Prin autorizatia speciala de construire se injelege actul emis de administratei public prin care se recunoas.te indeplinirea tuturor prevederilor legate pentru

ca accesul la drumul public sa poata fi autorizat, executat §i utilizat ca atare.• Utilizari permiseConstructiile ale caror accese carosabile (direct sau prin servirute) respecta normele desiguranta si fluenta a traficului, in conditiile avizului administratorului drumului.• Utilizari admise cu conditiiConstructiile fara posibilitati de acces carosabil la drumurile publice (direct sau prinservitute) sau cu accese ale caror caracteristici tehnice nu permit interventiainijloacelor de stingere a incendiilor, cu conditia obtinerii avizului unitatii teritoriale depompieri.• Utilizari interziseSe interzice autorizarea constructiilor la care nu sunt asigurate accesele carosabilecorespunzatoare, in confonnitate cu prevederile legii.

Numjirul si configura|ia acceselor se determina in funcjie de flecarecategoric de constructii astfel:

11.1. Pentru locuinte unifamiliale cu acces §i lot propriu se vor realiza:- accese carosabile pentru locatari, colectarea deseurilor menajere si pentru

accesul inijloacelor de stingere a incendiilor.

11.2. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asiguraaccese pentru interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentrutrafic greu.

Asigurarea accesului autospecialelor de interventie pentru stingerea incendiiloreste obligatoriu la curtile interioare, inchise pe toate laturile de cladiri, daca au aria maimare de 600 mp si diferenta de nivel fata de drum public (neracordata functional prinpante - rampe carosabile) mai mica de 0,50 m.

Gabaritele minime de trecere a autospecialelor de interventie sunt de 3,80 mla^iine si 4,20 m inaltime.

Pentru curtile interioare inchise mentionate, situate la diferente de nivel mai mari(neracordate functional), se asigura numai accese pentru fortele (personalul) deinterventie, priu treceri pietonale de minim 1,50 latime si 1,90 inaltime.

Nu este obligatorie asigurarea unor accese carosabile amenajate din drumurilepublice atunci cand conditiile locale nu permit sau nu justifica realizarea acestora laconstructii incadrate la categoria "D" de importanta redusa.

Curtile de serviciu ale dotarilor comerciale vor avea acces la artera de circulatierespectiva.

Accesele §i pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilierurban si trebuie sa fie pastrate libere in permanenta.

Art. 12. Accese pietonaleAutorizarea executarii constructiilor §i amenajarilor de once fel este permisa

numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei §i destinatiei constructiei.

31

/\n sensul prezentului articol prin accese pietonale se injelege caile de acces

pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, pietepietonale, precum sj orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau,dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica,potrivit Legii sau obiceiului.

Se vor realiza trotuare pentru circulate curenta, dispuse paralel cu carosabilulstrazii.

Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatiapersoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.• Utilizari permiseConstrucjii si amenajari la care se asigura, accese pietonale, precum si constructii deaccese si cai pietonale ce reprezinta lucrari independente, amenajate si echipate infunctie de marimea fluxului de pietoni care asigura deplasarea acestora in condi|ii deconfort si de siguranta. Se vor avea in vedere si exigentele impuse de circulatiapersoanelor cu handicap.• Utilizari admise cu conditiiTipurile de accese pietonale existente sau propuse cu sau fara servituti de utilitate

publica cum sunt:• accese pietonale prin zone (terenuri) proprietati private (servitute de trecere);• accese pietonale admise prin reglementari orare, de flux sau in funcfie de conditii etc.• Utilizari interziseSe interzice autorizarea constructiilor pe terenul pentru care nu sunt prevazute acceselepietonale.Zonarea functionala a terenurilor trebuie sa asigure corelarea diferitelor categorii deaccese carosabile, accese pietonale si parcaje, corespunzator functiilor §i caracteruluiurbanistic al zonei.

3.3 Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

Art. 13. Racordarea la refele tehnico-edilitare existente.1. Autorizarea executarii constructiilor este pennisa numai daca exista

posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile decanalizare si de energie electrica.

2. De la dispozifiile aliniatului precedent se poate deroga, cu avizul organeloradministratiei publice locale, pentm locuinje individuale, in unnatoarele conditii:

a) realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte nonnelesanitare si de protectie a mediului:

- canalizarea menajera:- sistemul individual sau de grup: fose septice vidanjabile periodiccare vor fi prevazute cu posibilitate de racordare la viitoarea reteapublica de canalizare menajera.

- canalizarea pluviala:- amenajarile pe orice teren trebuie astfel realizate incat sa permitascurgerea apelor meteorice spre reteaua colectoare a acestora.

32

- in absenta retelei pluviale, amenajarile necesare scurgerii libere aapelor meteorice sunt in sarcina exclusiva a proprietarilor.

- salubritate:- locuintele individuale vor fi prevazute cu amenajari pentrucolectarea deseurilor menajere.- pentru depozitarea deseurilor se vor alege sisteme adecvate astfelincat sa respecte normele de igiena.

b) beneficiarul se obliga sa racordeze constructia potrivit regulilor impuse deConsiliul Local, la refeaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.

3. Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederilealiniatului 1 cu avizul organelor administrative publice competentes daca beneficiarulse obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitateanecesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie saconstruiasca noi retele.

4. Prevederile aliniatului 2 si 3 se aplica, in mod corespunzator autorizariiexecutarii constructiilor in localitati unde nu exista retele publice de apa si canalizare.

Art. 14. Realizarea de retele tehnico-edilitareExtinderile de refele, sau maririle de capacitate a retelelor edilitare se realizeaza

de catre investitor sau beneficial', partial sau in intregime, dupa caz, in conditiilecontractelor incheiate cu Consiliul Local.

Lucrarile de racordare §i de bransare la reteaua edilitara publica se suporta inintregime de investitor sau de beneficiar.

Confonn legislatiei in vigoare, retelele edilitare publice apartin de DomeniulPublic National sau Local, dupa caz.

Lucrarile de infrastructura vor fi asistate de arheologi. Se va evita amplasareaaparenta a cablurilor §i conductelor care vor fi amplasate subteran.

Lucrarile edilitare subteraiie vor fi asistate de arheologi.Toate cablurile si conductele aferente retelelor edilitare vor fi amplasate

subteran.Instalatiile de gaz metan vor fi realizate ingropat sau in canale vizitabile, iar

contoarele si regulatoarele vor fi mascate fara a afecta fafada.Se vor desfiinta stalpii si consolele electrice.Se vor depista si remedia toate posibilitafile de infiltrate a apei in teren in

vederea eliminarii fenomenului de igrasie.

Art. 15. Proprietatea publica asupra refelelor edilitare(-1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul

public sunt proprietate publica a comunei, daca legea nu dispune altfel.(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicafii sunt

proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel.(3) Lucrarile prevazute la aliniamentul 1 si 2 indiferent de modul de finantare, intra in

proprietatea publica.

33

Dreptul de proprietatea publica este dreptul real care apartine statului §ilor administrativ teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile de interes

national sau local.Domeniul public este constituit din totalitatea bunurilor care fac obiectul

(jreptului de proprietate publica, ce apartin statului sau unitatilor administrativteritoriale. Domeiiiul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asuprasa; in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in careproprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine comunelor.

Retelele edilitare fac parte alaturi de reteaua de drumuri §i strazi din categoriaunitatilor aflate in serviciul public. Terenul pe care sunt amplasate apartine de reguJadoineniului public, iar construirea si intretinerea retelelor si instalatiilor edilitarepublice constituie lucrari de utilitate publica.

Retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, telecomunicatii fac parte dinsistemul national si sunt proprietatea publica a statului.

Retelele de apa, canalizare, alimentare cu energie termica, alaturi de drumuri sialte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei daca legea nudispune altfel.

Lucrarile de racordare §i brans.are la retelele edilitare publice (apa, canalizare,gaze, termice, energie electrica sj telefonie) se suporta in Tntregime de investitor sau debeneficiar si se executa in urma obfinerii avizului autoritatii administrate! publicespecializate.

Lucrarile de extindere sau de marire a capacitatii retelelor edilitare publiceexistente, precum §i executarea drumurilor de acces se realizeaza de catre investitorsau beneficiar partial sau in intregirae, dupa caz, in conditiile contractelor inclieiate cuconsiliul local.

Lucrarile edilitare (drumuri, retele §i instalatii), astfel realizate tree inproprietatea publica si se administreaza potrivit legii.

Fac exceptie de la alin. (1) al prezentului articol retelele edilitare si drmnurilesituate pe parcelele proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, aflate inserviciul exclusiv al acestora, asigurand legatura de la punctul de racordare cu retelele§i drumurile publice si pana la bran§amentele si racordurile la cladirile situate peparcelele respective.

Ele pot constitui proprietate privata daca sunt finantate in totalitate deinvestitorii privati interesati, iar autoritatea administratiei publice locale stabile§te canu se justifica utilizarea publica mentionata.

3.4. Reguli cu privire la forma si diniensiunile terenului si constructiilor

Art. 16. Inaltimea constructiilor) 9

Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii acladirilor invecinate §i a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depa§eascacu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.

Cladiri invecinate - sunt cele amplasate alaturat, de aceea§i parte a strazii.Zona centrala - regim inaltime S+P, P +1E.

34

Se pot aproba cladiri de locuit S+P+1E in zona centrala sau se pot realizajoansardari ale caselor existente, pentru a respecta reguli de compozitie arhitectural-urbanistica a zonei §i a ansamblului rural al comunei.

In zona de protecfie pastrarea si ameliorarea cadralui arhitectural si urbanistical monumentelor istorice se face piia, supravegherea si avizarea tuturor schimbarilorcare intervin in configuratia constructiilor din zona respectiva, inclusiv inaltimeaacestora, de catre autoritatile administrafiei publice specializate.

Cladirile care se conserva si se restaureaza trebuie pastrate ca volum general sause aduc la volumetria originara.

Orice modificare a inaltimii cladirilor sau a volumetriei acestora va fi justificatacu reprezentarea in sit, inclusiv raportul cu cladirile iuvecinate.

n.

In cazul constructiilor noi, daca implantarea se face intre doua construe^existente, noua cladire va fi la corni^a cu 0,5 m mai jos /sus fata de cladirile existente§i la coama cu 1,00 m mai jos/sus fa|a de cladirile existente.

Daca se construie§te intre o cladire existenta §i.un spatiu liber, diferenfa de 0,5in la corni§a si 1,0 m la coama se raporteaza la cladirea existenta.

La limita exterioara a zonei protejate se vor evita discrepantele volumetrice.

Art. 17. Aspectul exterior al constructiilorAutorizarea executarii construc|iilor este pennisa numai daca aspectul exterior

nu contravine functiunii acestora §i nu depreciaza aspectul general al zonei. Seinterzice imitarea de stiluri arhitectonice straine zonei.

Autorizarea executarii constructiilor va urmari:- conformarea constructiei in raport cu specificul localitatii- materialele de constructie utilizate:

- pentru invelitori (tigla solzi);- fmisaje exterioare: tencuieli lise (tencuieli dri§cuite) in culori pastelate- tamplarie din lemn si obloane din lemii vopsite in ulei in culoriannonizate

- conformarea fafadelor §i amplasarea golurilor (raportul intre plin §i gol).Goluii in ziduri - Noile goluri in ziduri vor fi dimensionate si proportionate cu

golurile existente a constructiile traditionale.Dimensiunile ferestrelor vor fi limitate la 1,10 m la|ime §i 1,50 inal|ime, vor fi

impartite in 44-6 ochiuri.Obloanele exterioare se vor executa conform celor tradi|ionale sau cu modele

comparabile.Se interzice folosirea geamurilor reflectorizante, metalizate.Se vor folosi usi exterioare din leinn ale caror proportii si desen vor fi

compatible cu specificul'cladirii. Lemnul va fi folosit.Pastrarea configuratiei actuale a frontului la strada (alcatuit din fatada casei s.i

poarta de acces).Nu se vor folosi:

- placari ale soclului §i fatadelor cladirilor cu mannura sau materiale ceramice.

35

Tencuielile se vor executa din mortar de var si nisip, iar zugravelile vor aveaafi inspirate din cele vechi, conservate sau restaurate de specialist!.Se vor mentine elementele de decor arhitecturale care vor fi restaurate.In cladirile cu valoare de monument, refacerea tamplariei se va executa identic

cu elemente martor; iar cand nu exists martor dupa modelul relevat de pe o constmctiede acelasi tip si din aceeas,i epoca.

Se interzice amplasarea grilajelor de protectie fixe sau mobile la interionilgolurilor cu exceptia celor istorico - artistice.

Obloanele exterioare traditionale, din lemn, se vor executa asemanator cuoriginalele sau cu modelele comparabile.

Se vor folosi u§i exterioare de lemn ale caror compozitii, proportii §i desen vorjj compatible cu specificul cladirii.

Se interzic urmatoarele materiale pentm acoperisuri:- azbociment- materiale plastice- carton asfaltat- tabla zincata sau neagra.

Acoperi§urile vor trebui sa conserve materialele §i fonna originala.Pantele vor determina alegerea materialului adecvat, fiind recomandabila tigla

solzi de forma, culoarea si dimensiunile celor existente. Se interzice inlocuireaacoperi§urilor existente cu acoperi§uri terasa.

Cosurile de turn si de ventilatie se vor restaura §i realiza dupa modeleleexistente.

La imobilele existente nu se admite crearea de balcoane care avanseaza inspatiul public.

Se autorizeaza demolarea adaosurilor create ulterior constructiilor originale cuprilejul lucrarilor de restaurare sau refacerea fa|adelor.

Imobilele veclii cu goluri initiale la parter, vor fi conservate sau reconstituite.

Fatade comerciale - vitrineTransfonnarea unei fatade locuin|a in fatada comerciala va fi facuta in unna unui

proiect autorizat.Golurile vitrinelor vor avea latimi reduse, vor urmari dezvoltarea pe verticala, in

continuarea in masura posibilitatilor a golurilor de la etaj. Se interzice comasare unorgoluri.

Realizarea unor accese directe din strada este posibila prin intennediul unuipachet de scan, dar care sa nu fie mare.

Firme, materiale, culori .Firmele vor putea fi paralele sau perpendiculare pe fa|ada. Se autorizeaza

inscrip|ii privind natura activitSfii, excluzand orice publicitate de marca.Se recomanda materiale de calitate, gi-afisme traditionale care figureaza simbolic

activitatea, efecte de transparent;! si decupaj.

36

Se interzice : folosirea dispozitivelor sclipitoare, stridente, inscriptii luminoase, inscripfii pe cornice, acoperi§uri.

4rt. 18. Procentul de ocupare al terenului (POT)Procentul de ocupare al terenului (POT) exprima raportul dintre

uprafata construita la sol a cladirilor si suprafata terenului considerat.POT = (Sc / St) x 100

In zona centrala se poate atinge valoarea maxima a procentului de ocupare al(erenului: 80 - 85 %.

3,5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi si Tmprejmuiri

Art. 19. ParcajeAutorizatia executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de

parcare, se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniuluipublic.

Prin exceptie de la prevederile alin. (1) utilizarea domeniului public pentru spatiide parcare se stabileste prin autorizada de construire de catre delegatiile permanenteale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii.

Suprafetele parcajelor se determina in functie de destinatia §i de eapacitateaconstrue Jiei.

19.1. Pentru zona centrala se vor asigura numarul de parcaje in afaradomeniului public dupa cum urmeaza:

- constructii administrative- un loc de parcare pentru 10-40 salariati

- constructii de inva^amant- 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice

- spatii comerciale:- un loc de parcare / 200 mp suprafata desfas.urata a constructiei pentruunitati de pana la 400 mp

- bufete, restaurante:- un loc parcare 7 5 - 1 0 locuri la mese

19.2. Construc^H de locuinte - vor fi prevazute.- un loc de parcare la locuinte unifamiliale cu lot propriu (in curte).

Art. 20. Spatii verzi si plantateAutorizatie de construire va confine obliga^ia mentinerii sau crearii de spa|ii

verzi §i plantate, in functie de destinatia §i eapacitatea constructiei.20.1. Constructiile comerciale - vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate cu

rol decorativ si de agrement in exteriorul cladirii sau in curti interioai'e 2 -5 % dinsuprafa|a totala a terenului.

20.2. Constructii de locuinte - vor fi prevazute spatii verzi §i plantate in flinctiede tipul de locuire, dar nu mai pudn de 2 mp/locuitor.

20.3. Constructii administrative:

37

- 15% din suprafata terenului20.4. Se vor respecta prevederile Codului Civil:- art. 607 - Fafa de linia despartitoare a celor doua proprietati, arborii inalti se

yor sadi la o distanfa de 2 m si celelalte plantain si garduri vii, la 0,50m.- art. 608 - Vecinul poate cere^ca arborii si gardurile vii pusi la o distanja maimica sa se scoata.Acela pe a carui proprietate se intind cracile arborelui vecinului poate sa-1

lidatoreze a le taia.Daca radacinile se intind pe pamantul sau, are drept a le taia singur.- art. 609 - Arborii care se afla in gardul comun sunt comuni ca si gardul si

fiecare din ambii proprietari e in drept ai cere sa-i taie.

/\t 21. Imprejmuiri

21.1. La dotarile din zona centrala a localitatii pot fi prevazute Imprejmuiri laaliniament compuse din soclu de piatra sau beton avand o inaltime de 40-60 cm §ipanouri transparente la partea superioara (panouri din plasa de sarma sau grilajmetalic) avand inaltimea de 1,60-2,10 m.

A

In cazul executarii de imprejmuiri din zidarie, panta de scurgere a apelor se vaexecuta spre proprietar conform Codului Civil.

La iocuinfele din zona centrala se va respecta sistemul existent de imprejmuirela aliniament (porti de lemn inalte de aproximativ 2 m sau din zidarie de caramida cupoarta de lemn, avand inaltimea parterului) sau imprejmuiri realizate din soclu betonde inalfime 40-60 cm §i panouri din plasa sauna sau garduri din scanduri de lemn,avand inaltimea de 1,60 -2,10.

21.2. Portile de acces se vor deschide spre incinta. Nu se recomanda construireala aliniament a imprejmuirilor opace mai inalte de 2 m, decat in cazuri justificate deseparare a unor servicii functionale.

21.3. Imprejmuirile realizate pe limitele laterale si posterioare a lotului vor firealizate din orice materiale de constmc^ii.

/\a minima considerata necesara pentni protectia proprietaj:ii este de 2m.

21.4. Pentru punerea in valoare a constructiilor publice se recomandarealizarea imprejmuirilor transparente sau din gard viu.

38