate curentă de 3, o rată de rotaţie a activelor curente de 6 ori, active curente în valoare totală de 2.300.000 RON, iar contul curent (cash) şi valorile mobiliare lichide se ridică la valoarea de 380.000 RON. Să se determine cifra de afaceri anuală şi perioada de încasare a creanţelor pentru acel an.

Page 9: Probleme MFI

〖𝑃𝑅〗 _𝑐𝑟=(365 𝑧𝑖𝑙𝑒)/(𝑅𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟)=365/19.9=18.34 zile

Page 10: Probleme MFI

imprumut 1,000,000perioada 4 anidobanda 12%

Grafic de rambursareAn Valoare ramasă Dobânda Rata de principal Anuitate

1 1,000,000 120,000 250,000 370,0002 750,000 90,000 250,000 340,0003 500,000 60,000 250,000 310,0004 250,000 30,000 250,000 280,000

Total 300,000 1,000,000 1,300,000

O firmă împrumută o sumă de 1.000.000 RON care trebuie rambursată sub forma a patru rate egale în următorii patru ani, fiecare dintre ele este plătibilă la sfărşitul perioadei (anului), iar rata dobânzii este 12%. Se cere să se realizeze schema de amortizare a împrumutului (principalul şi dobânda) pentru cei patru ani în care acesta este rambursat.

Page 11: Probleme MFI

O firmă împrumută o sumă de 1.000.000 RON care trebuie rambursată sub forma a patru rate egale în următorii patru ani, fiecare dintre ele este plătibilă la sfărşitul perioadei (anului), iar rata dobânzii este 12%. Se cere să se realizeze schema de amortizare a împrumutului (principalul şi dobânda) pentru cei patru ani în care acesta este rambursat.

Page 12: Probleme MFI

1)dobanda 0.07

compunere zilnica 1072.501compunere semestriala 6 luni 1071.225

compunere zilnica 1419.02compunere semestriala 6 luni 1410.599

Un deponent are două opţiuni: (1) să plaseze banii într-un cont bancar de economii cu o rată a dobânzii 7% şi perioada de compunere semestrială sau (2) într-un cont care aduce o dobândă de 7%, dar perioada de compunere este zilnică. Identificaţi varianta cea mai avantajoasă pentru deponent. Justificaţi răspunsul.

=1000*(1+0.07/365)^365

=1000 *(1+0.07/2)^2

=1000*(1+0.07/365)^1825

=1000*(1+0.07/2)^10

http://www.thecalculatorsite.com/articles/finance/compound-interest-formula.php

Se observă că o creştere a frecvenţei de compunere a dobânzii va genera o creştere a valorii finale şi o rată efectivă a dobânzii mai mare. varianta cea mai avantajoasa: compunere zilnică

Page 13: Probleme MFI

Un deponent are două opţiuni: (1) să plaseze banii într-un cont bancar de economii cu o rată a dobânzii 7% şi perioada de compunere semestrială sau (2) într-un cont care aduce o dobândă de 7%, dar perioada de compunere este zilnică. Identificaţi varianta cea mai avantajoasă pentru deponent. Justificaţi răspunsul.

=1000 *(1+0.07/2)^2

=1000*(1+0.07/365)^1825

=1000*(1+0.07/2)^10

http://www.thecalculatorsite.com/articles/finance/compound-interest-formula.php

Se observă că o creştere a frecvenţei de compunere a dobânzii va genera o creştere a valorii finale şi o rată efectivă a dobânzii mai mare. varianta cea mai avantajoasa: compunere zilnică

Page 14: Probleme MFI

Dacă se compară două proiecte care se exclud reciproc, proiectul cu o durată economică mai scurtă şi costul capitalului mare, poate fi clasat ca fiind mai bun prin utilizarea criteriului VAN, dar dacă costul capitalului este redus, proiectul cu o durată economică mai lungă poate apărea ca fiind mai bun. În cazul utilizării criteriul RIR, dacă se schimbă costul capitalului se pot produce modificări în clasamentul celor două proiecte care se exclud reciproc (realizat folosind criteriul VAN)? De ce se întâmplă astfel? Justificaţi.

Proiectele de investiţii care vor avea RIR mai mare decât rata medie a dobânzii, vor fi acceptate, cele care au RIR < Rd vor fi respinse. Practic, n selecţia proiectelor de investiţii criteriul RIR este echivalent cu VAN. Prin urmare, regula de investire pentru RIR este următoarea:

Proiectul este acceptat dacă RIR este mai mare decât rata de actualizare.

Proiectul este respins dacă RIR este mai mic decât rata de actualizare. Putem aplica această regulă n cazul unui proiect mai complicat (-200, 100, 100, 100 RON). Relaţ3ia de calcul este următoarea: 0 = -200 + 100/(1+RIR) + 100/(1+RIR)2 + 100/(1+RIR) . Astfel, RIR = 23,37%. În figura 5 este prezentată semnificaţia RIR. Graficul redă VAN ca o funcţie de rata de actualizare. Curba intersectează axa orizantală n punctul RIR = 23,37%, deoarece aceasta corespunde valorii VAN=0. Din grafic se poate observa că VAN>0 pentru rate de actualizare mai mici ca RIR şi VAN<0 pentru rate mai mari ca RIR. Aceasta nseamnă că dacă noi acceptăm proiectele atunci când rata de actualizare este mai mică decât RIR, noi vom accepta proiectele cu VAN>0. Astfel, regula RIR coincide n mod exact cu regula VAN. Regula RIR şi regula VAN sunt aceleaşi numai n anumite cazuri, cum a fost cel prezentat anterior. În practică, există mai multe probleme cu această abordare (RIR).

Page 15: Probleme MFI

Dacă se compară două proiecte care se exclud reciproc, proiectul cu o durată economică mai scurtă şi costul capitalului mare, poate fi clasat ca fiind mai bun prin utilizarea criteriului VAN, dar dacă costul capitalului este redus, proiectul cu o durată economică mai lungă poate apărea ca fiind mai bun. În cazul utilizării criteriul RIR, dacă se schimbă costul capitalului se pot produce modificări în clasamentul celor două proiecte care se exclud reciproc (realizat folosind criteriul VAN)? De ce se întâmplă astfel? Justificaţi.

Proiectele de investiţii care vor avea RIR mai mare decât rata medie a dobânzii, vor fi acceptate, cele care au RIR < Rd vor fi respinse. Practic, n selecţia proiectelor de investiţii criteriul RIR este echivalent cu VAN. Prin urmare, regula de investire pentru RIR este următoarea:

Proiectul este acceptat dacă RIR este mai mare decât rata de actualizare.

Proiectul este respins dacă RIR este mai mic decât rata de actualizare. Putem aplica această regulă n cazul unui proiect mai complicat (-200, 100, 100, 100 RON). Relaţ3ia de calcul este următoarea: 0 = -200 + 100/(1+RIR) + 100/(1+RIR)2 + 100/(1+RIR) . Astfel, RIR = 23,37%. În figura 5 este prezentată semnificaţia RIR. Graficul redă VAN ca o funcţie de rata de actualizare. Curba intersectează axa orizantală n punctul RIR = 23,37%, deoarece aceasta corespunde valorii VAN=0. Din grafic se poate observa că VAN>0 pentru rate de actualizare mai mici ca RIR şi VAN<0 pentru rate mai mari ca RIR. Aceasta nseamnă că dacă noi acceptăm proiectele atunci când rata de actualizare este mai mică decât RIR, noi vom accepta proiectele cu VAN>0. Astfel, regula RIR coincide n mod exact cu regula VAN. Regula RIR şi regula VAN sunt aceleaşi numai n anumite cazuri, cum a fost cel prezentat anterior. În practică, există mai multe probleme cu această abordare (RIR).

Page 16: Probleme MFI

perioada de conversie stoc 75

38

perioada de întârziere a plătilor 30

83

245.1334CA 3,400,000

4.866667

perioada de conversie a efectelor comerciale de primit

a) cliclul de conversie a numerarului

b) suma pe care firma o are investita în efectele comerciale de primit

c) de câte ori firma reuşeşte să rotească stocurile într-un an

Compania ELECTROLUX are o perioadă de conversie a stocurilor de 75 de zile, o perioadă de conversie a efectelor comerciale de primit de 38 de zile şi o perioadă de întârziere a plăţilor de 30 de zile. Se cere: a) Să se determine ciclul de conversie a numerarului pentru această firmă? b) Dacă cifra de afaceri a firmei este de 3.400.000 RON şi toate vânzările se efectuează pe credit, care este suma pe care firma o are investită în efectele comerciale de primit? c) De câte ori firma reuşeşte să rotească stocurile într-un an de zile?

ciclul de conversie a numerarului = perioada de conversie a stocurilor + perioada de conversie a efectelor comerciale de primit - perioada de intarziere a platilor Cilcul de conversie a numerarului = 75 zile + 38 zile - 30 zile = 83

perioada medie de colectare = efectele comerciale de primit (creante)/ (venituri pe credit/365)perioada de colectare = perioada de conversie a efectelor comerciale de primitefecte comerciale de primit (creante) = (venituri pe credit / 365)/ perioada medie de colectare efecte comerciale de primit (creante) = (3.400.000 lei / 365 zile)/ 38 de zile

perioada de conversie a stocurilor = 365/ (costul bunurilor vandute/stocul mediu)rotatia stocurilor = costul bunurilor vândute/stocurirotatia stocurilor = 365 / perioada de conversie a stocurilor

Page 17: Probleme MFI

Compania ELECTROLUX are o perioadă de conversie a stocurilor de 75 de zile, o perioadă de conversie a efectelor comerciale de primit de 38 de zile şi o perioadă de întârziere a plăţilor de 30 de zile. Se cere: a) Să se determine ciclul de conversie a numerarului pentru această firmă? b) Dacă cifra de afaceri a firmei este de 3.400.000 RON şi toate vânzările se efectuează pe credit, care este suma pe care firma o are investită în efectele comerciale de primit? c) De câte ori firma reuşeşte să rotească stocurile într-un an de zile?

ciclul de conversie a numerarului = perioada de conversie a stocurilor + perioada de conversie a efectelor comerciale de primit - perioada de intarziere a platilor Cilcul de conversie a numerarului = 75 zile + 38 zile - 30 zile = 83

perioada medie de colectare = efectele comerciale de primit (creante)/ (venituri pe credit/365)perioada de colectare = perioada de conversie a efectelor comerciale de primitefecte comerciale de primit (creante) = (venituri pe credit / 365)/ perioada medie de colectare efecte comerciale de primit (creante) = (3.400.000 lei / 365 zile)/ 38 de zile

perioada de conversie a stocurilor = 365/ (costul bunurilor vandute/stocul mediu)rotatia stocurilor = costul bunurilor vândute/stocurirotatia stocurilor = 365 / perioada de conversie a stocurilor

Page 18: Probleme MFI

pret actiune 53

50 3.875

50 0.125

a)actiuni

b)opţiunile callSt 53 53 -0.875St 55 55 1.125St 50 50 -3.875St 45 45 -8.875

c) optiunile putSt 53 53 -3.125St 55 55 -5.125St 50 50 -0.125St 45 45 4.875

optiunile call cu pret exercitare 50 ron

optiunile put cu pret exercitare 50

Acţiunile băncii BCR au preţul de 53 RON/acţiune. Opţiunile CALL care expiră peste o lună şî au un preţ de exercitare de 50 RON se vând cu 3,875 RON. Opţiunile PUT care expiră peste o lună şi au un preţ de exercitare de 50 RON se vând cu 0,125 RON. Care va fi valoarea investiţiei şi câştigul aferent în cazul a) acţiunilor, b) opţiunilor CALL şi c) pentru opţiuni PUT. Se vor lua în considerare trei nivele posibile de evoluţie a preţului activului suport: 55 RON, 50 RON şi 45 RON.

V = St - (E + C)venit = curs activ suport - (pret exercitare + prima platita)

V = E - (St +P0)venit = pret de exercitare prestabilit - (activ suport + prima platita)

Page 19: Probleme MFI

Acţiunile băncii BCR au preţul de 53 RON/acţiune. Opţiunile CALL care expiră peste o lună şî au un preţ de exercitare de 50 RON se vând cu 3,875 RON. Opţiunile PUT care expiră peste o lună şi au un preţ de exercitare de 50 RON se vând cu 0,125 RON. Care va fi valoarea investiţiei şi câştigul aferent în cazul a) acţiunilor, b) opţiunilor CALL şi c) pentru opţiuni PUT. Se vor lua în considerare trei nivele posibile de evoluţie a preţului activului suport: 55 RON, 50 RON şi 45 RON.

V = St - (E + C)venit = curs activ suport - (pret exercitare + prima platita)

V = E - (St +P0)venit = pret de exercitare prestabilit - (activ suport + prima platita)

Page 20: Probleme MFI

Care dintre ratele dobânzilor sunt mai fluctuante, cele pentru credite pe termen scurt sau cele pentru credite pe termen lung? Justificaţi răspunsul.

Structura ratelor dobânzii este definită ca o relaţie ȋntre ratele dobânzii şi maturitatea sursei de finanţare. Istoric, ratele dobânzii pe termen lung ȋn mod normal au depăşit ratele pe termen scurt. Datorită flexibilităţii reduse a ȋmprumuturilor pe termen lung comparativ cu cele pe termen scurt, costul efectiv al datoriilor pe termen lung poate fi mai mare decât costul datoriei pe termen scurt, chiar dacă dobânzile sunt egale sau mai mari decât ratele pe termen lung. În cazul datoriilor pe termen lung, o firmă trebuie să suporte cheltuieli cu dobânda chiar şi ȋn perioadele când ea nu are nevoie imediat de fonduri, ca ȋn perioadele de recesiune sau cele sezoniere. În schimb, atunci când datoriile sunt pe termen scurt firma poate evita costurile cu dobânda pentru fondurile care nu sunt necesare prin achitarea lor.

În concluzie, costul datoriei pe termen lung ȋn general este mai mare decât datoriei pe termen scurt. Riscul ȋndatorării pe termen scurt ȋn comparaţie cu ȋndatorarea pe termen lung. Companiile care apelează la ȋmprumuturi au atitudini diferite faţă de cei care ȋmprumută fonduri ȋn privinţa riscului ȋndatorării pe termen scurt şi pe termen lung. Practic, cei care dau cu ȋmprumut fonduri ȋn mod normal percep riscul ca fiind crescător ȋn funcţie de maturitate, ȋn schimb cei care ȋmprumută fonduri apreciază că riscurile sunt mai mari când se ȋmprumută pe termen scurt. Există două explicaţii ce susţin aceste percepţii. Prima, există ȋntotdeauna o anumită probabilitate ca o firmă să nu fie capabilă să refinanţeze datoria sa pe termen scurt. Când datoria unei firme ajunge la maturitate, aceasta o poate achita sau, când are nevoie, va aranja o nouă schemă de finanţare. De multe ori, la scadenţă, firma se poate confrunta cu probleme financiare şi trebuie să-şi refinanţeze datoria. Cu cât firma se confruntă mai des cu probleme financiare, cu atât mai mare va fi riscul de a nu putea obţine finanţarea necesară. A doua explicaţie, ratele dobânzii pe termen scurt prezintă o fluctuaţie mai mare ȋn timp decât ratele dobânzii pe termen lung. Prin urmare, cheltuielile cu dobânda ale firmei şi câştigurile aşteptate după plata dobânzilor şi a impozitelor sunt supuse unei variaţii mai mari (risc mai mare) ȋn timp ȋn cazul datoriei pe termen scurt decât cea pe termen lung.

Page 21: Probleme MFI

Care dintre ratele dobânzilor sunt mai fluctuante, cele pentru credite pe termen scurt sau cele pentru credite pe termen lung? Justificaţi răspunsul.

Structura ratelor dobânzii este definită ca o relaţie ȋntre ratele dobânzii şi maturitatea sursei de finanţare. Istoric, ratele dobânzii pe termen lung ȋn mod normal au depăşit ratele pe termen scurt. Datorită flexibilităţii reduse a ȋmprumuturilor pe termen lung comparativ cu cele pe termen scurt, costul efectiv al datoriilor pe termen lung poate fi mai mare decât costul datoriei pe termen scurt, chiar dacă dobânzile sunt egale sau mai mari decât ratele pe termen lung. În cazul datoriilor pe termen lung, o firmă trebuie să suporte cheltuieli cu dobânda chiar şi ȋn perioadele când ea nu are nevoie imediat de fonduri, ca ȋn perioadele de recesiune sau cele sezoniere. În schimb, atunci când datoriile sunt pe termen scurt firma poate evita costurile cu dobânda pentru fondurile care nu sunt necesare prin achitarea lor.

În concluzie, costul datoriei pe termen lung ȋn general este mai mare decât datoriei pe termen scurt. Riscul ȋndatorării pe termen scurt ȋn comparaţie cu ȋndatorarea pe termen lung. Companiile care apelează la ȋmprumuturi au atitudini diferite faţă de cei care ȋmprumută fonduri ȋn privinţa riscului ȋndatorării pe termen scurt şi pe termen lung. Practic, cei care dau cu ȋmprumut fonduri ȋn mod normal percep riscul ca fiind crescător ȋn funcţie de maturitate, ȋn schimb cei care ȋmprumută fonduri apreciază că riscurile sunt mai mari când se ȋmprumută pe termen scurt. Există două explicaţii ce susţin aceste percepţii. Prima, există ȋntotdeauna o anumită probabilitate ca o firmă să nu fie capabilă să refinanţeze datoria sa pe termen scurt. Când datoria unei firme ajunge la maturitate, aceasta o poate achita sau, când are nevoie, va aranja o nouă schemă de finanţare. De multe ori, la scadenţă, firma se poate confrunta cu probleme financiare şi trebuie să-şi refinanţeze datoria. Cu cât firma se confruntă mai des cu probleme financiare, cu atât mai mare va fi riscul de a nu putea obţine finanţarea necesară. A doua explicaţie, ratele dobânzii pe termen scurt prezintă o fluctuaţie mai mare ȋn timp decât ratele dobânzii pe termen lung. Prin urmare, cheltuielile cu dobânda ale firmei şi câştigurile aşteptate după plata dobânzilor şi a impozitelor sunt supuse unei variaţii mai mari (risc mai mare) ȋn timp ȋn cazul datoriei pe termen scurt decât cea pe termen lung.

Page 22: Probleme MFI

Active curente 1,312,500

Pasive curente 525,000

Stocuri 375,000

rata curenta de lichiditate 2

Pasive curente 656,250

se refera la datoriile curente (pe termen scurt)

Credit pe termen scurt 131,250

Stocuri dupa imprumut 506,250

Rata rapida de lichiditate (test acid) 1.428571

Compania MicroPower are active curente în valoare de 1.312.500 RON şi pasive curente în valoare de 525.000 RON. Valoarea stocurilor este de 375.000 RON, iar compania va achiziţiona fonduri sub formă de credit pe termen scurt pentru a le utiliza la creşterea stocurilor. Cu cât poate să crească datoria pe termen scurt a companiei MicroPower fără a depăşi o rată curentă de lichiditate egală cu 2? Care va fi rata rapidă (testul acid) pentru firma MicroPower, după ce aceasta a contractat maximum de credite pe termen scurt?

𝑅𝐿𝐶=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒) 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒/2adica 1312500/2 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 in cazul RLC 2 - Pasive 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 = 656,250 - 525,000 = 131,250 (valoare credit)

𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

Împrumutul a fost facut pentru cresterea stocurilor => Stocuri dupa împrumut = 375,000 + 131,250 = 506,250Dacă cresc stocurile, crește și valoarea activelor curente cu 131,250.

𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 + 131,250)−(𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 + 131,250)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 + 131,250)𝑅𝐿𝑅=(1,312,500 - 375,000)/(525,000+ 131,250) = 1,43

Page 23: Probleme MFI

Compania MicroPower are active curente în valoare de 1.312.500 RON şi pasive curente în valoare de 525.000 RON. Valoarea stocurilor este de 375.000 RON, iar compania va achiziţiona fonduri sub formă de credit pe termen scurt pentru a le utiliza la creşterea stocurilor. Cu cât poate să crească datoria pe termen scurt a companiei MicroPower fără a depăşi o rată curentă de lichiditate egală cu 2? Care va fi rata rapidă (testul acid) pentru firma MicroPower, după ce aceasta a contractat maximum de credite pe termen scurt?

𝑅𝐿𝐶=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒) 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒/2adica 1312500/2 𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 in cazul RLC 2 - Pasive 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 = 656,250 - 525,000 = 131,250 (valoare credit)

𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒)

Împrumutul a fost facut pentru cresterea stocurilor => Stocuri dupa împrumut = 375,000 + 131,250 = 506,250Dacă cresc stocurile, crește și valoarea activelor curente cu 131,250.

𝑅𝐿𝑅=(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 + 131,250)−(𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 + 131,250)/(𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 + 131,250)𝑅𝐿𝑅=(1,312,500 - 375,000)/(525,000+ 131,250) = 1,43

Page 24: Probleme MFI

Pret 45

Costuri fixe 65,000

Amortizarea 110,000

Costuri unitare variabile 20

Profit/Pierdere 5000 unitati 5,000CA 225,000

Costuri variabile 100,000

Costuri totale 165,000

Profit 60,000

Profit/Pierdere 12,000 unitati 12,000CA 540,000

Costuri variabile 240,000

Costuri totale 305,000

Profit 235,000

b) Pragul de rentabilitate EBITEBIT 0

2600cantitate la prag rentabilitate EBIT 0

Următoarele date sunt valabile pentru Electronic Industries, un producător de componente electronice. Fiecare unitate produsă se vinde pe piaţă la un preţ de 45 RON, costurile fixe sunt în valoare de 175.000 RON, din care 110.000 RON sunt cheltuieli anuale cu amortizarea, costurile unitare variabile sunt 20 RON pe unitate de produs. a) Care este profitul sau pierderea dacă volumul vânzărilor este de 5.000 unităţi? Dar dacă este de 12.000 unităţi? b) Care este pragul de rentabilitate EBIT? c) Care este pragul de rentabilitate în numerar? d) Să presupunem că firma are un nivel al producţiei de 4.000 unităţi. Sunt creditorii firmei în măsură să înceapă procedura de lichidare a companiei dacă aceasta întârzie efectuarea plăţilor?

Cifra de afaceri = pret * unitati = 45 * 5000 = 225,000

Costuri variabile= cost unitar * unitati = 20 * 5000 = 100,000

Costuri totale = Costuri fixe + costuri variabile = 65,000 + 100, 000 = 165,000

Profit = Cifra de afaceri - Cheltuieli = 225,000 - 165,000 = 60000

Cifra de afaceri = pret * unitati = 45 * 12000 = 540,000

Costuri fixe = cost unitar * unitati = 20 * 12000 = 240,000

Costuri totale = Costuri fixe + costuri variabile = 175,000 + 240,000 = 415,000

Profit = Cifra de afaceri - Cheltuieli = 540,000 - 305,000 = 235,000

EBIT = vânzări - cheltuieli (taxe, dobanda)EBIT = (pret*cantitate) - CF - CVEBIT = cantitate (pret - CV) - CFEBIT = cantitate (45 - 20) - CF0 = cantitate * 25 - 175,000cantitate * 25 = 175,000cantitate = 175,000/25

Page 25: Probleme MFI

c) prag de rentabilitate numerar

prag rentabilitate unitati 2600

d) daca q=4000 4000

Profit 35,000

Profit = venituri - cheltuieliProfit = nr unitati vandute * pret unitar - (Costuri fixe + costuri variabile)costurile variabile = nr unitati vandute * cost unitarrezulta ca profit = nr unitati vandute * pret unitar - nr unitati vandute * cost unitar - costuri fixeprofit = nr de unitati vandute * (pret unitar - cost unitar) - costuri fixedaca prag de rentabilitate = 0, profit egal 0, cand nr unitati vandute = costuri fixe/ pret unitar - cost unitar

0=P*Q - CF - CVu*Q0=Q(p-CVu) - CF0=Q(P-CVu) - 175,000Q= 175,000/P-CVu

rezulta ca profit = nr unitati vandute * pret unitar - nr unitati vandute * cost unitar - costuri fixe

Procedura de insolventa sau lichidare a unei compani incepe in cazul unei datorii de min 35,000, la 60 zile de la data scadentei.

Page 26: Probleme MFI

315000

65000

Următoarele date sunt valabile pentru Electronic Industries, un producător de componente electronice. Fiecare unitate produsă se vinde pe piaţă la un preţ de 45 RON, costurile fixe sunt în valoare de 175.000 RON, din care 110.000 RON sunt cheltuieli anuale cu amortizarea, costurile unitare variabile sunt 20 RON pe unitate de produs. a) Care este profitul sau pierderea dacă volumul vânzărilor este de 5.000 unităţi? Dar dacă este de 12.000 unităţi? b) Care este pragul de rentabilitate EBIT? c) Care este pragul de rentabilitate în numerar? d) Să presupunem că firma are un nivel al producţiei de 4.000 unităţi. Sunt creditorii firmei în măsură să înceapă procedura de lichidare a companiei dacă aceasta întârzie efectuarea plăţilor?

Cifra de afaceri = pret * unitati = 45 * 5000 = 225,000

Costuri variabile= cost unitar * unitati = 20 * 5000 = 100,000

Costuri totale = Costuri fixe + costuri variabile = 65,000 + 100, 000 = 165,000

Profit = Cifra de afaceri - Cheltuieli = 225,000 - 165,000 = 60000

Cifra de afaceri = pret * unitati = 45 * 12000 = 540,000

Costuri fixe = cost unitar * unitati = 20 * 12000 = 240,000

Costuri totale = Costuri fixe + costuri variabile = 175,000 + 240,000 = 415,000

Profit = Cifra de afaceri - Cheltuieli = 540,000 - 305,000 = 235,000

EBIT = vânzări - cheltuieli (taxe, dobanda)EBIT = (pret*cantitate) - CF - CVEBIT = cantitate (pret - CV) - CFEBIT = cantitate (45 - 20) - CF0 = cantitate * 25 - 175,000cantitate * 25 = 175,000cantitate = 175,000/25

Page 27: Probleme MFI

Profit = venituri - cheltuieliProfit = nr unitati vandute * pret unitar - (Costuri fixe + costuri variabile)costurile variabile = nr unitati vandute * cost unitarrezulta ca profit = nr unitati vandute * pret unitar - nr unitati vandute * cost unitar - costuri fixeprofit = nr de unitati vandute * (pret unitar - cost unitar) - costuri fixedaca prag de rentabilitate = 0, profit egal 0, cand nr unitati vandute = costuri fixe/ pret unitar - cost unitar

rezulta ca profit = nr unitati vandute * pret unitar - nr unitati vandute * cost unitar - costuri fixe

Procedura de insolventa sau lichidare a unei compani incepe in cazul unei datorii de min 35,000, la 60 zile de la data scadentei.

Page 28: Probleme MFI

Prezentaţi diferenţele între riscul de neplată şi riscul ratei dobânzilor. Care dintre acestea are influenţa cea mai mare în selectarea valorilor mobiliare lichide din portofoliu?

Prima de risc la maturitate se referă la influenţa perioadei de timp n care s-a realizat investiţia sau plasamentul de fonduri. Structura ratelor dobânzii este modelul de randament al dobânzilor pentru titlurile de valoare care diferă numai prin perioada de maturitate. În general, randamentul la maturitate al valorilor mobiliare are tendinţa de creştere. Dacă se reprezintă grafic randamentul la maturitate al titlului n functie de perioada de maturitate se obţine o curbă ce reflectă nivelele de rate ale dobânzii viitoare. Dacă ratele dobânzii pe termen scurt, inclusiv ratele de inflaţie se aşteptă să crească, curba randamentului va tinde să aibă o pantă crescătoare. În schimb, o curbă cu o pantă descrescătoare a randamentului reflectă o scădere aşteptată a ratelor dobânzii, inclusiv a ratelor inflaţiei. De asemenea, acest randament reflectă ceea ce se numeşte prima de maturitate. Această primă exprimă preferinţa multor investitori pentru plasamente sau investiţii pe termen scurt, deoarece riscul asociat cu rata dobânzii este mai mic decât n cazul plasamentelor pe termen lung. Astfel, dacă rata dobânzii creşte, deţinătoarul unei obligaţiuni pe termen lung va găsi că valoarea investiţiei sale a scăzut substanţial mai mult decât n cazul n care ar fi achiziţionat o obligaţiune pe termen scurt. În plus, deţinătorul unei obligaţiuni pe termen scurt are posibilitatea după ce titlul ajunge la maturitate să investească câştigurile generate de obligaţiune la o nouă rată a dobânzii care este mai mare. Deţinătorul unei obligaţiuni pe termen lung trebuie să aştepte o perioadă mult mai mare de timp nainte ca această oportunitate să devină posibilă. Ca atare, prima de maturitate este mai mare pentru obligaţiunile pe termen lung decât pentru cele pe termen scurt. Structura ratelor dobânzii la maturitate se schimbă n funcţie de cererea şi oferta de fonduri cu diferite perioade de maturitate. De exemplu, companiile de asigurări, sau fondurile private de pensii preferă să facă investiţii n valori mobiliare pe termen lung. În schimb, băncile comerciale preferă plasamentele cu maturitate pe termen scurt.

Prima de risc de neplată ( de faliment) nseamnă riscul ca dobânda şi principalul promise să nu mai fie plătite. Titlurile de stat sunt considerate n general ca fiind fără risc. În schimb, valorile mobiliare emise de companii sunt supuse unui risc de faliment. Agenţiile de rating ca Moody's, Standard and Poor's şi Fitch realizează evaluării ale riscului de faliment pentru majoritatea obligaţiunilor corporatiste sub formă de „rating". Moody's, de exemplu, clasifică obligaţiunile pe o scară cu 9 puncte de la Aaa, Aa până la C, unde Aaa nseamnă obligaţiunile cu riscul de faliment aşteptat cel mai scăzut. Randamentul obligaţiunilor creşte pe măsură ce riscul de faliment creşte, reflectând astfel relaţia pozitivă dintre risc şi venitul cerut. În timp, veniturile cerute pentru obligaţiuni de către investitori prezintă diferite nivele ale riscului de faliment, reflectând perspectiva economică şi probabilitatea de faliment aferentă.

Page 29: Probleme MFI

Prezentaţi diferenţele între riscul de neplată şi riscul ratei dobânzilor. Care dintre acestea are influenţa cea mai mare în selectarea valorilor mobiliare lichide din portofoliu?

Prima de risc la maturitate se referă la influenţa perioadei de timp n care s-a realizat investiţia sau plasamentul de fonduri. Structura ratelor dobânzii este modelul de randament al dobânzilor pentru titlurile de valoare care diferă numai prin perioada de maturitate. În general, randamentul la maturitate al valorilor mobiliare are tendinţa de creştere. Dacă se reprezintă grafic randamentul la maturitate al titlului n functie de perioada de maturitate se obţine o curbă ce reflectă nivelele de rate ale dobânzii viitoare. Dacă ratele dobânzii pe termen scurt, inclusiv ratele de inflaţie se aşteptă să crească, curba randamentului va tinde să aibă o pantă crescătoare. În schimb, o curbă cu o pantă descrescătoare a randamentului reflectă o scădere aşteptată a ratelor dobânzii, inclusiv a ratelor inflaţiei. De asemenea, acest randament reflectă ceea ce se numeşte prima de maturitate. Această primă exprimă preferinţa multor investitori pentru plasamente sau investiţii pe termen scurt, deoarece riscul asociat cu rata dobânzii este mai mic decât n cazul plasamentelor pe termen lung. Astfel, dacă rata dobânzii creşte, deţinătoarul unei obligaţiuni pe termen lung va găsi că valoarea investiţiei sale a scăzut substanţial mai mult decât n cazul n care ar fi achiziţionat o obligaţiune pe termen scurt. În plus, deţinătorul unei obligaţiuni pe termen scurt are posibilitatea după ce titlul ajunge la maturitate să investească câştigurile generate de obligaţiune la o nouă rată a dobânzii care este mai mare. Deţinătorul unei obligaţiuni pe termen lung trebuie să aştepte o perioadă mult mai mare de timp nainte ca această oportunitate să devină posibilă. Ca atare, prima de maturitate este mai mare pentru obligaţiunile pe termen lung decât pentru cele pe termen scurt. Structura ratelor dobânzii la maturitate se schimbă n funcţie de cererea şi oferta de fonduri cu diferite perioade de maturitate. De exemplu, companiile de asigurări, sau fondurile private de pensii preferă să facă investiţii n valori mobiliare pe termen lung. În schimb, băncile comerciale preferă plasamentele cu maturitate pe termen scurt.

Prima de risc de neplată ( de faliment) nseamnă riscul ca dobânda şi principalul promise să nu mai fie plătite. Titlurile de stat sunt considerate n general ca fiind fără risc. În schimb, valorile mobiliare emise de companii sunt supuse unui risc de faliment. Agenţiile de rating ca Moody's, Standard and Poor's şi Fitch realizează evaluării ale riscului de faliment pentru majoritatea obligaţiunilor corporatiste sub formă de „rating". Moody's, de exemplu, clasifică obligaţiunile pe o scară cu 9 puncte de la Aaa, Aa până la C, unde Aaa nseamnă obligaţiunile cu riscul de faliment aşteptat cel mai scăzut. Randamentul obligaţiunilor creşte pe măsură ce riscul de faliment creşte, reflectând astfel relaţia pozitivă dintre risc şi venitul cerut. În timp, veniturile cerute pentru obligaţiuni de către investitori prezintă diferite nivele ale riscului de faliment, reflectând perspectiva economică şi probabilitatea de faliment aferentă.

Page 30: Probleme MFI

obligaţie 1000durata ani 7valoare scadenţă 2502

Rd?

1,502 = 1,000 * Rd * 71.502 = 7 Rd

Rd 0.21Rd % 21

Contra sumei de 1.000 RON puteţi cumpăra o obligaţie care nu vă va aduce nici un câştig pe durata sa de viaţă de 7 ani, dar care va avea o valoare de 2.502 RON la scadenţă. Care este rata dobânzii aplicabilă în acest caz, dacă achiziţionaţi obligaţiunea şi o păstraţi până la scadenţă?

Dobânda = valoarea prezentă * rata dobânzii * nr perioade luate în considerare

D=VV - Vp = 2502 - 1000 = 1502VP = 1000n=7 , înseamnă că Rd = 21%

Page 31: Probleme MFI

Contra sumei de 1.000 RON puteţi cumpăra o obligaţie care nu vă va aduce nici un câştig pe durata sa de viaţă de 7 ani, dar care va avea o valoare de 2.502 RON la scadenţă. Care este rata dobânzii aplicabilă în acest caz, dacă achiziţionaţi obligaţiunea şi o păstraţi până la scadenţă?

Dobânda = valoarea prezentă * rata dobânzii * nr perioade luate în considerare

D=VV - Vp = 2502 - 1000 = 1502VP = 1000n=7 , înseamnă că Rd = 21%

Page 32: Probleme MFI

valoare nominală 1000

perioada ani (maturitate) 10

dobândă/ sem (cupon fix) 30

randament 0.01

compunere semestriala

Valoare obligaţiune dacă se vinde la un randament de 8% 0.08

VP 1000 RONPer. Viata (n) 10 aniD 30 RON/semestruRandament (Rd) 10% 0.1Perioada de compunere semestriala Anul are 2 semestre

VVn = VP0 * (1+ Rd)^n a)Rd semestriala = Rn / 2 b)

Din a) si b) rezulta ca VVn = VP0 * (1 + Rn/2)^(2*n)VV10 2,653.30 RON

Daca randament (Rd) 8% 0.08VVn 2,191.12 RON

Să se determine valoarea unei obligaţiuni care are o valoare nominală de 1.000 RON şi o perioadă de viaţă de 10 ani, pentru care se plăteşte o dobândă de 30 RON/semestru şi al cărui randament este de 10%, cu perioada de compunere semestrială? Care este valoarea obligaţiunii dacă se vinde la un randament de 8%?

VP0 = C/(1+Rd) + C/(1+Rd)^2 + C/(1+Rd)^3 + C/(1+Rd)^4 + C/(1+Rd)^5 + C/(1+Rd)^6 + C/(1+Rd)^7 + C/(1+Rd)^8 + C/(1+Rd)^9 +C/(1+Rd)^10 + VR/(1+Rd)^10

Page 33: Probleme MFI

Să se determine valoarea unei obligaţiuni care are o valoare nominală de 1.000 RON şi o perioadă de viaţă de 10 ani, pentru care se plăteşte o dobândă de 30 RON/semestru şi al cărui randament este de 10%, cu perioada de compunere semestrială? Care este valoarea obligaţiunii dacă se vinde la un randament de 8%?

VP0 = C/(1+Rd) + C/(1+Rd)^2 + C/(1+Rd)^3 + C/(1+Rd)^4 + C/(1+Rd)^5 + C/(1+Rd)^6 + C/(1+Rd)^7 + C/(1+Rd)^8 + C/(1+Rd)^9 +C/(1+Rd)^10 + VR/(1+Rd)^10

Page 34: Probleme MFI

VP0 = C/(1+Rd) + C/(1+Rd)^2 + C/(1+Rd)^3 + C/(1+Rd)^4 + C/(1+Rd)^5 + C/(1+Rd)^6 + C/(1+Rd)^7 + C/(1+Rd)^8 + C/(1+Rd)^9 +C/(1+Rd)^10 + VR/(1+Rd)^10

Page 35: Probleme MFI

Proiectul A Proiect B A BCost 15,000 37,000 Investitie -15000 -37000CF 4,500 11,000 1 4500 11000ani 5 5 2 4500 11000VAN 448.86435986 763.8907 3 4500 11000rir= 13% 827.54067694 1689.544 4 4500 11000rir=15% 84.697941051 -126.2939 5 4500 11000

VAN 448.86 lei 763.89 leideci rir este de 15% pt proiectul A RIR 15.24% 14.86%se alege proiectul A pt ca are van si rir>0 RIRM 14.67% 14.47%

Proiectul A costă 15.000 RON şi se estimează că va genera fluxuri de numerar în valoare de 4.500 RON/an, pe o periodă de 5 ani. Proiectul B costă 37.000 RON şi se estimează că va produce fluxuri de numerar în valoare de 11.000 RON/an pe o perioadă de 5 ani. Calculaţi valoarea actualizată netă VAN, rata internă de rentabilitate a investiţiei RIR şi rata internă de rentabilitate modificată a investiţiei RIRM, presupunând rata costului capitalului de 14%. Care dintre proiecte ar trebui selectat, presupunând că se exclud reciproc, în funcţie de fiecare metodă de clasificare folosită? Care este soluţia finală?

Page 36: Probleme MFI

Proiectul A costă 15.000 RON şi se estimează că va genera fluxuri de numerar în valoare de 4.500 RON/an, pe o periodă de 5 ani. Proiectul B costă 37.000 RON şi se estimează că va produce fluxuri de numerar în valoare de 11.000 RON/an pe o perioadă de 5 ani. Calculaţi valoarea actualizată netă VAN, rata internă de rentabilitate a investiţiei RIR şi rata internă de rentabilitate modificată a investiţiei RIRM, presupunând rata costului capitalului de 14%. Care dintre proiecte ar trebui selectat, presupunând că se exclud reciproc, în funcţie de fiecare metodă de clasificare folosită? Care este soluţia finală?

Page 37: Probleme MFI

acţiune 36

divident/acţiune 2.4

Rată rentabilitate 0.12

Rată rentabilitate 0.1

rata constanta (g) 0.05

Pret actiune an 5 45.94613

Se poate achiziţiona astăzi o acţiune emisă de ROMPETROL la preţul de 36 RON. Dividendul recent plătit de companie a fost de 2,4 RON/acţiune. Datorită faptului că firma ROMPETROL are un grad foarte redus de risc, rata de rentabilitate cerută este de numai 12%. Dacă se estimează că pe viitor dividendele vor creşte la o rată constantă g, iar rata de rentabilitate se estimează să rămână la 10%, care este preţul estimat pentru acţiunile ROMPETROL la 5 ani faţă de momentul prezent?

P0=D0 (1+g)/K-g, K>g36=2.4 (1+g)/0.12 - g36*0.12-36g = 2.4 +2.4 g4.32 - 2.4 =38.4 gg=1.92/38.4 = 0.05 (5%)

D5= D0(1+g)^5D5=2.4 (1+0.05)^5D5=2.4 * 1.276283.06 pret divident in anul 5

P5= D5 (1+0.05)/0.12*0.05P5 = 3.216229/0.07 =

Page 38: Probleme MFI

Se poate achiziţiona astăzi o acţiune emisă de ROMPETROL la preţul de 36 RON. Dividendul recent plătit de companie a fost de 2,4 RON/acţiune. Datorită faptului că firma ROMPETROL are un grad foarte redus de risc, rata de rentabilitate cerută este de numai 12%. Dacă se estimează că pe viitor dividendele vor creşte la o rată constantă g, iar rata de rentabilitate se estimează să rămână la 10%, care este preţul estimat pentru acţiunile ROMPETROL la 5 ani faţă de momentul prezent?

P0=D0 (1+g)/K-g, K>g36=2.4 (1+g)/0.12 - g36*0.12-36g = 2.4 +2.4 g4.32 - 2.4 =38.4 gg=1.92/38.4 = 0.05 (5%)

D5= D0(1+g)^5D5=2.4 (1+0.05)^5D5=2.4 * 1.276283.06 pret divident in anul 5

P5= D5 (1+0.05)/0.12*0.05P5 = 3.216229/0.07 =

Page 39: Probleme MFI

Care este deosebirea dintre fuziunile operaţionale şi cele financiare?

* fuziuni operationale – au loc atunci când activitatile a doua companii sunt integrate pentru a obtine efecte sinergice;* fuziuni financiare – companiile care fuzioneaza nu vor fi operate ca o singura entitate si nu se preconizeaza obtinerea obligatorie de economii operationale semnificative

Page 40: Probleme MFI

Care este deosebirea dintre fuziunile operaţionale şi cele financiare?

* fuziuni operationale – au loc atunci când activitatile a doua companii sunt integrate pentru a obtine efecte sinergice;* fuziuni financiare – companiile care fuzioneaza nu vor fi operate ca o singura entitate si nu se preconizeaza obtinerea obligatorie de economii operationale semnificative

Page 41: Probleme MFI

Explicaţi cum cresc profiturile sau pierderile unei firme care are un grad ridicat al levierului operaţional, faţă de o firmă care are un grad scăzut al levierului operaţional.

Firmele care au un levier financiar redus au un risc mai mic in situaţii de recesiune economică, dar in aceeaşi măsură, generează profituri mai mici in perioade de boom economic. Dimpotrivă firmele cu un levier financiar ridicat (pondere mare a creditului in pasivele totale) sunt in pericol de a suferi pierderi substanţiale, dar au, in acelaşi timp, posibilitatea de a realiza profituri la fel de mari. Prin urmare, utilizarea levierului financiar necesită stabilirea unui echilibru ntre gradul de risc şi profiturile aşteptate de creditori. Levierul financiar se exprimă ca raport ntre datorii şi capitaluri proprii.

Page 42: Probleme MFI

Explicaţi cum cresc profiturile sau pierderile unei firme care are un grad ridicat al levierului operaţional, faţă de o firmă care are un grad scăzut al levierului operaţional.

Firmele care au un levier financiar redus au un risc mai mic in situaţii de recesiune economică, dar in aceeaşi măsură, generează profituri mai mici in perioade de boom economic. Dimpotrivă firmele cu un levier financiar ridicat (pondere mare a creditului in pasivele totale) sunt in pericol de a suferi pierderi substanţiale, dar au, in acelaşi timp, posibilitatea de a realiza profituri la fel de mari. Prin urmare, utilizarea levierului financiar necesită stabilirea unui echilibru ntre gradul de risc şi profiturile aşteptate de creditori. Levierul financiar se exprimă ca raport ntre datorii şi capitaluri proprii.