PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ - Primaria · 2 beneficiar: primĂria municipiului mediaŞ obiect:...
Transcript of PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ - Primaria · 2 beneficiar: primĂria municipiului mediaŞ obiect:...
1
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ
PROGRAMUL DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ AL MUNICIPIULUI
MEDIAŞ
MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE
VOLUMUL 2
MEDIAS, FEBRUARIE 2009
2
BENEFICIAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MEDIAŞ
OBIECT: PROGRAMULUI DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ
PARTEA: 2 – MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE DEZVOLTARE
CONTRACT: Nr. 24/12.09.2008 COD LUCRARE: C 100 RoPME
PROIECTANT GENERAL: SC CONSULT ENERG SRL Mediaş
Str Honterus, nr 9A, Mediaş, Jud Sibiu www.casaeconomica.ro ELABORATOR: SC CONSULT ENERG SRL Mediaş
s.l.dr.ing. Dumitru CHISĂLIŢĂ – şef proiect
dr.ing. Mihail Antonie
ing. Ştefan Cosmeanu
Februarie 2009
3
CONŢINUTUL VOLUMULUI
MUNICIPALITATEA CA INIŢIATOR DE REGULAMENTE ŞI PROIECTE DE
DEZVOLTARE 8. PREMIZELE ENERGETICE ALE ORAŞULUI MEDIAŞ........................................... 5
8.1. Analiza SWOT......................................................................................................... 6 8.1.1. Poziţia geopolitică a municipiului Mediaş (aşezare, înfăţişare, teritoriu) ....... 6 8.1.2. Procese demografice şi sociale ......................................................................... 8 8.1.3. Dezvoltare urbană ............................................................................................. 9 8.1.4. Patrimoniul municipal..................................................................................... 10 8.1.5. Economie ........................................................................................................ 11 8.1.6. Mediu .............................................................................................................. 12 8.1.7. Infrastructura de circulaţie şi transport ........................................................... 13 8.1.8. Alimentarea cu energie electrică a oraşului .................................................... 14 8.1.9. Alimentarea cu gaze naturale a oraşului ......................................................... 15 8.1.10. Cadrul instituţional al administrării serviciilor publice ................................ 17 8.1.11. Alimentarea cu apă şi canalizarea................................................................. 19 8.1.12. Salubrizarea Urbană...................................................................................... 20 8.1.13 Iluminatul Public............................................................................................ 21 8.1.14. Transportul Public Urban.............................................................................. 22 8.1.15. Metodologia de evaluare a analizei SWOT .................................................. 23 8.1.16. Concluziile analizei SWOT a serviciilor publice locale ............................... 24 8.1.17. Concluziile generale ale analizei SWOT ...................................................... 25
8.2. Analiza factorilor interesaţi.................................................................................... 26 8.3. Campanii de informare .......................................................................................... 33
9. SCENARII ALE DEZVOLTARII ENERGETICE A MUNICIPIULUI MEDIAŞ ..... 35 9.1. Premizele evoluţiei consumurilor de energie pe tipuri de consumatori............ 35
9.1.1. Evoluţia numărului de unităţi locative............................................................ 35 9.1.2. Evoluţia consumului casnic de energie electrică ............................................ 36 9.1.3. Evoluţia consumului casnic de gaze naturale ................................................. 37 9.1.4. Evoluţia numărului de unităţi locative care vor folosi surse alternative.. 39 9.1.5. Evoluţia pieţei de energie termică................................................................... 40 9.1.6. Evoluţia cererii de energie primara................................................................. 42
4
9.1.7. Evoluţia necesarului de energie electrică pentru serviciile publice din Municipiul Mediaş .................................................................................................... 45
9.2. Analiza evoluţiei nivelului emisiilor...................................................................... 48 9.3. Scenarii de reducere a consumului de energie în.............................................. 53
9.3.1. Obiectele analizei............................................................................................ 53 10. POLITICA ENERGETICĂ LOCALĂ ....................................................................... 56
10.1. Misiune şi viziune energetică............................................................................... 56 10.2. Principiile politicii energetice locale pe termen mediu (10 ani) .......................... 58 10.3. Posibilităţi de atragere a surselor de finanţare ..................................................... 60
10.3.1. Surse de finanţare naţionale .......................................................................... 61 10.3.2. Surse de finanţare internaţionale................................................................... 72
11. PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ................................ 78 11.1. Aspecte de planificare energetică ........................................................................ 78 11.2. Rolul autorităţii publice locale............................................................................. 79
11.2.1. Municipalitatea - producător şi distribuitor de energie................................. 80 11.2.2. Municipalitatea - iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locale. 80 11.2.3. Municipalitatea - factor motivator ................................................................ 81
11.3. Aspecte de ordin instituţional .............................................................................. 82 11.3.1. Cadrul general............................................................................................... 82 11.3.2. Cadrul instituţional în municipiul Mediaş privind managementul energetic 84 11.3.3. Implicarea în măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile publice şi private din Municipiul Mediaş .............................................................................................. 86 11.3.4. Accelerarea măsurilor de utilizare a resurselor regenerabile şi arhitecturii pasive ........................................................................................................................ 87 11.3.5. Elaborarea de programe de finanţare a proiectelor ....................................... 90 11.3.6. Implementarea unui sistem de management performant .............................. 90
12. ELEMENTE CHEIE ALE STRATEGIEI ENERGETICE LOCALE PE TERMEN MEDIU (10 ANI).............................................................................................................. 97
12.1. Priorităţile sectorului energetic pe termen scurt şi mediu.................................... 97 12.2. Principiile politicii energetice locale a municipiului Mediaş pe termen mediu.. 98
5
8. PREMIZELE ENERGETICE ALE ORAŞULUI MEDIAŞ
În scopul elaborării strategiei energetice locale trebuie definite în primul rând
două aspecte principale:
-viitorul rol al autorităţii publice locale în procesul de dezvoltare energetică a
oraşului;
-misiunea şi viziunea energetică a autorităţii publice locale.
Metodologia utilizată pentru a identifica responsabilităţile pe care trebuie să şi le
asume autoritatea publică locală în stabilirea evoluţiei din punct de vedere
energetic a localităţii, are la bază instrumentul numit Analiza SWOT. Numele lui
este un acronim din limba engleză şi este descriptiv: Strengths (puncte tari),
Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri).
Punctele forte şi cele slabe sunt legate de autoritatea publică locală şi de
strategia acesteia, de modul cum administrează serviciile publice aflate sub
autoritatea sa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din
direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora autoritatea publică
locală nu are nici un control, sau controlul pe care-l poate exercita este minim.
Analiza SWOT ia în considerare organizarea serviciilor publice locale,
performanţele acestora, produsele lor cheie şi cerinţele populaţiei.
Pe baza rezultatelor aplicării acestei metodologii, pot fi stabilite misiunea şi
viziunea pe termen lung ale autorităţii locale, din care apoi sunt extrase
principalele direcţii de acţiune pe termen lung.
6
8.1. Analiza SWOT Activităţile energetice ale municipiului Mediaş sunt influenţate de factori interni şi
externi. Pentru a elabora o strategie energetică locală durabilă şi profitabilă
pentru comunitate, o condiţie esenţială constă în cunoaşterea acestora în scopul
identificării modalităţilor de influenţare şi corectare a efectului lor. Instrumentul
utilizat în acest scop a fost analiza SWOT, ale cărei rezultate sunt prezentate în
continuare.
8.1.1. Poziţia geopolitică a municipiului Mediaş (aşezare, înfăţişare, teritoriu)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • localizare în centrul ţării; • municipiul Mediaş este situat la o distanţă medie de Capitala ţării (370 km), legătura făcându-se atât pe cale ferată cât şi pe şosea; • amplasarea geografică oferă numeroase posibilităţi de dezvoltare în multiple domenii (în special turism, transport, comerţ, servicii etc.); • condiţiile naturale sunt extrem de propice condiţiilor de locuire şi dezvoltare socio-economică, datorită climei temperat-continentală, umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii relativ reduse; inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme; • bogate resurse minerale; • grad de urbanizare ridicat.
• lipsa accesului direct în ţările comunităţii europene (aeroport); • precipitaţiile au un caracter neregulat.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
7
aderarea României la UE în 2007, cu conectarea la programele comunitare pentru dezvoltare; • acorduri de înfrăţire cu oraşele: Glogow, Polonia din 23 Octombrie 1992; Sopron, Ungaria din 25 Octombrie 1993; Joure, Olanda Din 18 Decembrie 1995; Mineral Wells, Texas, USA din 31 Noiembrie 2005.
• instabilitatea politică internaţională • reorientarea politicii interne a României spre un model economic de tip închis, monopolist; • apariţia unor conflicte de interese între diferite centre economice din regiune;
Municipiul Mediaş este un oraş cu puternice urme istorice, culturale şi
individualităţi naturale unice în România, având o poziţie geopolitică strategică
excelentă şi favorabilă la expansiunea economică. Oraşul prezintă un potenţial
de dezvoltare energetică foarte important fiind un centru industrial, turistic şi
cultural. Rezultatul analizei SWOT arată o bună situare actuală cu oportunităţi
care favorizează în viitor prezenţa sa în diferite reţele internaţionale (transfer de
cunoştinţe şi experienţă, schimburi culturale şi comerciale, turism etc.).
8
8.1.2. Procese demografice şi sociale PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • al 48-lea oraş al României după numărul de locuitori; • nivel relativ bun al natalităţii (5,5‰); • rata mortalităţii în scădere (11,1‰); • raport scăzut al dependenţei demografice: persoane active/persoane inactive = cca. 40,; • tendinţă de scădere a ratei şomajului; • creşterea constantă a veniturilor; • grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut al conflictelor sociale între cetăţeni.
• diminuarea populaţiei prin emigrare; • datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, structura populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi al creşterii numărului şi ponderii populaţiei adulte şi vârstnice.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • creşterea mobilităţii populaţiei; • îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei; • inexistenţa unor conflicte sociale majore; • creşterea ponderii populaţiei din grupa de varstă aptă de muncă având pregătire profesională superioară;
• descreşterea demografică; • apariţia conflictelor sociale; • migrarea formatorilor profesionali din învăţământ spre alte domenii sau alte ţări.
Aspectele sociale nu sunt favorabile dezvoltării oraşului, înregistrându-se
tendinţe de îmbatranire a populaţiei, de stratificare, mobilitate şi de creştere a
nivelului cultural. Dar municipalitatea Mediaş trebuie să fie foarte atentă la
migrarea formatorilor profesionali spre alte domenii sau alte ţări.
9
8.1.3. Dezvoltare urbană
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE •. Densitatea locuirii este de 867,09 locuitori/kmp; •.crearea a unui parc industrial (Automecanica) avand ca efecte crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii urbane si a retelelor de utilitati; •. Existenta spatiilor (de regula industriale) care pot fi dezafectate şi disponibilizate pentru alte scopuri; • crearea de noi locuri de muncă datorită noilor centre comerciale şi sedii de companii industriale pentru care investitorii privaţi şi-au manifestat deja interesul de a le construi; • reintroducerea în circuitul valorilor a unor clădiri din patrimoniul public.
• locuinte insuficiente fata de cereri (622 de cereri in present); • ponderea mica a locuintelor aflate sub tutela administratiei publice locale; • starea precara a locuintelor din unele cartiere (uzura avansata); • tendinta de diminuare a fondului locative prin reconversia funcţională a spaţiilor; • existenţa unor funcţiuni incompatibile în zonele de locuit (ex. unităţi de alimentaţie publică la parterul blocurilor) • insuficienta echipare a unor cartiere cu dotări complementare (învăţământ, pieţe agro-alimentare, spaţii verzi, spaţii de joacă); • lipsa acută de spaţii moderne de birouri; • nerezolvarea unor probleme legate de regimul de proprietate.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • existenţa programelor naţionale privind reabilitarea termică a construcţiilor şi creşterea eficienţei energetice în clădiri; • numeroase iniţiative private pentru construirea a circa 100 de unităţi locative noi (individuale şi colective) în perioada 2008 – 2016 în oraş; • proiecte de construcţie de unităţi de producţie industrială, centre de afaceri, centre comerciale, parcuri industriale; • existenţa programelor ANL; • existenţa programelor PNUD pentru restaurarea şi redarea în circuitul turistic a monumentelor istorice.
• creşterea excesivă a costurilor apartamentelor, spaţiilor cu alte destinaţii şi a terenurilor; • incapacitatea de absorbţie de către autoritatea publică locală a fondurilor disponibile; • dezvoltarea haotică, fără respectarea principiilor de urbanism; • afectarea patrimoniului cultural şi a mediului.
Existenţa spaţiilor industriale care pot să fie reabilitate în scopul de a li se găsi o
altă destinaţie este un punct pozitiv, pe de o parte datorită faptului că zonele
industriale intens poluante nu mai fac parte din oraş si pe de altă parte datorită
faptului că, ele contribuie la dezvoltarea gamei aferente de utilităţi necesare şi în
continuare, la dezvoltarea economică a oraşului.
Un aspect critic îl reprezintă necesarul destul de ridicat de locuinţe pentru
satisfacerea căruia, municipalitatea nu dispune de resursele necesare. Există un
10
interes manifestat din partea investitorilor privaţi şi o preocupare din partea
autorităţilor centrale în sensul rezolvării acestei probleme pe termen mediu. Este
necesar însă, că noile zone rezidenţiale, în special cele cu mare densitate, să fie
racordate la sistemul centralizat de încălzire, prin stabilirea zonelor în care se
permite exclusiv această soluţie.
8.1.4. Patrimoniul municipal PUNCTE TARI PUNCTE SLABE •. Existenţa de rezerve de terenuri în intravilan şi extravilan precum şi a unor platforme industriale ale unor unităţi închise, cu dotări tehnico-utilitare bune, care pot fi redirecţionate către diverse funcţiuni (parcuri industriale); • piaţa liberă stabilă în materie de terenuri şi clădiri;
• proces de degradare al unor clădiri aflate în patrimoniul arhitectonic; • cost ridicat al terenurilor echipate cu instalaţii tehnico-edilitare; • creşterea accentuată a chiriilor datorită insuficienţei spaţiilor disponibile.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ cu prevederi • înstrăinarea bunurilor din patrimoniul clare referitoare la regimul patrimonial şi la public sau privat al municipiului; calitatea patrimoniului; Din punct de vedere patrimonial, premizele sunt pozitive în municipiul Mediaş,
clarificarea tuturor aspectelor legate de regimul proprietăţii urmând a fi finalizată
pe termen scurt. Această acţiune trebuie să aibă un regim de urgenţă între
preocupările autorităţilor administraţiei publice locale, fiind necesare în scopul
definirii soluţiilor de gestionare a domeniului public şi a serviciilor publice ale
oraşului.
11
8.1.5. Economie PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • puternic centru economic; ponderea cea mai importantă o au: industria, comerţul şi turismul; domeniul construcţiilor se află în plină dezvoltare; • piaţă de consum mare; • profil industrial diversificat; creştere constantăa producţiei industriale; • creşterea numerică a IMM-urilor • creşterea volumului investiţiilor cu capital străin; • existenţa parcului industrial Automecanica ocupat 100% (12 de societăţi comerciale care au creat cca. 400 de locuri de muncă); • existenţa în oraş a numeroase sedii de instituţii de interes municipal, judeţean şi regional.
• absenţa unui mecanism de stimulare selectivă a activităţilor industriale şi de promovare a industriilor nepoluante şi cu valoare adaugată mare; • fluctuaţie a personalului între diversele ramuri economice; • dezvoltare insuficientă a infrastructurii de afaceri.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional cu noi acte normative care stimulează iniţiativele private; • îmbunătăţirea mediului instituţional în România; • extinderea descentralizării în toate sectoarele şi în special în cel energetic; • stabilitate politică şi economică internă; • interes din partea investitorilor străini; • îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii; • restructurarea finanţelor publice; • simplificarea procedurilor juridice şi administrative pentru încurajarea investitorilor interni şi străini;
• retragerea sprijinului financiar din partea unor organisme financiare internaţionale; • acordarea unor facilităţi altor centre economice din regiune şi Euroregiune; • dezvoltarea economiei subterane; • scăderea ritmului de privatizare; • înăsprirea procedurilor vamale.
Populaţia oraşului nu a fost afectată de fenomenul de recesiune economică, iar
rata şomajului este normală (circa 5%). Mediaş ul are o dezvoltare puternică în
prezent, atrage investiţii şi afaceri. În următorii 10 ani, este de aşteptat ca
evoluţia ascendentă să continue, ceea ce va conduce la crearea de locuri de
muncă şi la necesităţi sporite de asigurare a resurselor de energie în
conformitate cu creşterea cererii.
12
8.1.6. Mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • grad mediu de poluare în oraş; • starea de confort şi sănătate a populaţiei este bună; • existenţa reţelei de supraveghere a Agenţiei de Protecţia Mediului Sibiu; • existenţa zonelor verzi amenajate care îmbogăţesc microclimatul; • existenţa zonelor de agrement urbane şi suburbane; • preocuparea autorităţilor
• lipsa unei gestiuni ecologice integrate a deşeurilor; • calitatea aerului este afectată atât de condiţiile de trafic cât şi de Sometra Copsa Mica; • nivelul de zgomot in unele locatii depăşeşte valorile admise de standardele în vigoare; • posibilităţile de extindere a zonelor verzi nu sunt integral fructificate.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • existenţa unui cadru legislativ naţional adaptat cerinţelor UE; • fonduri naţionale şi internaţionale disponibile pentru creşterea calităţii mediului; • programe de investiţii importante derulate de Societatea APA TARNAVEI MARI; • lansarea campaniei publice pilot de colectare selectivă a deşeurilor de Serviciul de Salubritate Mediaş;
• pericol de poluări accidentale datorită unei monitorizări insuficiente a surselor posibile de poluare; • creşterea treptată a nivelului de poluare (acustică, a aerului şi a apei) datorită dezvoltării economice a oraşului, în lipsa măsurilor de protecţie adecvate.
Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea
măsurilor de remediere sau îmbunătăţire a calităţii acestuia revine autorităţilor
locale. În acest sens, este necesară concentrarea asupra activităţilor de
prevenire şi precauţie, precum şi reducerea, sub normele de emisie, a
evacuărilor de poluanţi în atmosferă, pe baza principiului „poluatorul plăteşte”.
De asemenea, este necesară realizarea unor nivele de calitate a apei şi a aerului
care să nu provoace un impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului.
Analiza SWOT arată ca situaţia actuală a mediului în oraşul Mediaş este
satisfacatoare, dar poate să se degradeze foarte uşor dacă nu sunt puse în
13
practică rapid măsuri de protecţie adecvată a mediului, adaptate dezvoltării
oraşului.
8.1.7. Infrastructura de circulaţie şi transport PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • poziţionare foarte bună, în zona de intersecţie a principalelor axe de transport rutier naţionale (reţea de transport persoane şi mărfuri diversificată); • acoperire teritorială bună cu reţea de transport în comun internaţional, interjudeţean, judeţean, (curse regulate cu autocare moderne în ţările UE; număr ridicat al operatorilor de taximetrie şi al companiilor de transport); • consecvenţă în timp în planificarea urbanistică a oraşului - structură urbană flexibilă, radial concentrică; • existenţa a două culoare principale de traversare a oraşului (DN 14 şi DN 14A);
• lipsa transportului aerian de persoane şi mărfuri; • lipsa unui drum de centură; • slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere către comunele periurbane - inexistenţa unui plan de amenajare periurban - necorelare între reţeaua rutieră urbană şi cea periurbană; • starea tehnică precară a unor drumuri; • lipsa pistelor speciale pentru biciclete; • insuficienţa locurilor de parcare; • infrastructura neadaptată la traficul internaţional - lipsa unei autostrăzi;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • proiectul construcţiei autostrăzii Braşov – Cluj Napoca in apropiere (25 km - stadiul de concept); • construcţia şoselei de centură - ocolitoarea municipiului Mediaş, care are toate avizele necesare; • realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză care va lega Mediaşul de graniţa maghiară (stadiu: SF);
• conflicte de interese (economice, politice) între diferite nivele decizionale (local, judeţean, naţional); • lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore.
Astăzi, situaţia infrastructurii de circulaţie şi de transport nu corespunde
14
cerinţelor, dar există numeroase oportunităţi de dezvoltare şi de îmbunătăţire a
calităţii acestora (construcţia şoselei de centură, autostrada Brasov – Cluj
Napoca ce se va construi in apropiere). Există însă pericolul ca această direcţie
de dezvoltare, în lipsa integrării ei într-o strategie globală privind sistematizarea
oraşului şi a zonelor adiacente, să conducă la sufocare.
8.1.8. Alimentarea cu energie electrică a oraşului
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • extinderea alimentării cu energie electrică la nivelul întregului oraş.
• reţeaua electrică de distribuţie are durata de viaţă depăşită; • o parte din reţeaua electrică este comună pentru iluminatul public şi pentru consumatorii privaţi. • lipsa separării reţelelor de transport energie electrică pentru iluminat public şi a celor pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • extinderea reţelei de furnizare a energiei electrice în perioada 2008-2010 datorită dezvoltării urbane; • privatizarea Sucursalei Electrica Transilvania Sud; • eliminarea, din noul Cod Fiscal, a taxelor speciale aplicate concesionărilor din sectorul utilităţilor publice, pentru amplasarea, pe domeniul public sau privat a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice; • progresul tehnologic.
• creşterea tarifelor la electricitate; • producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării de energie electrică oraşului.
15
Analiza situaţiei alimentării cu energie electrică are un rezultat SWOT destul de
bun. Cea mai mare problemă este aceea că o parte din reţeaua electrică este
comună pentru iluminatul public şi pentru consumatorii privaţi, situaţie care
determină apariţia unor probleme în ceea ce priveşte continuitatea serviciului.
O acţiune care se impune cu prioritate constă în identificarea tuturor grupurilor de
consumatori de energie electrică şi analiza în detaliu a celor mai eficiente
modalităţi de alimentare a consumurilor identificate, pe termen lung, precum şi
corelarea concluziilor acestei analize cu stabilirea unei soluţii durabile şi
economice pentru generarea sau cogenerarea locală de energie.
Operatorul reţelei de distribuţie a energie electrice Transilvania SUD, trebuie să
realizeze separarea reţelelor de transport energie electrică pentru iluminat public
şi a celor pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, pentru
respectarea legislaţiei în vigoare.
8.1.9. Alimentarea cu gaze naturale a oraşului PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa a trei sisteme de conducte care acoperă reţelele de repartiţie pe întreg municipiul; • reţea de distribuţie a gazelor naturale pe majoritatea străzilor din municipiu; • reabilitarea a 25% din reţelele cu conducte de PE.
• producerea de perturbaţii în alimentarea consumatorilor în timpul sezonului rece, datorită scăderii presiunii.
16
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • eliminarea, din noul Cod Fiscal, a taxelor speciale aplicate concesionărilor din sectorul utilităţilor publice, pentru amplasarea, pe domeniul public sau privat a reţelelor de transport şi distribuţie a gazului natural; • liberalizarea pieţei gazelor naturale 100% pentru toţi consumatorii de la 1 iulie 2007; • perfecţionarea legislaţiei secundare, a funcţionării pieţei şi a regulilor privind creşterea siguranţei în aprovizionare
• creşterea prognozată a preţului gazului natural din import în următorii 10 ani; • relaţii contractuale noi - servicii de transport întreruptibile pentru consumatorii industriali; • producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării de gaz natural a oraşului.
În prezent, reţeaua de gaz natural are o bună acoperire în municipiul Mediaş .
Evoluţia în perspectivă a preţului acestuia însă, este o ameninţare care trebuie
să fie luată în considerare în mod serios pentru dezvoltarea oraşului, prin găsirea
unor resurse alternative de combustibil.
17
8.1.10. Cadrul instituţional al administrării serviciilor publice PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa unei experienţe îndelungate în administrarea serviciilor şi domeniului public; • experienţă în încheierea de contracte de delegare a gestiunii; • capabilitate financiară a administraţiei publice locale Mediaş .
• capacitate insuficientă de definire şi evaluare a nivelului necesar al calităţii serviciilor; • autoritatea locală are încă responsabilităţi importante în asigurarea resurselor financiare necesare pentru furnizarea unor servicii necesare populaţiei (transport public).
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • îmbunătăţirea cadrului legislativ cu prevederi clare privind: -creşterea eficienţei energetice în clădiri; • fonduri naţionale şi internaţionale disponibile pentru creşterea eficienţei utilizării energiei; • aplicarea principiului autonomiei administraţiei publice locală; • interes mărit al investitorilor externi în implementarea proiectelor de mediu, în scopul tranzacţionării reducerilor de emisii; dezvoltarea unui Serviciu de Management energetic si performanta energetica;
• lipsa unei structuri adecvate în cadrul Primăriei Mediaş pentru gestionarea serviciilor energetice locale (Serviciul de Management Energetic); • pierderea controlului asupra eficientei energetice a serviciilor publice; • modificarea strategiei energetice locale odată cu intrarea într-un nou ciclu electoral; • modificări imprevizibile ale preţurilor combustibililor primari; • lipsa sprijinului de la nivel central
Una dintre problemele majore ale oraşului Mediaş, este astăzi lipsa unei structuri
adecvate şi a unei proceduri dedicate monitorizării serviciilor publice de interes
general aflate în gestiunea directă sau delegată a autorităţii locale.
18
O atenţie specială trebuie să fie acordată nivelului de calitate al serviciilor propus
a fi realizate de operatori. Pornind de la acest criteriu, vor putea fi fixate
obiectivele care trebuie atinse prin execuţia contractului de operare. În
continuare, este necesar ca performanţele operatorului (tehnice, economice,
financiare) să fie permanent monitorizate, controlate, pentru a se putea interveni
de către autoritatea locală în timp util atunci când se înregistrează nerespectarea
clauzelor contractuale. Toate aceste măsuri trebuie să fie incluse în strategia
(globală) de dezvoltare a serviciilor publice locale.
Transportul public urban, aflat de asemenea într-o situaţie precară, are un
rezultat mai bun la analiza SWOT.
În domeniul alimentării cu apă şi canalizării, au fost realizate multe investiţii în
ultimii ani şi există în continuare un program de investiţii majore, din care poate fi
menţionată în mod special modernizarea staţiei de tratare a apelor uzate.
Serviciile de salubrizare şi de iluminat public au fost concesionate, iar clauzele
incluse în contractele de concesiune permit o evaluare optimistă a premizelor de
dezvoltare pe termen mediu şi lung. Menţionăm însă că o monitorizare detaliată
şi atentă trebuie să însoţească derularea contractului.
19
8.1.11. Alimentarea cu apă şi canalizarea PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • existenţa unor surse de suprafaţă care nu necesită pompare şi, a unor surse subterane de apă care asigură flexibilitatea alimentării consumatorilor şi acoperă debitele necesare pentru consum, ale municipiului Mediaş ; • profesionalismul angajaţilor; • calitatea managementului; • Societatea APA TARNAVEI MARI Mediaş este in curs de a obţine certificarea sistemului de management.
• staţia de epurare din Mediaş nu trateaza toate apele uzate din zona orasului Mediaş; • lipsa infrastructurii corespunzătoare necesară pentru preepurarea apelor industriale; • stadiu avansat de uzură la peste 60% din reţeaua de distribuţie a apei potabile; • reţele subdimensionate şi cu grad de uzură ridicat; echipamente şi tehnologii parţial depăşite fizic şi moral; • lipsa canalizării menajere în unele cartiere; • lipsa apei potabile într-o parte a cartierului Mosnei datorită lipsei reţelei de distribuţie; • sistemul actual de alimentare cu apă nu dispune de un sistem complet automatizat care să supravegheze distribuţia, de la sursă până la beneficiari; • nu există o tehnologie modernă pentru tratarea apei potabile; • producerea de avarii importante în reţelele edilitare care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciilor publice către clienţi;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • poziţia de monopol (lipsa de concurenţă); • lipsa problemelor legate de situaţia patrimonială; • dezvoltarea dinamică a oraşului; • prelungirea temenelor de conformare la cerinţele de mediu după aderarea la UE (pentru epurarea apelor uzate şi pentru calitatea apei potabile); • începerea lucrărilor de execuţie pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare; • strategia de extindere a activităţii de apă-canal pe plan regional.
• riscuri de poluare a surselor de apă datorită:
- depozitelor de deşeuri improvizate; - accidentelor;
• riscuri de inundaţii; • reducerea consumului abonaţilor casnici; • relaţia cu furnizorii.
Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare se află în prezent sub autoritatea
societatii APA TARNAVEI MARE Mediaş.
20
8.1.12. Salubrizarea Urbană PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • dezvoltarea Serviciului Public de Ecologizare; • includerea în contractul de concesiune de obiective de reciclare şi colectare selectivă a deşeurilor; • existenţa spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere; • închiderea fostei gropi de gunoi; • gestiunea ecologică integrată a deşeurilor; • experimentarea proiectelor pilot pentru colectare selectivă.
• practicarea de tarife ridicate de către operatorul depozitului Cristian; • distanta mare pana la depoztul de deseuri Cristian; • obligaţia concedentului de a "realiza investiţii de interes comun în domeniul infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor publice de salubrizare";
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • obiectivul aquis-ului comunitar: până în anul 2010 cantitatea de deşeuri depozitată la rampele ecologice să scadă substanţial – conceptul zero waste; • lansarea campaniei publice pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje; • posibilitatea de obţinere a energiei prin valorificarea deşeurilor. • realizarea staţiei de sortare şi transfer a deşeurilor menajere
• producerea de evenimente importante care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciului către clienţi; • creşterea taxelor locale datorită obligaţiei de a achita contravaloarea serviciilor prestate de concesionar.
21
8.1.13 Iluminatul Public PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • semnarea Contractului pe o durată de 10 ani, cu operatorul privat S.C. Luxten Lighting Company S.A.; • reabilitarea şi extinderea sistemului de iluminat public în toate cartierele din oraş;
• lipsa unui contract de concesiune care sa cuprinda prevederi privind penalizări în cazul neîndeplinirii indicatorilor de performanţă, a nerealizării investiţiilor etc.; • lipsa elementelor de iluminat arhitectural, peisagistic, festiv, la nivelul cerinţelor unui oraş turistic modern; • lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciului de iluminat public, aprobată
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • extinderea sistemului de iluminat public în perioada 2008-2010 datorită dezvoltării urbane; • progresul tehnologic; • crearea unui dispecerat naţional cu număr uşor accesibil pentu sesizările cetăţenilor.
• producerea de avarii importante care să conducă la imposibilitatea furnizării serviciului
Conform prevederilor contractului administraţia publică locală păstrează numai
prerogativele stabilirii programelor de extindere, modernizare, reabilitare a
Serviciului Public de Iluminat, de a verifica şi aplica prevederile contractului
precum şi de a verifica modul în care este satisfăcut interesul public prin
realizarea serviciului de iluminat.
22
8.1.14. Transportul Public Urban PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • acoperirea cu transport în comun a circa 98% din suprafaţa municipiului; • acordarea gratuităţii pe transportul urban de călători, pentru persoanele cu vârste de peste 65 ani la femei şi vârstă de peste 70 ani; • demararea programului de înnoire a parcului auto al SC MEDITUR SA Mediaş; • dezvoltarea transportului cu trolebuzul începând din anul 2007. • indicatori de solvabilitate patrimonială buni, rata datoriilor redusă,management adecvat şi strategie direcţională bună în sensul dezvoltării activităţii de bază prin modernizarea parcului şi extinderea reţelei electrice • poate asigura un transport ieftin şi sigur pentru populaţia municipiului Mediaş, existenţa unui personal calificat,
• parc auto învechit şi insuficient al operatorului public de transport urban în comun; • lipsa planului de mobilitate; • lipsa unei strategii de dezvoltare a serviciului public de transport local, aprobată de CL; • dotare cu mijloace de transport în comun învechite (durata de utilizare depăşită). sistem informational insuficient • dezvoltat,uzura fizica si morala ridicata in special a mijloacelor de transport,performante tehnice impuse in conditiile moderne de transport depasite
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • eliminarea accizelor pentru biocarburanţi (bioetanol şi biodiesel) conform noului Cod Fiscal.
• creşterea peste limitele normale a traficului de tranzit.
Direcţiile în care Consiliul Local trebuie să se orienteze pe termen mediu în
prestarea serviciului de transport public urban, sunt analiza oportunităţilor de
utilizare a biocombustibililor şi aplicarea soluţiilor la parcul auto din dotare şi
elaborarea planului de mobilitate, a metodologiei de monitorizare a indicatorilor
privind calitatea serviciului de transport şi a metodei de măsurare a indicelui de
satisfacţie a clienţilor.
23
8.1.15. Metodologia de evaluare a analizei SWOT
După întocmirea listei de factori pentru fiecare element care urmează să fie
analizat, în cadrul analizei SWOT, se elaborează matricea de evaluare care
presupune următoarele etape:
a) atribuirea unor ponderi de importanţă atât factorilor interni cât şi celor
externi, cu valori între 0 şi 100%, în funcţie de influenţa factorilor asupra
performanţelor energetice ale municipiului, astfel încât suma ponderilor să
fie egală cu 100%;
b) fiecărui factor i se atribuie o notă între 1 şi 5, care indică dacă factorul este
un punct slab sau un punct forte;
c) pentru fiecare factor se face produsul valorilor de la punctele a) şi b),
obţinându-se notele ponderate care apoi se adună pentru toţi factorii şi se
obţine un punctaj ponderat pentru toţi factorii determinanţi la nivelul
municipalităţii, în ceea ce priveşte aspectele energetice.
Dacă punctajul obţinut este sub 2,5, elementul analizat (poziţie geopolitică,
dezvoltare urbană, patrimoniu municipal etc.) se consideră a fi slab, necesitând
acordarea unei atenţii prioritare în cadrul Strategiei Energetice Locale. Dacă
punctajul se apropie de valoarea 5, atunci elementul considerat se află într-o
situaţie foarte bună.
24
8.1.16. Concluziile analizei SWOT a serviciilor publice locale
Figura 9.1 Harta SWOT a servicilor publice locale
Având în vedere importanţa deosebită a serviciilor publice locale în cadrul
comunităţii locale, ca producători de energie şi furnizori de servicii energetice dar
având şi rolul de consumatori de energie, am considerat oportună realizarea unei
analize SWOT destinată numai lor, apoi cumularea rezultatelor acesteia în cadrul
analizei SWOT a elementelor caracteristice care determină situaţia energetică a
municipiului.
Din datele disponibile, referitoare la aspectele de mediu, tehnice, financiare
sociale, care au fost evaluate, a rezultat poziţionarea relativă a serviciilor publice
prezentată în graficul de mai sus.
Reiese din acest grafic faptul că o situaţie generală bună o are transportul public
şi alimentarea cu apă care au beneficiat de oportunităţile apărute (finanţări,
semnarea de contracte de concesionare etc).
25
8.1.17. Concluziile generale ale analizei SWOT
Figura 9.2 Harta SWOT a tuturor factorilor care pot afecta dezvoltarea în perspectivă a oraşului Mediaş din punct de vedere energetic
Din analiza globală efectuată asupra tuturor factorilor care pot afecta dezvoltarea
în perspectivă a oraşului Mediaş din punct de vedere energetic, se poate trage
concluzia că majoritatea lor se află în prezent pe un trend favorabil. Municipiul
are o poziţie geo-strategică bună, este un centru industrial, comercial şi turistic.
Chiar dacă industria a cunoscut o perioadă de recul, premizele de revigorare au
început să se manifeste, ceea ce va influenţa favorabil toate sectoarele de
activitate, în special serviciile şi infrastructura. Totuşi, din perspectiva autorităţilor
locale, trebuie acordată o mare atenţie modului în care este gestionat patrimoniul
public, în scopul de a se asigura toate condiţiile necesare unei protecţii
corespunzătoare a mediului, unei utilizări eficiente şi economice a energiei,
existenţei unei pieţe locale competiţională şi a unor servicii publice locale sigure
şi competitive. În acest sens, o importanţă prioritară o are crearea structurii care
să gestioneze cu competenţă toate aceste aspecte, având la bază deciziile
26
Consiliul Local şi Stategia Energetică Locală.
8.2. Analiza factorilor interesaţi Pentru a asigura implicarea factorilor-cheie interesaţi în dezvoltarea Strategiei
energetice a Municipiului Mediaş, pentru a aprecia efectele pozitive ale
implementării Strategiei asupra lor şi pentru a dezvolta o strategie de comunicare
cu aceştia, Consultantul a utilizat o tehnică de analiză specifică.
Rezultatele obţinute ca urmare a efectuării analizei urmăresc canalizarea
strategiei de comunicare ce trebuie dezvoltată pentru atragerea de sprijin în
scopul implementării Strategiei Energetice a Municipiului Mediaş fără sincope
majore, prin:
- utilizarea opiniei celor mai importanţi factori interesaţi în scopul de a elabora
încă din etapele preliminare, cea mai bună variantă a proiectului şi pentru a-i
asigura condiţiile de calitate necesare;
- identificarea celor mai puternici factori de influenţă care pot contribui la
asigurarea succesului proiectului;
- stabilirea celor mai potrivite modalităţi de comunicare cu factorii interesaţi, în
concordanţă cu propriile lor obiective, încă de la începutul proiectului, pentru
a se asigura sprijinul lor activ pe perioada derulării, pe baza înţelegerii
problematicii abordate;
- familiarizarea cu cerinţele specifice ale factorilor interesaţi şi integrarea lor în
proiect.
Pentru a realiza aceste obiective, este necesar să fie evaluate aspectele legate
de gradul de implicare al fiecărui factor în proiect, nivelul de sprijin şi efectele
activităţii lor asupra proiectului.
Suplimentar, având în vedere faptul că specificul proiectului de elaborare a
Strategiei energetice a municipiului Mediaş constă în afectarea şi totodată
27
implicarea publicului în tot procesul decizional aferent implementării, trebuie să
se ţină cont şi de cadrul legal în vigoare referitor la acest subiect. Relevante în
acest sens sunt Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public şi Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a
petiţiilor.
Matricea factorilor interesaţi elaborată pentru prezentul proiect este prezentată
mai jos sub formă tabelară. Factorii interesaţi au fost grupaţi în trei categorii, şi
anume:
- Factori primari interesaţi implicaţi – care sunt direct afectaţi de proiect;
- Factori secundari interesaţi implicaţi – care sunt indirect afectaţi de
proiect;
- Factori interesaţi implicaţi – care sunt implicaţi direct în proiect însă nu
sunt afectaţi de efectele proiectului.
În matrice au fost evaluate interesul fiecărui factor implicat în derularea
Strategiei, impactul - pozitiv sau negativ - al implementării Strategiei asupra
activităţii şi confortului fiecăruia dintre ei precum şi importanţa lor pentru proiect
dar, şi influenţa lor (puterea de decizie) pentru asigurarea succesului Strategiei.
Tabelul 9.1 Factorii implicati în derularea Strategiei asupra activităţii şi confortului fiecăruia dintre ei precum şi importanţa lor pentru proiect Modul de implicare
Putere de decizie
Interes
Factori Primari interesaţi implicaţi Consiliul
Local al Municipiului Mediaş
□ Decizia privind aprobarea Strategiei pe termen scurt, mediu şi lung de dezvoltare eficientă din punct de vedere energetic a municipiului si promovarea resurselor regenerabile □ Acordarea de prioritate a problemelor legate de calitatea serviciilor publice urbane □ Încadrarea investiţiilor aferente Strategiei în bugetul local
4,75
4,75
28
Primăria
Municipiului Mediaş
� Identificarea măsurilor urgente pentru îmbunătăţirea serviciilor publice � Asigurarea utilităţilor pentru un mediu de afaceri prosper � Implementarea Strategiei � Monitorizarea efectelor implementării Strategiei � Rezolvarea problemelor legate de sistemul de tarifare al serviciilor publice � Elaborarea de seturi de condiţii minimale pentru realizarea investiţiilor private (cerinţe de calitate, siguranţă, impact asupra mediului şi sănătăţii publice etc.) � Promovarea proiectelor serviciilor publice locale � Iniţiator de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
3,75 3,75
Primarul Municipiului Mediaş
� Decizia privind aplicarea Strategiei energetice a municipiului � Sprijin politic la elaborarea şi implementarea strategiei � Înţelegerea problemelor specifice � Capacitatea de a atrage investitori
4 4,75
Serviciul Public de Management energetic
� Evaluarea problemelor locale de energie şi mediu � Promovarea obiectivelor Strategiei Energetice Locale în cadrul comunităţii locale � Elaborează strategia de comunicare cu factorii interesaţi � Promovarea iniţiativelor legate de utilizarea eficientă
4 4,75
Consiliul Judeţean Sibiu
Acordarea de prioritate problemelor legate de alimentarea cu apă � Acordarea de prioritate problemelor legate de protecţia mediului � Realizarea programului de investiţii aferent
4,25 4,5
Serviciul APA TARNAVEI MARI
� Soluţionarea problemelor tehnice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare � Implementarea activităţilor specifice din Strategie
3 2,75
29
� Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale
S.C. Luxen LIGHTING S.A. operator pentru servicii de iluminat public
� Soluţionarea problemelor tehnice ale serviciului de iluminat � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferentă serviciului de iluminat public
2,25 2,75
Serviciul public de salubritate
� Soluţionarea problemelor tehnice ale serviciului de salubrizare � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale
2,5 2,75
SC MEDITUR SA
Soluţionarea problemelor tehnice ale sistemului de transport public urban � Implementarea activităţilor specifice din Strategie � Know-how necesar pentru implementare � Protecţia mediului afectat de activităţile sale � Reducerea consumurilor de energie aferente activităţilor sale
3 3,25
Populaţia municipiului Mediaş
� Suportabilitatea tarifelor � Suportabilitatea taxelor locale � Cerinţe mai mari de calitate a serviciilor şi de confort � Impozitarea diferentiata pe clasa energetica si energiile regenerabila folosite
1 4
Comunitatea locală de
� Cerinţe mai mari de calitate a serviciilor şi de confort � Atragerea investitorilor străini
1,75 2
30
afaceri
Factori secundari interesaţi implicaţi Organisme
centrale (Ministere)
□ Modificarea si completarea cadrului legislativ
□ Elaborarea de programe de finanţare □ Acordarea de avize, autorizaţii
3,5 3,75
Autorităţi de reglementare
□ Modificarea reglementărilor legate de sistemul de tarifare al serviciilor publice
□ Modificarea reglementărilor legate de monitorizarea contractelor de concesiune
□ Modificarea reglementărilor legate de indicatorii de calitate a serviciilor publice
3,5 2
IFI, Banci, Fonduri de investiţii
□ Acordarea unor credite pentru investiţii în infrastructura municipală
□ Condiţionalităţi conexe 2,5 2,75
Investitori privaţi
□ Perspective pentru construcţia de zone rezidenţiale noi, unităţi de producţie, centre comerciale, investiţii în turism
□ Facilităţi disponibile pe plan local □ Restricţii existente pe plan local (preţuri,
taxe, protecţia mediului etc.)
2,25 4
Furnizori, distribuitori de energie electrică
□ Coordonarea activităţilor de modernizare a sistemului de distribuţie a energiei electrice cu Planul de acţiuni al Strategiei energetice locale
□ Preluarea în sistemul electroenergetic al energiei electrice produsă în sursele locale
□ Colaborare în scopul identificării soluţiilor de producere a energiei din surse locale neconvenţionale (regenerabile)
□ Investiţii în modernizarea reţelelor de distribuţie
2 3,75
Furnizor de gaze naturale
□ Coordonarea activităţilor de modernizare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale cu Planul de acţiuni al Strategiei energetice locale
2 3,75
ESCO – Firme de servicii de performanta energetica
□ negocierea contractelor de furnizare a gazelor naturale si a energie electrice in numele Primariei Mediaş cu furnizorii de utilitati.
□ cerinte privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile si predeterminate
2 3,75
Factori interesaţi implicaţi
31
Firme de consultanţă şi inginerie
□ Obţinerea de contracte de consultanţă (inclusiv pregătirea aplicaţiilor pentru obţinerea finanţării)
□ Obţinerea de contracte de proiectare □ Obţinerea de referinţe bune
3 2
Contractanţ, subcontractanţi de lucrări de execuţie
□ Obţinerea de contracte □ Obţinerea de referinţe bune □ Respectarea calităţii lucrărilor □ Respectarea termenelor de execuţie
0,5 3,5
Furnizori de echipamente
□ Vânzarea de produse, echipamente energetice nepoluante, tehnologii avansate, performante
□ Obţinerea de referinţe bune
2 3,75
Rezultatele obţinute demonstrează faptul că impactul general al implementării
Strategiei energetice locale asupra tuturor factorilor interesaţi este unul pozitiv.
Cu toate acestea, pentru fiecare etapă a implementării Strategiei este necesară
refacerea analizei cu evaluarea efectelor pozitive şi negative asupra factorilor
direct implicaţi. Analiza poate fi completată în unele situaţii şi cu anchete sociale
şi cu organizarea de seminarii de lucru pentru culegerea de informaţii detaliate
despre opiniile beneficiarilor direcţi şi pentru furnizarea de informaţii corecte
despre obiectivele urmărite de autoritatea publică locală.
Reprezentarea grafică a rezultatelor analizei este redată în figura de mai jos.
32
Primăria Municipiului Medias
Compania APA TARNAVEI MARI
SC MEDITUR SA
Populatia municipiului Medias
Comunitatea de afaceri locala
Comisia UE
Consiliul Local al Municipiului Medias
Serviciul de management energetic
Consiliul Judetean Sibiu
SC LUXTEN SA
Serviciul public de salubritate
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5 5
Factori influenti
Factorisecundari Factori de sprijin
Factori cheie
Figura 9.3. Analiza factorilor implicaţi
Pentru a se asigura sprijinul autorităţilor centrale identificate în analiză, este
necesară cunoaşterea detaliată a atribuţiilor acestora şi organizării unui flux
continuu de informaţii către factorii de decizie. Problemele care pot constitui
bariere în implementarea Strategiei şi care pot fi rezolvate de acestea, vor fi
prezentate în cadrul unor întâlniri directe organizate în scopul identificării
soluţiilor posibile.
Este necesară de asemenea cunoaşterea oportunităţilor de finanţare existente
pe piaţa internă dar şi externă, împreună cu modalităţile specifice de pregătire a
aplicaţiilor, termene, condiţii de eligibilitate şi pregătirea din timp a unui portofoliu
de obiective pentru care se poate obţine finanţare.
Toate aceste activităţi fac parte din Strategia de comunicare, informare şi
publicitate care trebuie elaborată şi derulată simultan cu implementarea fiecărei
etape a Strategiei energetice locale, în scopul de a se asigura pe de o parte, un
33
flux constant de informaţii corecte către toţi factorii interesaţi, dar şi sprijinul
factorilor politici influenţi la nivel local şi central, prin organizarea unei activităţi
puternice de lobby.
8.3. Campanii de informare
Autorităţile publice locale trebuie să iniţieze campanii de informare periodice în
mass-media locală sau prin mijloce adresate direct consumatorului final (broşuri,
flyere, web-site, comunicate de presă, interviuri televizate, info-chioşcuri etc.)
prin care să transmită acestuia mesaje legate de:
- performanţele serviciilor de interes general local, aflate în gestiunea lor
directă sau indirectă: profit/pierdere, investiţii efectuate, diversificarea gamei de
servicii oferite etc.;
- acţiunile întreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de
infrastructură edilitară şi efectele lor;
- măsurile de creştere a eficienţei energetice implementate de operatorii
serviciilor de interes general local şi efectele lor;
- costurile şi performanţele tehnice ale unor tipuri de echipamente
recomandate pentru creşterea eficienţei alimentării cu energie la utilizatorii finali;
- măsurile de utilizare a resurselor regenerabile implementate de operatorii
serviciilor de interes general local şi efectele lor;
- analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilităţi
existente în oraş: energie termică (încălzire individuală, la nivel de scară, bloc,
centralizată), energie electrică, alimentare cu apă şi canalizare, gaze naturale,
salubrizare etc.;
- informaţii diverse de interes public (transportul în comun urban, serviciile
de salubrizare etc).
34
Campaniile trebuie sa fie gestionate de Serviciul Public de Management
energetic si de firmele ofertante de servicii de performanta energetica, cu
operatorii şi cu alte organizaţii implicate în managementul energetic local: agenţii
ale autorităţilor naţionale (ANRE, ANRSC, ARD etc.).
35
9. SCENARII ALE DEZVOLTARII ENERGETICE A MUNICIPIULUI MEDIAŞ
9.1. Premizele evoluţiei consumurilor de energie pe tipuri de consumatori
9.1.1. Evoluţia numărului de unităţi locative
Conform datelor statistice, numărul de unităţi locative în municipiul Mediaş a
fost în anul 2002 de 20.487, din care: 8.599 case individuale şi 11.888
apartamente.
La data elaborării studiului, la nivelul municipiului există o cerere de circa 622
locuinţe adresata Primariei Municipiului Mediaş. Cu aceste date de bază, au fost
considerate două ipoteze pentru evoluţia pe termen lung (2018) a numărului de
unităţi locative:
- având în vedere creşterea economică şi amplasamentul geo-strategic al
municipiului Mediaş, s-a considerat că suplimentar faţă de necesarul înregistrat
în 2008, până în anul 2018 vor mai fi construite încă 2.000 de unităţi locative noi;
- a doua ipoteză a constat în considerarea unei creşteri anuale medii a
numărului de locuinţe în următorii 10 ani. În plus, această creştere a fost
repartizată uniform între locuinţele individuale şi apartamentele care urmează să
fie amplasate în clădiri colective (vile, blocuri).
36
9.1.2. Evoluţia consumului casnic de energie electrică
Evaluarea consumului de energie electrică în locuinţele individuale şi
apartamente s-a făcut considerând următoarele valori:
-913 kWh pe an pentru o casă individuală şi
-1306 kWh pe an pentru un apartament de bloc.
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a avut o creştere economică
deosebită, iar populaţia şi-a dezvoltat standardul de confort, constând şi în
creşterea utilizării de aparate şi echipamente electro-casnice. Din acest motiv, a
existat o creştere anuală cu 5% a consumului casnic de energie electrică, care
apreciem că se va menţine şi în următorii ani cel puţin la un nivel de 50% (adică
o creştere a consumului de energie electrică pentru perioada 2008 – 2018 de cca
2%).
Am realizat un al doilea scenariu pesimist prin care introducem ipoteza : de
reducere a consumului de energie, urmare a crizei economice care se
prefigurează în viitor şi care va determina reducerea consumului de energie cu
1% în fiecare din următorii 5 ani.
37
Consumul de energie electrica in sectorul casnic (kWh)
20,000
22,000
24,000
26,000
28,000
30,000
32,000
34,000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Scenariul optimist Scenariul mediu Scenariul pesimist
Figura 9.4. Previziuni privind consumul de energie electrică în sectorul casnic
9.1.3. Evoluţia consumului casnic de gaze naturale Pentru evaluarea necesarului de gaz natural necesar pentru consum casnic, au
fost luate în considerare următoarele locuinţele cu centrală termică proprie. S-au
considerat două tipuri de consum, în funcţie de anotimp. În sezonul de încălzire
(233 zile/an), s-a considerat un consum mediu lunar de 165 Nmc de gaze
naturale, pentru gătit, încălzire şi pentru prepararea de apă caldă de consum. În
timpul verii (8280 ore/an), gazul natural va fi folosit numai pentru prepararea apei
calde şi pentru gătit, consumul mediu lunar estimat fiind de 60 Nmc pe locuinţă.
Pentru aceste situaţii s-a considerat că toţi consumatorii sunt racordaţi la
sistemul de distribuţie a gazelor naturale.
Astăzi, în municipiul Mediaş nu există încălzire cu lemne, in mod continuu. De
38
aceea, nu a fost luată în considerare în calcule această opţiune.
În graficele de mai jos sunt prezentate evoluţiile consumului de gaz natural în
cele trei scenarii de evoluţie a pieţei considerate.
Consumul de gaze naturale in sectorul casnic (mii mc)
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Scenariul pesimist Scenariul mediu Scenariul optimist Figura 9.5. Previziuni privind consumul de gaze naturale în sectorul casnic
Am realizat trei scenari:
- scenariul optimist care ia in considerare creşterea numărului de imobile
care vot fi izolate şi respectiv li se vor schimba sistemul de încălzire cu
unul mai performant, la care se va adăuga reducerea consumului de
energie ca urmare a creşterii preţului gazelor naturale şi a apariţiei crizei
economice. Apreciem ca această situaţie poate să determine o reducere
a consumului de gaze naturale anual cu cca 1%.
- scenariul pesimist prin care introducem ipoteza de reducere a ritmului de
izolare atât a locuinţelor vechi cât şi a celor noi care urmează a se
construi şi care va determina o creştere a consumului de gaze naturale
39
cu 1%.
- scenariul mediu care i-a în considerare menţinerea trendului actual de
consum suplimentat doar prin creşterea numărului de imobile noi
racordate la sistemul de distribuţie gaze naturale
9.1.4. Evoluţia numărului de unităţi locative care vor folosi surse alternative
În momentul de faţă numărul unităţilor locative care folosesc energie alternativă
este foarte mic, datorită în special neîncrederii populaţiei în aceste sisteme de
încălzire, dar şi a costurilor de investiţie mult mai ridicate.
Legislaţia promovată în cursul anului 2008, cu caracter stimulativ (Legea 220/2008, Ordin nr. 1.339/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, dar şi restrictiv (Ordonanţa 22/2008, Legea 372/2005), dacă este susţinută corespunzător la nivelul administraţiei centrale, dar mai ales la nivelul administraţiei locale prin: dezvoltarea rolului municipalităţii ca iniţiator de regulamente de eficienţă energetică şi de promovare a resurselor alternative şi ca factor motivator.
Scenariile considerate:
- scenariul pesimist – i-a în considerare informarea fiecărei persoane
privind eficienţa energetică a locuinţelor şi avantajele folosirii surselor alternative;
- scenariul optimist – prevede o implicarea activă a municipalităţii prin
lansarea unor proiecte pilot de eficienţă energetică şi de folosire a resurselor
alternative pe raza municipiului, dezvoltarea unor Centre de Informare
Energetică în care să se promoveze aceste sisteme, crearea unui cadrul
legislativ stimulativ (impozite diferenţiate pe clase energetice ale clădirilor, taxe
pe poluarea atmosferei cu noxe, obligaţiuni municipale de energie verde,
subvenţii pentru izolarea imobilelor şi/sau folosirea energie regenerabile,
40
dezvoltarea unor programe cu carcater social, prin creşterea nivelului de trai prin
eficienţă energetică, concursuri cu premii: “Casa verde”, “Casa pasivă”, crearea
unui cadru economic propice lansarea de avantaje economice – pentru
dezvoltarea firmelor de tip ESCO cu obiect de activitate eficienţa în clădiriile
rezidenţiale)
Ponderea surselor regenerabile potentiale in sectorul casnic (mii mc)
-30%
-20%
-10%
0%
10%
20%
30%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Scenariul pesimist Scenariul mediu Scenariul optimist
Figura 9.6. Previziuni privind ponderea surselor de energie regenerabilă în sectorul casnic
9.1.5. Evoluţia pieţei de energie termică
In Municipiul Mediaş nu se mai poate vorbi de o piaţă de energie termică odată
cu dezafectarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice. Cu toate
acestea având în vedere:
41
- tendinţele evidente la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană de a încuraja
cogenerarea ca fiind cea mai eficientă soluţie de producere a energiei şi cea mai
puţin poluantă, tendinţe la care se conformează şi ţara noastră;
- îmbunătăţirii cadrului legislativ care va favoriza încălzirea prin sisteme
centralizate şi va preciza şi resursele financiare alocate pentru modernizarea lor;
- creşterii interesului factorilor locali de decizie locali faţă de sistemul
centralizat de încălzire;
- creşterii interesului manifestat de diverşi investitori privaţi în „afacerea” pe
care o reprezintă producerea de energie electrică;
- creşterii preţului gazelor naturale şi menţinerii preţului combustibilului solid
aproximativ constant;
In Municipiul Mediaş se apreciaza ca exista posibilitatea dezvoltarii unor sisteme
de producerea a energie termice cel mult la nivelul unor grupuri de blocuri si/sau
case.
Deşi nu există nici un scenariu în acest sens la Mediaş, merită analizate
următoarele situaţii care ar putea să determine dezvoltarea în viitor a unor
posibile reţele de termoficare:
- valorificarea deşeurilor menajere prin incinerarea acestora şi folosirea
gazelor arse la producerea de energie electrică şi termică (avantajele conferite
de Legea 220/2008, Ordinul nr. 1.339/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării
Durabile);
- plasarea Municipiului Mediaş în apropiereaa unor importante zăcăminte
de gaze naturale, aflate în stadiu de semiepuizare şi care urmare a scăderii
presiunii de exploatare nu mai pot fi folosite pentru a alimenta consumatori aflaţi
la distanţe mari, putând fi folosite pentru producerea de energie electrică prin
amplasarea unor turbine de gaze, rezultând astfel un debuşeu mare de energie
termică.
42
9.1.6. Evoluţia cererii de energie primara Consumul de energie primară în viitor ar putea să urmeze unul dintre
următoarele trei scenarii:
- scenariul optimist – în care Consiliul Local să-şi însuşească viziunea
prezentată în prezenta Strategie, şi care v-a determina o reducere
semnificativă a energiei prin măsuri importante de management
energetic şi utilizarea surselor alternative de energie;
- scenariul pesimist – care va urma trendul prezent al consumului şi
întâmplătoare a surselor alternative de energie;
- scenariul mediu în care se vor aplica doar o parte din potenţialele măsuri
cuprinse în prezenta lucrare.
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
45,000
50,000
Cos
um d
e en
ergi
e m
ii to
e
Energie electrica Gaze naturale Produse petroliere ReesReegenerabile Total
Scenariul Optimist
200820132018
Figura 9.7. Previziuni privind consumul de energie primară în scenariul
optimist
43
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
45,000
50,000
Energie electrica Gaze naturale Produse petroliere ReesReegenerabile Total
Scenariul mediu (mii toe)
200820132018
Figura 9.8. Previziuni privind consumul de energie primară în scenariul
mediu
0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
Energie electrica Gaze naturale Produse petroliere ReesReegenerabile Total
Scenariul pesimist (mii toe)
200820132018
Figura 9.9. Previziuni privind consumul de energie primară în scenariul
pesimist
44
30,000
35,000
40,000
45,000
50,000
55,000
Optimist Mediu Pesimist
Consumul previzionat de energie primara (mii toe)
200820132018
Figura 9.10. Previziuni privind consumul de energie primară în cele trei
scenarii: optimist, mediu şi pesimist
1,800
2,000
2,200
2,400
2,600
2,800
3,000
3,200
3,400
3,600
3,800
Optimist Mediu Pesimist
Scenarii de consum energie primara in serviciile publice (mii toe)
200820132018
Figura 9.11. Previziuni privind consumul de energie primară în serviciile
publice
45
9.1.7. Evoluţia necesarului de energie electrică pentru serviciile publice din Municipiul Mediaş
Societatea APA TARNAVEI MARI. Captarea, tratarea distribuţia şi epurarea
apei în Municipiul Mediaş sunt gestionate de Societatea APA TARNAVEI MARI
societate comerciala care are ca actionari Consiliile locale ale mai multor
localitatii.
În prezent, Societatea derulează un program cu finantare internationala. În
cadrul acestui proiect, s-a beneficiat de asistenţă UE prin următoarele programe:
• Asistenţă instituţională prin ISPA 2003/RO/16/P/PA/012
• Asistenţă tehnică prin ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-05
• Asistenţă tehnică pentru consolidarea instituţională a viitorilor beneficiari ai
programelor finanţate de UE – FOPIP II.
Proiectul însumează investiţii de cca. 100 milioane euro care vor demara la
sfârşitul anului curent. Aceasta înseamnă că din 2013, locuitorii acestei regiuni
vor avea apă potabilă şi canalizare la standarde europene.
Prognoza consumului de energie electrică pe perioada de timp acoperită de
Strategia Energetică locală porneşte de la considerentul că, pe perioada de
execuţie a lucrărilor necesare acestei investiţii, necesarul de energie electrică va
creşte.
Conform statisticilor, populaţia municipiului va scadea. Aceasta situatie si
contorizarea pe scară largă a apei furnizate consumul mediu de apă va tinde să
scadă.
Oraşul Mediaş va înregistra o puternică dezvoltare economică, ceea ce va
conduce la extinderea sistemului de alimentare cu apă, deci la creşterea cantităţii
de energie electrică pentru pompare. În prezent, persoanele fizice consumă circa
48% din apa livrată de Companie, iar societăţile comerciale 52%. În viitor sunt
46
premize pentru o inversare lentă a acestor procente, ceea ce va echilibra cele
două tendinţe: de scădere a consumului – pentru populaţie şi de creştere a
consumului – pentru agenţi economici.
Serviciul de iluminat public este realizat de către operatorul Luxten Lighting
Company. Contractul a fost semnat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul
2002.
S-a considerat că eficienţa în sistemul de iluminat public poate să crească cu
25% faţă de sistemul actual. În plus, a fost luată în considerare dezvoltarea
urbană, adică o creştere a ariei acoperite de sistemul de iluminat public.
Cu aceste ipoteze, profilul consumului de energie electrică a serviciului de
iluminat public este prezentat în graficul de mai jos.
100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
Optimist Mediu Pesimist
Potentialul consumului de energie pentru iluminat (mii toe)
200820132018
Figura 9.12. Previziuni privind consumul de energie primară în iluminatul
public
47
Transportul public local. Energia electrică utilizată de SC MEDITUR SA
Mediaş este în principal consumată pentru:
1) transport cu troleibuze: unul dintre obiectivele municipiului Mediaş este acela
de a îmbunătăţi serviciul de transport public, în mod special prin creşterea
ratei de succesiune a troleibuzelor. Din acest motiv, a fost luată în
considerare o creştere de 2% a consumului anual de energie electrică în
primii doi ani. După acest interval, datorită vechimii parcului de troleibuze, a
fost considerată o reducere a eficienţei cu 0,1% pe an pană in 2018;
2) consumul propriu: având în vedere dezvoltarea municipiului, se poate
prevedea şi creşterea activităţii SC MEDITUR SA Mediaş . Din acest motiv, a
fost considerată o creştere de 1% pe an pentru consumul serviciilor interne
ale SC MEDITUR SA Mediaş .
Consumul de combustibil al SC MEDITUR SA Mediaş este în prezent alocat
parcului de autobuze.
48
250
270
290
310
330
350
370
390
Optimist Mediu Pesimist
Servicii de transport public (mii toe)
200820132018
Figura 9.13. Previziuni privind consumul de energie primară în serviciile publice de transport în comun
9.2. Analiza evoluţiei nivelului emisiilor
Estimarea evoluţiei emisiilor de gaze cu efect de seră din municipiul Mediaş s-a
efectuat după considerarea consumului de combustibil al serviciilor de
administrare a domeniului public şi al serviciilor publice aflate sub autoritatea
Consiliul Local şi după, s-au făcut unele ipoteze referitoare la evoluţia probabilă a
consumului de energie urbana în următorii 10 ani. Anul de referinţă pentru
efectuarea calculelor este anul 2007 pentru care s-au primit date relevante de la
consumatorii amintiţi.
49
a. Indici specifici de calcul pentru determinarea emisiilor
Evaluarea nivelului emisiilor s-a realizat în funcţie de consumul de energie şi
combustibil necesar pentru desfăşurarea serviciilor publice şi pentru activităţile
de administrare a domeniului public din oraşul Mediaş şi în funcţie de tipul
combustibilului utilizat de noile echipamente cu care vor fi dotaţi operatorii.
Tabelul de mai jos prezintă relaţiile de calcul folosite pentru determinarea
emisiilor în funcţie de consum – în grame.
Tabelul 9.2.Rrelaţii de calcul folosite pentru determinarea emisiilor în funcţie de consum
Tip de emisii Gaze naturale (g/Nmc)
Benzina (g/l) Motorina (g/l)
CH4 0.037 0.2273 0.0605
NO2 0.035 0.3358 0.2
CO2 1891.00 2360 2730
CO2e* 1902.63 2469 2793 *CO2e = dioxid de carbon echivalent.
50
60,000
70,000
80,000
90,000
100,000
110,000
120,000
130,000
Optimist Mediu Pesimist
Emisii de CO2 echivalent (t CO2)
200820132018
Figura 9.14. Previziuni privind emisii de CO2 echivalent pentru energie
primară previzionată a se consuma în România
1.00
1.20
1.40
1.60
1.80
2.00
2.20
2.40
Optimist Mediu Pesimist
Emisii de NO2 (t NO2)
200820132018
Figura 9.15. Previziuni privind emisii de NO2 echivalent pentru energie
primară previzionată a se consuma în România
51
b. Emisii raportate la călător şi kilometru Eficacitatea diferitelor moduri de transport public, în ceea ce priveşte emisiile
poluante, arată diferenţe substanţiale: un călător care utilizează autoturismul
personal va produce în medie emisii de 2 ori mai mult CO2, de 25 ori mai mult
CO şi mai multe hidrocarburi emise pe km decât dacă ar lua autobuzul (conform
tabelului de mai jos). Aceste valori sunt accentuate pe durata orei de vârf, unde
coeficienţii de încărcare ai mijloacelor de transport în comun sunt mai mari.
Tabelul 9.3.Emisiile poluante a diferitelor autoturisme în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară activitatea Mod de
transport CO2
(g/căl.km) CO (g/căl.km)
COV (g/căl.km)
NOx
(g/căl.km) Particule (g/căl.km)
urban autoturisme 164,6 8,41 0,97 0,86 0,04 autobuze 80,5 0,34 0,09 1,15 0,05
autoturisme 77,7 1,68 0,20 0,58 0,02 interurban
autocare 58 0,12 0,05 0,64 0,03 c. Emisii pe tip de combustibil
Graficul de mai jos reprezintă rata de creştere a emisiilor de gaze cu efect de
seră între anii 2008 şi 2018, in cazul pesimist datorită creşterii consumului de
benzină şi motorină al serviciilor publice locale.
In cadrul scenariului optimist se prezinta o scadere a emisiilor de noxe urmare a
masurilor de crestere a eficientei energetice si a utilizarii resurselor regenerabile.
52
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
Optimist Mediu Pesimist
Emisiile de CO2 echivalent in activitatile serviciilor publice (t CO2)
200820132018
Figura 9.16. Previziuni privind emisii de CO2 echivalent pentru energie primară previzionată a se consuma în serviciile publice din Municipiul
Mediaş
0.000
0.020
0.040
0.060
0.080
0.100
0.120
0.140
0.160
0.180
Optimist Mediu Pesimist
Emisiile de NO2 in activitatile serviciilor publice (t NO2)
200820132018
Figura 9.17. Previziuni privind emisii de NO2 pentru energie primară previzionată a se consuma în serviciile publice din Municipiul Mediaş
53
9.3. Scenarii de reducere a consumului de energie în clădirile publice şi clădirile private
Din toate analizele efectuate pe baza instrumentelor aflate la dispoziţia
consultantului (analiza SWOT, Analiza factorilor interesaţi, Analiza evoluţiei
nivelului emisiilor), a rezultat în mod clar că exista necesitatea reducerii
consumului de energie în sectorul cladirilor publice si a celor private. Din acest
motiv, Consultantul a considerat oportună extinderea analizelor cu o evaluare a
fezabilităţii reducerii consumului de energie în cele trei soluţii tehnice considerate
pentru Scenariul 1 – optimist, Scenariul 2 – moderat şi Scenariul 3 – constant.
Această analiză are scopul de a furniza informaţii suplimentare, necesare
stabilirii direcţiilor de dezvoltare ale Strategiei Energetice locale.
Pe baza Programului de investiţii minimal al Primarie Mediaş, în perioada 2008-
2012, a portofoliului de proiecte incluse în strategia investiţională a acestuia şi pe
experienţa Consultantului au fost analizate următoarele direcţii de dezvoltare
posibile pentru sistemul centralizat de alimentare cu căldură existent în
municipiul Mediaş .
9.3.1. Obiectele analizei
Cladirile publice
Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primaria Mediaş au fost identificate ca
prioritare, următoarele obiective de investiţii:
- auditarea energetică a clădirilor;
- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie
regenerabilă;
- reabilitarea termotehnică a clădirilor
- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.
Beneficii estimate:
54
- reducerea pierderilor de energie termică;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;
- evitarea costului reparaţiilor capitale.
Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Clădirea verde.
Gradinite,scoli si licee
Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca
prioritare, următoarele obiective de investiţii:
- auditarea energetică a clădirilor;
- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie
regenerabilă;
- reabilitarea termotehnică a clădirilor
- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.
Beneficii estimate:
- reducerea pierderilor de energie termică;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;
- evitarea costului reparaţiilor capitale.
Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Şcoala verde.
Spitale, policlinici şi alte instituţii sanitare
Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca
55
prioritare, următoarele obiective de investiţii:
- auditarea energetică a clădirilor;
- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie
regenerabilă;
- reabilitarea termotehnică a clădirilor
- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.
Beneficii estimate:
- reducerea pierderilor de energie termică;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;
- evitarea costului reparaţiilor capitale.
Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Spitalul verde.
Locuinţe sociale Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca
prioritare, următoarele obiective de investiţii:
- auditarea energetică a clădirilor;
- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie
regenerabilă;
- reabilitarea termotehnică a clădirilor
- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.
Beneficii estimate:
- reducerea pierderilor de energie termică;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;
- evitarea costului reparaţiilor capitale.
56
Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Locuinţa verde.
Cinematografe, Săli de spectacol, sala sporturilor şi alte săli
Din analiza datelor puse la dispoziţie de Primăria Mediaş au fost identificate ca
prioritare, următoarele obiective de investiţii:
- auditarea energetică a clădirilor;
- studii de soluţie pentru dotarea clădirilor cu echipamente care folosesc energie
regenerabilă;
- reabilitarea termotehnică a clădirilor
- montarea instalaţiilor care folosesc energia regenerabilă.
Beneficii estimate:
- reducerea pierderilor de energie termică;
- reducerea cheltuielilor cu utilităţile;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii;
- evitarea costului reparaţiilor capitale.
Acest proiect va fi numit în continuare Proiect Sala verde.
10. POLITICA ENERGETICĂ LOCALĂ
10.1. Misiune şi viziune energetică
În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă
constă în elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească evoluţia
57
viitoare a comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de planificare
energetică pe termen lung.
- Misiunea municipiului: reflectă rolul autorităţilor locale în contextul
energetic local;
- Viziunea municipiului: modalităţile prin care comunitatea locală îşi va
îndeplini misiunea asumată;
- Obiectivele municipiului pe termen mediu şi lung necesare pentru
punerea în practică a viziunii definite.
Misiunea municipiului este aceea de crestere a eficientei energetice si utilizare a
resurselor alternative pe principiul dezvoltarii durabile.
Viziunea municipiului trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să
definească acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea consumatorului local
de energie, păstrând în permanenţă grija faţă de mediul ambiant
Obiectivele municipiului se referă la:
- realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de
performanţă ale serviciilor;
- realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă
energetică la cladirile si în instalaţiile aferente acestora de pe cuprinsul
Municipiului Mediaş;
- realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice
regenerabile locale;
- implementarea unui sistem de management si performanta energetica in
Municipiul Mediaş (servicii publice, cetateni si societati comerciale);
- dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare a eficientei
energetice si a utilizarii resurselor regenerabile prin metode stimulative sau
58
imperative;
- reglementari locale pentru promovarea eficientei energetice si a utilizarii
resurselor regenerabile;
- organizarea permanentă de campanii de informare a cetatenilor.
Pentru strategia energetică locală, propunem adaptarea aceastei viziuni în
conformitate cu desenul următor:
Misiunea Creştere a eficienţei
energetice şi utilizarea resurselor alternative pe
principiul dezvoltării durabile
Viziunea Transformarea municipiului
Mediaş în oraşul cu eficienţa energetică cea mai ridicată din România
Crearea unui climat care să încurajeze dezvoltarea serviciilor publice locale la standarde înalte de
eficienţă energetică, pentru susţinerea dezvoltării economico-sociale a municipiului
Implementarea priorităţilor strategice ale serviciilor
energetice locale, în condiţiile unei Planificări Integrate a Resurselor
Implementarea unui sistem de management şi performanţă energetică în Municipiul Mediaş
Dezvoltarea unor mecanisme specifice de promovare
a eficienţei energetice şi a utilizării resurselor regenerabile prin metode stimulative sau imperative;
Obiective Generale
10.2. Principiile politicii energetice locale pe termen mediu (10 ani) Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de către
autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de crestere a
eficientei energetice de către consumatorii din municipiul Mediaş şi de utilizarea
a resurselor regenerabile de energie. Toate acţiunile care se vor întreprinde şi
deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui să fie corelate cu
obiectivele pe termen lung incluse în acest document.
59
Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe temen lung, contribuie la
creşterea capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub
autoritatea Consiliul Local de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi
timp, de a adopta o abordare flexibilă, orientată către piaţă şi către consumatorii
de energie, în scopul de a asigura dezvoltarea economică a municipiului şi de a
asigura protecţia corespunzătoare a mediului.
Recomandările şi direcţiile de acţiune cuprinse în acest document constituie un
sprijin pentru realizarea obiectivelor politicii energetice a municipiului Mediaş .
Totuşi, în viitor, pentru implementarea proiectelor specifice, este necesară
efectuarea de analize suplimentare, de detaliu. Acestea trebuie să ia în
considerare printre altele, efectele asupra costurilor energiei, siguranţa
alimentării cu energie şi diversificarea surselor de energie care alimenteaza
orasul Mediaş, protejarea stării de sănătate a locuitorilor, efectele asupra
mediului şi nu în ultimul rând, capacitatea financiară a administraţiei locale de a
le aplica.
Pe parcursul punerii în practică a Planului de acţiuni al Strategiei se poate
întâmpla ca o activitate să intre în conflict cu alta. În situaţii de acest fel, trebuie
stabilit echilibrul care să nu pună în pericol aplicarea strategiei şi a obiectivelor
comunităţii locale. Rezultatele fiecărei etape de implementare a Strategiei,
evoluţia situaţiei energetice locale, informaţiile actualizate şi condiţiile noi care ar
putea afecta derularea acţiunilor necesare, trebuie centralizate periodic şi
analizate de o structură care să aibă această responsabilitate (Serviciul Public
de Management energetic şi performanţă energetică). În cazul în care datele
iniţiale considerate s-au schimbat sau continuarea unei direcţii strategice stabilită
iniţial ar putea pune în pericol realizarea celorlalte obiective, această structură va
reacţiona şi va corecta corespunzător elementele necesare pentru continuarea
aplicării Strategiei energetice locale.
O altă cerinţă este aceea de a integra Strategia energetică împreună cu celelalte
strategii elaborate la nivel local, pentru a realiza o planificare optimă şi pentru a
60
obţine rezultate semnificative. Esenţiale pentru implementarea măsurilor sunt:
definirea în mod clar a obiectivelor, ţintelor, acceptarea responsabilităţilor şi
procedurilor pentru monitorizarea progresului, strategia de consultare a
publicului, periodicitatea revizuirilor şi modalităţile de raportare. De asemenea,
este important să se deruleze cu regularitate campanii de informare a publicului,
în conformitate cu Strategia de comunicare, elaborată pe baza rezultatelor
Analizei Factorilor Interesaţi.
Strategia energetică se prezintă în detaliu în anexele 1 – 9.
10.3. Posibilităţi de atragere a surselor de finanţare
Investiţiile pentru creşterea eficienţei utilizării energiei implică adesea costuri
importante a căror recuperare trebuie să se facă în perioade de timp relativ
scurte. Problema asigurării finanţării este de cele mai multe ori obstacolul major
care trebuie depăşit în scopul de a obţine performanţele standardelor de eficienţă
energetică moderne. Incapacitatea de a obţine finanţare, împiedică realizarea de
investiţii destinate implementării politicii energetice locale de către autorităţile
publice.
Cele mai importante oportunităţi de finanţare naţionale şi internaţionale care pot
fi accesate în acest moment, sunt descrise sumar în continuare. Facem
menţiunea că în acest domeniu pot apărea modificări, atât ale cadrului legislativ
din ţara noastră cât şi, a celui existent în Uniunea Europeană, ceea ce impune
urmărirea cu atenţie a tuturor mijloacelor de informare în scopul actualizării
permanente a tuturor datelor disponibile.
61
10.3.1. Surse de finanţare naţionale
O.U.G. nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, aprobata prin LEGEA nr. 211 din 16 mai 2003, modificata prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.187 din 14 decembrie 2005 si aprobata prin Legea nr.260 din 23 iunie 2006 si modificate OUG nr. 180/2008 02/12/2008
• Durata programului de finanţare
11 ani (2004 – 2015), conform Programului naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate.
• Obiective
Ordonanţa are ca obiectiv reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate şi
a instalaţiilor aferente, realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985,
amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele centralizate de
furnizare a energiei termice ale unităţilor administrativ-teritoriale, în contextul
reducerii consumului energetic.
• Domenii de aplicabilitate
Construcţiile la care se referă programul de reabilitare termică pot fi:
- clădiri de locuit multietajate proprietate a persoanelor fizice:
- locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în
proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale;
- locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în
proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în funcţie de
subordonarea instituţiilor respective.
Măsurile aplicabile cuprind, de regulă, intervenţii la:
- pereţi exteriori, inclusiv ferestre şi uşi exterioare, terasă, planşeul peste
62
subsol şi alte elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa
clădirii;
- instalaţiile de încălzire şi de preparare a apei calde menajere, aferente
clădirii.
• Condiţii de eligibilitate
H.G. nr. 1070/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2002, modificată prin O.U.G.
187/2005, privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate precizează condiţiile în care poate fi obţinută
finanţarea.
Criteriile tehnice de selecţie ale clădirilor care se includ în programele anuale
sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă.
Consiliile locale au rolul de a:
- identifica şi inventaria clădirile care pot intra în program;
- întocmi liste de priorităţi anuale cu estimarea cheltuielilor şi surselor de
finanţare;
- aproba indicatorii tehnico-economici aferenţi soluţiilor din studiile de
fezabilitate;
- emite certificatul energetic, certificatul de urbanism şi autorizaţia de
construire.
În baza acestor fundamentări, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului solicită Ministerului Economiei si Finantelor includerea în bugetul de
stat a sumelor necesare pentru finanţare şi definitivează programul anual de
reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate care este apoi supus aprobării
guvernului.
După execuţie, administraţia publică locală va asigura recepţia finală a lucrărilor.
63
• Fonduri disponibile
Efortul financiar necesar a fost evaluat la 1187 mil. euro, din care circa 303 mil.
Euro alocaţi de la bugetul de stat.
Fondurile se asigură astfel:
-fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul
energetic, precum şi pentru proiectarea lucrarilor de reabilitare termică a
clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură
din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu
această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului;
-fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor
pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit nominalizate în programele
anuale se asigură, în părţi egale, din următoarele surse:
a) alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual
cu această destinaţie în bugetul Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului;
b) fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale;
c) fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari.
Asociaţiile de proprietari din clădirile de locuit incluse în programele anuale
beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor
de reabilitare termică, în condiţiile în care aprobă, cu votul majorităţii membrilor adunării generale a proprietarilor, decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu coordonatorul programului anual pentru
derularea, în condiţiile legii, a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii.
- pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă,
existente în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale:
din bugetele locale;
- pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă,
64
existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în
funcţie de subordonarea instituţiilor respective: din bugetul de stat, din bugetele
locale sau din venituri proprii, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu
această destinaţie;
- pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă,
existente în proprietatea sau în administrarea acestora: din fondurile proprii ale
agenţilor economici.
ORDIN nr. 1.339 din 23 octombrie 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului
• Obiective
Finanţarea de proiectelor de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de
încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie
eoliană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi
solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice,
unităţile administrativ-teritoriale, unităţile şi instituţiile de învăţământ, persoanele
fizice, asociaţiile de locatari şi organizaţiile neguvernamentale.
• Domenii de aplicabilitate
Finanţarea se acordă prin modalitate nerambursabilă, ca procent din cheltuielile
eligibile de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme
care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană sau alte
sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.
65
• Fonduri disponibile
Se pot accesa fonduri pentru astfel de proiecte de catre unităţiile administrativ-
teritoriale, unităţii sau instituţiei de învăţământ, in cuantumul de 60% din valoarea
lucrarii, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem.
Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finanţării proiectelor
solicitanţilor care participă la Program prin modalitate directă, se face anual, în
limita sumei totale alocate Programului. Pentru anul 2009, suma prevăzută este
de 120.000 mii lei.
Pentru inscrierea la obtinerea banilor de la acest fond este necesara depunerea
unei documentatii specifice in perioada 1 octombrie – 30 octombrie a anului
anterior anului de solicitare.
OG 22/2008
• Obiective
Îmbunătăţirea eficienţei energetice, ţintele indicative de economisire a energiei,
precum şi măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente în toate
sectoarele economiei naţionale, cu referiri speciale la:
a) introducerea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor
moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor de gestiune a energiei,
pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi previzionarea
consumurilor energetice;
b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
66
c) reducerea impactului asupra mediului al activităţilor de producere, transport,
distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
e) instituirea de obligaţii pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de
energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei şi societăţile de vânzare cu
amănuntul a energiei;
f) acordarea de stimulente financiare şi fiscale;
g) dezvoltarea pieţei pentru serviciile energetice
• Domenii de aplicabilitate
Prezenta ordonanţă se aplică furnizorilor de servicii energetice, prin care se
realizează măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, distribuitorilor de
energie, operatorilor sistemului de distribuţie şi societăţilor de vânzare cu
amănuntul a energiei, consumatorilor finali, administraţiilor locale.
• Fonduri disponibile
Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice pot fi utilizate următoarele instrumente
şi mecanisme de finanţare:
a) contracte pentru instrumente financiare care sunt făcute disponibile de
firmele de servicii energetice destinate imbunătăţirii eficienşei energetice
67
în sectorul public şi privat;
b) sistemul de premiere finanţat de Agenţia Română pentru Conservarea
Energiei de la bugetul propriu şi/sau din surse atrase, pentru rezultate
excepţionale în domeniul cercetării aplicative în materie de eficienţă
energetică şi surse regenerabile de energie;
c) alocarea de fonduri pentru subvenţionarea furnizării programelor şi
măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice
Alocaţiile bugetare prezentate anterior pot fi distribuite prin intermediul unuia sau
mai multor fonduri specializate, care vizează sectoarele de utilizare finală în care
costurile tranzacţiilor şi riscurile sunt mai mari şi care pot fi folosite pentru
subvenţii, împrumuturi, garanţii financiare şi/sau alte tipuri de finanţare care
garantează rezultate.
Legea 220/2008
Legea 220/2008 stabileşte înfiinţarea unui birou unic de autorizare în scopul
atragerii de investiţii directe în domeniul surselor regenerabile de energie.
Aceeaşi Lege stabileşte:
- reducerea cu 50% a taxelor de eliberare a autorizaţiilor/avizelor aferente
implementării proiectelor de investiţii în domeniul surselor regenerabile de
energie şi eliberarea acestora, în regim de urgenţă, fără costuri suplimentare;
- subvenţionarea a 50% din contravaloarea energiei electrice consumată în
instalaţii/schimbătoare de căldură pentru exploatarea energiei geotermale;
- acordarea de ajutoare nerambursabile proprietarilor plantaţiilor de material
lemnos înfăptuite prin lăstărire, cu destinaţie energetică, prin reglementări
elaborate împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind scopul
subvenţionării, condiţiile acordării subvenţiei şi valoarea acesteia, precum şi
procedura de depunere, evaluare şi solicitare de plată;
68
- consumatorii care deţin capacităţi de producţie pot vinde energia electrică
produsă, care depăşeşte nivelul consumului propriu, furnizorului cu care
consumatorii au încheiat contract de furnizare de energie electrică, în condiţiile
stabilite prin reglementări ale ANRE, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a) deţin capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de
energie cu puteri instalate sub 1MW;
b) utilizează cu preponderenţă energia electrică produsă pentru consum propriu;
c) dispun de sisteme de măsurare care respectă prevederile legale în vigoare.
În vederea stimulării investiţiilor pentru producţia de energie din surse
regenerabile de energie pe teritoriul României, investitorii pot beneficia, în
condiţiile prezentei legi, de următoarele facilităţi pentru proiectele strategice
prevăzute în documentele de politică energetică a României:
a) garantarea a cel mult 50% din valoarea împrumuturilor pe termen mediu sau
lung;
b) asigurarea infrastructurii de transport şi utilităţi necesare iniţierii şi dezvoltării
investiţiei;
c) căi de acces şi modificări ale infrastructurii existente, necesare iniţierii şi
dezvoltării proiectului de investiţii;
d) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe pentru profitul reinvestit, pentru o
perioadă de trei ani de la punerea în funcţiune a investiţiei;
e) acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de
muncă nou create.
(2) Investitorii pot beneficia, în condiţiile dreptului comun, de următoarele
facilităţi:
a) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe pentru profitul reinvestit, pentru o
perioadă de trei ani de la punerea în funcţiune a investiţiei;
b) acordarea de contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de
muncă nou create.
69
Persoanele fizice care utilizează surse regenerabile pentru producerea a
minimum 20% din consumul propriu de energie electrică au dreptul la deducerea
din venitul anual global a unei sume de până la 50% din valoarea echipamentelor
şi instalaţiilor achiziţionate în scopul producerii de energie electrică din surse
regenerabile, în funcţie de venitul lunar.
Fondul Român pentru Eficienţa Energetică (FREE)
• Obiectivele fondului
Fondul Român pentru Eficienţa Energiei este un pol de interes naţional în
promovarea finanţărilor comerciale pentru proiecte de utilizare eficientă a
energiei şi valorificare a surselor regenerabile de energie.
Obiectul său principal de activitate constă în gestionarea fondurilor provenind de
la Fondului Global de Mediu şi acordate României prin Banca Internaţională de
Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii
pentru creşterea utilizării eficiente a energiei în România. Realizarea obiectului
de activitate se desfăşoară în directă corelare cu priorităţile politicii naţionale în
domeniul eficienţei energetice.
• Domenii de aplicabilitate
Pentru municipalităţi, priorităţile fondului sunt, în principal, următoarele:
. • reabilitarea termică a clădirilor publice;
. • reabilitarea sistemelor de încălzire locală şi centralizată; utilizarea
surselor regenerabile de energie pentru producerea de energie termică;
. • promovarea pompelor de căldură;
. • contorizarea (contoare termice, debitmetre, ventile termostatate,
ventile de echilibrare hidraulică, repartitoare de costuri);
. • iluminat public interior şi exterior;
70
. • promovarea co-generării de mică şi medie putere;
. • gestiunea consumului de energie în clădiri administrative;
. • modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă.
• Condiţii de finanţare
Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, cu respectarea
criteriilor de acordare a împrumutului, care se referă (printre altele) la:
. • asigurarea a până la 20% din costul total al proiectului de către
beneficiar (valoare creditului acordat acoperă maxim 80% din valoarea
proiectului);
. • dobânda maximă de 6,95%;
. • durata maximă de efectuare a plăţii din credit este maxim 5 ani;
. • valoarea minimă a creditului este de 100.000 USD, iar valoarea
maximă a creditului este de 1.000.000 USD.
Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE)
• Obiectivele fondului
Obiectivul este reprezentat de acordarea unui sprijin financiar nerambursabil
pentru proiectele de investiţii în domeniul producerii, transportului şi distribuţiei
energiei termice, în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică
pentru populaţie, aflate în proprietatea autorităţilor locale, prin intermediul
Programului naţional pentru reducerea costurilor cu energia pentru
populaţie, prin creşterea eficienţei energetice şi utilizarea energiei
regenerabile în anul 2006, aprobat prin H.G nr. 320/2006.
• Domenii de aplicabilitate
Proiectul trebuie să prevadă următoarele:
. • lucrări de investiţii pentru retehnologizarea sau modernizarea
71
sistemelor de producere (inclusiv în cogenerare), transport şi distribuţie a
energiei termice care se livrează către populaţie pentru încălzire, precum şi
pentru prepararea apei calde de consum;
. • lucrări de investiţii pentru utilizarea surselor regenerabile de
energie în sisteme de termoficare existente şi/sau sisteme de termoficare noi,
destinate atât încălzirii, cât şi preparării apei calde de consum.
• Condiţii de finanţare
Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, cu respectarea
următoarelor criterii:
. • asigurarea a 70% din costul total al proiectului de către beneficiar
(valoare creditului acordat acoperă maxim 30% din valoarea proiectului);
. • valoarea creditului nerambursabil se acordă numai pentru
acoperirea unor cheltuieli pentru achiziţia de echipamente, nu şi a celor aferente
lucrărilor de construcţii – montaj pentru realizarea investiţiei;
. • durata de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească 7
ani, în condiţii de execuţie fără întrerupere a lucrărilor de investiţii.
Criterii de selecţie
Vor avea prioriotate la selecţia finală proiectele care:
. • realizează economii de energie mai mari, în condiţii comparabile
de cost specific aferent economiei de energie obţinute prin implementarea
proiectului;
. • conduc la reducerea semnificativă, mai mare, a costului estimat de
producere a unităţii de energie termică;
. • au o durată de implementare şi o durată de recuperare a investiţiei
mai reduse;
. • utilizează resurse regenerabile de energie exploatabile la nivel
local, în condiţii de fezabilitate tehnico-economică determinate şi precizate în
Studiul de fezabilitate, care conduc la o reducere semnificativă a costului estimat
72
de producere a unităţii de energie termică.
10.3.2. Surse de finanţare internaţionale
Proiectele de eficienţă energetică mai pot fi finanţate prin accesarea:
. • programelor internaţionale de dezvoltare;
. • fondurilor destinate creşterii eficienţei energetice;
. • instituţiilor financiare internaţionale (IFI);
. • creditelor acordate de bănci comerciale.
Vom prezenta în continuare câteva dintre soluţiile de finanţare accesibile pentru
proiecte promovate de administraţia publică locală.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
• Obiectivele băncii
Una dintre instituţiile financiare internaţionale care acordă credite autorităţilor
locale este BERD. Aceasta finanţează printre altele şi proiecte de eficienţă
energetică.
• Condiţii de finanţare
Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, cu respectarea
criteriilor de acordare a împrumutului, care se referă la:
. • asigurarea a până la 65% din costul total al proiectului de către
beneficiar (valoare creditului acordat acoperă maxim 35% din valoarea
proiectului);
. • durata maximă de efectuare a plăţii din credit este între 5 - 10 ani;
. • valoarea minimă a creditului este de 5 milioane euro;
. • durata maximă de rambursare este între 3 – 10 ani pentru sectorul
privat şi între 5 – 10 ani pentru sectorul public.
73
• Condiţii de eligibilitate
Principalele criterii de evaluare ale aplicaţiei prezentată în scopul obţinerii de
finanţare sunt:
. • viabilitatea financiară a beneficiarului;
. • impactul economic al proiectului;
. • resursele de cofinanţare a investiţiei;
. • impactul asupra mediului al soluţiei tehnice implementate.
Banca Europeană de Investiţii
• Obiectivele băncii
BEI finanţează proiecte care se referă la utilizarea tehnologiilor avansate,
cercetare şi dezvoltare, eficienţa energetică şi protecţia mediului, precum şi
proiecte privind alimentarea cu apă şi instalaţiile sanitare.
• Condiţii de finanţare
Autorităţile locale pot fi beneficiarii unor astfel de finanţări, apelând direct la
instituţiile bancare intermediare, care operează la nivel naţional, regional sau
local.
Dacă valoarea proiectului necesită un împrumut mai mare de 25 milioane Euro,
împrumutul va fi contractat direct cu BEI.
• Condiţii de eligibilitate
Principalele criterii de evaluare a proiectelor sunt:
. • viabilitatea financiară a beneficiarului;
. • costul investiţional;
. • sectorul de piaţă căruia se adresează;
74
. • impactul asupra mediului;
. • beneficiile economice ale proiectului;
. • analiza financiară şi de risc a împrumutului.
Programe ale comunităţii europene: Fonduri Structurale
Programele specifice se vor adresa către cinci direcţii de aplicabilitate, care
reprezintă totodată principalele obiective ale UE:
1. UE ca partener global;
2. Coeziune pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă;
3. Conservarea şi managementul resurselor naturale;
4. Cetăţeni, libertate, securitate şi justiţie;
5. Creşterea competenţelor pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de
muncă.
Bugetul general estimat pentru perioada 2008-2013 este de 1.104,3 mld. Euro.
1. Uniunea Europeană ca partener global
Protecţia cetăţenilor europeni, stabilitatea şi prosperitatea ţărilor membre UE au
o importanţă crucială. În acest sens, programele actuale de investiţii se vor
transforma în patru instrumente specifice noi:
. • Regiunea Europeană şi Instrumentul de parteneriat;
. • Cooperare dezvoltată şi Instrumentul de Cooperare Economică;
. • Instrumentul pentru Stabilitate.
Bugetul estimat al acestui program pe perioada 2008-2013 este de 49.463 mil.
Euro.
2. Coeziune pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă
În scopul de a face faţă creşterii disparităţilor regionale socio-economice, apărute
ca urmare a extinderii UE, a fost introdus un cadru simplificat pentru suportul
75
financiar al regiunilor Europene, având următoarele obiective principale:
- Convergenţa - obiective pentru îmbunătăţirea dezvoltării şi creerii de noi
locuri de muncă în ultimele ţări membre UE cu precădere spre capitalul fizic şi
uman, inovaţie, cunoaştere, adaptare la schimbări, eficienţă administrativă şi
de mediu.
- Competenţă regională şi creare de noi locuri de muncă, în alte regiuni decât
cele mai dezavantajate. De exemplu suportul dezvoltării pieţei muncii,
promovarea spiritului inovator şi al afacerii, sau protecţia mediului.
- Cooperare teritorială europeană bazată pe obiectivele iniţiativei INTERREG,
cooperare transnaţională şi interregională. Cooperarea poate apare de
exemplu în domeniul cercetării, tehnologiei informaţiei, protecţiei mediului,
prevenirii riscurilor şi managementul integrat al apei.
Pentru obiectivele menţionate mai sus, va fi alocat un buget de 307,6 mld. Euro.
3. Competenţe pentru dezvoltare şi creare de noi locuri de muncă
Bugetul estimat pentru acest program în perioada 2008-2013 este de 74.098 mil.
Euro.
4. Conservarea şi managementul resurselor naturale
Acest program este dedicat agriculturii, protecţiei mediului şi pisciculturii. Intenţia
Comisiei este aceea de aplica unele măsuri pentru dezvoltarea zonei rurale şi
crearea de noi locuri de muncă în această zonă, precum şi a integra protecţia
mediului în alte zone politice (LIFE+) şi de a asigura un echilibru între protecţia
mediului marin şi prosperitatea activităţii de pescuit.
Pe perioada 2008-2013, pentru acest program a fost alocat un buget de 371.344
mil. Euro.
5. Cetăţeni, libertate, securitate şi justiţie
Acest program este dedicat întăririi capacităţii Justiţiei, a libertăţii şi a securităţii
cetăţenilor. Pentru acest program bugetul estimat în perioada 2008-2013 este de
76
10.770 mil. Euro.
• Fonduri structurale şi de coeziune
România va beneficia în perioada 2008-2013 de un pachet financiar global de
circa 31 mld. Euro, nerambursabil în măsura în care vor fi respectate procedurile
şi regulile europene de gestiune a proiectelor. Din acest pachet financiar,
Fondurile Structurale şi de Coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) reprezintă circa 55%, cu o
alocare indicativă de 17,3 mld. Euro.
Redăm în tabelul de mai jos pachetul financiar al fondurilor structurale alocate
României între 2008-2013 (contribuţia UE, mil. Euro).
Program operaţional Fond Total 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Obiectivul CONVERGENŢĂ
Competitivitate economică
FEDR 2240 180 380 470 470 370 290
Infrastructură de transport FEDR+ FC
4010 409 542 639 674 710 747
Infrastructura de mediu FEDR+ FC
3960 404 535 618 654 702 738
Dezvoltare regională FEDR 3275 340 444 520 548 576 610
Asistenţă tehnică FEDR 150 17 19 22 24 26 26
Resurse umane FSE 3050 305 427 488 519 549 549
Capacitate administrativă FSE 19 26 37 37 26 21 19
Obiectivul COOPERARE TERITORIALĂ EUROPEANĂ
Cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională
FEDR+ ENPI+ IPA
56 56 56 56 56 57 57
TOTAL 1.221 1.737 2.440 2.850 2.971 3.011 3.036
77
Program Operaţional Regional (POR) este unul dintre programele cu
finanţarea europeană, care sprijină dezvoltarea României după aderarea la
Uniunea Europeană, cu un buget total de 4,4 miliarde euro pentru perioada 2007
– 2013. Programul REGIO, sprijină dezvoltarea echilibrată şi durabilă a tuturor
regiunilor din România. Organismul care asigură implementarea Programului
REGIO este Autoritatea de Management pentru POR, din cadrul Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, care are rolul de a administra
programul la nivel naţional. La nivelul regiuni 7 Centru, constituită din Judeţele
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, suma alocată pentru perioada
2007 – 2013 este de 483.960 euro. Sunt 5 axe prioritare disponibile finanţării
proiectelor elaborate de către diferiti beneficiari:
1. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor (buget
151.637.724,57 euro).
2. Axa prioritară 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi
locale (buget 95.561.499,65 euro)
3. Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (buget
71.671.124,47 euro)
4. Axa prioritară 4 – Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local (buget
86.725.473,51 euro)
5. Axa prioritară 5 – Dezvoltarea şi promovarea turismului (buget
61.630.341,17 euro).
78
11. PLANUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI MEDIAŞ
11.1. Aspecte de planificare energetică
Planificarea energetică este un proces complex care, pentru a deveni eficient,
trebuie să includă câteva elemente cheie, şi anume:
. • evaluarea necesarului de energie al zonei;
. • identificarea posibilităţilor de economisire a energiei;
. • identificarea posibilităţilor de folosire a potenţialului energetic;
. • identificarea activităţilor în zona considerată, luând în considerare
condiţiile locale (în mod special finanţarea şi posibilităţile tehnice).
Un proces de planificare energetică propriu-zis ar trebui să răspundă la
următoarele întrebări:
- cum arată acum structura consumului de energie (cum şi în ce fel este
folosită energia şi pentru ce scopuri);
- ce ar trebui făcut pentru a creşte utilizarea eficientă a energiei (tehnologii de economisire a energiei, activităţi de reabilitare termică etc);
- ce tip de resurse energetice sunt disponibile în regiune;
- care sunt posibilităţile tehnice de valorificare a acestor resurse;
- cine, când şi cum ar trebui să implementeze activităţile;
79
- cum va fi finanţată implementarea strategiei energetice.
11.2. Rolul autorităţii publice locale
• Municipalitatea – consumator de energie
Funcţia de consumator de energie este tipică pentru autorităţile locale. Ele
trebuie să asigure funcţionarea şi consumurile energetice ale clădirilor publice şi
ale serviciilor publice (iluminatul public, colectarea şi depozitarea deşeurilor,
transportul public, alimentarea cu apă şi canalizarea, furnizarea de energie
termică).
Municipalitatea trebuie să găsească cele mai bune soluţii pentru a răspunde
necesităţii de a creşte calitatea serviciilor oferite populaţiei, în conformitate cu
creşterea standardului de viaţă, simultan cu creşterea eficienţei serviciilor în
sensul reducerii costurilor.
Instrumentele aflate la îndemâna administraţiei publice locale în aces demers
sunt:
- Planul de Mangement Energetic;
- Bilantul energetic;
- Auditul energetic.
Astfel, după cunoaşterea detaliată a particularităţile de consum de energie ale
clădirilor publice şi ale serviciilor publice, respectiv ale cladirilor private si
activitatilor cu caracter economic, Consiliul Local poate lua deciziile de ajustare a
cadrului reglementărilor locale şi de corecţie a strategiilor operatorilor.
De asemenea, este util ca sa se demareze realizarea unor studii prin care sa se
faca o analiză a fezabilităţii furnizării de energie electrică si gaze naturale direct
consumatorilor de tip servicii publice urbane (iluminat public, transport in comun,
80
serviciul de invatamant, servicii spitalicesti, servicii cultural-sportive, apă şi
canalizare, salubrizare) cu condiţia ca aceştia să îndeplinească condiţiile de
eligibilitate. Acest aspect poate avea un impact deosebit asupra reducerii
costurilor (atât pentru operator cât şi pentru Primărie). Acţiunea ar fi oportună,
cu atât mai mult cu cât pietele de energie electrică si gaze naturale sunt deschise
în procent de 100, ceea ce facilitează acest proces.
11.2.1. Municipalitatea - producător şi distribuitor de energie
Rolul municipalităţii de producător şi furnizor de energie constă în necesitatea de
a satisface necesarul de energie al locuitorilor oraşului. În acest sens,
responsabilităţile ei se referă la o sferă de activităţi care cuprinde:
- utilizarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie;
- extinderea utilizării surselor regenerabile de energie.
Dacă în cazul primului domeniu, Consiliul Local îşi manifestă autoritatea prin
emiterea de decizii locale prin care coordonează activitatea Serviciului de
Salubritate, în domeniul utilizării surselor regenerabile de energie nu s-au realizat
paşi importanţi în ultima perioadă de timp. Din acest motiv, apare ca necesară
abordarea cu prioritate a acestui obiectiv care poate conduce la beneficii
importante pentru comunitatea locală, atât de ordin financiar cât şi din punct de
vedere al reducerii impactului asupra mediului.
11.2.2. Municipalitatea - iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locale
Deciziile strategice ale municipalităţii afectează consumul direct de energie al
locuitorilor şi al entităţilor economice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul
orşului. De asemenea, municipalitate este promotor al unor investiţii proprii, prin
care poate constitui un exemplu în ceea ce priveşte calitatea proiectelor cât şi
81
calitatea materialelor, echipamentelor şi instalaţiilor folosite pentru execuţia
lucrărilor necesare.
Totuşi, principalul rol de reglementator al municipalităţii se manifestă în sfera de
activităţi legate de Planul Urbanistic General (PUG-ul). Acest proiect face parte
din programul de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţii şi cuprinde
analiza, reglementările şi regulamentul local de urbanism pentru teritoriul
administrativ al oraşului şi al zonelor adiacente. În acelaşi timp, PUG-ul stabileşte
norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai
mică, PUZ-urile şi apoi PUD-urile.
De asemenea, municipalitatea are responsabilitatea proiectării şi implementării
politicii de transport public urban, a politicii privind reabilitarea termică a clădirilor,
politicii de taxe şi impozite locale, traficului urban etc.
De regulă, factorii care contribuie la luarea deciziilor privind politica locală
(consilierii locali), nu sunt specialişti în domeniile respective şi nu cunosc
reglementările specifice, tehnologiile aferente sau cerinţele şi avantajele legate
de respectarea normelor de protecţie a mediului. De aceea, este important ca
aceştia, dar şi aparatul de execuţie al autorităţilor publice locale din municipiul
Mediaş să fie permanent informat despre avantajele pe care le aduc soluţiile
prietenoase faţă de mediu, astfel încât să poată aprecia fezabilitatea proiectelor
care le sunt supuse spre aprobare nu numai în funcţie de costurile de
implementare, dar şi în funcţie de beneficiile unor soluţii eficiente din punct de
vedere energetic.
11.2.3. Municipalitatea - factor motivator
Proprietarii de apartamente şi clădiri, companiile comerciale, marii consumatori
industriali din oraş, sunt cei care determină modelul comportamentului energetic
al oraşului. Asupra lor însă, municipalitatea nu are o cale directă de acţiune şi de
influenţă. Totuşi, există modalităţi indirecte prin care toţi aceşti consumatori să
82
poată fi motivaţi în adoptarea unor măsuri care să conducă la creşterea eficienţei
consumului de energie.
Principalul instrument aflat la dispoziţia autorităţilor locale este stabilirea tarifelor
serviciilor publice locale, însoţite de o politică adecvată de subvenţii prin care
anumite categorii de utilizatori pot fi sprijiniţi (din motive sociale) sau motivaţi să
folosească aceste servicii, în detrimentul celor furnizate de companii private.
Pe lângă acest instrument "material", municipalitatea mai dispune şi de altele, de
ordin moral, care pot consta în organizarea de campanii de conştientizare, de
informare sau de consultare a publicului.
Deşi rolul de factor motivator al municipalităţii este foarte important, manifestarea
lui conducând la obţinerea de efecte semnificative cu investiţii minime, acest rol
este mai puţin asumat. Un pas inainte in acest domeniu s-ar putea realiza prin
crearea Serviciului public de management şi performanţă energetică, entitate
dedicată tocmai promovării măsurilor de eficienţă energetică şi de utilizare a
resurselor energetice de catre toti consumatorii de energie din municipiul Mediaş.
De asemenea, autorităţile locale pot încuraja dezvoltarea proiectelor de eficienţă
energetică prin diferite programe de finanţare bazate pe: atragerea de fonduri
nerambursabile, utilizarea taxelor locale, re-alocarea fondurilor actuale de
subvenţii sau de ajutoare sociale pentru încâlzire, parteneriat cu producători de
echipamente şi asociaţii de locatari, etc.
11.3. Aspecte de ordin instituţional
11.3.1. Cadrul general
Consiliul Local trebuie să asigure un cadru instituţional transparent, care să
aducă beneficii maxime pentru comunitatea locală.
Toate activităţile desfăşurate în beneficiul public trebuie desfăşurate în baza
83
contractelor de delegare a serviciilor, contracte ce trebuie întocmite în
conformitate prevederile legale, extinse cu elemente de bună practică din alte ţări
europene. Astfel de contracte sunt importante mai ales în cazul în care contractul
de delegare se face către operatori privaţi necontrolaţi de către Consiliul Local.
ANRSC a elaborat un contract cadru de concesiune aplicabil în astfel de
contracte.
Activităţile de bază legate de iluminatul public, sistemele de alimentare cu apa si
canalizare se desfăşoară prin utilizarea patrimoniului aflat în proprietatea publică
sau privată a Consiliului Local (după caz) şi a patrimoniului propriu al
operatorului. Condiţiile transferului acestora către concesionar sunt precizate în
cadrul contractului cadru de concesiune aplicabil instalaţiilor care se
concesionează de către consiliile locale către operatorii acestor sisteme.
Atunci când operatorul local se află în proprietatea privată a Consiliului Local,
sau Judeţean (după caz), acestea au îndatorirea să participe activ în
coordonarea activităţii acestuia, prin reprezentanţii numiţi în Consiliul de
Administraţie. În astfel de situaţii, se impune separarea funcţiei executive de cea
reprezentativă în cadrul Consiliului de Administraţie.
Diferenţa esenţială între cele două modalităţi de gestionare a patrimoniului public
(sau privat al autorităţii locale, dacă este cazul) constă în responsabilitatea de a
investi, care nu este întotdeauna acoperită, ţinând cont, pe de o parte de
capacitatea financiară redusă a administraţiei publice şi, pe de altă parte, de
necesarul uriaş de fonduri care trebuie direcţionate spre sectoare mult timp
neglijate.
În acest context, Consiliile locale au obligaţia de a folosi toate mijloacele legale
pentru a atrage finanţarea necesară implementării proiectelor de investiţii
identificate. Cele mai cunoscute şi utilizate soluţii în acest sens sunt:
- atragerea de fonduri nerambursabile pentru investiţii;
- concesionarea către operatori privaţi a activelor din proprietatea sa
84
publică sau privată;
- concesionarea către operatori privaţi a serviciilor publice;
- realizarea de parteneriate public – privat;
- vânzarea activelor aflate în proprietatea privată a administraţiei publice
locale;
- emiterea de garanţii municipale.
11.3.2. Cadrul instituţional în municipiul Mediaş privind managementul energetic În prezent, responsabilitatea aplicării măsurilor cu caracter energetic revine
Primăriei Municipiului Mediaş care nu o deţine în prezent nici o structură
specializată pentru această activitate.
Entitatea care ar trebui să aplice măsurile cu caracter energetic este Serviciul
Public de Management şi performanţă energetică, care trebuie să realizeze
următoarele elemente:
- conştientizează, educă şi diseminează rezultatele activităţilor sale;
- ia măsuri de implicare a cetăţenior în economia de energie şi în protecţia
mediului;
- colaborează cu agenţii din Europa, cu alte organisme ale UE în scopul
transferului de competenţă şi bune practici în ceea ce priveşte managementul
energetic şi protecţia mediului;
- consiliază accesarea de fonduri internaţionale şi naţionale în domeniu, prin
redactare şi implementare de proiecte;
- conştientizează cetăţenii asupra problemelor legate de utilizarea raţională a
energiei şi a surselor alternative;
- acordă asistenţa necesară la conceperea şi monitorizarea proiectelor
energetice, implicarea în elaborarea proiectelor interne şi externe destinate
să atragă fonduri pentru managementul energetic şi realizarea
85
- realizarea unei bănci de date a indicatorilor de performanţă a serviciilor
publice locale, precum şi cu alte informaţii primite de la concesionarii
acestora, analize şi sinteze ale datelor primite;
- monitorizarea şi verificarea indicatorilor tehnici şi de servire a consumatorilor
prevazuti în Contractele de Concesiune, notificarea părţilor de nerespectarea
angajamentelor în conformitate cu prevederile Contractelor de Concesiune în
derulare;
- asigurarea transparenţei indicatorilor de performanţă şi a sintezelor efectuate,
urmărind realizarea unei bune comunicări publice a acestora;
- avizarea metodelor de măsurare şi de evaluare a calităţii serviciilor (prin
indicatori de performanţă energetica) dacă acestea nu au fost descrise în
Contractul de Concesiune.
- consiliere în promovarea eficienţei energetice şi utilizarea energiilor
alternative;
- consiliere în promovarea proiectelor referitoare la optimizarea traficului rutier;
- consiliere în promovarea proiectelor pentru realizarea unui iluminat stradal
modern cu respectarea normelor specifice în domeniu;
- consiliere în promovarea proiectelor privind colectarea şi depozitarea
selectivă a deşeurilor menajere, stradale şi industriale;
- consiliere în promovarea proiectelor pentru optimizarea consumurilor de
energie în clădirile publice
- consiliere în promovarea tehnologiilor economice şi curate în scopul
diminuării poluării locale a mediului (apă, aer, sol, poluare sonoră) în
municipiu.
Serviciul Public de Management şi performanţă energetică consiliază autorităţile
locale să-şi formuleze strategiile în aceste domenii, asigură informarea publicului,
a conştientizării acestuia asupra problemelor curente ale comunităţii, precum şi
consultanţă pentru derularea proiectelor de economisire a energiei şi de
86
protejare a mediului înconjurător.
În acest timp, responsabilităţile autorităţilor publice locale, rămân acelea de a
stabili noi indicatori tehnici de performanţă sau de a-i modifica pe cei existenţi, în
conformitate cu obiectivele concesiunii şi prevederilor detaliate ale Contractele
de Concesiune, în contextul mai larg al obligaţiilor legale, de a satisface cerinţele
şi necesarul de utilităţi publice ale comunităţii locale, de a contribui la creşterea
calităţii vieţii şi de a asigura protecţia şi conservarea mediului natural şi construit.
11.3.3. Implicarea în măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile publice şi private din Municipiul Mediaş
Consiliul Local şi Primăria trebuie să se implice activ în identificarea măsurilor
cele mai potrivite de eficienţă energetică, a modalităţilor lor de implementare şi a
atragerii surselor de finanţare cele mai atractive. Printre măsurile cele mai
eficiente legate de activitatea de încălzire urbană se pot enumera:
a. obligativitatea obţinerii Autorizaţiei de construcţie pentru izolarea termică a
clădirilor, conform Legii 10/1995, în baza unui Audit energetic realizat în
conformitate cu Legea 372/2005;
b. impunerea pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, a unui nivel minim
de izolare termică a clădirilor existente, care să fie cel puţin la nivelul Normelor
pentru realizarea clădirilor după anul 1998;
c. impunerea pentru obţinerea Autorizaţiei de construcţie, a unui nivel minim
de izolare termică a clădirilor existente, care să fie cel puţin cu 30% mai mari
decât cele care se găsesc în Normele pentru realizarea clădirilor după anul 1998;
d. obligativitatea realizării recepţiei privind izolarea termică a clădirilor de
către Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, care să certifice
87
calitatea izolării termice a clădirilor şi care este un act obligatoriu la recepţia
finală a imobilului.
Proiectele de tip a) necesită investiţii mai mari, putând fi realizate numai printr-o
implicare directă a autorităţilor locale. Parteneriatele de tip public-privat, mai ales
în cazul clădirilor publice, pot reprezenta o soluţie viabilă.
11.3.4. Accelerarea măsurilor de utilizare a resurselor regenerabile şi arhitecturii pasive
Consiliul Local trebuie să iniţieze măsuri de utilizare a resurselor regenerabile
locale. Măsurile trebuie să fie orientate spre satisfacerea consumului de energie
în condiţii de economicitate atractive în contextul local.
Măsurile prevazute pentru arhitectura orasului sunt:
- realizarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă Locală;
- realizarea Planului General de Urbanism şi Regulamentul Local pe
considerentele arhitecturi pasive durabile;
- realizarea Planificării Multianuale a Bugetului şi a Investiţiilor publice;
- realizarea Planului de Regenerare Urbană, zona locuibilă;
- realizarea Planului de Regenerare Urbană, zona industrială;
- realizarea Planului de Infrastructură şi Utilităţi.
Măsurile prevazute pentru clădirile publice şi private sunt:
- obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru
88
producerea apei calde în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe baza
calculelor efectuate de către Serviciul Public de Management şi performanţă
energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 8 ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi
instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea apei
calde, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public
de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii
se face în maxim 8 ani de zile;
- obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru
producerea de energie termică pentru încălzire în cazul clădirilor noi, în condiţiile
în care, pe baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi
performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 12
ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi
instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de
energie termică pentru încălzire, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate
de către Serviciul Public de Management şi Performanţă energetică, recuperarea
unei astfel de investiţii se face în maxim 12 ani de zile;
- obligativitatea instalării de sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru
producerea de energie electrică în cazul clădiriilor noi, în condiţiile în care, pe
baza calculelor efectuate de catre Serviciul Public de Management şi
performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se face în maxim 15
ani de zile;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi
instalează sisteme de captare a energiei regenerabilă pentru producerea de
energie electrică, în condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către
Serviciul Public de Management şi performanţă energetică, recuperarea unei
astfel de investiţii se face în maxim 15 ani de zile;
89
- obligativitatea folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă în cazul clădiriilor noi, în
condiţiile în care, pe baza calculelor efectuate de către Serviciul Public de
Management şi performanţă energetică, recuperarea unei astfel de investiţii se
face în maxim 10 ani de zile;
- obligativitatea colectării deşeurilor de biomasă dacă există activităţi industriale
care produc astfel de deşeuri într-o pondere semnificativă, împreună cu
obligativitatea instalării de echipamente producătoare de energie termică pe
bază de biomasă (brichete de lemn, paie, etc.) în locuinţele noi;
-oferirea de facilităţi fiscale locale pentru proprietarii clădirilor existente care îşi
instalează surse de energie termică pe bază de biomasă.
Măsurile prevăzute pentru iluminat:
- obligativitatea instalării pentru reclame si publicitate doar a sistemelor
luminoase care folosesc sisteme regenerabile de energie
- înlocuirea treptata (2010 – 2018) a întregului sistem de iluminat public, după un
grafic convenit cu concesionarul, cu sisteme de iluminat folosind energia
regenerabilă;
- inlocuirea treptată (2010 – 2015) a întregului sistem de iluminat a
semafoarelor, semnelor de circulaţie, cu sisteme de iluminat folosind energia
regenerabilă;
Măsurile prevăzute pentru transportul urban:
- realizarea Studiului de trafic pentru Municipiul Mediaş;
90
- realizarea Strategiei de Transport Public pe principii durabile;
- dezvoltarea sistemului de transport public folosind reţelele de troleibuze pentru
zona cartierului Moşnei;
- înlocuirea combustibililor clasici cu biocombustibili pentru transportul în comun;
- amenajarea pistelor pentru bicicletă;
- amenajare locuri de parcare.
11.3.5. Elaborarea de programe de finanţare a proiectelor
Consiliul Local trebuie să participe la finaţarea proiectelor prin identificarea de oportunităţi de participare în diverse programe, bazate pe:
-atragerea de fonduri nerambursabile;
-utilizarea taxelor locale în folosul cetăţenilor;
-re-alocarea fondurilor actuale de subvenţii sau de ajutoare sociale pentru încălzire în scopul promovării unor astfel de proiecte;
- facilităţi fiscale locale.
11.3.6. Implementarea unui sistem de management performant
Consiliul Local trebuie să asigure implementarea unui sistem de management
performant care să conducă la minimizarea preţurilor la clienţii serviciilor publice
locale, în condiţiile respectării criteriilor de performanţă stabilite prin contractele
de concesionare a serviciilor. Printre acţiunile recomandate se numără:
- adoptarea unui sistem integrat de calitate bazat pe standardele ISO 9000 şi
ISO 14000, ultima ediţie;
- informatizarea sistemului de management şi de furnizare;
91
- monitorizarea activităţii operatorilor şi a îndeplinirii condiţiilor din
contractele de concesiune;
- şcolarizarea personalului în scopul obţinerii unei mai bune capacităţi de
administrare a patrimoniului public şi privat local;
- auditarea anuală de către societăţi specializate a performanţelor
operatorilor.
11.3.7. Infiinţarea Serviciului Public de management şi performanţă energetică şi concesionarea acestei activităţi
În anul 2008 a fost promulgată Ordonanaţa 22/2008 privind utilizarea eficientă a energiei, a cărui scop este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienţa energetică şi aspectele legate de mediu. Legea stabileşte obligativitatea înfiinţării de compartimente specializate în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică în municipiul Mediaş.
În anul 2005 a fost promulgată Legea privind performanţa energetică a clădirilor nr. 372/2005, modifcată ulterior care are ca scop promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţă economică.
Legea nr. 372/2005 privind performanţa energeticã a clãdirilor transpune integral în legislaţia nationalã prevederile Directivei europene privind performanţa energeticã a clãdirilor. Aceasta a fost adoptatã în scopul instituirii mãsurilor de creştere a performanţei energetice a clãdirilor de locuit şi a reducerii consumurilor energetice primare, având ca efect îmbunãtãţirea confortului termic din locuinţe, reducerea costurilor energiei termice, concomitent cu diminuarea efectelor defavorabile asupra mediului. Legea prevede obligativitatea elaborãrii certificatului de performanţã energeticã la clãdirile nou construite şi la clãdirile publice
92
astfel încât publicul sã fie informat asupra consumurilor energetice ale clãdirii.
În conformitate cu Ordonanţa 22/2008 primăriiile trebuie să – se organizeze pentru a desfăşura următoarele activităţi cu caracter de eficienţă energetică:
- elaborarea politicii municipale de utilizare eficientă a energiei;
- implementarea şi monitorizarea politicii municipale de eficienţă energetică şi a programelor de utilizare eficientă a energiei;
- asigurarea supravegherii pieţei de echipamente şi aparate achiziţionate în scopuri publice pentru care există reglementări specifice privind eficienţa energetică;
- evaluarea tehnică şi avizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice, pentru care se cere finanţare de la bugetul local şi din alte surse interne şi externe;
- elaborarea sintezei programelor de eficienţă energetică al Municipiului Mediaş;
- acordarea de consultanţă în elaborarea şi aplicarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice;
- elaborarea şi coordonarea programelor de pregătire şi instruire în domeniul gestiunii energiei;
- promovarea producerii de energie, utilizând sursele regenerabile de energie, prin acţiuni complementare reglementării pieţei de energie;
- realizarea de studii pentru identificarea unor mecanisme de finanţare a iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice;
- educarea şi conştientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;
- elaborarea în condiţiile legii, o dată la 5 ani, a unui bilanţ energetic pentru clădirile cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 1.000 mp, dotate cu instalaţii de încălzire şi climatizare aflate în exploatare;
93
- realizarea Certificatului energetic pentru cladirile publice existente. În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, cu excepţia clădirilor existente de învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, certificatul energetic valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.” . La momentul actual în România există un număr de localităţi în care s-au înfiinţat
Servicii de management energetic: Sibiu, Focşani, Vaslui, Arad şi la nivelul
Consiliului Judeţean Harghita care deserveşte mai multe localităţii din judeţ.
De asemenea în perioada 2000 – 2002 când a fost în vigoare programul Save II
s-au înfiinţat Agenţii de Management al Energiei şi protecţie a Mediului în
oraşele: Braşov, Iaşi, Alba Iulia, Sighişoara, Timişoară, Bistriţa Năsăud.
În conformitate cu art 3, aliniat (3) al Legi 51-2006 În funcţie de necesităţi,
consiliile locale, consiliile judeţene, asociaţiile de dezvoltare comunitară sau,
după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot înfiinţa în condiţiile
prezentei legi şi alte servicii de utilităţi publice având ca obiect alte activităţi decât
cele prevăzute la
art. 1 alin. (2) - alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate,
colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, producţia, transportul,
distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea
localităţilor, iluminatul public, administrarea domeniului public şi privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, precum şi altele, transportul public local.
Având în vedere aspectele pe care trebuie să le deruleze Primăria Municipiului
Mediaş prevăzute de OG 22/2008, Legea 352/2005 şi în baza Legii 51/2006 este
creat cadrul legal de înfiinţare a Serviciului Public de management şi performanţă energetică.
94
Atribuţiile pe care trebuie să le îndeplinească Serviciul Public de management şi performanţă energetică sunt:
- Prognoza evoluţiei consumului în contextul dezvoltării urbane în următorii
10 ani
- Elaborarea Programului de gestiune integrată a resurselor energetice
locale
- Elaborare Program de Eficienţă Energetică în clădirile publice şi
rezidenţiale
- Elaborarea Programului de Eficienţă Energetică la nivelul tuturor servicilor
de utilitate publică
- Elaborarea Strategiei de utilizare a Resurselor regenerabile de energie
- Elaborarea Strategiei de utilizare a deşeurilor în scop energetic
- Implementarea Codului de eficienţă energetică şi promovare a resurselor
regenerabile în Municipiul Mediaş
- Implementarea şi monitorizarea Strategiei şi Planului de Acţiuni pentru
valorificarea potenţialului energetic al Resurselor regenerabile de energie
• Energie geotermică
• Energie solară
• Biomasă
• Alte surse regenerabile
- Elaborarea de studii privind accordarea de subvenţii pentru promovarea
eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile
- Elaborarea de studii privind accordarea facilităţii fiscale pentru
promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile
- Elaborarea de studii privind stabilirea impozitelor, taxelor pentru
promovarea eficienţei energetice şi folosirea resurselor regenerabile
- Elaborarea indicatorilor de performanţă energetică ai fiecărui serviciu
public, a programului de realizare şi a sistemului de penalizări în cazul
neîndeplinirii nivelului convenit
- Inventarierea imobilelor de locuit multietajate şi a celor publice
- Realizare Program de reabilitare termică a imobilelor (publice şi
95
rezidenţiale)
- Implementarea Programului de eficienţă energetică pentru cladirile
aparţinând Primăriei Mediaş
- Realizarea de servicii de Audit, Bilanturi energetice, Management,
performanţă energetică şi servicii ESCO pentru societăţile care
desfăşoară activităţi de utilitate publică
- Verificare şi monitorizare a calităţii lucrărilor de reabilitare termică şi
realizare a instalaţiilor care folosesc resurse regenerabile de energie
- Lansarea unor Granturi Energetice de catre primarie pentru entitati din
Medias pentru a stimula concurenta in economia de energie
- Concursuri inter-şcoli privind metodele de economie a energiei
- Realizarea clubului energetic al unitpţilor energetice
- Regulamentul de iluminat a reclamelor şi panourilor publicitare folosind
sisteme regenerabile de energie
- Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat a semafoarelor şi
semnelor de circulaţie cu instalatii care folosesc resurse regenerabile de
energie
- Programul de inlocuire a sistemelor actuale de iluminat cu instalatii care
folosesc resurse regenerabile de energie
- Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului in domeniul
eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice
- Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al conflictelor dintre utilizatori şi
operatori
- Organizarea de campanii de informare a publicului
- Consultarea utilizatorilor la stabilirea politicilor şi strategiilor locale şi a
modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciilor publice
- Propunerea Declaraţiei de Politică în domeniul eficienţei energetice şi
utilizării resurselor regenerabile de energie în Municipiul Mediaş
- Intermedierea aderarii Municipiului Mediaş la Asociaţia Oraşe Energie
Europene
- Intermedierea semnarii de către primăria Municipiului Mediaş a Convenţiei
96
primarilor europeni
- Realizarea recepţiei privind izolarea termică a clădirilor de către Serviciul
Public de Management şi performanţă energetică, care să certifice
calitatea izolării termice a clădirilor
- Realizarea calculelor privind recuperarea investiţiilor în domeniul eficienţei
energetice, în domeniul instalării sistemelor de captare a energiei
regenerabilă şi sau a folosirii tehnicilor de arhitectura pasivă pentru
clădirile vechi sau noi.
Având în vedere complexitatea activităţii de management energetic, de eficienţă energetică pentru municipiul Mediaş, necesarul de specialişti şi dotare cu aparate şi software, pe care Primăria Mediaş nu le deţine, se consideră oportun să se încheie unui contract de servicii de Management energetic şi performanţă energetică prin organizarea unei licitaţii.
97
12. ELEMENTE CHEIE ALE STRATEGIEI ENERGETICE LOCALE PE TERMEN MEDIU (10 ANI)
12.1. Priorităţile sectorului energetic pe termen scurt şi mediu
Prioritatea strategică a sectorului energetic românesc o constituie crearea unei
pieţe concurenţiale, în condiţiile folosirii eficiente a energiei cu respectarea
cerinţelor de protecţie a mediului.
"Strategia de Dezvoltare Durabilă a României – ORIZONT 2025" elaborată de
Guvernul României, a constituit o bază importantă pentru elaborarea strategiei
PND 2007-2013. Documentul propune următoarele obiective pe termen scurt şi mediu:
- în domeniul surselor primare de energie: extinderea gradului de
utilizare a surselor regenerabile de energie;
- la nivelul infrastructurii: realizarea unei noi rute de transport a gazelor
naturale (din zona Mării Caspice - Asia Centrală, spre Europa Centrală şi de
Vest) şi interconectarea sistemului naţional de transport a gazelor (cu Serbia şi
Muntenegru);
- la nivelul instalaţiilor de producere a energiei (electrice şi termice):
scăderea consumurilor specifice de combustibil (prin retehnologizarea grupurilor
energetice) şi construcţia de noi capacităţi de producţie.
Priorităţile care decurg din problemele cheie ale sectorului energiei, identificate
după analiza detaliată a resurselor energetice, a infrastructurii energetice, a
sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi a reglementărilor în vigoare, aplicabile
98
şi în municipiul Mediaş , sunt:
reabilitarea/retehnologizarea capacităţilor energetice cu grad de uzură
ridicat sau, care utilizează tehnologii învechite, sau închiderea celor
nerentabile; promovarea investiţiilor private în noi capacităţi de producţie
bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile;
economisirea energiei prin scăderea intensităţii energetice la nivelul
ţărilor din UE şi implicit creşterea eficienţei energetice (în prezent relativ
redusă) pe întregul lanţ resurse naturale – producere – transport - distribuţie -
utilizare finală a energiei electrice şi termice;
creşterea gradului (încă redus) de valorificare a resurselor regenerabile
(energie solară, biomasă şi eoliană);
reducerea pierderilor mari în reţelele de transport şi distribuţie a energiei
electrică, petrolului şi gazelor, accesarea de fonduri în vederea reabilitării lor.
12.2. Principiile politicii energetice locale a municipiului Mediaş pe termen mediu
Pornind de la rolul de reglementator al autorităţii locale şi de la rolul de promotor
al investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii oraşului, avându-se în vedere
atât condiţiile tehnice, cât şi capacitatea anuală a Consiliului Local de a angaja
fonduri, sunt definite după cum urmează:
1. Asigurarea şi diversificarea surselor de energie (convenţionale şi
regenerabile) necesare comunităţii locale;
2. Stabilirea de relaţii de parteneriat cu producătorii, distribuitorii şi furnizorii
de energie care operează pe piaţa locală;
3. Pregătirea de soluţii eficiente pentru a răspunde la situaţii de criză;
4. Integrarea Strategiei Energetice în grupul celorlalte strategii locale;
5. Utilizarea Strategiei Energetice pentru accelerarea dezvoltării economice
99
a municipiului.
Pentru punerea lor în aplicare, este necesară direcţionarea cu maximă eficienţă
a fondurilor de investiţii, reparaţii şi exploatare spre obiective prioritare cum
sunt:
- extinderea gradului de utilizare a surselor regenerabile de energie;
- reducerea consumurilor specifice de energie electrică ale operatorilor
serviciilor publice;
- creşterea calităţii construcţiilor şi reducerea consumurilor energetice
pentru asigurarea aceluiaşi grad de confort; pentru construcţiile noi se va
avea în vedere promovarea unui regulament local de eliberare a avizelor
în construcţii în conformitate cu reglementările tehnice în construcţii în
vigoare, care să impună folosirea unor materiale de construcţii şi
tehnologii eficiente energetic.
Operatorii vor identifica modalităţi concrete de reducere a costurilor şi de
creştere a competitivităţii acestora.