Prezentarea Judetului Valcea
-
Upload
mihai-mircea-mecu -
Category
Documents
-
view
124 -
download
7
Transcript of Prezentarea Judetului Valcea
CUPRINSUL LUCRĂRII
Capitolul I. Prezentarea generală judeţului Vâlcea.......................................1
1.1 Localizare. Date fîzico-geografîce ale judeţului Vâlcea1
1.2 Scurt istoric................................................................................81.3 Structura administrativă............................................................91.4 Economie şi industrie................................................................101.5 Turism......................................................................................111.6 Cultură şi artă.........................................................................121.7 învăţământ...............................................................................131.8 Sport........................................................................................131.9 Oportunităţi de afaceri.............................................................131.10 Populaţia judeţului Vâlcea.......................................................141.11 Analiza SWOT........................................................................15
Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la nivelul RegiuniiSud Vest Oltenia - încadrarea Judeţului Vâlcea în contextul demograficregional.......................................................................................................18
2.1 Prezentare generală a situaţiei demografice la nivelul RegiuniiSud Vest Oltenia.........................................................................................18
2.2. Densitatea populaţiei...................................................................222.3. Centre de polarizare....................................................................222.4. Structura populaţiei pe medii......................................................242.5. Structura populaţiei pe sexe........................................................252.6. Populaţia pe grupe de vârsta.......................................................252.7. Migraţia Internă..........................................................................262.8. Piaţa forţei de munca şi posibilităţile de angajare.......................28
Capitolul III. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la niveluljudeţului Vâlcea..........................................................................................31
3.1. Populaţia pe sexe (stabilă)..........................................................323.2. Populaţia pe medii (stabilă).........................................................333.3 Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte.......................34
3.4. Populaţia pe localităţi urbane....................................................353.5. Populaţia pe localităţi.................................................................373.6. Populaţia pe grupe de vârstă, sexe şi medii.................................42
Capitolul IV. Evoluţii în domeniul şomajului şi a protecţiei sociale aşomerilor în judeţul vâlcea..........................................................................54
4.1. Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de Ocupare4.2. Acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea
unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.....................564.3. Ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrările publice de
interes comunitar.........................................................................................574.4. încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate în baza
Legii nr. 116/2002........................................................................................574.5. Evoluţii în domeniul Migraţiei forţei de muncă..........................584.6. Relaţii de muncă..........................................................................594.6. Efectivul salariaţilor din judeţul Vâlcea......................................604.7. Câştigul salarial mediu brut........................................................614.8. Câştigul salarial mediu net..........................................................624.9. Numărul şomerilor înregistraţi....................................................634.10. Rata şomajului...........................................................................63
CONCLUZII......................................................................................64
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
S Situaţie privind forţa de muncă în judeţul Vâlcea
S Situaţie privind pupulaţia localităţilor din judeţul Vâlcea
•S Fotografii din judeţul Vâlcea
S Harta judeţului Vâlcea
Capitolul I. Prezentarea generală judeţului Vâlcea 1.1.
Localizare. Date fizico-geografice ale judeţului Vâlcea
Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României, în bazinul
mijlociu al râului Olt, la sud de Carpaţii Meriodali. Judeţul Vâlcea, din punct de
vedere al localizării înregistrează următorii indicatori :
Nr.
crt.
Explicaţii Punctul extrem
Judeţul vecin Longitudinea estică^
Latitudinea nordică
1. NORD Câineni Sibiu 24°26''52" 45°35'27"
2. SUD Laloşu Dolj 24°04'40" 44°29'30"
3. EST Perişani Argeş 24°32'33" 45°32'08"
4. VEST Voineasa Hunedoara 23°34'30" 45°25'40" !
Suprafaţa totală a judeţului însumează 5765 kmp, adică 2,43 % din
teritoriul ţării. Din această suprafaţă, aproape jumătate este acoperită cu păduri,
predominant de stejar şi fag în zona colinară, şi de conifere în zona muntoasă.
Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene.
De la Nord la Sud, relieful judeţului Vâlcea coboară în trepte. în partea
de Nord lanţul Munţilor Carpaţi separă Oltenia de Ardeal, cu masive muntoase
care ating înălţimi de peste 2200 m altitudine. De-a lungul coridorului format de
râul Olt care străbate zona muntoasă de la Nord la Sud, încadrată de Munţii
'institutul National de Statistica Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA, Anuarul Statistic al Judeţului Vâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.
2 Conform Greenwich.
Căpăţânei şi Masivul Cozia este depresiunea Loviştei, ţinut în care a apărut una
din primele organizări statale româneşti.
Zona centrală şi sudică este dominată de podişuri şi dealuri cu înălţimi
cuprinse între 400 şi 800 m altitudine, care fac parte din Subcarpaţii Munteniei
şi Podişul Getic. Depresiunile şi văile sunt propice culturilor agricole, iar
păşunile alpine păstoritului3.
Reţeaua hidrografică este bogată fiind alimentată de un regim anual al
precipitaţiilor cuprins între 600 mm şi 1200 mm. Oltul, unul dintre marile râuri
ale României, străbate judeţul Vâlcea pe o lungime de 130 kmm adunând apele a
numeroase râuri şi pâraie, printre cele mai importante fiind Lotrul, Topologul,
Olteţul, Cerna, Olăneşti, Bistriţa, etc. Debitul lor bogat şi constant au permis
construirea a numeroase hidrocentrale, în special pe râurile Olt şi Lotru.
Lungimea principalelor cursuri de apă4
Nr.
crt
Denumirea
cursului de apă
Lungimea cursului de apă: -
km -
Totală Pe teritoriul judeţului
Vâlcea1. OLT 615 130
2. OLTEŢ 190 65
3. CERNA 99 77
4. LOTRU 80 80
5. TOPOLOGU 95 23
6. LUNCAVAŢ 57 57
3 Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România", pag 67.
4 Institutul National de Statistica Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA, Anuarul Statistic al JudeţuluiVâlcea, Capitolul 1. GEOGRAFIA ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, pag. 7-8.
7. BISTRIŢA 50 50
8. OLĂNEŞTI 38 38
Relieful puternic frămâtat, pădurile
seculare cu o mare varietate de plante şi
animale este atractiv prin peisaj şi puritatea
aerului şi oferă multe oportunităţi de recreere şi
odihnă. Pe lângă pitoresc, însă, judeţul este
recunoscut şi prin bogăţia miraculoaselor ape
tămăduitoare, care
situează staţiunile
sale balneare alături
de celebrele staţiuni
de renume european; Baden-Baden, Karlovy-Vary, 1
Aix Ies Bains. Cunoscute şi catalogate încă din secolul
XVIII, apele minerale de la Călimăneşti-Căciulata, de la Govora şi Olăneşti fac
adevărate minuni în tratarea unor afecţiuni ale aparatului digestiv, locomotor sau
respirator.
Atracţiile judeţului Vâlcea5 sunt numeroase, variate şi frumoase. Aici se
află câteva aşezări şi vestigii istorice de valoare, multe dintre ele unice, precum
Mănăstirile Cozia şi Hurezu - valori din patrimoniu UNESCO;
Mănăstirile Govora, Bistriţa, Muereasca şi Episcopia Râmnicului, schiturile
Cornetu sau Pătrunsa, multe alte lăcaşuri
de cult, sunt valori de patrimoniu naţional.
Acestora li se adaugă castrele
www.civalcea.ro
romane, cetăţile geto-dacice sau daco-romane de la Buridava ori de pe Calea lui
Traian, pe Valea Oltului. în munţii Coziei, în rezervaţiile naturale Buila
Vânturariţa şi Căpăţânii, în rezervaţiile ştiinţifice din Masivul Parâng sunt
ocrotite o serie de specii rare din flora şi fauna României6.
1.2. Scurt istoric
Descoperirile arheologice de la Bugiuleşti au atestat că actualul teritoriu a
fost locuit încă din paleolitic fiind dovezi care inscriu judeţul Vâlcea între
locurile din ţară şi din lume cu cele mai vechi urme de convieţuire umană - circa
2.000.000 de ani. Au fost descoperite numeroase aşezări din perioada neolitică,
epoca bronzului sau a fierului. Cetăţile dacice de la Ocniţa (Buridava),
Grădiştea, Roeşti şi cele şapte castre romane care au format vestita Limes
Alutanus amintesc de epoca frămâtată din istoria formării poporului român.
Atestarea documentară a judeţului Vâlcea datează din 8 ianuarie
1392, fiind cuprinsă în Condica Mănăstirii Cozia, loc unde se conservă hrisovul
dat de domnul Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, care dăruia mănăstirii toate
drepturile asupra "albinăritului din judeţul Vâlcea".
întreg Evul Mediu reprezintă, pentru Vâlcea, epoca de formare a
bogatului şi valorosului patrimoniu cultural care a făcut din judeţul nostru
"inima României şi patria patriei" aşa cum 1-a caracterizat Henri Focillon. Din
judeţul Vâlcea s-au ridicat numeroase personalităţi care au jucat un rol important
în istorie. Motiv de mândrie locală ii constituie faptul că de aici se trag Mihai
Viteazul şi Nicolae Bălcescu. Pe teritoriul judeţului s-au ctitorit lăcaşuri de cult
care au constituit un leagăn al culturii româneşti. Mănăstirile Cozia, Govora,
Arnota, Hurezi, etc. au contribuit la formarea şi împlinirea spiritului românesc.
Episcopia Râmnicului, care a aniversat 500 de ani de existenţă în anul 2003, a
6 www.infoturist.ro/iudete/valcea.htm l
fost un centru cultural puternic; aici încă din anul 1705 a funcţionat o tipografie
de carte românească difuzată atât în Oltenia cât şi în Ardeal. Locuitorii judeţului
Vâlcea au participat la toate marile evenimente care şi-au pus amprenta pe
istoria României. Este de menţionat că, în anul 1948 la Râmnicu Vâlcea s-a
intonat pentru prima dată, în cadru organizat şi oficial, marşul revoluţionar
"Deşteaptă-te române" care este în prezent Imnul Naţional al României.
1.3. Structura administrativă
Organizarea administrativ-teritorială a judeţului este alcătuită din 89 de
unităţi administrativ-teritoriale - două municipii (Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani),
8 oraşe (Băile Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Brezoi, Horezu, Băbeni,
Bălceşti, Ocnele-Mari), 76 de comune şi 568 de sate.
Organizarea administrativa a teritoriului
Denumire indicator UM 2001 2002 2003 2004 2005
Suprafaţa totală ha. S76A77 576.477 576.477 576.477 576.477
Municipii şi oraşe- nr. 8 10 11 11 11total
Din care: municipii nr. 2 2 2 2 2
Comune nr. 77 76 75 78 78
Sate nr. 564 562 556 556 556
Sate ce aparţin nr. 14 28 33 28 28
de oraşe sau
municipii
Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu-Vâlcea. Populaţia judeţului
este de 413. 245 locuitori dintre care 48% în mediul urban, iar 99% sunt de
origine creştin-ortodoxă.
1.4. Economie şi industrie
în industria judeţului, dezvoltată
pentru valorificarea resurselor solului şi
subsolului, se regăsesc domenii de
activitate necesare dezvoltării economico-
sociale armonioase; chimia, construcţiile
de maşini, energetica, exploatarea
cărbunelui, a petrolului şi a gazelor
naturale, expoatarea şi prelucrarea lemnului, construcţiile industriale şi
civile, industria uşoară şi alimentară.
La Ocnele Mari este unul din cele mai mari zăcăminte de sare gemă din
Europa. în partea vestică a judeţului se extrage cărbune energetic iar, în sudul
judeţului se extrage petrol asociat cu valorificarea de gaze naturale. Chimia
vâlceană are două unităţi emblematice pentru întreaga industrie românească:
S.C. OLTCfflM S.A. şi UZINELE SODICE GOVORA S.A. Industria
constructoare de maşini este reprezentată de Societatea Comercială cu capital
mixt româno-francez, VILMAR S.A. Râmnicu-Vâlcea şi HERVIL S.A.
Râmnicu Vâlcea. Vâlcea este un important centru de producţie de energie
electrică din România; amenajările hidroenergetice de pe râurile Olt şi Lotru
reprezintă cea mai mare amenajare hidroenergetică de pe râurile interioare, cu o
putere instalată de peste 1100 Mw.
Cu o bogată tradiţie este industria de exploatare a pădurilor şi de
prelucrare a lemnului. Societăţile comerciale, în totalitate cu capital privat,
produc mobilă, panouri din plăci aglomerate, binale, etc. în acest sector se
manifestă o accentuată tendinţă de modernizare prin asimilarea în fabricaţie a
tehnologiei de fabricaţie a lemnului stratificat. Societăţile comerciale de
industrie alimentară prelucrează şi produc: produse din lapte, carne, de
panificaţie; S.C. Conservil S.A. Râmnicu Vâlcea este unul din cei mai
importanţi producători de conserve de legume şi fructe, sucuri naturale din
fructe cu o menţiune specială pentru sucurile obţinute din fructe de pădure.
Judeţul Vâlcea păstrează vie tradiţia meşteşugurilor populare. Centrul
Horezu este recunoscut în ţară pentru specificul şi frumuseţea ceramicii artistice
sau de utilitate casnică.
în judeţul Vâlcea, funcţionează în prezent 5289 de societăţi comerciale
dintre care 380 sunt cu capital străin.
1.5. Turism
Relieful cu un pitoresc fără seamăn şi bogăţia apelor tămăduitoare, de
care beneficiază judeţul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului în primul
rând, balnear în staţiunile Călimăneşti-Căciulata, Băile Govora, Băile Olăneşti şi
Ocnele Mari.
In decursul timpului a fost creată o puternică bază materială turistică care
constă din peste 11.000 locuri de cazare, baze de tratament balnear şi o extinsă
reţea de localuri de alimentaţie publică. A fost creată în zona montană, într-un
cadru natural de excepţie, staţiunile de odihnă
Vidra şi Voineasa, cu reale posibilităţi de
dezvoltare a sporturilor de iarnă, a
turismului de agrement sau de aventură.
Aflate la peste 1200 m altitudine, oferă şi în
prezent o plăcută reconfortare şi practicarea
unor sporturi de vară şi iarnă.
Traseele truristice vâlcene îi călăuzesc pe doritori spre cele mai felurite
puncte de interes; muzee, case memoriale,
târguri ţărăneşti, zone folclorice, zone montane, peşteri, chei sălbatice, rezervaţii
de floră şi de faună. De-a lungul lor există numeroase posibilităţi de popas în
hoteluri, vile, campinguri, cabane, moteluri.
Cunoscute şi apreciate pentru efectele benefice asupra sănătăţii sunt
staţiunile balneoclimaterice din zona colinară a judeţului Vâlcea. Staţiunea Băile
Govora posedă factori naturali de cură balneară: ape cloruro-sodice, iodurate,
bromurate,sulfuroase, nămoluri minerale şi sapropelice, tratamentele facâdu-se
tot timpul anului pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, respirator, afecţiuni
neurolologice periferice şi centrale.
Staţiunea Băile Olăneşti - o staţiune permanentă cu ape slab sulfuroase,
hipotone, calcice, magnezice alină suferinţe ale tubului digestiv şi ale glandelor
anexe, ale rinichiilor şi căilor urinare, ale bolilor metabolice, alergice şi
respiratorii.
Apele minerale de la Călimăneşti-
Căciulata sunt utilizate în tratamentul unor
afecţiuni ale tubului digestiv, al celor hepato-
biliare, rinichiilor şi căilor urinare, în bolile
de nutriţie şi metabolice, afecţiuni ale
aparatului locomotor, neurologice periferice,
profesionale.
1.6. Cultură şi artă
Muzeul de Istorie Judeţean Vâlcea, care adăposteşte peste 50 000 de
obiecte, reflectă evoluţia istorică neîntreruptă a acestor meleaguri. Orchestra
Filarmonicii de Stat, un teatru profesional şi o galerie de artă aparţinând filialei
locale a Uniunii Artiştilor Plastici, precum şi centrele culturale municipale şi
rurale, completează tabloul cultural al judeţului Vâlcea. Existenţa celor peste 26
de mănăstiri de patrimoniu naţional, a altor numeroase lăcaşuri de cult religios
pe lângă care s-a dezvoltat o puternică tradiţie de creare a obiectelor de cult
poate fi un punct de atracţie şi meditaţie pentru numeroşi vizitatori. De altfel,
bisericile ridicate în judeţul Vâlcea, de ctitori de seamă ai neamului românesc,
poartă pecetea iubirii de frumos şi de bunul Dumnezeu; se fac remarcate prin
armonia proporţiilor, stilul unic arhitectural brâncovenesc, bogăţia şi frumuseţea
picturii, numeroase şi bogate colecţii de obiecte de artă religioasă .
1.7. învăţământ
Judeţul Vâlcea dispune de 723 unităţi de invăţământ: grădiniţe, şcoli
primare, şcoli gimnaziale, scoli speciale, şcoli profesionale, licee, invăţământ
superior de stat şi privat.
1.8. Sport
Activitatea sportivă a judeţului cuprinde mai toate disciplinele. Sporturile
cele mai atractive sunt atletismul, basketul, footbalul şi handbalul. Judeţul
Vâlcea are 20 de cluburi sportive, dintre care cel mai cunoscut este Clubul
Oltchim Rm. Vâlcea. Echipa de handbal feminin a clubului este multiplă
campioană naţională şi câştigătoare a unor importante trofee internaţionale.
1.9. Oportunităţi de afaceri
Judeţul Vâlcea, situat într-o zonă colinară, la poale de munte, cu aproape
50% din suprafaţă acoperită cu păduri şi-a creat o veche tradiţie în prelucrarea
lemnului. Pe luncile râurilor se cultivă cereale iar pe pantele dealurilor sunt
înfiinţate plantaţii de vie şi pomi. Pe păşunile şi imaşurile colinare sau alpine se
7 www.valcea.dic.ro, www.biai.ro/node/2
cresc animale cea ce a permis înfiinţarea a numeroase capacităţi de producţie în
domeniul industriei alimentare. Apele minerale cu proprietăţi curative, peisajul
de o frumuseţe aparte a impus judeţul Vâlcea ca obiectiv de vacanţă, izvor de
sănătate sau odihnă. Pe lângă toate acestea trebuie adăugat spiritul întreprinzător
al locuitorilor, calitatea ridicată a pregătirii profesionale şi o bună educaţie
pentru muncă. De altfel, acestea sunt argumentele care fac judeţul Vâlcea
atractiv pentru un întreprinzător care doreşte să-şi întemeieze o afacere.
în domeniul prelucrării lemnului sunt suficiente resurse în baza cărora se
pot crea noi capacităţi de producţie, de la prelucrare buştean, uscare şi prelucrare
cherestea de fag, stejar sau răşinoase până la producţie de mobilă.
în agricultură se pot dezvolta afaceri atât în sectorul producţiei vegetale
cât şi în zootehnie. Se apreciază că, agricultura judeţului trebuie să suporte un
amplu proces de organizare şi modernizare tehnologică, proces în care
experienţa regiunilor din Vestul Europei ar fi de un real sprijin. Valorificarea
producţiei agricole şi fabricarea de produse alimentare cu încadrarea acestora în
standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană oferă largi perspective de
dezvoltare şi un atractiv segment de afaceri, cu posibilităţi de desfacere la export
dar şi pe piaţa internă.
Turismul balnear dar şi de agrement necesită investiţii de capital. Se pot
lua în consideraţie nevoile de modernizare a bazei materiale existente, spaţii de
cazare şi baze de tratament. In zona montană, în Munţii Lotrului se pot construi
noi capacităţi turistice, piste de schi alpin, etc. De asemenea, se pot organiza
itinerarii pentru amatorii de vânătoare sau pescuit; practicarea turismului de
aventură şi sporturi extreme; itinerarii culturale la lăcaşurile de cult şi situri
istorice.
1.10. Populaţia judeţului Vâlcea
Judeţul are o populaţie de 413.570 locuitori, din care aproximativ 60%
aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-54 ani
pentru femei). De asemenea, 161.755 de persoane locuiesc în zonele urbane, iar
251.815 în zonele rurale.
număr
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Născuţi-vii 322 239 305 287 306 302 298 304 326 313 282 271 291
Decedaţi 452 373 440 388 409 381 376 297 320 414 417 451 452
Spor natural -130 -134 -135 -101 -103 -79 -78 7 6 -101 -135 -180 -161
Căsătorii 226 340 155 273 157 216 344 465 401 277 158 105 83
Divorţuri 56 56 57 58 40 74 37 54 27 26 35 41 1
Decedaţi sub î an 2 1 4 4 6 4 1 1 3 6 5 3 2
Notă: Datele pentru anul 2007 sunt definitive şi se referă la momentul producerii evenimentului; datele pentru 2008 sunt operative şi se referă la momentul înregistrării fenomenului. Fenomenele au fost repartizate pe judeţe după domiciliu: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.
Analiza SWOT a judeţului Vâlcea (Puncte tari, puncte
slabe)
PUNCTE TARI PU NCTESLABE
Geografie şi mediu
• Relieful muntos în partea • Poluarea industrială;
nordică; • Poluarea râurilor;
• Clima temperat continentală; • O slabă implementare a
• Izvoarele minerale şi geotermale legislaţiei de mediu;
şi nămolurile terapeutice (3 din
cele 9 staţiuni balneare din ţară
se află în judeţul Vâlcea);
• Utilizarea abuzivă a bazei
forestiere.
• Existenţa a două parcuri
naţionale: Parcul Naţional Cozia
şi Parcul Naţional Buila-
Vânturariţa;
• Diversitatea florei şi faunei.
Cultură şi patrimoniu
• Diversitatea obiectivelor de • Lipsa investiţiilor în
patrimoniu - mănăstiri, aşezări dezvoltarea şi promovarea
fortificate etc, inclusiv un obiectivelor culturale
obiectiv în patrimoniul mondial muzee, monumente etc.
al UNESCO;
• Păstrarea meşteşugurilor
tradiţionale;
• O gamă largă de festivaluri de
tradiţii şi folclor.
Infrastructură, transport şi comunicaţii
• Reţea de drumuri amplă cu • Neelectrifîcarea reţelei de
legături bune în toate direcţiile; căi ferate, calitatea trenurilor
• 0 reţea feroviară destul de şi dotarea gărilor;
cuprinzătoare; • Calitatea drumurilor;
• Reţele de telecomunicaţii bine • Lipsa şoselelor de centură în
dezvoltate - telefon, radio, GSM, jurul oraşelor cu mare
satelit. potenţial turistic;
• Folosirea foarte slabă a
surselor de energie
alternativă.
Resurse umane
• Populaţie cu abilităţi lingvistice, • Pregătirea profesională nu
ce oferă un potenţial pentru corespunde întocmai
resursele umane din turism. cerinţelor pieţii;
• Conştientizarea slabă a
oportunităţilor şi a
potenţialului de dezvoltare a
carierei în judeţ;
• Neaplicarea învăţării
continue pe tot parcursul
vieţii.
Cadrul legal, strategic şi organizatoric
• Cadru legal şi strategic solid. • Lipsa parteneriatelor public-
private;
• Organizarea slabă a
operatorilor economici în
asociaţii de profil;
• Lipsa/ calitatea slabă a
strategiilor de dezvoltare a
judeţului şi a localităţilor;
• Lipsa stimulentelor şi a
mecanismelor de sprijin
pentru investitori;
• Nesoluţionarea problemelor
juridice privind proprietatea
asupra terenurilor şi a
proprietăţilor imobiliare care
limitează dezvoltarea.
Capitolul II. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la
nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia - încadrarea Judeţului Vâlcea
în contextul demografic regional
2.1. Prezentare generală a situaţiei demografice la nivelul
Regiunii Sud Vest Oltenia
Conform Anuarului Statistic al României, la 1 iulie 2001, Regiunea Sud
Vest Oltenia avea o populaţie de 2.394.895 locuitori, ceea ce reprezintă
10,69% din populaţia totală a României.
Datele „Recensământului Populaţiei si al Locuinţelor - 2002",
furnizate de Direcţia Regionala de Statistica Dolj, prezintă o scădere
îngrijorătoare a populaţiei Olteniei, cu circa 2,8% fata de anul 2000.
Astfel, în ultima decada (1992-2002), populaţia regiunii a scăzut cu
126723 persoane, ajungând în martie 2002 la 2. 330.792 locuitori ( 10,75 % din
populaţia României) :
Scăderea cea mai mare a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Mehedinţi -
25. 941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populaţia judeţului în anul
1992.
Scăderea populaţiei în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul
regiunii, comparativ cu nivelul naţional ( 5,15% fata de 4,94%).
Scăderea cea mai mare a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Mehedinţi -
25.941 persoane în 10 ani, reprezentând 7,79% din populaţia judeţului în anul
1992.
Scăderea populaţiei în ultimii 10 ani a fost mai accentuată la nivelul
regiunii, comparativ cu nivelul naţional ( 5,15% fata de 4,94%).
Unitate
teritoriala
Populaţie
în 1992
Populaţie
în 2000
Populaţie
in 2002
Diferenţa
2000-2002
Descreştere
2000-2002
(% din 2000
Diferenţa
1992-2002
Descreştere
1992-2002
(% din 1992)
Dolj 762142 744243 734231 10012 1,34 27911 3,66
Gorj 401021 394809 387308 7501 1,89 13713 3,41
Mehedinţi 332673 321853 306732 15121 4,69 25941 7,79
Olt 523291 508213 489274 18939 3,72 34017 6,50
Vâlcea 438388 430713 413247 17466 4,05 25141 5,73
Total
regiune
2457515 2399831 2330792 69039 2,87 126723 5,15
Total
naţional
22810035 22435205 21680974 754231 3,36 1129061 4,94
Se preconizează că şi în următorii ani să continue aceasta tendinţa de
scădere a populaţiei.
Astfel, se înregistrează un spor natural negativ de - 3,2 % datorită
evoluţiei ratelor mortalităţii şi natalităţii, care la nivel regional sunt de 12, 5 %,
respectiv 9,3%8.
8 Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 71 -72.
La nivel naţional avem o rata a mortalităţii de 11,6 %, fata de 9,8 % rata
natalităţii. Situaţia acestor indicatori la nivel de regiuni în anul 2001 era
următoarea:
Mişcarea naturala a populaţiei. Comparaţie între regiuni.
Regiune Rata Natalităţii
Rata Mortalităţii
Spor
Nord-Est 12,2 10,5 1,7Sud-Est 9,8 11,3 -1,4Muntenia 9,4 12,6 -3,3Oltenia 9,3 12,5 -3,2
Vest 8,7 12,2 -3,4Nord-Vest 10,0 12,0 -2,0Centru 9,9 10,7 -0,8Bucureşti 7,7 11,1 -3,4România 9,8 116 -1,8
Cea mai ridicata rata a mortalităţii este întâlnită în judeţul Dolj- 13,5 % ,
iar cea mai scăzuta, în judeţul Gorj - 10, 9 %.
Mişcarea naturala a populaţiei. Comparaţie intre judeţele regiunii
Regiune Rata natalităţii
Rata mortalităţii
Spor
DOLJ 9,4 13,5 -4,1
GORJ 9,7 10,9 -1,2
MEHEDINŢI 9,2 12,9 -3,7
OLT 9,1 12,9 -3,8
VÂLCEA 9,2 11,7 -2,5
2.2 Densitatea populaţiei
Densitatea populaţiei în Regiunea Sud Vest Oltenia este sub media
naţionala, conform tabelului de mai jos (82,0% fata de 94,0%):
în regiunea Oltenia, judeţele Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea sunt mai slab
populate, având o medie mult sub cea naţionala9, pe când Doljul şi Oltul
depasesc/se apropie de aceasta valoare. Exista 3 mari zone izolate în regiune
unde satele se găsesc la peste 30 km de primul oraş. Acest lucru influenţează
într-o măsură negativă infrastructura, atât cea de transporturi şi utilităţi, cat şi
cea managerială.
2.3. Centre de polarizare
In Regiunea Oltenia exista 9 tipuri de centre de polarizare, clasificate
astfel:
1. centru urban cu influenţa regionala - municipiul Craiova, ca puternic
centru universitar cu influenta în întreaga regiune;
9 Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 71-72.
2. centre urbane cu funcţie interjudeţeană — municipiile Râmnicu Vâlcea,
Drobeta Turnu Severin , Târgu Jiu şi Slatina, cu influenţe atât în judeţele
proprii, cât şi în afara lor;
3. oraşe cu influenţă interjudeţeană redusă - oraşe cu aflux de forţa de
munca la nivel interjudetean redus - Filiasi, Calafat, Motru;
4. municipii şi oraşe cu influenţă zonala - oraşe cu aflux de forţa de munca
la nivel zonal - Caracal, Orşova, Ocnele Mari, Calimanesti, Băile
Olanesti;
5. oraşe cu influenta locala I- centre locale de utilizare a forţei de munca de
nivel I - Bailesti, Corabia, Bals, Dragasani;
6. oraşe cu influenta locala II - centre locale de utilizare a forţei de munca
de nivel II - Baia de Arama, Strehaia;
7. oraşe cu influenta locala III 0 centre locale de utilizare a forţei de munca
de nivel III - centre locale de utilizare a forţei de munca în agricultura de
nivel I - Vanju Mare, Draganesti Olt, Piatra Olt, Segarcea, Horezu;
8. localităţi agricole cu arii de influenta în consolidare - centre locale de
utilizare a forte i de munca în agricultura de nivel I - Balcesti, Babeni
9. comune - centre de polarizare.
Centre de polarizare în regiunea Oltenia (sursa: Facultatea de Geografie din
Craiova)
2.4. Structura populaţiei pe medii
Populaţia urbana care reprezintă 45,4 % din totalul populaţiei regiunii
locuieşte în 32 de oraşe şi municipii, nivelul de urbanizare fiind mai mic decât
cel naţional - 54,6%.
Având o populaţie de 311326 mii locuitori, Craiova este cel mai mare oraş
din regiune, celelalte oraşe cu peste 100.000 de locuitori fiind Ramnicu Vâlcea
şi Drobeta Turnu. Severin . Celelalte reşedinţe de judeţ, Târgu Jiu şi Slatina, se
încadrează în categoria oraşelor cu populaţie intre 75-100.000 de locuitori.
Populaţia se concentrează mai mult în mediul rural, având o pondere
de 54,6%, din cauza prăbuşirii activităţilor industriale şi disponibilizărilor
Planul de amenajare a teritoriului regiunii Sucf-Vest Oltenia
masive de personal provocate de restructurarea unor întreprinderi sau sectoare,
care au drept efect migratia populaţiei (in special persoanele în vârsta) dinspre
oraşe spre sate. Singurul judeţ unde populaţia urbana este majoritara este Dolj -
51,6%. Aceste procente situează România şi regiunea Oltenia foarte departe de
media Uniunii Europene, de 17,5% populaţie rurala. Populaţia în mediul rural
este îmbătrânită, tinerii preferând oraşul, unde posibilitatea găsirii unui loc de
munca este mai mare decât la tara, unde practicarea agriculturii se face cu
mijloace rudimentare. O dovada a acestui lucru este şi faptul ca sporul natural al
populaţiei în mediul rural este negativ (-6,7 fata de 0,9 în mediul urban în
regiunea Oltenia).
2.5. Structura populaţiei pe sexe
Dintr-un total de 2 394 895 persoane (1 Iulie 2001), femeile din Oltenia
reprezintă 50.85%, adică 1217986 persoane. Dintre acestea, 662139 trăiesc în
mediul rural, adică 54.36% din totalul populaţiei feminine.
2.6. Populaţia pe grupe de vârsta
Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei Regiunii SV Oltenia releva
apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografica cu implicaţii
negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor
componente, datorita ratei scăzute a natalităţii, care contribuie în mod direct la
reducerea ponderii populaţiei tinere . în 1990, populaţia tânăra avea o pondere
mai mare în totalul populaţiei în raport cu populaţia vârstnica. Acest raport s-a
schimbat pe parcursul a unsprezece ani, astfel ca acum populaţia peste 60 de ani
are o pondere mai mare în totalul populaţiei regiunii decât populaţia sub 15 ani.
2.7. Migraţia Internă
Apare înregistrata o migratie a populaţiei vârstnice din oraşe către sate,
mai ales în urma concedierilor masive din întreprinderile de stat, dar şi datorita
restituirii terenurilor agricole prin Legile 18/1991 şi 1/2000.
Migraţia urban-rural scoate în evidenta un declin al zonelor urbane,
provocat de recesiunea economica din ultimii ani. Tendinţele migratiei interne
au rezultat din schimbările de domiciliu înregistrate în anii 1999 şi 2000, la
nivelul regiunii Sud Vest Oltenia. în anul 2000, migraţia inter-regionala s-a
diminuat fata de anul precedent.
Nivelul migratiei externe a crescut îngrijorător, cu aproape 35% în anul
2000 fata de anul 1999, în special în rândul tinerilor din cauza lipsei locurilor de
munca.
Condiţiile economice şi sociale precare determina şi ele intr-o mare
măsura evoluţia demografica negativa . Vârsta medie la data căsătoriei este în
creştere atât la bărbaţi, cat şi la femei; de asemenea, creste numărul familiilor cu
un singur copil. Vârsta medie a femeilor la prima naştere este de asemenea în
creştere.
Rata divortialitatii a înregistrat, în anul 2001, un număr de 2623 divorţuri
- cu 440 divorţuri mai multe decât în anul 2000 - şi o rata de 1,09 divorţuri la
1000 locuitori ( fata de 0,91 divo rturi la 1000 locuitori în 2000). Numărul
divorţurilor, după numărul copiilor minori ramaşi prin desfacerea căsătoriei,
pronunţate în 2001, în Regiunea Sud Vest Oltenia, reprezenta 8,4% din nivelul
naţional.
2.8. Piaţa forţei de munca şi posibilităţile de angajare
Piaţa muncii din Oltenia reflecta în mare tendinţele de la nivel naţional. S-a
înregistrat o descreştere notabila a procentului de oc upatie intre 1995 şi 2001, în
comparaţie cu media naţionala. în Regiunea Sud -Vest, populaţia ocupata
civila a fost, la sfârşitul anului 2001 , de 944,3 mii persoane, în scădere fata de
anul precedent cu 9,2 mii persoane ponderea acesteia în totalul populaţiei fiind
de 39, 42%, i. Femeile reprezentau 48,23% (455,5 mii) din totalul populaţiei
ocupate civile. Principalele ramuri ale economiei ce concentrează populaţia
ocupata civila sunt: agricultura şi silvicultura ( 50,7%), industria (19,6 %),
comerţul (7,7 %), invatamantul (4,4%), construcţiile ( 3,7%) şi sănătatea (3,6
%). de Raportul de ocupare (raportul dintre populaţia activa civila ocupata şi
resursele totale de munca) a fost în 2001 de 74,4%. De fapt, în timp ce populaţia
potenţial activa a rămas în mare aceiaşi - 57.9 % din totalul populaţiei, ( 54,3%
pentru femei), numărul total al populaţiei angajate a scăzut substanţial. Numărul
de salariaţi a scăzut de la 556 mii persoane în 1996 la 425 mii în 2001 ,atât
pentru bărbaţi cat şi pentru femei. Participarea pe piaţa muncii a fost într-o
cădere notabila, atât în procentul înregistrat printre tineri (15-24 ani) - 9,6 % din
totalul populaţiei ocupate în 2001 - cât şi la cel înregistrat la persoanele
vârstnice (de peste 50 de ani) - 37,6 % din totalul populaţiei ocupata în 2001)10.
în general, regiunea Oltenia a pierdut în perioada 1992- 2001 182.300
locuri de munca dintr-un total de 1.126.600 (16,18%), pierderile de la nivel
naţional fiind de 1 895 500 dintr-un total de 10.458.000 locuri de munca
(18,12%).
10 Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 79-82.
Şomajul. Şomajul a fost în creştere în SV Oltenia, conform ILO şi
metodologiilor româneşti. în anul 2000 erau înregistraţi 125.386 şomeri în
Oltenia, reprezentând 11,6% din forţa de munca, procent ce plas a Oltenia pe
locul al doilea intre regiuni. în 2001, se înregistrează o scădere spectaculoasa a
numărului de şomeri înregistraţi - 109.625, conducând la o rata a Şomajului de
10.4%. Aceasta scădere de 1.2% a ratei Şomajului plasează în continuare
regiunea pe locul 2 în tara, după regiunea Nord-Est (10.6%), deoarece o scădere
semnificativa a ratei Şomajului (de 1,7%) a fost înregistrata şi la nive 1 naţional
(8,8%).
Aceste scăderi insa ar putea fi influenţate dediminuarea perioadei de
alocare a ajutoarelor financiare pentru şomeri, precum şi de a perioadei minime
de munca efectuata necesara pentru a putea beneficia de aceste ajutoare
financiare.
Judeţele Dolj şi Vâlcea au o rata a Şomajului semnificativ mai mare decât
media naţionala (11.2%, respectiv 13.5%), în timp ce judeţul Gorj are o rata de
10,3%. Judeţul Vâlcea se plasează pe locul 4 în tara (după Hunedoara, Neamţ şi
Ialomiţa).
Evoluţia Şomajului în Oltenia intre 1990 - 2001:
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001
ROMÂNIA 3 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,4 11,8 10,5 8,8
Nord Est 4,5 11,4 14,9 16,4 13,7 10 12,2 13,9 14,9 13,2 10,6Sud Est 4 10,4 11,9 11,9 10,6 7,4 9,4 11,7 13,2 11,4 9,8Sud 2,7 6,6 9,2 9,9 9 5,6 8 10,1 11,8 10,4 8,9Oltenia 3,4 8 11,2 11 9,9 6,5 9,1 10,9 11,7 11,6 10,4DJ 4,5 10,8 14,6 14,3 12,6 7,4 7,1 8,7 11,7 12,3 11,2
OP.
Gj 1,2 2,8 4,2 3,9 3,9 2,3 9,7 13 14,3 12,8 10,3
Mh 3,7 7 10,1 7,7 6,2 4,5 7,8 9,4 9,5 10,3 8,8Ot 3,5 8,8 11J\ 12 8,5 4,4 8,2 9,8 10,8 9,5 7,4VÂLCEA 3,5 8,1 11,7 13,2 15,2 12,5 13,3 14,6 12,1 12,5 13,5Vest 2,5 6,8 8,8 9,2 7,5 5,9 8,3 10,6 12,6 10,4 9,5Nord Vest 3,2 8,9 9,8 10,1 8,6 5,6 8,1 8,8 10 8,5 6,8Centru 1,8 6,8 9 10 9,1 6,1 8,7 10,2 11 10,3 8,6Bucureşti 1,4 4,8 6 5,7 5,1 3,4 5,4 4,9 6,9 5,8 4,7
Numărul de şomeri în rândul femeilor a fost în anul 2000 mai scăzut decât
la nive 1 naţional (44,1 fata de. 46,8) în toate judeţele cu excepţia judeţului
Vâlcea. în anul 2001, ponderea şomerilor femei reprezenta 42,86%, fata de
situaţia la nivel naţional - 46,09%.
Judeţul Vâlcea are cel mai mare procent de şomaj în rândul tinerilor
din România, 44,2% comparat cu media regionala de 31,6% şi cu cea
naţionala de 29,4%. (date 2000)11.
Diferente notabile în ceea ce priveşte Şomajul pe termen lung comparativ
cu media naţionala întâlnim în judeţele Mehedinţi (+4,5%) şi Olt (+3,3%).
Şomajul pe te rmen lung are tendinţa sa fie o problema mult mai serioasa pentru
femei în comparaţie cu bărbaţii, în timp ce Şomajul în rândul tinerilor afectează
mai mult bărbaţii decât femeile. Pe categorii de personal, cea mai mare parte
dintre şomeri sunt muncitori (66,6 mii persoane), în timp ce 4,8 mii erau
absolvenţi de invatamant superior. în anul 2001, şomerii în rândul muncitorilor
erau în număr de 55.900, iar în rândul persoanelor cu studii superioare - 3308.
Proporţia şomerilor care nu mai beneficiază de ajuto r de şomaj sau
alocaţie de sprijin a fost de 32,4% în anul 2000. în anul 2001, numărul acestora a
crescut la 34,8% Se poate concluziona ca ultima restructurare industriala a
constituit una din cauzele majore de creştere a Şomajului în Oltenia, chiar daca
impactul a fost parţial echilibrat de creşterea numărului de angajaţi în
1 Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din Regiunea Sud Vest Oltenia, pag. 86.
agricultura. Procentele diferite ale acestor doifactori explica probabil majoritatea
diferentelor înregistrate între judeţe. Lipsa dezvoltării perspectivelor şi
insuficientul număr de locuri de munca create afectează întreaga regiune, dar
apare ca fiind în special o problema serioasa în judeţul Vâlcea, în care Şomajul
în rândul tinerilor înregistrează un procent foarte mare. Exista puţine indic ii
privind dezavantajarea femeilor pe piaţa muncii, deşi acestea ar putea sa fie
afectate în special de Şomajul de lunga durata. Nu exista date disponibile pentru
a putea trage concluzii cu privire la discriminarea pe piaţa muncii a grupurilor
dezavantajate, ca de exemplu populaţia rroma (ţigăneasca).
Capitolul III. Caracteristici socio-culturale ale populaţiei la
nivelul judeţului Vâlcea
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi
al Locuinţelor din 18 martie 2002, judeţul Vâlcea are o populaţie de 413.570
locuitori, reprezentând 1,91% din populaţia României, densitatea
populaţiei fiind de 71,7 Iocuitori/km2.
Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din judeţul Vâlcea este mai mic
fata de recensământul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%.
Scăderea numărului populaţiei se datorează atât sporului natural negativ
(diferenţa dintre nascuti-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migratiei
(diferenţa dintre persoanele plecate din judeţul Vâlcea în tara sau în străinătate,
cu sau fara documente, şi persoanele venite în judeţ):
Structura şi evoluţia populaţiei judeţului se prezintă astfel:
După Mediu România Vâlcea
; Total 21.698.181 413.570
Urban 11.436.736 161.755
Rural 10.261.445 251.815
Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte seprezintă după cum urmează
Data recensământului Nr.Iocuitori Locuitori/km2
29 decembrie 1930 295.560 51,3
25 ianaurie 1948 341.590 59,3
21 februarie 1956 362.356 62,9
15 martie 1966 368.779 64,0
5 ianuarie 1977 414.241 71,9
7 ianuarie 1992 438.388 76,0
18 martie 2002 413.247 71,7
Populaţia la recensăminte29dec. 25ian. 21feb. 15mar 5ian. 'Ian. 18mar. 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
400000
4.Băile 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7Oraşe Govora 1,1 1,1 1,1 1,1 U
5.Băile Olăneşti
- 1,4 1,4 1,4 1,4
6.Bălceşti - - - 1,4 1,4
7.Berbeşti 1,7 1,7 1,7 1,7 1,7
8.Brezoi 2,1 2,1 2,1 2,1 2,1
9.Călimăneşti 17 1,7 1,7 1,7 1,7
lO.Horezu 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
11 .Ocnele
Mari
2005
Bălceştl
1,4%
B.
Olăneşt
i 1,1%
B.Govora
0,7%
Ocnele Mari
0,8%
Horezu
1,7%
Călimâneşti 2,1%
Rm .Vâlcea 26,9%Drăgăşani
Berbeşti 5,0%
1,4%
3.5. Populaţia pe localităţi la 1 iulie al fiecărui an, dinperioada 2001-2005, se prezintă după cum urmează
LOCALITATEA 2001 2002 2003 2004 2005
TOTAL JUDEŢ 431.132 419.635 418.463 416.908 415.181
Municipii şi oraşe -total
177.918 172.741 182.653 187.793 187.829
Mun. RM. VÂLCEA 120.363 111.669 111.980 111.497 111.701
Mun. DRĂGĂŞANI 22.436 21.340 21.255 21.140 20.974
Oraş BĂBENI - 9.812 9.805 9.781 9.767
Oraş BĂILE GOVORA
3.131 3.008 2.956 2.985 2.977
Oraş BĂILE OLĂNEŞTI
4.756 4.660 4.618 4.640 4.610
Oraş BALCEŞTI - 5.904 5.914 5.853 5.794
Oraş BERBESTI - - - 5.834 5.831
Oraş BREZOI 7.475 7.010 7.019 6.972 7.001
Oraş CĂLIMĂNEŞTI 8.847 8.692 8.741 8.735 8.814
Oraş HOREZU 7.328 6.998 6.943 6.941 6.939
Oraş OCNELE MARI 3.582 3.460 3.422 3.415 3421
Comune - total 253.214 246.894 235.810 229.115 227.352
ALUNU 4.800 4.674 4.674 4.667 4.617
AMĂRĂŞTI 2.182 2.141 2.106 2.071 2.051
BĂBENI 9.851 - - - -
BALCEŞTI 5.754 - - - -
BĂRBĂTEŞTI 3.706 3.847 3.848 3.832 3.824
BERBESTI 5.830 5.844 5.855 - -
BERISLĂVESTI 3.145 3.117 3.130 3.099 3.084
BOIŞOARA 1.903 1.743 1.682 1.624 1.588
BUDEŞTI 5.108 5.326 5.369 5.452 5.531
BUJORENI 3.650 3.817 3.893 3.977 4.021
BUNEŞTI 2.805 2.683 2.701 2.701 2.711
CÂINENI 2.858 2.595 2.577 2.558 2.539
CERNIŞOARA 4.097 4.093 4.045 4.016 4.002
COPĂCENI 3.127 3.044 3.022 2.991 2.991
COSTEŞTI 3.539 3.639 3.654 3.600 3.498
CREŢENI 2.675 2.602 2.569 2.543 2.523
DÂEŞTI 2.612 2.813 2.818 2.865 2.870
DANICEI 2.535 2.490 2.440 2.391 2.394
DICULESTI - - - 2.091 2.076
DRÂGOEŞTI 2.275 2.307 2.279 2.332 2.260
FÂRTĂŢEŞTI 4.651 4.635 4.558 4.535 4.467
FĂUREŞTI 3.778 3.724 3.712 1.616 1.618
FRÂNCEŞTI 5.429 5.680 5.643 5.635 5.644
GALICEA 4.168 4.215 4.172 4.142 4.130
GHIOROIU 2.151 2.079 2.025 2.010 1.972
GLAVILE 2.538 2.600 2.558 2.532 2.512
GOLEŞTI 2.687 2.752 2.753 2.744 2.740
GRĂDIŞTEA 3.028 3.102 3.112 3.067 3.021
GUŞOENI 1.880 1.867 1.840 1.834 1.802
IONEŞTI 4.380 4.379 4.395 4.447 4.433
LĂCUSTENI - - - 1.442 1.458
LĂDEŞTI 2.254 2.214 2.173 2.119 2.098
LALOŞU 2.696 2.672 2.673 2.691 2.682
LÂPUŞATA 2.307 2.454 2.434 2.482 2.441
LIVEZI 2.717 2.647 2.625 2.588 2.568
LUNGEŞTI 3.743 3.662 3.601 3.615 3.551
MĂCIUCA 2.161 2.151 2.148 2.097 2.063
MADULARI 1.933 1.792 1.754 1.732 1.696
MALAIA 2.078 1.990 1.972 1.957 1.954
LOCALITATEA 2001 2002 2003 2004 2005
MALDAREŞTI 2.157 2.098 2.086 2.069 2.044
MATEEŞTI 3.401 3.302 3.293 3.311 3.286
MIHĂEŞTI 6.244 6.297 6.331 6.363 6.397
MILCOIU 1.259 1.331 1.328 1.325 1.335
MITROFANIJ) - - - 1.204 1.233
MUEREASCA 2.648 2.751 2.736 2.705 2.680
NICOLAE BĂLCESCU
3.926 3.873 3.861 3.794 3.737
OLANU 3.491 3.489 3.473 3.430 3.410
ORLEŞTI 3.540 3.440 3.400 3.400 3.337
OTEŞANI 3.140 3.102 3.093 3.015 2.958
PAUŞEŞTI 3.063 3.034 3.036 3.022 2.980
PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI
3.397 3.797 3.815 3.907 3.915
PERIŞAM 3.840 3.956 2.665 2.634 2.613
PEŞCEANA 2.150 2.117 2.104 2.078 2.015
PIETRARI 3.373 3.405 3.366 3.346 3.314
POPEŞTI 3.327 3.281 3.285 3.313 3.287
PRUNDENI 4.676 4.716 4.777 4.763 4.681
RACOVIŢA 1.782 1.902 1.907 1.921 1.899
ROEŞTI 2.270 2.333 2.306 2.322 2.340
ROŞIILE 3.169 3.074 3.016 2.963 2.927
RUNCU 1.180 1.156 1.141 1.133 1.123
SALATRUCEL 2.353 2.253 2.232 2.204 2.189
SCUNDU 2.418 2.332 2.287 2.291 2.241
SINEŞTI 2.731 2.697 2.645 2.639 2.605
ŞIRINEASA 2.700 2.706 2.696 2.659 2.618
SLA HOARA 3.757 3.703 3.625 3.587 3.558
STANEŞTI 1.507 1.576 1.550 1.536 1.504
ŞTEFANEŞTI 3.706 3.741 3.712 3.719 3.691
STOENEŞTI 4.010 3.947 3.923 3.900 3.892
STOILEŞTI 4.482 4.439 4.403 4.332 4.302
STROEŞTI 3.011 3.132 3.113 3.108 3.100
ŞUŞANI 4.263 3.907 3.879 3.817 3.823
ŞUTEŞTI 3.826 3.644 3.606 2.362 2.329
TETOIU 2.982 2.919 2.889 2.897 2.842
TITEŞTI - - 1.243 1.223 1.201
TOMŞANI 4.378 4.245 4.220 4.187 4.152
VAIDEENI 4.467 4.359 4.350 4.320 4.281
VALEA MARE 3.217 3.254 3.280 3.244 3.216
VLĂDEŞTI 2.385 2.422 2.430 2.523 2.542
VOICEŞTI 1.742 1.792 1.777 1.791 1.777
VOINEASA 1.820 1.736 1.711 1.716 1.705
ZĂTRENI 4.395 4.434 4.410 2.947 2.843
10-14 7.333 6.6486.547 j
6.174 5.571
15-19 : 7.441 7.538 8.118 8.541 8.468
20-24 7.853 7.317 I
7.5367.566 7.546
25-29 i 7.225 6.761 7.567 7.932 8.015
30-34 8.131 8.060 7.530 7.420 7.263
35-39 5.835 5.471 7.061 7.886 8.449
40-44 i 7.308 6.620 6.572 6.478 6.149
45-49 7.705- .
7.406
17.510 7.534 7.280
50-54 6.159 6.146 6.727 6.928 7.093
55-59 3.628 3.671 4 A 49 j.
4.5805.142
60-64 3.341 3.225 3.216 3.234 3.217
65-69 2.610 2.739 3.059 3.169 3.160
70-74 1.700 1.868 2.064 2.224: " ■ . ■ ' ■ ■ ' ■ ■
2.272
75-79 1.023 1.135 1.336 1.368 1.390
80-84 ■
339■ ■ ■
404 546 628 677
85 şi peste 313 306 286 287 302
Feminin 91.392 89.176 94.139 96.805 96.912
0-4 3.801 3.790 3.970 4.149 4.294
5-9 4.298 4.156 4.249 4.313 4.213
10-14 7.164 6.642 6.500 6.099 5.327
15-19 7.195 7.118 7.914 8.264 8.375
20-24 7.800 7.041 7.273 7.457 7.288
25-29 7.519 6.979 7.450 7.822 7.982
30-34 9.465 9.261 8.535 8.183 7.849
35-39 6.748 6.383 8.121 9.008 9.510
40-44 8.059 7.514 7.430 7.274 7.044
45-49 7.691 7.587 7.863 8.000 7.915
50-54 5.833 5.965 6.507 6.846 7.069
55-59 3.625 3.904 4.439 4.885 5.347
60-64 3.584 3.450 3.523 3.489 3.514
65-69 3.143 3.437 3.822 3.997 3.970
70-74 2.466 2.584 2.772 2.958 3.048
75-79 1.653 1.898 2.153 2.264 2.295
80-84 711 854 1.063 1.206 1.253
85 şi peste 637 613 555 591 619
Populaţia stabilă pe grupe de vârstă şi sexe în mediul urban la 1 iulie 2005
85 şi peste
80-84
75-79
70-74
65-69■'
60-64
55-59■
1
50-54■
vârs
ti 45-49
- gru
pe d
e 40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14 |
■
5-9
0 4
—
0 2000 4000 6000 8000 10000
- nr. persoane -
1 Masculin □ Feminin
Din total: MEDIUL RURAL
în anii
2001 2002 2003 2004 2005
TOTAL 253.214 246.894 235.810 229.115 227.352
0-4 13.377 12.517 11.5881
10.696 10.183 I
5-9 14.988 13.821 12.987 12.426 12.355 j
10-14 17.096 16.436 14.827 13.769 13.097
15-19 14.083 15.433 15.454 15.184 15.318
20-24 18.232 15.841I i14.066 13.075 12.863
25-29 20.402 18.365 17.191 16.304 15.816 |
30-34 20.215 21.020 18.611 17.466 17.067
35-39 10.982 11.861 14.025 15.256 16.923
40-44 12.230 12.513 11.662 11.146 10.785
45-49 13.248 13.435 12.480 12.291 12.059
50-54 15.347 15.128 14.387 13.729 13.188 !
55-59 14.152 14.248 14.204 14.122 14.429 ]
60-64 17.246 15.675 14.014 13.453 12.841
65-69 19.064 18.229 17.709 17.060 16.536
70-74 15.046 14.770 14.686 | 14.660 | 15.091 j
75-79 10.336 1' 1
10.431 10.568 1 10.850 J 10.689 I
80-84 3.929 | 4.231 4.851 ! 5.157 5.540
85 şi peste 3.241 2.940I
2.500 f 2.471 2.572
Masculin 125.254 ; 122.268 ! _ 116.798 113.566 112.785 1
0-4 6.903 6.465 5.928 11 1
5.484 5.239 ,
5-9 7.690 7.121 6.692 6.373 6.315
10-14 8.675 8.425 7.576 7.089 1 6.753
15-19 7.382 8.120 j 8.145 7.924i -
7.931 î1
20-24 9.435 8.338 7.438 7.012 I 6.955
25-29 11.044 9.934 9.208 8.718 8.476 j
30-34 11.214 1
11.47610.214 9.553 9.336
35-39 6.223 6.681 7.860 8.503 l 1
9.352
40-44 6.667 7.003 I ! 6.526 6.259 6.044
45-49 6.573i 6.661 6.372 6.365 6.347
50-54 7.365 7.265 6.864 6.562 6.403
55-59 6.759 6.797 6.782 6.785 6.881 |
60-64i
7.961 7.180 6.412 6.165 5.971
!
65-698.575 8.095
1 ■
7.918 7.630 7.364
70-74i
6.371 6.239 6.188 6.191 6.333
75-79 4.024 4.116- ■ ■ ■ ■ " ■
4.254 4.409 4.318
80-84 1.293 1.383 1.610 1.773 1.968
■ 85 şi peste 1.100 959 811. . j
771 11
799
Feminin 127.960 124.626 119.012 115,549 114.567
0-4 6.474 6.052 5.660 5.212 4.944
5-9 7.298 6.700 6.295 6.053 6.040
10-14 8.421 8.011 7.251 6.680 6.344
15-19 6.701 7.313 1 7.309 7.260 7.387
20-24 8.797 7.503 6.628 6.063 5.908
25-29 9.358 8.431 7.983 7.586 7.340
30-34 9.001 9.544 8.397 7.913 7.731
35-39 4.759 5.180 6.165 6.753 7.571
40-44 5.563 5.510 5.136 4.887 4.741
45-49 6.675 6.774 6.108 5.926 5.712
50-54 7.982 7.853 7.523 7.167 6.785
55-59 7.393 7.451 7.422 7.337 7.548
60-64 9.285 8.495 7.602 7.288 6.870
65-69 10.489 10.134 9.791 9.430 9.172
70-74 8.675 8.531 8.498 8.469 8.758
75-79 6.312 6.315 6.314 6.441 6.371
80-84 2.636 2.848 3.241 3.384 3.572
85 şi peste 2.141 1.981 1.689 1.700 1.773
IV. EVOLUŢII ÎN DOMENIUL ŞOMAJULUI ŞI A
PROTECŢIEI SOCIALE A ŞOMERILOR ÎN JUDEŢUL
VÂLCEA
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă cu modificările şi
completările ulterioare, s-au creat premisele necesare pentru asigurarea unui
nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţii muncii.
Numărul persoanelor încadrate prin implementarea Programului de
Ocupare a Forţei de Ocupare a Forţei de Muncă al ANOFM a fost de 282.951
persoane, cu 4,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (respectiv
270.769 persoane)12.
Analizând rezultatele la 30 iunie 2007 ale programului de ocupare al
ANOFM, pe structuri, se constată că numărul femeilor încadrate a crescut cu
4385 persoane (4,3%) faţă de perioadă corespunzătoare a anului trecut. Din
totalul celor 282.951 persoane ocupate 47,2% provin din mediul rural.
4.1. Structura pe tipuri de măsuri active ale Programului de
Ocupare
Medierea muncii este măsura cu ponderea cea mai mare (78,6%) în totalul
realizărilor pe semestrul I 2007. Ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate
prin mediere, din totalul persoanelor ocupate prin program, pe ţară, o are
12 Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Danse, Buletin Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, Bucureşti, 2007, pag. 6.
Regiunea Nord - Est, de 18,4%, cu 14,8 puncte procentuale mai mare faşă de
Regiunea Bucureşti -Ilfov (3,6%).
Din totalul persoanelor ocupate prin activitatea de mediere, 73,9% au fost
ocupate pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată şi 26,1% pe perioadă
determinată.
Informare şi consiliere profesională, măsură ce deţine în sem. I 2007 o
pondere de 9,0% din total persoane încadrate. Regiunile cu ponderea cea mai
mare din total program sunt Nord -Est (27,53%) şi Sud - Muntenia (25,32%) iar
Regiunea Bucureşti - Ilfov cea mai mică, respective 1,55%.
Ocuparea prin cursuri de formare profesională, Ocupare prin cursuri de
formare profesională, măsură ce deţine la nivel naţional un procent de 3,8% din
totalul realizărilor pe sem. I 2007. Din totalul de 282. 951 persoane încadrate în
muncă, în primul semestru al anului 2007, 12.810 persoane, respectiv 4,5%, au
beneficiat de alocaţii înainte de expirarea perioadei de indemnizare a ajutorului
de şomaj, cu 18,5% mai puţin decât în sem. I 2006.
Implementarea măsurilor de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în
muncă a anumitor categorii de şomeri s-a concretizat în sem. I 2007 prin:
*k Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor de peste 45
ani sau şomeri unici susţinători ai familiilor monoparentale: la nivel
naţional ponderea acestei măsuri în total Program de ocupare a fost de
4,2%, respective 11.934 persoane, cu 10,4% mai mult decât în sem. I
2006.
*fc Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea şomerilor care mai au
3 ani până la pensionare: au fost încadrate prin program de 276 persoane,
cu 11,5% mai puţin decât în sem. I 2006.
•4» Subvenţionarea locurilor de muncă prin încadrarea absolvenţilor
instituţiilor de învăţământ: 2,0% din program au fost ocupaţi în sem. I
2007 prin acordarea acestui tip de subvenţie, iar din aceştia 15,9% au fost
absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii, 46,1% absolvenţi de învăţământ
secundar superior sau postliceal, iar 38,0% au fost absolvenţi de
învăţământ superior. Ca regiune, cel mai bine în totalul realizărilor la
această măsură se situează regiunea Nord Est (20,0%) şi Regiunea Nord
Vest (16,7%). în sem. I 2006au fost ocupaţi2,7% din total persoane
ocupate, cu 0,7% mai mult decât în sem. I 2007.
«t Subvenţionare locurilor de muncă prin încadrarea persoanelor cu
handicap: realizări la nivel naţional de 0,04% din total program. Din
realizările la această măsură regiunea Centru deţine un procent de 26,7%,
iar regiunea Bucureşti - Ilfov un procent de 2,5%.
Una dintre măsurile care vin în sprijinul persoanelor în căutare de loc de
muncă este stimularea mobilităţii forţei de muncă. Din totalul celor 1.760
persoane ocupate în sem. I 2007 (0,6% din total program de ocupare), prin
acordarea de prime de mobilitate, un procent de 46,8% persoane au fost
angajate într-o localitate situată la distanţă mai mare de 50 Km de
localitatea unde îşi au domiciliul ca urmare a angajării lor.
4.2. Acordarea de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru
începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea
unei afaceri
Serviciile acordate s-au concretizat în furnizarea de informaţii juridice,
metode şi tehnici eficiente de management, consultanţă acordată de către
furnizorii de servicii contractaţi în condiţiile legii şi persoane specializate din
cadrul agenţiilor judeţene, respective a municipiului Bucureşti. In sem. I al
anului 2007 această măsură deţine o pondere de 0,09% din totalul realizărilor
prin programul de ocupare.
4.3. Ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrările
publice de interes comunitar
Această măsură poate interveni direct şi operativ pentru a oferi locuri de
muncă în zonele şi localităţile cele mai afectate de şomaj; 12,9% persoane din
program au fost ocupate în sem. I 2007 prin această măsură. Ponderea cea mai
mare a realizărilor acestei măsuri în total program au avut-o regiunile Sud -Est
(12,9%), Vest (15,8%), Sud - Muntenia (14,9%).
4.4. încadrarea prin încheierea de contracte de solidaritate
în baza Legii nr. 116/2002
Prevenirea şi combaterea marginalizării sociale vine în sprijinul tinerilor
cu acces mai dificil pe piaţa forţei de muncă:
«4». Tineri proveniţi din centrele de plasament şi centrele de primire a
copilului din cadrul serviciilor specializate şi al organismelor
private autorizate în domeniul protecţiei copiilor;
4» Tineri singuri cu copii în întreţinere;
4- Tineri familişti cu copii în întreţinere;
4* Tineri familişti fără copii în întreţinere;
4P Tineri familişti care au executat pedepse private de libertate;
4- Alte categorii de tineri aflaţi în dificultate;
în sem. I 2007 au fost încadraţi în muncă 946 tineri, cu 7,4% mai mult
decât în sem. I 2006. ponderea cea mai mare a realizărilor acestei măsuri în total
program au avut-o regiunile Nord - Est (33,6%), Sud -Vest Oltenia (17,4%) şi
Centru (13,5%).
Numărul total de şomeri corespunzător lunii iunie 2007 a fost de 354.714
persoane, mai mic decât cel înregistrat în luna anterioară cu 15.118 persoane.
Din totalul şomerilor înregistraţi, 115.055 au fost şomeri indemnizaţi şi
239.659 neindemnizaţie. Atât numărul şomerilor indemnizaţi, cât şi a celor
neindemnizaţi a scăzut, cu 7.321, respective cu 7.797 persoane. Ponderea
şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămân în continuare
ridicată (67,6%).
4.5. Evoluţii în domeniul Migraţiei forţei de muncă
Complexitatea acestui fenomen s-a dezvoltat în jurul a trei teme relevante:
gestionarea migraţiei legale, combaterea migraţiei ilegale şi integrarea migraţilor
legali în societăţile de primire.
în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă obţinut de lucrătorii
mediaţi prin intermediul Oficiului pentru Migraţiei Forţei de Muncă a fost de
13.524, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2006 numărul contractelor de
muncă a fost de 20.446. După cum se observă a avut loc o descreştere a
numărului de contracte de muncă obţinute prin intermediul acestei instituţii,
astfel că în trimestrul II 2007 numărul contractelor de muncă a scăzut cu 33,9%,
faţă de aceeaşi perioadă anului 2006.
4.6. Relaţii de muncă
în semestrul I 2007 numărul conflictelor de interes şi salariaţii care au
participat la aceste conflicte a scăzut de la 57 la 54, faţă de perioada
corespunzătoare a anului trecut, respectiv de la 66.557 la 55.947. Numărul
conflictelor de muncă se menţine ridicat în industria de maşini şi echipamente şi
în industria metalurgică unde se înregistrează şi cel mai mare număr de salariaţi
implicaţi în conflict, 19.740 respectiv 20.614.
Menţinerea ponderii ridicate a conflictelor din zona industriei
prelucrătoare coroborată cu schimbarea semnificativă a ponderii revendicărilor
salariale în declanşarea conflictelor de interese atrage asupra problemelor de
salarizare existente în ramură.
De asemenea se menţine ponderea ridicată a conflictelor de muncă în
zona întreprinderilor mici (0-300 salariaţi) şi mijlocii (301-800 salariaţi), (38,9%
respective 31,5%).
In privinţa numărului de unităţi înregistrate la direcţiile de muncă pe
forme de proprietate, se constată o scădere per total al acestora de la 47.711 în
sem. I 2006 la 24.408 în sem. 12007.
La nivel de regiuni de dezvoltare, Regiunea Bucureşti - Ilfov şi Regiunea
Sud - Muntenia înregistrează cele mai multe unităţi (3.632 respectiv 3.468).
Principalele motive care au declanşat conflictele de interes în Semestrul I
2007 au fost:
4» Revendicările salariale, neacordarea compensărilor, indexărilor, neplata
salariilor le termen, neacordarea unor prime de vacanţă, tichete de masă
etc-70,4%;
4t Refuzul semnării contractului de muncă şi începerea negocierilor -
25,9%;
4.6. EFECTIVUL SALARIAŢILOR DIN JUDEŢUL
VÂLCEA
Deşi la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţele Dolj şi Vâlcea au o
rata a Şomajului semnificativ mai mare decât media naţională (11.2%,
respectiv 13.5%), analizându-se evoluţia numărului de persoane angajate în
ultimii ani relevă a creştere a ponderii personelor ocupate în judeţul
Vâlcea. în luna ianuarie 2008, la nivelul judeţului Vâlcea au fost înregistraţi
86.371 angajaţi, iar în ceea ce priveşte domeniile de activitate proritare ale
populaţiei ocupate, situaţia se prezintă astfel:
persoane
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. ini. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ84082 84794 85701 85834 86151 86303 86411 86360 86319 86278 86161 85871 86371
Agricultură, vânătoare şi
servicii anexe,
Silvicultură şi
1444 1456 1471 1474 1479 1482 1484 1483 1482 1481 1479 1474 1483
Piscicultura j j
s
i |____ 1
Industrie şi construcţii37357 37673 38076 38135 i 38276 38343 38391 | 38369 38351 38332
....38280 | 38152 38374
Servicii şi alte activităţi 45281 45665 46154 46225 46396 46478 46536 46508 46486 46465 46402 46245 46514
Notă: Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice
lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în
Registrul Statistic al întreprinderilor pentru întreprinderile cu 0-3 salariaţi şi au
fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute
din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2006.
4.7. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT
La nivelul anului 2007 şi luna ianuarie 2008 situaţia veniturilor medii
brute obţinute de persoanele angajate este evidenţiată în tabelul următor:
lei/persoană
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ1080 1154 1181 1254 1218 1208 1246 1241 1197 1292 1298 1432 1447
Agricultură, vânătoare şi
servicii anexe,
Silvicultură şi
Piscicultura
997 1220 1025 1425 1150 1351 1207 1659 1434 1387 1589 1802 1483
Industrie şi construcţii *}1108 1222 1267 1348 1282 1270 1362 1388 1301 1363 1357 1532 1334
Servicii ' 1062 1095 1113!
1172 1165!
1154 1151 1114 1107 1231!
1244 jj
1345 1531
Informaţiile privind câştigurile salariale pentru activităţile de extracţie a
hidrocarburilor, poştă şi telecomunicaţii şi intermedieri financiare, în cea mai
mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii
furnizoare de date.
4.8. CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NET
La nivelul anului 2007 şi luna ianuarie 2008 situaţia veniturilor medii nete
obţinute de persioanele angajate este evidenţiată în tabelul următor:
lei/persoană
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ
Agricultură, vânătoare şi
servicii anexe, Silvicultură
şi Piscicultura
814748
864965
885----
768
9341104
906858
9061041
928895
9261208
8911078
9621016
9641209
10591328
10691119
Industrie şi construcţii *839
....915 950 999 951 954 1013 1032 969 1015 1005 1129 992
Servicii ' 797 818 833 876 869 864 859 834 824 917 926 999 1126
Informaţiile privind câştigurile salariale pentru activităţile de extracţie a
hidrocarburilor, poştă şi telecomunicaţii şi intermedieri financiare, în cea mai
mare parte, sunt repartizate pe judeţe după sediul central al întreprinderii
furnizoare de date.
4.9. NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere a numărului de şomeri de la 9239
în luna ianuarie a anului 2007, la 7163 în aceeaşi lună a anului 2008.persoane
2007 2008
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.
Total judeţ 9293
HHR8302 7365 6680 6094 5828 5788 6104 6009 6932 6421 6123 7163
Bărbaţi 5148 4334 3970 3582 3206 3018 2896 2995 2947 343Î 3107 3043 3792
Femei 4145 3968 3395 3098 2888 2810 2892 3109 3062 3501 3314 3080 3371
Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
4.10. RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere ratei şomajului de la 5,3 în luna
ianuarie a anului 2007, la 4,1 în aceeaşi lună a anului 2008.
2007 2008
ian." feb." mar,1' apr.» mai" iun." iul." aug." sep.» oct nov. dec ian.
Total judeţ 5,3 4,7 3,8 3,5 3,3 33 33 3,4 4,0 3,7 33 4,1
Bărbaţi 5,5 4,6 4,2 3,8 3.4 3,2 3,1 3,2 3,1 3,6 3,3 3,2 4,0
Femei 5,1 4,9 4,2 3,8 3,6 3,5 3,6 3,8i
3,8 4,3i
4,1!
3,8 4,2
1) Recalculată cu populaţia activă civilă la 01.01.2007
Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
CONCLUZII
Motto: Pitoresc şi plin de farmec. Aşa se dezvăluie călătorului abia sosit în acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu, cu munţi, podişuri şi dealuri, depresiuni şi văi de o neasemuită frumuseţe.
Judeţul Vâlcea se află în partea central-sudică a României şi se întinde de-
a lungul bazinului mijlociu al râului Olt, fiind înconjurat de Munţii Cozia la est
şi Culmea Căpăţânii în vest. Judeţul are o suprafaţă de 5,765 km , ceea ce
reprezintă aproximativ 2,4% din suprafaţa totală a ţării. Clima judeţului este
temperat-continentală, cu slabe influenţe mediteraneene. Reşedinţa judeţului
este municipiul Râmnicu Vâlcea, situat la confluenţa râurilor Olt şi Olăneşti, la
poalele dealurilor Capela, Petrişor şi Cetăţuia.
Judeţul are 89 de unităţi administrativ-teritoriale, respectiv două municipii
(Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani), nouă oraşe (Băbeni, Băile Govora, Băile
Olăneşti, Bălceşti, Berbeşti, Brezoi, Călimăneşti, Horezu şi Ocnele Mari) şi 78
comune.
Trei din cele 9 staţiuni balneare din ţară se află în judeţul Vâlcea (Băile
Govora, Băile Olăneşti şi Călimăneşti) şi două staţiuni de interes local (Horezu
şi Voineasa). De asemenea, în judeţ există 2 parcuri naţionale (Cozia şi Buila
Vânturariţa) şi alte 46 de Rezervaţii şi monumente ale naturii.
Materialele arheologice, informaţiile învăţaţilor lumii antice, vestigiile şi
monumentele istorice atestă în judeţul Vâlcea primele urme ale existenţei umane
încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu) transformă
judeţul nostru într-unui din locurile cu cele mai vechi urme de viaţă şi locuire
umană - aproximativ 2.000.000 ani.
Prima menţiune a judeţului apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile
Mănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Ţării Româneşti, Mircea
cel Bătrân, este încă păstrat.
în judeţul Vâlcea există 164 km de căi ferate şi 2.167 km de drumuri din
care 550 km sunt drumuri naţionale. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
există în 9 localităţi şi are o lungime de 259,2 km. Lungimea reţelei de
distribuţie a apei potabile este de 563,9 km.
Profilul industrial al judeţului este în principal bazat pe industriile
extractivă (cărbune, petrol, sare), chimică, alimentară, prelucrătoare, uşoară şi
textilă.
Judeţul are o populaţie de 413.570 locuitori, din care aproximativ 60%
aparţine grupurilor de populaţie activă (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-54 ani
pentru femei). De asemenea, 161.755 de persoane locuiesc în zonele urbane, iar
251.815 în zonele rurale.
Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi
al Locuinţelor din 18 martie 2002, judeţul Vâlcea are o populaţie de 413.570
locuitori, reprezentând 1,91% din populaţia României, densitatea
populaţiei fiind de 71,7 Iocuitori/km2.
Potrivit acestor date, numărul locuitorilor din judeţul Vâlcea este mai mic
fata de recensământul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%.
Scăderea numărului populaţiei se datorează atât sporului natural negativ
(diferenţa dintre nascuti-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migratiei
(diferenţa dintre persoanele plecate din judeţul Vâlcea în tara sau în străinătate,
cu sau fara documente, şi persoanele venite în judeţ).
Deşi la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţele Dolj şi Vâlcea au o
rata a Şomajului semnificativ mai mare decât media naţională (11.2%, respectiv
13.5%), analizându-se evoluţia numărului de persoane angajate în ultimii ani
relevă a creştere a ponderii personelor ocupate în judeţul Vâlcea. în luna
ianuarie 2008, la nivelul judeţului Vâlcea au fost înregistraţi 86.371
angajaţi.
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere a numărului de şomeri de
la 9239 în luna ianuarie a anului 2007, la 7163 în aceeaşi lună a anului
2008.
Raportat la înregistrările Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei
de Muncă, în judeţul Vâlcea se constată o scădere ratei şomajului de la 5,3
în luna ianuarie a anului 2007, la 4,1 în aceeaşi lună a anului 2008.
BIBLIGRAFIE
Anuarul Statistic al Judeţului Vâlcea , Institutul National de Statistica
Direcţia Judeţeană de Statistică - VÂLCEA,
Institutul National de Statistica , "Mediul înconjurător în România",
Anuarul Statistic al României, Resursele umane şi piaţa muncii din
Regiunea Sud Vest Oltenia,
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Buletin
Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale,
Bucureşti, 2007,
www.cjvalcea.ro,
www.infoturist.ro/iudete/valcea.html,
www.valcea.djc.ro ,
www.bjai.ro/node/2,
www.infoturist.ro/judete/valcea.htmL
01.ian.08 Populaţie judeţ Populaţie ocupată
Agricultură şi silviculturăIndustrie extractivăIndustrie prelucrătoareEnergie electrică, termică, gaze şi apăConstrucţiiComerţHoteluri şi restauranteTransport şi comunicaţiiFinanciar, bancar şi asigurări
SITUAŢIE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL VÂLCEA
27.400 30.900 58.3002.400 400 2.800
18.200 12.300 30.5003.300 1.000 4.3008.500 1.100 9.600
11.300 11.100 22.4001.100 2.000 3.1005.400 1.200 6.600
300 800 1.1004.300 2.300 6.6001.800 2.200 4.0002.100 5.000 7.1001.700 5.300 7.0002.000 1.400 3.400
86.371
1.48338.37446.544
4,0% 4,2% 4,1%
3.792 3.371 7.163
103.487
435 RON
1 .447 RON
1 .483 RON1 .334
1 .531
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea
Bărbaţi Femei TOTAL411.576
89.900 77.000 166.900 40,6%
Tranzacţii imobiliareAdministraţie publică şi apărareînvăţământSănătate şi asistenţă socialăAlte activităţi
31.ian.08 Total salariaţiAgricultură, vânătoare, silvicultură şi piscicultura Industrie şi construcţii Servicii şi alte activităţi
Rata şomajului Număr şomeri
31.01.2008Nr. mediu de pensionari Pensia medie
Câştigul mediu brutAgricultură, vânătoare, silvicultură şi piscicultura Industrie şi construcţii Servicii şi alte activităţi
Mun. RM. VÂLCEA 2061 2005 2007
I119.249 120.363 111.669 111.980 111.497 111.701 112.148 111342Mun. DRĂGĂŞANi 22.374 22.436 21.340 21.255 21.140 20.974 20.893 20.708Oraş BĂBEN1 9532 9.851 9.812 9.805 9.781 9.767 9.722 9.796Oraş BĂILE GOVORA 3.137 3.131 3.008 2.956 2.985 2.977 2.925 2.920Oraş BĂILE OLĂNEŞTI. 4.830 4.756 4.660 4.618 4.640 4.610 4.558 4.544OraşBĂLCEŞTI 5792 5.754 5.904 5.914 5.853 5.794 5.713 5.710Oraş BREZOI 7.546 7.475 7.010 7.019 6.972 7.001 6.966 6.990Oraş CĂLIMĂNEŞTI 8.930 8.847 8.692 8.741 8.735 8.814 8.813 8.814Oraş HOREZU 7.356 7.328 6.998 6.943 6.941 6.939 6.828 6.804Oraş OCNELE MARI 3.572 3.582 3.460 3.422 3.415 3.421 3.440 3.472Oraş BERBESTI 5.848 5.830 5.844 5.855 5.834 5831 5.747 5.738ALUNII 4.716 4.800 4.674 4.674 4.667 4.533 4.550AMĂRĂŞTI 2.147 2.182 2.141 2.106 2.071 2.015 2.010BĂRBĂTEŞTI 3.721 3.706 3.847 3.848 3,832 3.824 3.794 3.766BERISLĂVESTI 3.137 3.145 3.117 3.130 3.099 3.084 3.010 3.000BOIŞOARA 1.910 1.903 1.743 1.682 1.624 1.588 1.505 1.484BUDEŞTI 5.072 5.108 5.326 5.369 5.452 5.531 5.646 5.707BUJORENI 3.598 3.650 3.817 3.893 3.977 4.021 4.143 4.236BUNEŞTI 2.771 2.805 2.683 2.701 2.701 2.711 2.726 2.740CÂINEN! 2.826 2.858 2.595 2.577 2.558 2.539 2.499 2.502CERNIŞOARA 4.094 4.097 4.093 4.045 4.016 4.002 3.939 3.957COPĂCENI 3.088 3.127 3.044 3.022 2.991 2.991 2.945 2.964COSTEŞTi 3.583 3.539 3.639 3.654 3.600 3.498 3.452 3.447CREŢENI 2.723 2.675 2.602 2.569 2.543 2.523 2.507 2.489DĂEŞTI 2.604 2.612 2.813 2.818 2.865 2.870 2.927 2.944DĂNICEI 2.585 2.535 2.490 2.440 2.391 2.394 2.345 2.333■ DICULESTI1) - - 2.091 2.076 2.102 2.105DRĂGOEŞTI 2.311 2.275 2.307 2.279 2.332 2.260 2.235 2.235FÂRTĂŢEŞTI 4.619 4.651 4.635 4.558 4.535 4.467 4.371 4.372FĂUREŞTI 3.749 3.778 3.724 3.712 1.616 1,618 1.604 1.607FRÂNCEŞTI 5.478 5.429 5.680 5.643 5.635 5.644 5.623 5.655GALICEA 4.190 4.168 4.215 4.172 4.142 4.130 4.060 4.084GHIOROIU 2.175 2.151 2.079 2.025 2.010 1.972 1.932 1.913GLĂVILE 2.550 2.538 2.600 2.558 2.532 2.512 2.471 2.483GOLEŞTI 2.719 2.687 2.752 2.753 2.744 2.740 2.714 2.709GRĂDIŞTEA 3.086 3.028 3.102 3.112 3.067 3.021 2.971 2.994GUŞOENI 1.890 1.880 1.867 1.840 1.834 1.802 1.745 1.743IONEŞTI 4.427 4.380 4.379 4.395 4.447 4.433 4.438 4.466LĂCUSTENI2) - - - 1.442 1.458 1.473 1.481LĂDEŞTI 2.288 2.254 2.214 2.173 2.119 2.098 2.034 2.046LALOŞU 2.702 2.696 2.672 2.673 2.691 2.682 2.621 2.633LĂPUŞATA 2.347 2.307 2.454 2.434 2.482 2.441 2.427 2.427LIVEZI 2.681 2.717 2.647 2.625 2.588 2.568 2.510 2.516LUNGEŞTI 3.765 3.743 3.662 3.601 3.615 3.551 3.484 3.484MĂCIUCA 2.220 2.161 2.151 2.148 2.097 2.063 2.081 2.024MĂDULARI 1.978 1.933 1.792 1.754 1.732 1.696 1.660 1.658MALAIA 2.077 2.078 1.990 1.972 1.957 1.954 1.928 1.921MĂLDĂREŞTI 2.166 2.157 2.098 2.086 2.069 2.044 2.016 2.021MATEEŞTl 3.416 3.401 3.302 3.293 3.311 3.286 3.250 3.219MIHĂEŞTl 6.229 6.244 6.297 6.331 6.363 6.397 6.434 6.471MILCOIU 1.274 1.259 1.331 1.328 1.325 1.335 1.325 1.333MITROFANI3) - - - 1.204 1.233 1.237 1.246MUEREASCA 2.653 2.648 2.751 2.736 2.705 2.680 2.709 2.713NICOLAE BĂLCESCU 3.974 3.926 3.873 3.861 3.794 3.737 3.661 3.685OLANU 3.502 3.491 3.489 3.473 3.430 3.410 3.367 3.367ORLEŞTI 3.547 3.540 3.440 3.400 3.400 3.337 3.282 3.298OTEŞANI 3.158 3.140 3.102 3.093 3.015 2.958 2.906 2.891PĂUŞEŞTI 3.073 3.063 3.034 3.036 3.022 2.980 2.930 2.921PĂUŞEŞTI- MĂGLAŞI 3.475 3.397 3.797 3.815 3.907 3.915 4.002 4.020PERI ŞAN I 3.849 3.840 3.956 2.665 2.634 2.613 2.527 2.490
PEŞCEANA m 2.221 2.150 2.117 2.015 1.965 1.969PIETRARI 3.376 3.373 3.405 3.366 3.346 3.314 3.226 3.239POPEŞTI 3.355 3.327 3.281 3.285 3.313 3.287 3.180 3.177PRUNDENI 4.702 4.676 4.716 4.777 4.763 4.681 4.611 4.589RACOVIŢA 1.725 1.782 1.902 1.907 1.921 1.899 1.875 1.878ROEŞTI ' 2.265 2.270 2,333 2.306 2,322 2.340 2.291 2.302ROŞIILE 3.241 3.169 3.074 3.016 2.963 2.927 2.837 2.823RUNCU 1.214 1.180 1.156 1.141 1.133 1.123 1.112 1.103SÂLĂTRUCEL 2.314 2.353 2.253 2.232 2.204 2,189 2.157 2.155SCUNDU 2.453 2.418 2.332 2.287 2.291 2.241 2.198 2.181SINEŞTI 2.761 2.731 2.697 2.645 2.639 2.605 2.570 2.562ŞIRINEASA 2.715 2.700 2.706 2.696 2.659 2.618 2.571 2.597SLĂTIOARA 3.753 3.757 3.703 3.625 3.587 3.558 3.493 3.496STĂNEŞTI 1.522 1.507 1.576 1.550 1.536 1.504 1.467 1.442ŞTEFĂNEŞTI 3.714 3.706 3.741 3.712 3,719 3.691 3.656 3.645STOENEŞTi 4.025 4.010 3.947 3.923 3.900 3.892 3.828 3.828STOILEŞTI 4.526 4.482 4.439 4.403 4.332 4.302 4.202 4.243STROEŞTI 3.047 3.011 3.132 3.113 3.108 3.100 3.071 3.080ŞUŞANI 4.297 4.263 3.907 3.879 3.817 3.823 3.722 3.688ŞUTEŞTI 3.842 3.826 3.644 3.606 2.362 2.329 2.234 2.211TETOIU 2.994 2.982 2.919 2.889 2.897 2.842 2.790 2.806TITEŞTI4) ii ...... 1.243 1.223 1.201 1.159 1.144TOMŞANI 4.405 4.378 4.245 4.220 4.187 4.152 4.097 4.087VAIDEENI 4.465 4.467 4.359 4.350 4.320 4.281 4.188 4.185VALEA MARE 3.216 3.217 3.254 3.280 3.244 3.216 3.147 3.156VLĂDEŞT! 2.408 2.385 2.422 2.430 2.523 2.542 2.642 2.689VOICEŞTI 1.732 1.742 1.792 1.777 1.791 1.777 1.748 1.735VOINEASA 1.877 1.820 1.736 1.711 1.716 1.705 1.677 1.661ZĂTRENI m 4.239 4.395 4.434 4.410 2.947 2.843 2.754 2.696
'̂ &LJW ■ . ': ■ . ■ ■ ■ ■
Manifestare Coco D ui de Hurez - judeţ Vâlcea
Valea Oltului
Baraj Călimânesti Vâlcea
Muzeul Satului Vâlcea
Arta populară Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea
Târg popular judeţ Vâlcea
Târg popular judeţ Vâlcea
JUDEŢUL
VÂLCEA N10000 20000 Meters 10000o