Prezentare RDN (2011)
-
Upload
adr-nord -
Category
News & Politics
-
view
1.684 -
download
2
description
Transcript of Prezentare RDN (2011)
Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale
ADR Nord
Regiunea de Dezvoltare Nord
Regiunile de dezvoltare 6 regiuni de dezvoltare
create în conformitate cu clasificarea statistică a UE
Pentru perioada 2007-2010, eforturile Guvernului sunt orientate spre consolidarea capacităților și condițiilor de dezvoltare în regiunile NORD, CENTRU și SUD
După 2011 – demararea acțiunilor de dezvoltare în regiunile UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri) și regiunea transnistreană.
Regiunea de dezvoltare NordConexiuni internaționale și transportuare
Regiunea Nord - 970 mii locuitori (Nomenclator a unităților teritoriale de
statistică europeană - NUTS 2)
RDN are 11 puncte de conexiune internaţională cu tarile învecinate - România şi Ucraina.
RDN este accesibilă prin toate patru tipuri de transport: auto, fluvial şi feroviar, aerian prin două aeroporturi – Aeroportul internaţional Bălţi (Leadoveni) şi Aeroportul Internaţional Mărculeşti.
Regiunea de dezvoltare NordPotențialul industrial
RDN dispune de un potenţial industrial relativ dezvoltat.
• Principalele aglomeraţii industriale de tip „cluster” sunt:
a) industria extractivă;
b) fabricarea de articole de îmbrăcăminte, prepararea şi vopsirea blănurilor;
c) producţia şi distribuirea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă;
d) industria alimentară şi a băuturilor.
Potenţialul turistic al regiunii hoteluri şi unităţi de cazare, teatrul național „V.Alecsandri”, muzee arheologice,etnografice, arhitectural-istorice, mănăstiri, monumete naturale și geopaleontologice parcul Țaul și rezervația naturală „Pădurea Domnească”
Zonele turistice din RDN
Mun.Bălți – polul de creștere al RDN
Mun.Bălți dispune de: 40 întreprinderi industriale, care produce
anual bunuri în sumă medie de 1,8 mlrd lei;
Populație 127.000 oameni; 47.000 locuri de muncă; Populația activă 90.000 oameni
Mun.Bălți – polul de creștere al RDN
Zona Economică Liberă „Bălți” constituie: 13,69 ha teritoriu amplasat în Nord-Estul
mun.Bălți; Comunicații, bloc de producere de
cca.72018 m.p., încăperi administrative de 2325 m.p., ospătărie de 672 m.p.
1600 locuri de muncă, care în următorii 2 ani va fi majorată la 8000
Mun.Bălți – polul de creștere al RDN
Rezidenții ZEL „Bălți” sunt:1. ICS „DRA Draexlmaier Automotive” SRL – care produce
cabluri și componente pentru automobile „BMW L-7”;
2. „Grip Engineering” SRL – care va produce mașini de testare a materialelor;
3. „Gibas CNC East Europe”SRL- care va produce mașini CNC;
4. EKB Elektro-Kunststoffechnik GmbH- care va produce tehnică electrică;
5. „Free Fisheries” SRL – care va produce producție din pește;
Investitori străini în regiunea NORD
In cadrul SDR Nord au fost identificate 3 priorităţi de activitate pentru implementarea obiectivelor:
Reabilitarea infrastructurii fizice
Diversificarea economiei şi susţinerea dezvoltării sectorului privat
Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice
Prioritățile de Dezvoltare Regională
Prioritatea 1, Raționamente:
Deficienţele de investiţii în infrastructura publică în ultimele decenii au dus la deteriorarea semnificativă a drumurilor, sistemelor de apă şi canalizare, sistemelor de aprovizionare cu gaze, etc., fapt ce afectează în mod fundamental competitivitatea atât la nivel naţional, cât şi la nivelul regiunii.
Aprovizionarea cu apă de calitate este un imperativ în regiune, unde 80% din resursele de apă nu corespund standardelor de calitate
Măsuri: Extinderea şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare. Reconstrucţia, reabilitarea şi amenajarea drumurilor regionale, în special a drumurilor care
se conectează la artere naţionale şi la alte porţiuni de drumuri renovate. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor aeroportuare ale aeroporturilor de la Bălţi şi
Mărculeşti. Stimularea activităţilor transfrontaliere prin sporirea investiţiilor în crearea punctelor de
trecere dintre Moldova şi România, aflate pe teritoriul RDN Rezultate:
Construcţia şi reabilitarea a [XX] km de reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare. Renovarea şi amenajarea a [XX] km de drumuri regionale. Extinderea pistei de aterizare a aeroportului Mărculeşti. Deschiderea unui punct adiţional de trecere între Moldova şi România.
Produse: Asigurarea accesului la apă de calitate a cel puţin [10,000] persoane Creşterea investiţiilor străine Creşterea activităţii comerciale, în special a comerţului cu România
Impact: Creşterea Produsului Regional Brut cu 5% în medie până în anul 2013
Masuri, Rezultate, Produse
Prioritatea 2, Raționamente:
Principala provocare în acest sens este activitatea economică în mediul rural. Peste 60% din populaţia regiunii este amplasată în localităţi rurale
Este necesară diversificarea activităţii economice -dezvoltarea sectorului privat este imperativă pentru creşterea dinamică a regiunii şi crearea locurilor de muncă
Harta deprivării educaţionale, IDAM
Numărul întreprinderilor la 10,000 locuitori, 2008
Prioritatea 2, Raționamente:
Măsuri: Dezvoltarea formării continue. Sprijin pentru calificarea şi recalificarea profesională. Stimularea ÎMM prin dezvoltarea serviciilor de informare si consultare pentru IMM
(industrie, servicii, turism etc.) şi susţinerea creării incubatoarelor tehnologice şi aplicării tehnologiilor inovative (frigidere, sere, industria de prelucrare etc.)
Sprijinirea întreprinderilor cu potenţial de export, care implementează standardele internaţionale de calitate.
Stimularea asocierii şi cooperării tuturor actorilor din sectorul agroindustrial, în scopul asigurării echităţii în relaţia dintre producătorii de materie primă, procesatori şi comercianţi.
Rezultate Implementarea a [3] programe modernizate de recalificare profesională, în colaborare cu
sectorul privat Acordarea serviciilor de consultanţă pentru [100] ÎMM Acordarea granturilor pentru [10] companii care implementează standarde internaţionale de
calitate într-un proces competitiv transparent
Produse: Creşterea numărului de întreprinderi cu [30%] Crearea [5,000] locuri de muncă noi
Masuri, Rezultate, Produse
Prioritatea 3, Raționamente:Starea de mediu afectează în mod direct confortul populaţiei şi atractivitatea regiunii. La moment, deşeurile solide şi lichide sunt gestionate în mod nesustenabil, ducând la degradarea resurselor şi înrăutăţirea sănătăţii populaţiei. În regiune, doar localităţile urbane sunt dotate cu staţii de epurare a apelor uzate, dar şi în aceste localităţi ele funcţionează în mod necorespunzător. Problema este deosebit de gravă în Soroca, unde lipseşte o staţie de epurare. Zilnic, in râul Nistru ajung 2040 de tone de deşeuri care nu trec prin instalaţiile de epurare.
Măsuri: Sporirea accesului la informaţia de mediu şi promovarea educaţiei ecologice. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor solide, inclusiv colectarea
separată, reciclarea şi crearea poligoanelor moderne de stocare a deşeurilor nereciclabile. Sporirea securităţii ecologice în regiune, prin promovarea activităţilor de stopare a
degradării solurilor şi elaborarea unor programe de anticipare şi răspuns la stările extreme de vreme.
Reabilitarea edificiilor turistice si promovarea integrării lor in circuitele turistice internaţionale.
Rezultate: Amenajarea a [3] poligoane noi de stocare a deşeurilor Construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate Elaborarea unui program de anticipare şi răspuns la stările extreme de vreme Reconstrucţia unui edificiu turistic
Produse: Reducerea frecvenţei eroziunilor şi îmbunătăţirea calităţii solului Temperarea fluxurilor migraţionale şi creşterea numărului de turişti
Masuri, Rezultate, Produse
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Produsul Regional Brut per capita, MDL
RM RDN RDC RDS UTAG Mun. Chişinău
0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
2006 2007 2008
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Structura ramurală a PRB, %
2006
2007
2008
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
35%
24%
29%
26%
28%
26%
39%
49%
45%
Agricultura Industria si constructia Serviciile
Structura populaţiei angajate, 2007
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Agricultură
44,8%
Industrie12,3%
Construcţi
e3,5%
Comerţ14,0%
Transptort şi
Comunicaţii
3,5%
Sector Public,
Educaţie şi Sănătate
14,2%
Altele7,6%
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Indicele de specializare industrială după numărul de personal, 2007
Industria extractivă
Fabricarea de articole de încălţăminte, prepararea şi vopsirea blănurilor
Producţia şi distribuirea energiei electrică şi termică, gaze şi apă caldă
Industria alimentară şi a băuturilor
Producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Numărul întreprinderilor la 10,000 locuitori
RM RDN RDC RDS UTAG Mun. Chişinău
-
50
100
150
200
250
300
350
90
43 39 32 55
274
118
53 54 40
69
353
2004 2008
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
ISD pe locuitor (% media ţară 2007)
RDS
RDN
RDC
UTAG
Mun. Chişinău
0% 50% 100% 150% 200% 250% 300% 350% 400%
11%
19%
21%
37%
386%
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Ponderea investiţiilor în capital fix
2004
2005
2006
2007
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
21%
17%
15%
16%
13%
14%
16%
15%
10%
11%
10%
9%
4%
3%
4%
2%
52%
55%
55%
58%
RDN RDC RDS UTAG Mun. Chişinău
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
RDN RDC RDS UTA Gagauzia
Mun. Chisinau
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.033.6
BR SR OC ED RS FL SG FR DN GL BL DR0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
Densitatea drumurilor publice, km/100 km2, 2007
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Mun. Chisinau
RDN UTA Gagauzia
RDS RDC0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
39.3
BL FR GL BR SG ED SR OC DR DN RS FL0.0
50.0
100.0
150.0
200.0
250.0
300.0
350.0
Densitatea reţelelor de apeduct, km/100 km2, 2007
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Ponderea localităţilor gazificate, %, 2005
BL OC BR ED DR FR GL RS DN SG FL SR0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
Mun. Chişinău
UTA Găgăuzia
RDS RDC RDN0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
90.0%
27.8%
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
Principalii indicatori de dezvoltare economică
INDICATORI RDN Media RM
I. FORŢA DE MUNCA
Procentul de populaţie active in total populaţie, la sfârşitul anului 2007 (%) 62.0 65.9
Procentul de populaţie angajata industrie in anul 2007 (%) 12.3 12.9
Procentul de populaţie angajata agricultură in anul 2007 (%) 44.8 32.2
Procentul de populaţie angajata servicii in anul 2007 (%) 39.4 48.8
Rata şomajului în anul 2007 (%) 0.88 0.8
II. INFRASTRUCTURA
Densitatea drumurilor publice km / 100 km2, 2009 33.6 26.9
Densitatea drumurilor publice acoperite cu îmbrăcăminte rigida km / 100 km2, 2009 32.4 25.3
Procentul de drumuri cu îmbrăcăminte rigida in totalul drumurilor publice, 2009 (%) 96.5 93.9
Densitatea reţelelor de distribuţie a apei potabile, km/ 100 km2, 2008 39.3 23.3
Densitatea reţelelor de canalizare, km/100 km2, 2008 19.1 8.4
Procentul de localităţi gazificate, 2008 (%) 27.8 28.4
Numărul posturilor telefonice la 100 locuitori, 2009 26.5 28.7
Regiu
nea d
e D
ezv
olt
are
NO
RD
INDICATORI RDN Media RM
III. RESTRUCTURARE SECTORIALA
Dinamica numărului de angajaţi din industrie in 2007 (2004=100) (%) 101.4 95.0
Dinamica numărului întreprinderilor in servicii in 2007 (2004=100) (%) 133.6 133.9
Dinamica numărului întreprinderilor in agricultura in 2007 (2004=100) (%) 96.4 104.7
Ponderea numărului întreprinderilor in agricultura care generează pierderi in 2007, (%) 33.5 41.5
IV. SECTORUL IMM
Numărul de IMM-uri la 10000 locuitori (2008) 51.8 115.2
Micro-întreprinderi (0-9 angajaţi) (%) 69.9 75.6
Întreprinderi Mici (10-49 angajaţi) (%) 23.9 20.3
Întreprinderi Mijlocii (50-249 angajaţi) (%) 6.2 4.1
Principalii indicatori de dezvoltare economică
Constrângeri pentru dezvoltarea mijloacelor de existenţă durabile:
Dependența excesivă de agricultura de productivitate joasă, supusă șocurilor,
Vulnerabilitatea externă înaltă și supra-dependența de un număr limitat de parteneri comerciali
Dependența excesivă a mediului rural de remitențe completată de barierele în calea dezvoltării businessului în mediul rural
Subdezvoltarea orașelor mici ca poli de creștere în interiorul regiunilor
Costul afacerilor, influențat de inflația cauzată de remitențe, puterea excesivă a ratei de schimb și a celei de interes
Oportunităţi de investiţii durabile în Regiunea de Dezvoltare Nord:
Crearea poligoanelor moderne şi a sistemelor noi de colectare şi reciclare a deşeurilor menagere solide, colectarea biogazului şi reducerea emisiilor gazoase, comercializarea certificatelor verzi;
Extinderea sistemelor de aprovizionare cu apă, reducerea scurgerilor şi perfectarea esenţială a calităţii serviciilor prestate , de exemplu: renovarea apeductului Soroca- Bălţi;
Retehnologizarea staţiilor de iepurare a apelor, extinderea reţelelor de canalizare, reducerea poluării excesive datorită scurgerilor din sistemele de canalizare evident învechite;
Oportunităţi de investiţii durabile în Regiunea de Dezvoltare Nord:
Valorificarea surselor locale de energie renovabilă: eoliană, solară, hidraulică, biocombustibil, etc;
De exemplu, tocarea, brichetarea şi valorificarea cantităţilor enorme de crengi, paie, vreascuri de floarea soarelui şi alte resturi vegetale obţinte din curăţitul anual al livezilor;
Renovarea şi retehnologizarea cazangeriilor; Promovarea proiectelor CDM şi tehnologiilor
prietenoase mediului;
Oportunităţi de investiţii durabile în Regiunea de Dezvoltare Nord:
Reciclarea dijecţiilor animaliere şi nămolurilor reziduale pentru producerea fertilizanţilor organici şi dezvoltarea agriculturii ecologice;
Dezvoltarea agriculturii netradiţionale: promovarea apiculturii, pisciculturii, floriculturii, creşterii ciupercilor, plantelor medicinale, cum, de exemplu, geni-şeniul pentru producerea diverselor nectaruri şi băuturi curative, etc, etc,
Oportunităţi de investiţii durabile în Regiunea de Dezvoltare Nord:
Activităţi de eficientizare a consumului de energie elctrică şi termică, sporirea calităţii construcţiilor, perfectarea tehnologiilor frigorifice şi celor de prelucrare şi păstrare eficientă a materiei prime agricole;
valorificarea durabilă a resurselor minerale şi apelor subterane din regiune, retehnologizarea carierelor şi reducerea cantităţii de deşeuri miniere;
Oportunităţi de investiţii durabile în Regiunea de Dezvoltare Nord:
Decontaminarea solurilor (Mărculeşti), amenajarea spaţiilor verzi, făşiilor forestiere, zonelor umide, parcurilor (Ţaul, Mîndîc, etc.);
Amenajarea popasurilor, lacurilor, peşterelor, grotelor, crearea gospodăriilor de vînătoare şi agrement, fermelor de creştere a melcilor, broaştelor , nutriilor, etc.
Valorificarea potenţialului turistic, recreativ, seliteb, dezvoltarea turismului rural, agricol, arheologic, teologic (f. multe mănăstiri pitoreşti), etc, etc...
Modernizarea Aeroportului Internaţional BălţiReparaţia pistei: 2 mln. Euro
Aeroportul internaţional Bălţi este administrat de IS «Moldaeroservice» care deţine două aerodromuri:
- Aeroport în aria oraşului Bălţi (136 Ha);- Aeroportul Internaţional Bălţi (144 Ha).
Proximitatea infrastructurii dezvoltate la sol, inclusiv transportul feroviar, precum şi vecinătatea cu frontierele din România (40 km) şi Ucraina (45 km), plasează Aeroportul Internaţional Bălţi într-o poziţie avantajoasă în comparaţie cu alte aeroporturi din Moldova, şi cu cele mai apropiate aeroporturi din România şi Ucraina.
Developing International Airport BălţiReparaţia pistei – 2 mln. Euro
Destinaţia aeroportului Aviaţie civilă Servicii poştale Hub-uri Cargo Zonă economică liberă Unitate de producere cu regim vamal de re-export
Categoriile operatorului Operator de transport aerian Operator de transport aerian regional (zonal) Taxi aerian, curse charter
Surse suplimentare de venit Hangaruri
Spaţii de parcare Depozite Ghişeuri pentru operatori aerieni.
Sediul ADR Nord – mun. Bălţi, Piaţa Vasile Alecsandri, nr.8, etaj II
www.adrnord.md