Primăvara, anotimp- simbol al vieţii, paletă de culoare şi parfum ...

of 6/6
Primăvara, anotimp - simbol al vieţii, paletă de culoare şi parfum, superb descrisă în opera lui Lu- creţiu sau a lui Macedonski, îşi face simţiţă prezenţa începând cu data de 1 Mar- tie. Legat de acest început, de-a lungul secolelor s-au adunat diferite tradiţii şi obiceiuri; unele dintre ele au dispărut, altele s-au „moder- nizat”, s-au transformat, rezistând până în zilele noastre. Astfel, din vremea tracilor, popor agrar, şi până la începutul secolului al XVIII-lea, 1 Martie era echivalentul Anului Nou şi reprezenta începutul noului an agricol. Ca orice început, 1 Martie poartă cu sine lupta dintre bine şi rău, dintre întuneric şi lumină, dintre fiinţă şi nefiinţă, dar aduce totodată şi sâmburele vieţii, sămânţa ce va fi plantată şi din care va izvorî o nouă recoltă, o nouă viaţă. Sim- bolurile iniţiale ale Mărţi- şorului s-au păstrat chiar dacă ulterior, după cucerirea romană, ele au mai suferit unele modificări. Astfel, după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, săr- bătoarea Matronaliilor (sărbători dedicate Zeului Marte) se suprapune cultului local al Marii Mame (Terra Mater), aducând o serie de practici noi, dar şi o readap- tare a tradiţiilor locale. Cu- loarea neagră a şnurului se schimbă în cea roşie, păs- trând însă aceeaşi semnifi- caţie de bază: de viaţă, de fertilitate. Tot în această perioadă şnurului împletit alb-roşu şi legat sub forma cifrei 8 i se adaugă simbolul Soarelui reprezentat printr-o monedă din aur, argint sau bronz, în funcţie de statutul social al celui care îl purta. George Coşbuc spunea într- un studiu dedicat mărţişoru- lui că acesta este: “un sim- bol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Poporul nostru îl cunoaşte şi îl ţine în mare cinste, şi îl poartă copiii, fetele şi mai rar ne- vestele şi flăcăii, fiindcă el e crezut ca aducător de fru- museţe şi de iubire”. Legat de prima zi a lunii Martie ea este asociată în tradiţia populară şi cu le- genda Babei Dochia. Imagi- nea Babei Dochia apare asociată în aproape toate variantele populare, cu imaginea unei femei bătrâne care avea un fiu, Dragobete, şi o noră. Baba Dochia, care nu îşi iubea nora, o trimite într-o zi geroasă la râu să spele o camaşă până când cămaşa avea să devină albă. Fata nu reuşeşte să îşi ducă sarcina la bun sfârşit şi un flăcău pe nume Mărţişor o ajută şi îi dă o floare magică pe care să şi-o prindă în păr. (în unele variante imaginea tânărului este înlocuită cu cea a unui bătrân milostiv). Când fata se întoarce acasă Baba Dochia îi vede floarea prinsă în păr şi, crezând că iarna s-a sfârşit pleacă la munte cu oile. pe drum vre- mea se încălzeşte iar Baba Dochia îşi dă jos rând pe rând hainele (9 cojoace, echivalentul celor 9 zile ale începutului lunii care sunt numite popular şi Babele). Vremea însă se schimbă şi Baba Dochia îngheaţă şi se tranformă în stană de piatră împreună cu oile ei. În alte variante ale legendei una dintre mioare, care se nu- mea Mărţişor, avea atârnat la gât un şnur alb-roşu şi ea a fost singura care nu s-a transformat în stană de piatră. Baba Dochia, con- form legendei, a reînviat pe 9 Martie. Simbolistica acestei legende se regăseşte în majoritatea miturilor: lupta dintre bine şi rău - binele învinge întot- deauna răul, lupta dintre viaţă şi moarte şi triumful vieţii asupra morţii. În tradiţia poporului nostru găsim adesea mixaje între elementele păgâne şi cele creştine, suprapuneri între zeităţile care aparţineau poporului dac şi cele care aparţineau lumii romane, astfel au luat naştere fru- moasele legende care acum, după 2000 de ani, ne defi- nesc şi în care noi ne re- găsim. În sprijinul dvs.: Un bogat fond de publicații pe suport tradițional sau elec- tronic Bază de date locală la sediul instituției TINLIB (OPAC) Serviciul de informare și do- cumentare Acces online la adresa de Internet: www.aman.ro Informații prin e-mail Consultanță de specialitate în domeniul biblioteconomiei și științei informării 1 Martie - Obiceiuri și tradiții 1 Noutăți: Carte - Film 2-3 Prezențe culturale oltenești 4 Patrimoniu - Biblia de la București 4 Biblioteca virtuală—Baza de date 5 Powerful Words 5 A X-a aniversare a Anului Internațional al Voluntari- lor (IYV 2001) 5 Google: Tips & Tricks 6 Resurse web - Colecții speciale 6 Fenomenul E-Reader 6 www.aman.ro [email protected] [email protected]
  • date post

    13-Feb-2017
  • Category

    Documents

  • view

    227
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Primăvara, anotimp- simbol al vieţii, paletă de culoare şi parfum ...

  • Primvara, anotimp-simbol al vieii, palet de culoare i parfum, superb descris n opera lui Lu-creiu sau a lui Macedonski, i face simi prezena ncepnd cu data de 1 Mar-tie. Legat de acest nceput, de-a lungul secolelor s-au adunat diferite tradiii i obiceiuri; unele dintre ele au disprut, altele s-au moder-nizat, s-au transformat, rezistnd pn n zilele noastre. Astfel, din vremea tracilor, popor agrar, i pn la nceputul secolului al XVIII-lea, 1 Martie era echivalentul Anului Nou i reprezenta nceputul noului an agricol. Ca orice nceput, 1 Martie poart cu sine lupta dintre bine i ru, dintre ntuneric i lumin, dintre fiin i nefiin, dar aduce totodat i smburele vieii, smna ce va fi plantat i din care va izvor o nou recolt, o nou via. Sim-bolurile iniiale ale Mri-orului s-au pstrat chiar dac ulterior, dup cucerirea roman, ele au mai suferit unele modificri. Astfel, dup cucerirea Daciei de ctre Imperiul Roman, sr-btoarea Matronaliilor (srbtori dedicate Zeului Marte) se suprapune cultului local al Marii Mame (Terra Mater), aducnd o serie de practici noi, dar i o readap-tare a tradiiilor locale. Cu-loarea neagr a nurului se schimb n cea roie, ps-trnd ns aceeai semnifi-caie de baz: de via, de

    fertilitate. Tot n aceast perioad nurului mpletit alb-rou i legat sub forma cifrei 8 i se adaug simbolul Soarelui reprezentat printr-o moned din aur, argint sau bronz, n funcie de statutul social al celui care l purta. George Cobuc spunea ntr-un studiu dedicat mrioru-lui c acesta este: un sim-bol al focului i al luminii, deci i al soarelui. Poporul nostru l cunoate i l ine n mare cinste, i l poart copiii, fetele i mai rar ne-vestele i flcii, fiindc el e crezut ca aductor de fru-musee i de iubire. Legat de prima zi a lunii Martie ea este asociat n tradiia popular i cu le-genda Babei Dochia. Imagi-nea Babei Dochia apare asociat n aproape toate variantele populare, cu imaginea unei femei btrne care avea un fiu, Dragobete, i o nor. Baba Dochia, care nu i iubea nora, o trimite ntr-o zi geroas la ru s spele o cama pn cnd cmaa avea s devin alb. Fata nu reuete s i duc sarcina la bun sfrit i un flcu pe nume Mrior o ajut i i d o floare magic pe care s i-o prind n pr. (n unele variante imaginea tnrului este nlocuit cu cea a unui btrn milostiv). Cnd fata se ntoarce acas Baba Dochia i vede floarea prins n pr i, creznd c iarna s-a sfrit pleac la munte cu oile. pe drum vre-mea se nclzete iar Baba

    Dochia i d jos rnd pe rnd hainele (9 cojoace, echivalentul celor 9 zile ale nceputului lunii care sunt numite popular i Babele). Vremea ns se schimb i Baba Dochia nghea i se tranform n stan de piatr mpreun cu oile ei. n alte variante ale legendei una dintre mioare, care se nu-mea Mrior, avea atrnat la gt un nur alb-rou i ea a fost singura care nu s-a transformat n stan de piatr. Baba Dochia, con-form legendei, a renviat pe 9 Martie.

    Simbolistica acestei legende se regsete n majoritatea miturilor: lupta dintre bine i ru - binele nvinge ntot-deauna rul, lupta dintre via i moarte i triumful vie ii asupra mor ii . n tradiia poporului nostru gsim adesea mixaje ntre elementele pgne i cele cretine, suprapuneri ntre zeitile care aparineau poporului dac i cele care aparineau lumii romane, astfel au luat natere fru-moasele legende care acum, dup 2000 de ani, ne defi-nesc i n care noi ne re-gsim.

    n sprijinul dvs.:

    Un bogat fond de publicaii pe suport tradiional sau elec-tronic

    Baz de date local la sediul instituiei TINLIB (OPAC)

    Serviciul de informare i do-cumentare

    Acces online la adresa de Internet: www.aman.ro

    Informaii prin e-mail

    Consultan de specialitate n domeniul biblioteconomiei i tiinei informrii

    1 Martie - Obiceiuri i tradiii

    1

    Nouti: Carte - Film 2-3

    Prezene culturale olteneti 4

    Patrimoniu - Biblia de la Bucureti

    4

    Biblioteca virtualBaza de date

    5

    Powerful Words 5

    A X-a aniversare a Anului Internaional al Voluntari-lor (IYV 2001)

    5

    Google: Tips & Tricks 6

    Resurse web - Colecii speciale

    6

    Fenomenul E-Reader 6

    www.aman.ro

    [email protected] [email protected]

  • 2

    Biografia romanat, biografia pro-priu-zis sau cronica, genuri care strnesc interesul cititorilor, au fost cultivate de Tasos Athanasiadis cu mult miestrie i cu mare succes. Reconstituire romanat, i carac-terizeaz scriitorul cartea. Este vorba de ceasul de rscruce al geni-alului rus. Este povestea de iubire dintre Dostoievski i cea care-i va deveni prima soie. Pe scurt, ne transpune nu numai n epoca n care se deruleaz naraiunea, dar i n sufletul titanului Feodor Mihai-lovici Dostoievski.

    Cuvinte care schimb mini ar trebui s fac parte din lista de lecturi obligatorii a tuturor celor care interacioneaz cu oamenii. Este o carte foarte valoroas care ne ajut s comunicm eficient cu asociaii de afa-ceri, cu familia i prietenii.

    Cuvinte care schimb mini ofer amnunte interesante despre ceea ce motiveaz oamenii, cum iau ei decizii, i, n general, ce le trezete atenia. Consider ca aceste informaii sunt foarte valoroase.

    Juel Hogg - Manager de program de marketing Hawlet-Packard

    Descendent a unei famlii regale indiene, fiica a prinesei din princi-patul Mahnuper, Shivani Singh i-a cucerit publicul cu acest prim ro-man surprinztor i incomod n care nu i-a cruat pe rajahii Indiei, dezvluindu-le cele mai ntunecate secrete. Critica l-a comparat, pe bun dreptate, cu S ucizi o pasre cnttoare una dintre cele mai bine vndute cri ale tuturor timpurilor.

    Cu pana ei ascuit ca o suli, Singh ofer cititorului evadarea din lumea pevetilor noastre ba-nale, evadarea dup care toi tnjim.

    India Today

    Sparge codul decadenei E mai mult dect un murder mystery cortina care acoper viaa regilor se ridic.

    The Hindu

    Un cocktail ieit din comun mpletete povestea cu fundalul social, fr s se vad la cus-turi

    Deccan Herald

    n prima sa colecie de poves-tiri, John Grisham ne duce napoi n Ford County, Missis-sippi, decorul unde s-a petrecut aciunea primului su roman: ...i vreme e s ucizi. Aducnd laolalt un grup de personaje memorabile, Grisham reuete s prezinte un inut viu i plin de culoare, care nc ascunde drame i mistere greu de ima-ginat.

    Deseori amuzante, de multe ori mictoare i ntotdeauna captivante, povetile demon-streaz de ce John Grisham este considerat unul dintre cei mai populari naratori ai Ame-ricii.

    INFO-CULT URAL

    Cartea e un univers secret creat de un om nzestrat cu geniu. (Voltaire)

    Crile sunt prieteni reci, dar siguri.

    (Victor Hugo)

    Ce pustietate... A vrea s treac Dumnezeu pe aici (Marin Sorescu)

    MA

    RT

    IE 2

    011

  • 3 INFO-CULT URAL

    Un film realizat dup roma-nul clasic omonim scris de F. Scott Fitzgerald, Marele Gat-sby s-a bucurat de un scenariu elegant semnat Francis Ford Coppola i de o distribuie care a cucerit generaii: Robert Red-ford i Mia Farrow.

    Charles Champlin, (Los An-geles Times) afirma c este: Un film de o frumusee boga-t, copleitoare, de la nceput pn la sfrit. Nu ntmpl-tor aceast poveste de iubire ntr-o lume a jazz-ului a cti-gat admiraia publicului dar i 2 premii Oscar. Este un film care ntruchipeaz, aa cum i romanul dup care este ecrani-zat o face, viaa american i, mai mult dect toate, The American Dream.

    Brain Story - Creierul Uman: Ce este mintea mea i cine sunt eu?

    Creierul Uman, ediie de 2 discuri, este un film documentar produs i regi-zat n anul 2000 de Andrew Cohen, Sam Starbuck i Sam Roberts n studiouri-le BBC. Noile progrese tehnologice i noile evoluii ale neurologiei ne deschid calea spre cunoaterea i nelegerea mecanismelor de funcionare ale creieru-lui uman.

    Susan Greenfield, unul dintre cei mai mari neurologi din lume, ncearc s ne demostreze ct de complex este mecanismul minii umane i ct de delicat este echilibrul su. Schimbrile datorate vrstei, emoiile, gndurile, contiin-a, structurile speciale ale creierului uman, toate acestea ne difereniaz de celelalte vieuitoare i ne-au situat n fruntea lanului trofic.

    Up! Deasupra tuturor

    Filmul de animaie No. 1 al anului 2009, produs de Jonas Rivera i regizat de Pete Docter n studiourile Pixar, ctigtor a 2 premii Oscar, 2 premii Baf-ta i 2 Globuri de Aur, Up! este un film care se adreseaz ntregii familii.

    Dac Wall-E a reuit s ne impresioneze prin mesajul eco-logist pe care l transmite, Up! ne va da o veritabil lec-ie de via, ne va aminti lucru-rile pe care tindem s le uitm n tumultul vieii cotidiene.

    Aventura este presrat cu tot felul de peripeii fantastice iar finalul se condenseaz par-c n motto -ul Carpe diem!.

    Miss Potter -

    Domnioara Potter

    Miss Potter reunete n dis-tribuia sa nume actuale ale Hollywood-ului: Renee Zellwe-ger, Ewan McGregor, Emily Watson, regia fiind semnat de Chris Noonan.

    Un film fermector, plin de sensibilitate, inspirat din viaa lui Beatrix Potter, scriitoare bri-tanic de cri pentru copii.

    Singur, la o vrst la care alte femei au deja o familie, res-pingnd partide promitoare, vistoare, orientat spre carier, Beatrix Potter locuiete la Lon-dra cu prinii si tiranici. Dar n timp ce copiii din lumea n-treag se ndrgosteau de perso-najele din crile ei, ea nsi descoper dragostea.

    MA

    RT

    IE 2

    011

  • 5 INFO-CULT URAL

    Elena Farago 1878-1954

    Moldoveanc de origine, Elena Farago s-a nscut la Brlad la 29 martie 1878, fiind al doilea copil din cei apte ai soilor Francisc i Anastasia Paximade.

    n anul 1906 debuteaz cu volu-mul de poezie intitulat simplu i direct Versuri.

    Volumul scris la ndemnul lui Nicolae Iorga, a fost apreciat de criticii literari ai acelor vremuri.

    n anul 1907 se stabilete la Craiova, unde triete pn la sfritul vieii, considerndu-se olteanc.

    n 1921 Elena Farago este nu-mit directoare a Fundaiei Ale-xandru i Aristia Aman, post pe care l ocup timp de peste 30 de ani.

    A fost o vreme cnd, pentru orice intelectual romn, spune Geo Bogza Craiova nsemna Elena Farago. Acolo, n capitala Olteni-ei, continua o Bnie, datorit unei femei, a crei cas cu ua mereu deschis, devenise o instituie: ori-cine i trecea pragul, pleca mai bogat sufletete, mai hotrt s resping urtul i nedreptatea.

    Elena Farago a rmas una din figurile proeminente ale vieii cul-turale craiovene iar pentru recu-noaterea meritelor sale literare, culturale i ceteneti n anul 1947 primete titlul de Cetean de Onoare al Craiovei, fiind conside-rat o mndrie a oraului nostru, o parte din gloria sa se rsfrnge i asupra oraului nostru, unde a creat aproape toat opera sa. (Primria Municipiului Craiova, Decizia nr.6000/21 aprilie 1947).

    Poeziile pentru copii sunt emble-matice pentru activitatea poetic a Elenei Farago. Sunt celebre, Patru gze nzdrvane, Celuul chiop, Motanul Tanu., etc.

    Pe lng poezia pentru copii Ele-na Farago a scris i poezii nchina-te iubirii, meditaiei. Amintim n acest sens volume ca Din taina vechilor rspntii ( 1913), Nu mi-am plecat genunchii (1926), oap-tele amurgului ( 1920), o poezie discret, exprimat simplu, cu o muzicalitate interioar ce ine de simbolism.

    Putei fi oaspete

    ai Casei Memoriale Elena Farago

    n orice zi de luni pn vineri

    n intervalul orar 8-16.

    Biblia : adec dumnezeiasca scriptur ale cei vechi i ale cei noao leage, toate

    care s-au tlmcit despre limba elineasci spre nelegerea limbii rumneti, cu porunca

    prea bunului cretin, i luminatului domn, Ioan rban Cantacuzino Basarab voevod i cu

    ndemnarea dumnealui Costadin Brncoveanul marele logoft, nepot de sor al Mariei

    Sale, carele dup prestvirea acestui mai sus pomenit domnu, putearnicul dumnezeu din

    alegerea a toatei ri Rumneti, pre dumnealui le-au coronat cu domnia i stpnirea a

    toat ara Ugrovlahiei. i ntru zilele Mriei sale s-au svrit acest dumnezeesc lucru.

    Carele i toat cheltuiala cea desvrit s-au rdicat; tipritu s-au ntiu n scaunul

    Mitropoliei Bucuretilor, n vremea pstoriei prea sfntului printe ckir Teodosie,

    mitropolitul rii exarhu laturilor i pentru cea de obte privin, s-au druit neamului

    rumnesc, la anul de la facerea lumii 7196, iar de la spenia lumii 1688, n luna lui

    noiembrie n 10 zile. [V] f. + 932 p. + [1] f.

    Proveniena :

    Fundaia Aman;

    Cota IV 441

    BRV I, pag. 281-291 (nr. 86)

    MA

    RT

    IE 2

    011

  • ncepnd cu data de 1 ianuarie 2011, American Corner Craiova, gzduit de Biblioteca Judeean Alexandru i Aristia Aman, pune la dispoziia utili-zatorilor si o seria de baze de date online prin intermediul proiectului Bi-blioteca virtual (Virtual Library Pro-ject) administrat de De-partamentul de Stat al SUA.

    Vor fi disponibile pen-tru consultare urma-toarele resurse : EB-SCOhost Resource ( All EBSCOhost Re-souce Crooss Search-able, Library Information Scince & Technology Abstacts with Full Text. Regional Business News, Business Source Premier, Academic Search Pre-mier, FuenteAcademica, English Lan-guage Learner Reference Center, Liter-ary ReferenceCenter, GreenFILE), Gale Resources ( All Gale Resources Cross Searchable, Gale Virtual Refer-ence Library, Gale Directory Library, GREENR Global Reference on The Environment, Energy and Natural Re-sources, Gale Science in Context, Grzimeks Animal Life, Global Issues in Context), Ebrary Public Library

    ( With Elibro& Elivro), Encyclopedia Britanica, Encyclopedia Britanica for Kids, CQ Resources ( CQ Global Researcher Plus Archive, CQ Re-searcher Online), Oxford Analytica, i Pop Culture Universe.

    Baza de date include materiale va-loroase pentru munca de cercetare, o mare arhiv inter-disciplinar n format digital care s faciliteze accesul la cercetarile tiintifice, att de necesare pentru cercetarea i nvmntul la nivel global. Arhiva este apreciat pentru :

    cutrile legate ntre ele de milioane de citate faciliteaz cutarea istoric (n timp) i interdisciplinar, deine stan-darde superioare de digitizare i de completare accesul este facil. Arhivele sunt completate continu punndu-se accentul att pe publicaii ct i pe imagini sau manuscrise din patrimoniul bibliote-cilor societilor i mu-zeelor.

    Parcursul istoriei afro-americanilor n Statele Unite nu a fost unul uor. De aproape 250 de ani, majoritatea afro-americanilor au fost n robie. Curnd dup ce sclavia a fost abolit, a fost adoptat un nou sistem numit segregare rasial. Ambele au fost concepute pentru njosirea afro-americanilor, pentru ncl-carea demnitii lor umane, a drepturilor lor de ceteni liberi i ...pentru folosirea lor. American Corner Craiova are n colec-iile sale o carte intitulat Powerful Words de Wade Hudson.

    Aceasta conine mai multe idei perso-nale exprimate n discursuri, articole, eseuri, poveti, versuri lirice a mai mult de 30 de personaliti de culoare

    ncepnd din secolul al XVIII-lea i pn n secolul al XXI-lea, mprtite se-menilor lor pentru recunoaterea dreptu-rilor civile. Cuvintele lor inspirate , de la Sojourner Truth la

    W.E. B. DuBois, de la Mary McLeod Bethune la Dr. Martin Luther King, Jr. ne spun despre realitile lumii n care au trit i cum vedeau ei schimbarea. Cu-vintele scrise, rostite sau cantata pot fi foarte puternice pot fi mobilizatoare i motivante. Ele pot s nflcreze, pot deschide ui i drumuri mai bune de ne-legere pot schimba lumea.

    A zecea aniversare a Anului Internaional al Voluntarilor (IYV 2001)

    Voluntariatul este principalul act de filantropie n societatea noastr prin

    care cineva i poate oferi timpul, energia i aptitudinile.

    n noiembrie 1997, Adunarea General a ONU a proclamat anul 2001 ca Anul Internaional al Voluntarilor (IYV). Premisa de baz IYV 2001 a fost faptul c serviciul de voluntariat este mai util ca oricnd pentru rezolvarea problemelor sociale, economice, cul-turale, umanitare i de consolidare a pcii, i c tot mai multe per-soane sunt necesare pentru a oferi serviciile lor ca voluntari. Pentru aceasta a fost nevoie de o mai mare recunoatere i facilitare a vol-untariatului, promovarea mai energic a serviciului de voluntariat, bazndu-se pe cele mai bune iniiative i eforturi - "cele mai bune practici" - de voluntari pentru a optimiza leciile nvate

    6 INFO-CULT URAL

    MARTIE 2011

  • n prezent exist pe Internet peste 1,5 milioane de cri gratuite, duu resurse valoroase fiind portalurile specializate www. gu t em ber g . or g i www-.feedbooks.com.

    Primul E-Reader creat pentru piaa din Romnia, Evobook, a fost lansat la sfritul lunii decembrie 2010, iar ofer-ta de carte electronic poate fi deja con-sultat i descrcat de pe site-urile marilor edituri.

    Tehnologia revolutionara e-ink pe care se bazeaza Evobook, nltur toate nea-

    Cititoarele de cri electronice, cu-noscute sub numele de E-Reader, vor deveni din ce n ce mai cunoscute i folosite odat cu ieftinirea acestora i tendina tot mai multor edituri de a pune pe pia publicaii n format digi-tal. Reprezentativ pentru aceast ni este modelul Amazon Kindle (n imagi-ne) lansat in 2007, dispozitiv cotat pe plan mondial drept etalon in materie de E-Reader-e graie si impresionantei l ibrrii digitale dezvolta t de amazon.com care a ajuns s depeasc 350.000 de titluri. Multifuncionalitatea cititoarelor electronice este completat i de conectivitatea wireless la Internet precum i de redarea fiierelor audio n format .mp3.

    Cu E-Reader crile pot fi citite mult mai uor, fontul poate fi mrit dup dorin, se pot cuta cuvinte cheie, pot fi ataate i fiiere multimedia i n plus pot fi fcute notie pe marginea textului care ulterior pot fi terse, edita-te sau indexate.

    junsurile dispozitivelor electronice de acest tip.

    E-Reader, aceast nou platform a publicaiilor, ofer i posibiliti avan-sate de advertising calitativ deoarece ofer garania c publicitatea ajunge exact n minile publicului targetat. Piata E-reader-elor este, dup cea a PC-tablet-elor, cea mai dinamica pia de produse electronice la nivel mondial.

    Google Books Serviciul Google Books n limba romn ofer acces utilizatorilor de Internet la o serie de cri n limba matern. Acestea vor putea fi studiate online sau descarcate in format pdf. Crile disponibile deriv din doua surse: programul pentru parteneri i programul pentru biblioteci. Astfel, un numar de peste 10.000 de edituri din ntreaga lume sunt nscrise n programul pentru parteneri i, de asemenea un numar de 27 de biblioteci din lume, (6 din Europa), au ales sa-i transpun coleciile n format digital cu sprijinul celor de la Google. Dac o carte din bibliotec se gsete n domeniul public (public domain) atunci ea este prezentat n ntregime; n schimb, o publicaie aflat nc sub incidena drepturilor de autor, va fi reprezentat doar de informaiile generale, cel mult doua-trei fragmente, precum i de informaii referitoare la biblioteca n care se gsete sau de unde poate fi achiziionat. Google Cutare de Cri este disponibil in peste 120 de ri avnd cri n mai mult de 100 de limbi. Google Books n limba romn poate fi accesat la adresa: http://www.books.google.ro

    Ghidul i propune s devin un instrument util pentru toti cei care sunt interesai de biblioteconomie, tiina informarii, colecii speciale, servicii de bibliotec oferind o selecie a celor mai reprezentative i actuale resurse web.

    Catalogul colectiv al crii vechi romneti http://www.cimec.ro/Carte/cartev/carte.htm

    Special Collections Web Resources http://info.lib.uh.edu/speccoll/specres.htm

    Activities and Services: Section on Rare Books and Manuscripts - http://www.ifla.org/VII/s18/srbm.htm

    Digitale Sammlungen - Munchener DigitalisierungsZentrum

    http://bsb-mdz12-spiegel.bsb.lrz.de

    La numrisation des fonds patrimoniaux http://www.culture.gouv.fr/culture/mrt/numerisation/index.htm

    La bibliothque numrique de la Bibliothque Nationale de France - Gallica http://gallica.bnf.fr/

    Carte bibliofil romneasc - Biblioteca Naional a Romniei

    http://www.bibnat.ro/Carte-bibliofila-romaneasca

    BIBLIOTECA JUDEEAN

    ALEXANDRU I ARISTIA AMAN

    str. M. Koglniceanu nr. 9,

    tel.: 0251-532267,

    tel./fax: 0251-523177

    La realizarea materialului au colaborat:

    Mdlina Bileteanu - Secia AV Carmen Tic - American Corner Irina Vrusie - Secia Imprumut

    Ctlin Belu - Colecii Speciale (coord.)

    MARTIE 2011