MARIAN NAZAT

Pri zonier

,cilmpul tacti c'n,\tn

I

tfr

PRIZONIER iN ,,CAMPUL TACTIC"(sau in loc de final)

Las mirturie cartea aceasta generapilor viitoare, poate le-o servi

la ceva, degi mi indoiesc. Celor care mi vor liuda 9i celor care m[vor injura, deopotrivi. in definitiv, William S. Culbertson, ministru

plenipotenfiar al Statelor Unite in fara noastrl in perioada 1925-1928,

are dreptate: ,Omul trebuie si fini pe langi el cAt mai mu\i prie-teni, dar cdnd e nevoie si ofenseze, trebuie si i9i faci duqmani ade-

virafi. Mai bine si ai un dugman recunoscut decit o mu\ime de

cunogtinfe cildufe"l.Aqa ci la naiba cu stAnjenitoarele ,,cunoqtinle cildufe", in ,,cAm-

pul tactic" ai doar wijmagi! Iar de nu mi credefi, uitafi-vd cu aten-

fie in oglindi! Chiar, cine este individul din spatele dumneavoastrd

care zAmbegte sardonic? Nu cumva este Necuratul, stipinul ,,dum-brivii minunate" a Serviciilor Secrete? Daci vi indoifi, aga s6 vdajute Scaraofchi, jupanul discrefionar al pirelnicului,,stat de drept"t

Daci nu, Dumnezeu si vi inmu\easci gindul bun 9i omenos!

Autorul

I W Culbertson gi A.M. Owsley, Pagini de jurnal (doi diplomafi americani tnBucure ;tiul interb eli c)

CupnrNs

Mdrturisire

,,Circumstanleingrijoritoare"...... ......... 11,,Gorilapolitici"... ........ 14Suntindignat!...... .......37DinuSiraru, la85deani.... .......40Lumeacredeinziduri! ..... 43Golilacivicit .......45Stropcustrop.. ....52Anticomunismulrezidual. ......... 56RostirepentrtUradinochiivulpii ......... 59Ginduridespretatd... ..... 61Unbdrbatindrigostit,FrangoisMitterrand. ........ 64Pariulmeu, ........ 66Primivaripraghezd. ....... 68,,Intelectualii-boxeri",ierigiazi .....70Cdndintelectualiiseingali. ........74,,Balenaalbastr#' ...95Lectiile copillriei .. . 97Licheauaexemplari. ...... 100Vocilefustiliei...... ...... 103PetrePandrea,avocatul. ... 105Carteaieruncilor, laaparitie - interviu ..... 109$irag de mirgele. . . It4LaBookfest. .......117Let\play?. ........ ll9ScenetadinRose Garden. .. 126

474 475

Nagterea, facerea 9i desfacerea unei cirliPovegtijudiciare. . . .

Confesiunile unui revoltat -Eu,necredinciosul! .......Augustin Buzura, unicul.Vara vrajbei noastre...

Zigzag

Oraqul-cimitir.....Oameni de silicon

Tiraniacuvintelor .. . ...Declaralie de dragoste.

Scrisoarea

Reforma )ustitiei - joc de copii - interviuUrmeazi...

RomAnia plrlsiti. .Un fel de replicl

|ustifiaterorii .....,,Eqecul implinit" al RomAniei? . . .Profetul Cioran.

Elegie de toamnl . .lntoarcere in timpZborul din Saint Paul. . .

|ustilia, in ,,!ara migarilor".implinirea prin carteIarigi despre lichele....Lumea de azi,latirgAusterlitz, dupd2l2 ani. . . .

Lumea de azi,laaparifie - interviuMaibine...Criciun in Bucureqtiincotro s-o apuc?Veacul descregterii Rominiei.Birbilie gi credinfi...Scarablocului......Simona noastrl!

Ruin[ polivalenti. . .CAticulturi,atatademnitate...... ........ 233Viseleinterviu

128

130

t33r45t47.

150

151

L54

156

t56158

r59r62r67

t70172

t74177

t79181

183

186

188

190

192

20L

20s

2L4

218

220

22t223

224

228

230

236

238lustitia,like!.Iertare, Iarni! . .... 241OamintireculonVoinescu.... ...243RomALnia,ca...ForrestGump. .....245La57 deani 248Thnguiredeprimlvari ....250Repetabilaistorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 252Revoltaintelectualilor-interviu ...256DePagti ...274Nu mai merge si fim prosti{i cu siguran{a

nafionali!-interviu ..277Moartea Doctorului. 282,,Nafionalizareacopiilor" ..2g4Manipulirimondiale. .....291Lectii deviali, cuavocatulMarian Nazat- interyiu. . . . .... 293Stadionul Veseliei .. Z9gConflictulgeneratiilor. .... 300De pe Dimbovifa pe Sena, fbri robd. . . . . . . 302Opovesteginuprea. ...... 305Catanga ... 307Despre americani, again!. . . 309Proclamatiadelalslaz. ....3L2AdmirabilaTdceremfuonesciani! .. 315Vialaeungirdebanalitefl-interviu ...... 321Eroiiromdnilor.... .......354Felurite. ...356Viatatrditlqivisatialui RomulMunteanu ........ 359Omul-gloatlgielitele. .....366Politice. ...369Manifestimpotrivacretinilor. .....373Cinesunt,,tefeliqtii'?. .....377Adineauri,intrelslazgiBucuregti... ........ 384

Palatul de fusti{ie 9i nu numai

Fiii vitregi ai timPuluiRefleclii pe o plajd

Clsitoria, ,,o institu{ie de apdrare reciprocli'? 'Progtii Europei

Cu Nicolae Dan Fruntelatl prin amintiri. . . . .

Lluditorii de ieri 9i deazi.Pohta ce-a pohtit .Femeia-adolescenti .

Femeile cu trupuri extreme...

,,Frafilor, unde dracu m-aJi adus?"

inginduriri.Rlfuiala pesedigtilorTuta absolutiHalal ,,bnrbali de stat"..'.

Fragmente

intre doui procese .Eu qi dricuqorul adjectival

Adunate din Lucrarea iubirii .O zi din viala mea . .

FlrAme.

Constantin Brdncugi, vizut de Ion Vinea 'Trecutul, caprezent

Aflate de la un rus

intrelumi. .. " " "Etern invrijbita RomAnieCriciun cu druglaPoarti. . . . . . .Biletelele de sub brad.

Prizonier in ,,cAmpul tactic" (sau in loc de final)

biblioteca raoNONFICTIUNE ADULTI

COLECTIA ISTORIEStefanAust.. .....ComplexulBaader-MeinhofAntonyBeevor ....Bulin: Cddaea 1945Christopher Clark . . Somnambulii. Cum a intrat Europa tn

rdzboi0n 1914Richard |. Evans . . .At Treika Reich aol. II gi uol. IilNiallFerguson.... ..RdzboiutLumii-EpocauriiRogerHoward.... ..OperayiuneaDarnocl.esAgnes Humbert . . . Resisience. Rdlboiul nostruDavid I. Kertzer . . . Papa gi MussotiniOzlem Kumrular . . .Sittona KasemAnna Maria Sigmund . . . .Dictator, dunory demagogESEISTICAVincent Delecroix. . Pantofut pe acopei;|oshua Knelman

& Rosalind Porter. Scrisori d.e dragostePhilippe Sollers. ...CdtdtoriitimputuiSomer Soufi. . . . . . . Ce i-ar putci spune Freud Lui SpietbergISTORIE. SOCIOLOGIE. FINANCIAR. POLITICA.ENIGME. MISTEREVartan Arachelian . Scdnteia uine de la MoscouaGeorgeBeahm .... ......Linqte: uorbe;te TrumpDietei Breuers. . . . . O inrie pula, oWt i urqjinarelor ;i a

prigoniii lor|ean-Louis Bruguire. Ceea ce n-am puhtt spune. 30 de ani dtrurian chitu Y::;#t#',:i::rismutui$erban Filip Cioculescu. . . . Wtorul nu in pri

MARTURISIRE

Deundzi, un lefegiu cu oaregce rang al Serviciilor Secrete de lanoi s-a trezit vorbind despre existenla ch:mpului tactic in justi{ie.

Din discursul personajului iegit din dumbravainlesat\, de balauri,unaconde qi zmei fiorogi Ei discrefionar abuzivi am aflat ci {ara e unfel de ogor numai bun si fie insdmAnfat cu microfoane gi delatori.Am mai infeles cL statul paralel i, de fapt, un stat vertical, aidomaunei coloane a infinitului, infinitul insemnind $n protocol sem-nat de ingii mesianici ai naliei de ierunci. Ei bine, cirdigia dintremagistrali gi ofiferi de informa{ii a transformat Rominia intr-ogrldini serafici a siguranfei nafionale, condus5' de carteluri dubi-oase gi oculte. Deviza noului nod de putere? Cetifeanul gi man-datul de ascultare (ori de monitorizare), ca in orice democra{iebalcanici originali...

Aqa am devenit, cu mic, cu mare, un {arc de prizonieri la chere-mul echipelor mixte. Cei care am rimas, desigur, fiindci vreoc0teva milioane au ales pribegia, congtienfi cd triiesc intr-o faricare le surpi destinul. Prins gi eu in mijlocul spafiului concentra{i-

onar controlat la sAnge de corpora{ia rdului, am fbcut din roba deovocat o tabl6 de scris. Pe fafa ei lucioasi am scrijelit ce am vizut gium simfit in anii din urmi, agijderea viefagilor, un roman aproapecarceral. $i m-am involburat asemenea lui Mircea Eliade: ,,Nu infe-

leg de ce ar fi roman o carte in care se descrie o boali, o meserie

10 MARIANNAZAToarecare sau o cocote qi n-ar fi tot atit de roman o carte in care s-ardescrie lupta unui om viu cu propriile sale gAnduri sau viala unui

om intre cirfi gi vise. (...) Orice e viu se poate transforma in epic.Orice a fost triit sau ar putea fi triit". Strigitul meu trebuia sdLajungi nu dincolo de gardurile cu sArmi ghimpati, de unde seintinde lumea birjiriti gi umiliti de oficialii ingrijorali la comandigi in gagci de soarta mioriticilor cobai, ci in interiorul lagdrului.Prizonier de bunivoie al unui sistem penitenciar cu invoire de la

pregedinte, gi el un fel de caporal cu izmeneli occidentale, adesea

de-o stupizenie monumentali. De la SighetlaZimnicea 9i de laNidlac la Chilia - granifele noastre de prisos -, se riscricdreazdsnmoloh terifiant, suslinut de ambasadele sinigtrilor jandarmi mon-

diali, corecli politic, chipurile. Un moloh scopit totugi de congtiinfinafionali gi de fior patriotic, de simlire romineasci. Sub acestsemn aducitor de nenoroc a tremurat cuvintul meu, reverberatprin stafiile de amplificare ale gardienilor tocmi{i si ne suprave-gheze libertatea pdrelnici. Urletelor mele de disperare le-a rispuns

doar ecoul, arar cAte o voce sau un gest de solidaritate. Frica s-a

instipinit peste neamul risipitor gi neterminat de-a pururi, motiv s[vi anunf dinainte ci lecturarea cir{ii abia isprivite vi poate afectaemofional! Aveli griji, agadar, gi nu uitali ci sunteti inci in chmpultactic! Citifi-o gi dafi-o mai departe!

Autorul

,,CIRCUMSTANTE iNCntJOnArOARE... "

MOTTO:

,,Niciun demnitar nu e atAt de ingenuusau de infam pe cdt il consideri, dup[capricii de moment, alegdtorii sii".

CosurN Crorros

Chiar aqa a spus - ,,circumstan{e ingrijoritoare" -, scrdgnit gi sila-bisit, in fafa noilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,Naqul lui Tase (mielul din Mirginime, plimbat pe la Bucureqti intoamni,la un tirg al crescitorilor de dobitoace domestice). Sasulparagutat in Capitald in urmi cu trei ani, in imprejurdri inci neelu-cidate, s-a pus pe nd;it. I-au trebuit vreo 700 de zile ca si-gi deaArama pe fap, pas cu pas. Mai intAi, i-a botezat pe to{i politicieniicu incurcituri la parchet gi le-a zis, pur 9i simplu,penali, cir trebuiar[ poarte gi ei un nume. Degi, vorba scriitorului Radu Cosagu,,,chiar daci ce-i pur nu e niciodati simplu gi ce-i simplu nu e vreo-dnt6 pur". In fine, si nu mi pierd totugi cu fineluri dintr-astea,dcloc pe gustul profesoragului de fizici nimerit cu premeditare laOotroceni. Ei bine, in scifirlia sa, cuvdntul cu pricina - penali -,lnfamant gi imparabil deopotrivd, s-a vrut a fi gtampila electoralilndesatd pe chelia adversarilor ideologici. Scuipatul sub care adurlt s{ striveascd orice opozi}ie la orgoliu-i nemisurat gi cammsladiv. Dar lumea cu drept de vot nu l-a bigat in seami defel.Mnjoritatea aia care s-a invrednicit si meargS' la urne, desigur.l)lmpotrivd, i-a nesocotit vrerea gi l-a ignorat suveran, poate gi

12 MARIANNAZATinfluenfati de epitetele ce-i fuseseri alsLturate neamfului de presa

recenti. Bunioari, Ion Cristoiu ii gisise un alint pe misuri -,,nerodul neamului". Aici, mulli au strimbat din nas, fiindci nu se

simfeau din acelaqi neam cu Klaus Werner... Xenofobi ndtirii'incapabili si se dezlipeasci de cliEeele invechite 9i primejdioaseale nationalismului de caverni. Dupd ,,despuirea scrutinului"

din decembrie, stupoaret. Groazd! Moarte gi portocale la Palatul din

Deal! StrAnsura subretei Alina sirise, tirig-gripig,la 20o/o, iarmercenarii stAlcitori de grai romd,nesc aflafi in solda insipidu-lui ,,Plicuqor Ban" abia atinseseri pragul eiectoral. CAteva zile,Nagul lui Tase, mielul, a tecut milc, obsedat si niscoceasci oceati parlamentari pe care s-o comande oblu. A incercat cu CilinPopescu-Tiriceanu, insi s-a izbit de refuzul categoric al mincino-

sului penal. L-a misurat apoi pe extra-penalul Bisescu, gulfa inciliberi a bordeluluipolitic dambovifean. in afari de hihiiala maligni,

nimic, egec scontat, cum naiba si construiegti ceva cu plequl il mailipsit de cuvint de pe planeti?! Doar fosta secretari a ,,bolnal'ului"Stolojan, acum platinati gi tunatl de o confunzi cu nora de alti-

dati a altui penal - Virgil MiLgureanu -, a mai miorliit interimar.Sirmana, nici micar n-o anunlaseri ci deja se numiraserd votu-rile... in rest, atmosferl de priveghi.

inainte de Criciun, Santa Claus i-a adus-o in plic pe turcoaica

Sevil. Ptiu, drace! gi-a scuipat in sdn Naqul lui Tase, mielul, incur-

cat riu de mutarea penalului Dragnea. Aga ci s-a retras si cugeteadArnc, congtient cd ,,Risiritul, pentru romdni, a insemnat fie jugul

otoman care ne-a irosit energiile timp de trei-patru secole, fie bra-

lele cotropitoare ale Rusiei pravoslavnice"l. Pini si se umple iesleadin Bethleem cu legenda cristici, fara a fiert, riscoliti de intreba-rea cruciali - dim sau nu diLm guvernul pe mAna spahiilor? Cesarmale gi caltabog? Duci-se cArnafii 9i sdngerefii, adio fuica fiartl

I ZigttOrnea, Anii treizeci. Extrema dreaptd romhneascd

PRIZONIER IN,,CAMPUL TACTIC" 13

,;i vinurile rubinii... $eful statului, paraponisit ca niciodati, a tulit-oll Sibiu, llsAndu-ne la poarti ca pe nigte colinditori rufogi... Nuinlinte de a le porunci argalilor cu trese si-i schimbe mobila prezi-tlcnfiali... La intoarcere, ni s-a infr1igat impozant ca un marfar gi at itit anun{ul epocal: ,,Ioc Sevil!" S-a risucit mintenag pe cdlcAie girrc a arltat dosul, la fel de impozant. De ce ioc? s-a auzit din toatepiir{ile, dar n-am primit nicio limurire.

La prima grindinl gi zipadi mai acitdrii, penalul Dragnea ar ce itlivat tenace: Sorin Grindeanu. Ardelean gi el, dar din Banat,,rrlcpt al aceleiagi filosofii: incet qi pas cu pas. Ne-a mirturisit-olirrrigoreanul intr-un studio de televiziune qi parci m-a luat culllnspirafie pe gira spindrii. Altul? Nu ne ajungea unul singur?( )ricum, bucitiria politicii de partid e un hilig greu de infeles qirlt' piitruns. in ajun de An Nou, Nagul lui Tase, mielul, ne-a trimisvorbl ci e plecat cu sorcova pe malurile Cibinului, unde va cugetai;rrar,;i solemn. ,,Si fie!" s-a milostivit de noi dupi revelion gi, in a

lrrrtra zi, a deschis uqa penalilor. Le-a dat binefe cu acreala unei

liirzcle constipate gi i-a privit de sus pe musafiri, de parci eraurirrrc tuberculoase. O clipi, am avut senzafia ci s-au intdlnit pel;11ia morfii israelienii cu palestinienii ori nu gtiu ce mililii rivaletl irr Arabia rizboiului nesfArgit. Un tip ,,plictisitor", a ribufnit par-lcncrul siu teleormi:nean de coabitare cu anasAna. ,,Cdnd am spusirr 2014 ci va fi Bisescu 2 am fost prea optimist!!! E mai riu - scla-vul sistemului, gantajabil din prima zi, ranchiunos, rizbunitor gilipsit total de orice sentiment uman, plus habarnist gi arogant!" i-aslrigat de pe Facebook penalul Ponta 9i ziu daci nu mi-a venit sdslrrrrg televizorul gi s-o tai in cele patruzdri, situl de grandomaniapoIiticianului romdn.

Virsizici, lara mea va fi silitd sd suporte si aceasti lupti fratri-r itlrl... N-are nicio gansi sl scape, biata de ea, fiindci to cmai aflardmr ;i t' i rcu mstan{ele sunt, intr-adevir, ingrijoritoare.

9 ianuarie 2017

lli:;

it

I

{

14 MARIANNAZAT

,GORILA POLITICA'

La despdrlire, Radu Cosagu imi recomandd trei clrfi, intre care

Anii treizeci. Extrema drqaptd romhneascd a lui Zigu Ornea 9iGorilalui Liviu Rebreanu. Gorila? mi arit nedumerit. ,,Este senza-

flonal6!" imi risipegte orice indoiali scriitorul. ,,Iar cealalti te ajuti

si o infelegi mai bine pe prima", primesc li'rnurirea suplimentari.

Caut in rafturile de acasi volumele cu pricina. Gdsesc in colec-

lia Bibliotecii pentru to[i, relansat| de lurnalul Nalional in urmi cu

cAfiva ani, doar Gorila. Pe ailalti o comand prin refeaua on-line. $iincep si le citesc cam in ceasul in care RomAnia fierbea politic'

Accepti sau nu Pregedintele propunerea pesedist-aldisti la funcfia

de premier? Care va fi componenfa noului guvern? Ce vor faceopozifia qi cancelariile apusene? Etc., etc... Ho, ci,,m-a!i amefit cu

atita politici!" izbucnesc in sine, asemenea unui personaj rebrenist.

Din aceeaqi paginiL, dintdi, altcineva imi riLspunde: ,,Ai dreptate (...),

ne-a cotropit politica gi ne-a stricat pAni-n miduva oaselor! Poate

de aceea merg toate treburile din ce in ce mai riu.'." Diagnosticul e

fbri greg! Iar asta se intAmpla prin 1938! Adic6 dupi actul restaura-

{iei pe tron a lui Carol al Il-lea (8 iunie 1930), perioadi descrisi

succint deZiglOrnea astfel: ,Cu inteligenla sa malefici 9i propen-

siunea sa spre un regim al autoritifii personale, Carol al ll-lea a

dominat viala politici, influenfdnd-o negativ. La inceput, toate par-

tidele politice socoteau ci bine ar fi si se realizeze o (pace politicb.

Era convins ci un guvern deasupra partidelor, ascultAnd de voinla

sa, ar fi solu{ia ideali. Ci in acest fel demnitatea regall de arbitru al

viefii politice dispirea, inlocuiti fiind de o implicare firecti in actele

de guvernimint, nu plrea a-l interesa. $i-a constituit, destul de

repede, o camarili a sa (formati din Nae Ionescu, consilier politic,

Mihail Manoilescu gi Aristide Blanch consilieri economici, Gabriel

Marinescu, Puiu Dumitrescu, Richard Franasovici' Al. Mavrodi,

PRIZONIER iN,,CAMPUL TACTIC" 15

l,t'lix Wieder, mai tdrziu Max Auschnit, Nicolae Malaxa) care luatlr'c izii de naturi politici, economici gi financiari. Iar Elena Lupescu,rcirclusl in lari in ciuda impotrivirii lui Iuliu Maniu gi a promisiuniirt'girlc, era un factor de influen{i decisivi. Camarila, cAteodati fie-r lrc rnembru al ei, avea puteri mai mari decdt miniqtrii in func{iune1i grrvcrnul in ansamblu, in frunte cu premierul. Regele a pornit, deintlirti ce s-a instalat pe tron, acfiunea de dezmembrare a partidelor,prirr crearea de fracfiuni gi disidenle. N-a fost gi n-a voit si fie un$uvcran constitufional, ci un factor de putere absoluti efectivi,l,lt'iincl gi desflcAnd toate in {ari. Aceasta si inainte, dar mai ales inlirrrpul dictaturii regale instaurate in februarie 1938, cind a abrogat( lrrrrstitufia din 1923, decretAnd o alta, a sa, absolutisti, desfiinfdnd

;i pluripartidismul, gi viafa parlamentari. Evenimentele internerrrtrlt influenfate de cele externe se precipiti gi,la 6 septembrie 1940,( lirrol al Il-lea e silit si abdice. Deceniul al patrulea a inceput culn ( rrrca sa pe tron gi a sfArgit prin abdicarea sa.

Al doilea element perturbator a fost ascensiunea, in scena viefii

I'rrblice, de prin 1933 efectivvijelioasi, a for{elor extremei drepte. $irrrr c vorba de cuzism, chiar dupi unificarea cu gruparea lui Goga,lorrnAnd Partidul Na{ional-Cregtin, ci de legionarism. Legiona-r isrrrul este fenomenul politic nu atAt cel mai important, cAt cel maiIlrrpiurt al acestui deceniu, chiar daci intemeierea migcirii se pro-rlrrscse in decembrie 1927.

irr primul rAnd, grupa mai ales tineri. Firi programprecizat,t iirrcla de Fier a lui CornelitZelea Codreanu promitea asanarear;rtlicald a viefii publice prin eradicarea politicianismului intot-tlt'irtrna venal, propoviduia valorile cregtine ale ortodoxiei, educa.rtle rcnfii in spiritul voiniciei haiducegti gi al eroismului jertfelnic,pn'giitind in cuiburi uomul nou> care va fturi o noui Rominie

i':

a1:l

j

{

16 MARIANNAZATcel studenfesc (gi elevi din cursul liceal superior), apoi 9i din cele-

lalte medii (muncitoresc, !6rinesc, de funclionari publici sau par-

ticulari). Violen{a agresivdL gi afirmarea ideii ci dreptatea nu sedobdndeqte prin justifie, ci trebuie autoinflptuit[, chiar folo-

sindu-se glonful, aduceau noi moravuri in viafa publici. Legionarii

se autorecomandau drept factorul, nu atit politic, cit moral, careva infiptui innoirea Rom6niei. $i, pe fondul ctizei economice 9i al

ascensiunii, pe scena europeani a fascismului 9i a nafional-socia-

lismului legionarismul cregtea in forli, inclusiv numerici' (Date

statistice, citate de istoricul Armin Heinen in lucrarea sa despre

Legiune, atesti sporirea numerici a migcdrii de la 6 000 de Persoanein 1930 La272 000 in decembrie 1937). $i cucerea in audienfi, devreme ce la alegerile din decembrie 1937 dobdndise 15,67o din elec-

torat, fiind votat de 478 378 de persoane qi recoltdnd 66 de man-

date. Asta in timp ce la alegerile din 1929 adunase I0 714 voturi(O,4o/o),la cele dln tgEt ob$nuse 3 783 voturi, iar la cele din 1932

crescuse la70 674de voturi (2,4o/o) 9i cinci mandate.

Sigur ci, se gtie, consultirile electorale de pdni in1937 au fost

trucate in rezultate. Dar cifrele oblinute de legionari in alegeri con-

corda, in general, cu cele ale militanfilor precizali de Heinen. Iar Ia

alegerile din decembrie 1933, cind numirul militanlilor ajunsese

la 28 000, li s-a interzis participarea.Ascendenfa fenomenului legionar in spiritul public al anilor

'30 este o realitate indiscutabili. A-i diminua insemnitatea, a-l trata

ideologic sau invectivant adjectival este o cale falsi qi, de aceea, con-

traproductivi. Descriindu-l aqa cum a fost, trebuie explicat in feno-

menologia sa. Tineretul, debusolat 9i disprefuind politicianismul,

s-a indreptat spre legionarism, cu buni-credinfi inocenti, sperind

si afle aici singura alternativl salvatoare. (...)

Dupi 1935-1936,inunele cazuri mai inainte, personalitili proe-

minente ale acestei extraordinare generalii s-au indreptat pe calea pe

care ele o considerau utili, necesari gi innoitoare. Si nu pregetim

PRIZONIER iN ,,CAMPUL TACTIC' 17

ir.'i pomeni pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, TraianI le rseni, Mircea Vulcinescu (ln cartea sa despre Nae Ionescu mir-Iuriseqte ci a nutrit sentimente de simpatie pentru Legiune),lirrtest Bernea, Constantin D. Amzdr,Ion Ionici, M. Polihroniade,I loria Stamatu, Argavir gi Haig Acterian, Paul Costin Deleanu, Ion( lantacuzino, Alex. Christian Tell, Victor Vojen, Mircea Streinul giirrcii al1ii. Sigur ci in aceasti op{iune un rol de seami l-a indeplinitirl)ropierea de Garda de Fier a profesorului de metafizicit gi logiciNac Ionescu. Dar ar fi nedrept gi simplificator si fixdm caaza opli-trrrii exclusiv pe aceasti rotire de macaz operati de Nae Ionescu inIoarnna lui 1933. Opfiunea s-a datorat, negregit, gi unor motivaliiirrtclectuale personale. Pufini dintre membrii marcan{i ai s-au pistrat independen{i, refuzind afilierea sau,r'r,r o expresie a lui Eugen Ionescu,

18 MARIANNAZATscris potrivit poftelor stipinilor navilili din Rlsiritul sovietic.Apoi, manipularile ordinare la care s-au pretat talibanii restaurafiei

postdecembriste, gata sd cosmetizeze cu pudra sclipicioasi a mitu-

lui interbelic o perioadi nefasti. cam acesta este gi climatul in care

se migci eroii lui Liviu Rebreanu, unul tensionat 9i tulbure, cu

excese de ferocitate.

Dupi aproape 80 de u.i, toirlrite nu s-au schimbat deloc in

fara unde orice ins ,,cu anume situafie sociali trebuie si aibi 9i un

rost politic". Astizi insi, destui ajung la acea ,,sittafie sociala" numai

prin imbrlfigarea ,,rostului politic"... ,,RAia vie!ii"... Gorila politicAl

Mereu qi mereu aceeagi, desfiguranti 9i vegnici! ,Oribi16", vorba

unuia, surprins ci ,,un bdiat superior" s-a lisat ademenit de sdlbati-

cul mamifer. De aceea il gi avertizeazL: ,,(..-) e pdcat si te pierzi incloaca asta politicianisti care a inghilit atAtea energii, le-a corupt qi

le-a nimicit!" Fiindci,,,politicianul romAn trebuie si fie lichea sau

lichelufi, altfel rimlne diletant". Nigte ,,carnasieri", care ',oriundese intdlnesc, la inmormdntiri, la nunfi, la petreceri, nu se poate sinu puie la cale fel de fel de lucruri"'

Deunizi, ii priveam la televizor pe proaspefii parlamentarivenifi si-gi ridice legitimafiile. Deputifia, imi repetam in gdnd,este ,,o trambulini ideall pentru orice nlzuinfi", ,,nu-fi cere nimic

gi-fi de tot, cAnd gtii s-o utilizezi'... Unora li s-a dus buhul ci ar fiintelectuali subliri, cu patalamale recunoscute in fabricile de

diplome... Sunt suspicios, deoarece ,,politicianul nu poate fi, orga-

nic gi biologic, sincer 9i statornic, mai ales cdnd e 9i intelectual.

Politicianul, ca gi intelectualul, e gata oricand sd trideze". Alfii sunt

,,aviatori politici, care fac salturi acrobatice dintr-un partid in altul,

in goana perpetui dupi un portofoliu...", trasei;ti politici... Firesc,

intrucALt ,,Rominia nu e fara revolufiilor, ci a aranjamentelor..."

Ieri, azi gi poimAine, intotdeauna!

PRIZONIER iN,,CAMPUL TACTIC" 19

(lum de au trecut degeaba atdlia ani, cum de nu ne-au modifi-t.;rt ci niravurile? Romdnia anilor '30 seamdnd ingrozitor cul{onrAnia mileniului trei... Romdnii igi iroseau timpul la taifasurilrii rrii la miezul nopfii gi tocmeau lara, iar gorila le satisfhcea tocmai.rplccarea spre sporoviiald. Cici ,,lumea doregte vegnic noutili,r lriar gi absurde". De aceea, ,,se defrima tot cu aceeaqi ugurinfi cu( iu'c se figdduia tot pentru a amefi marea mullime de alegitorirrt'pricepuli gi a le smulge voturile". Degi specialigtii de pretutin-rlt'rri susfin cu morga lor impenetrabili c[,,ticerea si discre{ia sunt(,sr.n[a reuqitei in politicd!"

,,Civiliza{ia nu incepe cu politica in orice caz; cel mult sfArgegtepr irr politicd si se destramd!... Ca la noi! Ci am ajuns si nu mail,rt cm decdt politici 9i si nu ne intereseze decdt scandalurile ei! (...)I'olitica si amorul (...) &a e viala rom6.nului!" igi rostegte cineva,rt'ntcn{ios, discursul grav. Altcineva ii line isonul: ,,lJn poporrrr'politic e un organism mort", iar asta ni s-ar trage, cici, de la stri-lrrrnii nogtri de la Tibru, rdzboinici gi politicieni deopotrivS.

in gedinlele lungi gi anoste din parlament, ,,pregedintele mofiia;Itrrrrca se plictisea". La microfon se perindau indestui risipitori devor'[rc, plini de ei qi emfatici. Ca gi acum, cind, de pildi, unul caVirlcriu Zgonea se autoproclamd ruda lui... Mihai Viteazul, semn, rr ,,c:xcesul de orgoliu devine prostie gogonat5!" Nu aidoma s-at ontprlrtat gi Klaus Iohannis incercdnd si ignore rezultatul scruti-nrrlui electoral din 11 decembrie 2016 gi sI niscoceasci un guvernr rrrc si-l asculte orbegte? Ori atitudinea sa arogant-{Afnoasi de la,lt'prrnerea jurdmAntului de citre noii miniqtri. in 1936, Emil( lroran observa ironic cd,,parlamentarismul este un cadru englez( .u (' a zepdcit lumea de nenumirate decenii. Daci in Anglia istoriarrnivcrsali. se poate face prin discufii gi pireri, in {irile cu maiI'rrlin singe-rece el n-a constituit decdt o stagnare. Singurul merit,rl plrlamentarismului este de a fi dat iluzia unor reprezentanli pre-rrrlrtr;i iri na{iunii de a putea direcfiona congtient gi artificial soarta

I

lr.

:t.::i:ii

.t:

F:l

t:

20 MARIANNAZATacesteia. in fond, parlamentarismul n-a creat decit o sume de

megalomani gi niciun erou. Parlamentarismul este chiar negalia

eroismului. concepind in epocile echilibrate ale unei !dri, spiritul

parlamentar e dizolvant in epocile de lansare Ei de afirmare.Tensiunea in istorie a fost totdeauna fructul spiritului dictatorial".

in atmosfera de exaltare gi turbulenfi atit de specifici melea-

gurilor carpato-danubiano-pontice, guvernele cideau unul dupi

altul, majoritifile politice se inchegau anevoie 9i durau pufin. Greu

de explicat aceasti instabilitate, de vreme ce ,,guvernerile obiqnuite

nu reclami genii gi nici micar talente excepfionale, ci nigte oameni

simpli, corecfi, harnici gi cu oarecare aptitudini sau experienle gos-

podiregti gi birocratice". Aidoma cabinetului Grindeanu tocmai

uns, prezentat noui, nicidecum ca unul genial. Dimpotrivi' insi

nimeni nu mai crede in nimeni aici... $i nici in prototipul de odini-

oar[ al politicianului - ,,o maqinl de tocat vorbe goale 9i minciunigrosolane, o pacoste cu doctrini care, numai din pricina lagitifii'

imi inchipuiesc, nici micar nu furi ca si-l pofi injura mai apisat!...

Fireqte, nu infeleg nici cum v-afi invrijbit acuma, din senin"' Dar

asta-i alt[ socoteali. Picat e ci v-a[i invrijbit!..." (Prototipul recent

s-a dedulcit la furiciuni, iar statisticile cu cazier judiciar imi con-

firmi dramatic afirmafia.)Pii cum sl mai creadi, cdnd la noi ,,nu merge ("') colaborarea

nici in opozifie, precum la guvern unde existi posibihtnli de a satis-

face poftele partizane"? ,,De-abia merge carul cu un guvern omo-

gen, unitar disciplinat, bazatpe o majoritate solidi, franci, fhri

fricfiuni gi pe care geful partidului o strunegte cu relativi ugurintl

fiind creati de dansul. Democrafia integrali e o utopie 9i aiurea,

darmite la noi unde religia abuzului, moEtenire de la tiraniile tre-

cutului, e singura cu trecere adevirati. Democralia trebuie tempe-

rati qi dirijati dupi climatul fiecirei firi. Fiindci democralia, catemelia ei, libertatea, presupune cetdfeni care intdi gtiu si-Ei impli

neasci perfect datoriile citre colectivitate 9i numai pe urmi igi

PRIZONIER iN ,,CAMPUL TACTIC' 2I

t'xt'rcitd drepturile. Legea trebuie si fie lege gi pentru cel ce o facet u Ei pentru cel ce o suferd. Noi avem legile cele mai liberale gi maiurrranitare din lume, copiate firegte de la a\ii. Le-am adoptat lesne,llinrlcl gtim ci tot nu le aplicim. Mai bine am avea legi pufine girttrri pufin moderne care si se aplice sever de sus in jos gi si facirrtlt'virrata educafie ceti{eneasci. Asta ar fi prima treapti a demo-r rirfici adevirate". Parcl, azi ar fi scrise cuvintele acestea, nu inrh.teniul trei, similitudinile sunt izbitoare! Cu o deosebire,legilepr,rrirlc sunt mai aspre decAt in alte pir{i, iar pedepsele, aproapecxl('n)rinatoare in vnnitoarea de corupfi.

Oa qi discufiile intermi""bi; 9i partizane despre alcituireagrrvcrnului, in fapt expresia unor interese politice de conjuncturi,,rllii constanti a fiinfirii noastre. Destui aleargi dupi portofolii,rt rrzilndu-se ci,,noi, cegtialalfl, am fost si suntem oportunigti, aler-p,i'lrrr rlupd situa{ii, dupl mici satisfac{ii, pentru c5. n-avem alte posi-Irilitirli de a ne realiza micile noastre talente. Tu ai o glorie pe carerrrr {i-o poate spori un portofoliu ministerial. (...) Fogti minigtri segilscsc cAteva sute in fari (...)". De aceea a:uzim tot mai des cAterrrrrrl cxclamAnd cu niduf: .$i un prost ca dsta are si fie ministru".f i r';li in stare si-l contrazici? Ba bine ci nu, menajeria ministerialilr,tltinagi a prdgit cele mai ciudate vietifi.

Vreo doui siptimini, dinspre sursele neoficiale, ne-au venitrrrrrnc de posibili minigtri, bdrfe gi g6lcevi in desemnarea lor. Or,,,lf('nlrur cd marele public se pasiona dupi astfel de gtiri politice,lrr(lill.rent daci erau adevirate sau false, presa se credea obligatilil i s(rrveasci zilnic toate zvonurile, clevetirile, intrigirile ce selrv('nlau sau se colportau prin cluburile gi cafenelele Capitalei.Ivl irrt'iunile cotidiene creau in fari o linigte gi o febri speciali ca larrrr slrcr:tacol sportiv, incdt se agteptau necontenit evenimente qi ris-lrrr rriiri. Sim{ea toati lumea ci sistemul e catastrofal, ci stdnjenegte