Prezentare dialog social

DIALOGUL SOCIALDIALOGUL SOCIAL

ccadru de comunicareadru de comunicare între între autorităţile administraţiei autorităţile administraţiei

publice, reprezentanţii publice, reprezentanţii angajaţilor şi angajatorilorangajaţilor şi angajatorilor

“Dialogul social – către o rută flexibilă pentru ocupare şi incluziune”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –

2013: Contract POSDRU / 93 / 3.3 / S / 60304

Conceptul de “dialog Conceptul de “dialog social”social”

Reflectă trecerea de la o cultură de conflict la o cultură de parteneriat şi luare în considerare a intereselor comune ale partenerilor sociali implicaţi în cadrul unui proces mai larg de “concertare socială”.

Conform definiţiei propuse de Organizaţia Internaţională a Muncii, dialogul social este un act voluntar de informare, consultare şi negociere de acorduri sociale între parteneri, precum şi de negociere a contractelor colective de muncă.

În concepţia adaptată la nivelul Uniunii Europene, În concepţia adaptată la nivelul Uniunii Europene, dialogul social instituit prin Tratatul de la Roma este dialogul social instituit prin Tratatul de la Roma este procesul de informare şi consultare continuă între procesul de informare şi consultare continuă între organizaţiile sindicale şi patronale, cu scopul de a organizaţiile sindicale şi patronale, cu scopul de a ajunge la înţelegeri în ceea ce priveşte controlul ajunge la înţelegeri în ceea ce priveşte controlul anumitor variabile economice şi sociale, atât la anumitor variabile economice şi sociale, atât la nivel macroeconomic cât şi microeconomic.nivel macroeconomic cât şi microeconomic.

Tripartitismul , Tripartitismul , principiu principiu

de baza al dialogului socialde baza al dialogului social

este rezultatul transferării principiului libertăţii este rezultatul transferării principiului libertăţii pluralismului şi cooperării în luarea deciziilor ;pluralismului şi cooperării în luarea deciziilor ;

se aplică şi raporturilor care există între se aplică şi raporturilor care există între autorităţile administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice şi reprezentanţii angajaţilor şi angajatorilor.reprezentanţii angajaţilor şi angajatorilor.

Cooperarea tripartita are o deschidere foarte Cooperarea tripartita are o deschidere foarte larga bazându-se pe probleme specifice cum larga bazându-se pe probleme specifice cum ar fi :ar fi :

politica salarială;politica salarială; condiţiile de munca;condiţiile de munca; locurile de munca;locurile de munca; prevenirea unor riscuri profesionale;prevenirea unor riscuri profesionale; protejarea unor categorii defavorizate etc.protejarea unor categorii defavorizate etc.

Tripartitismul , Tripartitismul , principiu principiu de baza al dialogului socialde baza al dialogului social

Instrumentele de dialog social bazate pe Instrumentele de dialog social bazate pe principiul tripartitismului au fost instituţionalizate, principiul tripartitismului au fost instituţionalizate, în mod formal sau informaţional, fie pe baza legală, în mod formal sau informaţional, fie pe baza legală, fie pe bază de acorduri şi convenţii, contribuind la fie pe bază de acorduri şi convenţii, contribuind la concertarea dialogului social, trăsătura esenţială a concertarea dialogului social, trăsătura esenţială a democraţiei economice şi sociale.democraţiei economice şi sociale.

Mecanismele consultative denumite : Mecanismele consultative denumite : Consiliul Economic şi Social, Comisii de dialog Consiliul Economic şi Social, Comisii de dialog social, Comitetele consultative şi mai nou Consiliul social, Comitetele consultative şi mai nou Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social ; au puncte Naţional Tripartit pentru Dialog Social ; au puncte comune în ceea ce privesc compunerea, comune în ceea ce privesc compunerea, competentele, organizarea şi funcţionarea, competentele, organizarea şi funcţionarea, reprezentând mijloacele de dialog dintre reprezentând mijloacele de dialog dintre organizaţiile sindicale, patronale şi Guvern.organizaţiile sindicale, patronale şi Guvern.

DIALOGUL SOCIALDIALOGUL SOCIAL

DDialogul social ia două forme principale:ialogul social ia două forme principale: a a dialogului bipartit dialogului bipartit – între – între

angajatorii şi organizaţiile sindicale angajatorii şi organizaţiile sindicale europene ;europene ;

a a dialogului tripartit - dialogului tripartit - care implică care implică interacţiunea dintre partenerii sociali interacţiunea dintre partenerii sociali şi autorităţile publice.şi autorităţile publice.

Cadrul legislativ al Cadrul legislativ al

Dialogului SocialDialogului Social în în RomâniaRomânia

– Legea nr. 62/2011 – Legea Dialogului SocialLegea nr. 62/2011 – Legea Dialogului Social– Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi

completările ulterioarecompletările ulterioare– Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de Legea nr. 467/2006 - Legea privind cadrul general de

informare şi consultare a angajaţilor informare şi consultare a angajaţilor – Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de Legea nr. 217/2005 - Legea comitetelor europene de

întreprindereîntreprindere– HG nr. 187/2007 privind informarea şi consultarea HG nr. 187/2007 privind informarea şi consultarea

angajaţilor societăţii europeneangajaţilor societăţii europene– HG nr. 188/2007 privind informarea şi consultarea HG nr. 188/2007 privind informarea şi consultarea

angajaţilor societăţii cooperative europeneangajaţilor societăţii cooperative europene– OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de

protecţie socială (comitetele sectoriale), aprobată prin protecţie socială (comitetele sectoriale), aprobată prin Legea nr. 268/2009Legea nr. 268/2009

Cadrul legislativ al Cadrul legislativ al

Dialogului Social Dialogului Social în în RomâniaRomânia

Conform prevederilor Legii nr. 62/2011 – Legea Dialogului Social, dialogul social se defineşte ca fiind „procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consulta şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun” (art.1 lit.b).

Aceeaşi lege defineşte şi cine sunt partenerii sociali : „sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog social” (art.1 lit.a).

La dialogul social tripartit participă ca parteneri sociali confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, precum şi reprezentanţii administraţiei publice centrale sau locale, după caz.

Dialogul social tripartitDialogul social tripartit

Confederaţiile sindicale sunt reprezentative la Confederaţiile sindicale sunt reprezentative la nivel naţional daca îndeplinesc cumulativ nivel naţional daca îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :următoarele condiţii :a) au statut legal de confederaţie sindicală;a) au statut legal de confederaţie sindicală;b) au independenţă organizatorică şi b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;patrimonială;c) organizaţiile sindicale componente cumulează c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională;efectivul angajaţilor din economia naţională;d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti.municipiul Bucureşti.


Criteriile de reprezentativitate la nivel naţional Criteriile de reprezentativitate la nivel naţional prevăzute de lege pentru organizaţiile patronale prevăzute de lege pentru organizaţiile patronale sunt:sunt:a) au statut legal de confederaţie patronală;a) au statut legal de confederaţie patronală;b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;b) au independenţă organizatorică şi patrimonială;c) au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind c) au ca membri patroni ale căror unităţi cuprind cel puţin 7% din angajaţii din economia naţională, cel puţin 7% din angajaţii din economia naţională, cu excepţia angajaţilor din sectorul bugetar;cu excepţia angajaţilor din sectorul bugetar;d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu din judeţele României, inclusiv în municipiul unu din judeţele României, inclusiv în municipiul Bucureşti.Bucureşti.


Dialogul Social tripartit se Dialogul Social tripartit se desfăşoară pe trei paliere:desfăşoară pe trei paliere:

– la nivel naţionalla nivel naţional

– în plan sectorialîn plan sectorial

– în plan teritorialîn plan teritorial

Structuri ale dialogului Structuri ale dialogului social tripartitsocial tripartit

Consiliul Naţional Tripartit pentru Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog SocialDialog Social

Consiliul Economic şi SocialConsiliul Economic şi Social Comisiile de Dialog SocialComisiile de Dialog Social Consiliul Naţional al Calificărilor şi Consiliul Naţional al Calificărilor şi

al Formarii Profesionale a Adulţiloral Formarii Profesionale a Adulţilor Comitetele sectorialeComitetele sectoriale

Structuri cu Structuri cu administrare tripartităadministrare tripartită

Casa Naţionala de Asigurări de Casa Naţionala de Asigurări de SănătateSănătate

Casa Naţionala de Pensii PubliceCasa Naţionala de Pensii Publice

Agenţia Naţionala pentru Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de MuncaOcuparea Forţei de Munca

Consiliul Naţional Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Tripartit pentru Dialog

SocialSocial

Acesta este un organism consultativ Acesta este un organism consultativ la nivel naţional al partenerilor sociali la nivel naţional al partenerilor sociali înfiinţat prin Legea nr. 62/2011 – Legea înfiinţat prin Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social (art.75), în vederea dialogului social (art.75), în vederea promovării bunelor practici din domeniul promovării bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai înalt dialogului social tripartit la cel mai înalt nivelnivel ..


SocialSocialPrincipalele atribuţii ale Consiliului Naţional TripartitPrincipalele atribuţii ale Consiliului Naţional Tripartit ::

a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată;salariului minim garantat în plată;

b) dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii b) dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental;elaborate la nivel guvernamental;

c) elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, c) elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul dialogului social;dialogului social;

d) soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de d) soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială şi economică;natură socială şi economică;

e) negocierea şi încheierea acordurilor şi pactelor sociale, e) negocierea şi încheierea acordurilor şi pactelor sociale, precum şi a altor înţelegeri la nivel naţional şi monitorizarea precum şi a altor înţelegeri la nivel naţional şi monitorizarea aplicării acestora;aplicării acestora;

f) analizarea şi, după caz, aprobarea solicitărilor de f) analizarea şi, după caz, aprobarea solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate;activitate;g) alte atribuţii convenite între părţi.g) alte atribuţii convenite între părţi.


SocialSocialConform prevederilor art. 76 din aceeaşi lege, Consiliul Conform prevederilor art. 76 din aceeaşi lege, Consiliul Naţional Tripartit are următoarea componenţă:Naţional Tripartit are următoarea componenţă:a) preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale a) preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional;reprezentative la nivel naţional;

b) reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie b) reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi prin decizie a primului-ministru, cel puţin la nivel de secretar de a primului-ministru, cel puţin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri stat, din fiecare minister, precum şi din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;sociali;c) reprezentantul Băncii Naţionale a României, c) reprezentantul Băncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi preşedintele Consiliului Economic şi Social şi alţi membri conveniţi cu partenerii sociali.membri conveniţi cu partenerii sociali.


SocialSocial

Consiliul Naţional Tripartit este Consiliul Naţional Tripartit este prezidat de primul-ministru, prezidat de primul-ministru, locţiitorul de drept al acestuia fiind locţiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei şi ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. La şedinţele protecţiei sociale. La şedinţele Consiliului Naţional Tripartit pot fi Consiliului Naţional Tripartit pot fi invitaţi reprezentanţi ai altor invitaţi reprezentanţi ai altor autorităţi ale statului sau experţi, autorităţi ale statului sau experţi, conform celor convenite între părţi.conform celor convenite între părţi.

Consiliul Economic şi Consiliul Economic şi SocialSocial

Consiliul Economic şi Social Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, naţional, tripartită, autonomă, constituită în baza Legii nr. 62/2011 constituită în baza Legii nr. 62/2011 – Legea dialogului social ( art.82 ), – Legea dialogului social ( art.82 ), în scopul realizării dialogului tripartit în scopul realizării dialogului tripartit la nivel naţional dintre organizaţiile la nivel naţional dintre organizaţiile patronale, organizaţiile sindicale şi patronale, organizaţiile sindicale şi reprezentanţi ai societăţii civile reprezentanţi ai societăţii civile organizate.organizate.


Conform legii, atribuţiile Consiliului Economic şi Social sunt :Conform legii, atribuţiile Consiliului Economic şi Social sunt :a) avizează actele normative din domeniile de competenţă, a) avizează actele normative din domeniile de competenţă, iniţiate de Guvern sau de Parlament, invitând iniţiatorii la iniţiate de Guvern sau de Parlament, invitând iniţiatorii la dezbaterea actelor normative;dezbaterea actelor normative;b) elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau b) elaborează, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din propria iniţiativă, analize şi studii privind realităţile din propria iniţiativă, analize şi studii privind realităţile economice şi sociale;economice şi sociale;c) semnalează Guvernului sau Parlamentului apariţia unor c) semnalează Guvernului sau Parlamentului apariţia unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor fenomene economice şi sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;noi acte normative;d) urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din Convenţia d) urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din Convenţia nr. 144/1976 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privitoare nr. 144/1976 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaţionale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 normelor internaţionale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992.la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992.


Domeniile de competenţă ale Domeniile de competenţă ale Consiliului Economic şi Social sunt:Consiliului Economic şi Social sunt:

a) politicile economice;a) politicile economice;

b) politicile financiare şi fiscale;b) politicile financiare şi fiscale;

c) relaţiile de muncă, protecţia c) relaţiile de muncă, protecţia socială şi politicile salariale;socială şi politicile salariale;

d) politicile în domeniul sănătăţii;d) politicile în domeniul sănătăţii;

e) educaţia, cercetarea şi culturae) educaţia, cercetarea şi cultura


Plenul Consiliului Economic şi Social este constituit Plenul Consiliului Economic şi Social este constituit dintr-un număr de 45 de membri, din care :dintr-un număr de 45 de membri, din care :a) 15 membri numiţi de confederaţiile patronale a) 15 membri numiţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;reprezentative la nivel naţional;b) 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale b) 15 membri numiţi de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;reprezentative la nivel naţional;c) 15 membri reprezentând societatea civilă, numiţi c) 15 membri reprezentând societatea civilă, numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea prin decizie a primului-ministru, la propunerea M.M.F.P.S., din cadrul structurilor cooperatiste, M.M.F.P.S., din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale.dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale.


Consiliul Economic şi Social este consultat Consiliul Economic şi Social este consultat obligatoriu de către iniţiatorii proiectelor de acte obligatoriu de către iniţiatorii proiectelor de acte normative din domeniul său de competenţă. normative din domeniul său de competenţă. Rezultatul acestei consultări se concretizează în Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative.avize la proiectele de acte normative.

Avizele se adoptă prin votul plenului, cu o Avizele se adoptă prin votul plenului, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor majoritate de două treimi din numărul membrilor Consiliului Economic şi Social prezenţi şi vor însoţi Consiliului Economic şi Social prezenţi şi vor însoţi în mod obligatoriu proiectele de acte normative, în mod obligatoriu proiectele de acte normative, până la adoptare. Avizele favorabile nu se până la adoptare. Avizele favorabile nu se motivează, iar avizele nefavorabile vor cuprinde în motivează, iar avizele nefavorabile vor cuprinde în mod obligatoriu motivarea acestora.mod obligatoriu motivarea acestora.

Avizul Consiliului Economic şi Social sau punctele Avizul Consiliului Economic şi Social sau punctele de vedere ale părţilor se transmit în scris de vedere ale părţilor se transmit în scris iniţiatorului actului normativ, sub semnătura iniţiatorului actului normativ, sub semnătura preşedintelui.preşedintelui.


Consiliul Economic şi Social are obligaţia de a Consiliul Economic şi Social are obligaţia de a analiza proiectele de acte normative primite şi de a analiza proiectele de acte normative primite şi de a transmite avizul său în termen de maximum 7 zile transmite avizul său în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la primirea solicitării. în cazul în care lucrătoare de la primirea solicitării. în cazul în care acest termen este dapăşit, iniţiatorului are dreptul acest termen este dapăşit, iniţiatorului are dreptul să transmită proiectele de acte normative spre să transmită proiectele de acte normative spre adoptare fără avizul Consiliului Economic şi Social, adoptare fără avizul Consiliului Economic şi Social, cu menţionarea acestei situaţii.cu menţionarea acestei situaţii.

Consiliul Economic şi Social îşi desemnează 15 Consiliul Economic şi Social îşi desemnează 15 membri în Consiliul Economic şi Social European, membri în Consiliul Economic şi Social European, câte 5 membri desemnaţi prin consens sau, în caz câte 5 membri desemnaţi prin consens sau, în caz de dezacord, prin vot de către fiecare parte de dezacord, prin vot de către fiecare parte reprezentată. În cazul în care desemnarea nu se reprezentată. În cazul în care desemnarea nu se face cu cel puţin 30 de zile înaintea termenului face cu cel puţin 30 de zile înaintea termenului prevăzut pentru nominalizarea reprezentanţilor în prevăzut pentru nominalizarea reprezentanţilor în Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Economic şi Social European, desemnarea va fi făcută de către Guvern.desemnarea va fi făcută de către Guvern.

Comisiile de Dialog SocialComisiile de Dialog Social

Prin Legea nr. 62/2011 – Legea Prin Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, în cadrul ministerelor dialogului social, în cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice, prevăzute şi al altor instituţii publice, prevăzute în anexa nr. 1, precum şi la nivelul în anexa nr. 1, precum şi la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se judeţelor şi al municipiului Bucureşti se constituie şi vor funcţiona comisii de constituie şi vor funcţiona comisii de dialog social.dialog social.


Activitatea comisiilor de dialog social are caracter Activitatea comisiilor de dialog social are caracter consultativ şi vizează, în special, următoarele: consultativ şi vizează, în special, următoarele:

asigurarea unor relaţii de parteneriat social între asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, patronat, sindicate, care să permită administraţie, patronat, sindicate, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra o informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în administraţiei sau al partenerilor sociali, în vederea asigurării unui climat de pace şi vederea asigurării unui climat de pace şi stabilitate socială; stabilitate socială;

consultarea obligatorie a partenerilor sociali consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură, asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură, cu caracter economico-social; cu caracter economico-social;

alte probleme din sfera de activitate a alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale sau din judeţe şi administraţiei publice centrale sau din judeţe şi municipiul Bucureşti asupra cărora partenerii municipiul Bucureşti asupra cărora partenerii sociali convin să discute.sociali convin să discute.


Şedinţele comisiei de dialog social Şedinţele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte convocate pentru dezbaterea unor acte normative şi se întrunesc după ce actul normative şi se întrunesc după ce actul normativ propus a fost aprobat de normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului şi înainte ca conducerea ministerului şi înainte ca acesta să fie transmis spre avizare la alte acesta să fie transmis spre avizare la alte ministere. ministere.

Actele normative dezbătute în cadrul Actele normative dezbătute în cadrul comisiei de dialog social vor fi însoţite în comisiei de dialog social vor fi însoţite în circuitul de avizare de minuta şedinţei circuitul de avizare de minuta şedinţei comisiei de dialog social, în care sunt comisiei de dialog social, în care sunt consemnate punctele de vedere ale consemnate punctele de vedere ale partenerilor sociali referitoare la actul partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat.normativ discutat.


Din comisiile de dialog social organizate la nivelul Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor şi al instituţiilor publice prevăzute în ministerelor şi al instituţiilor publice prevăzute în anexa nr. 1 fac parte:anexa nr. 1 fac parte:

reprezentanţi ai ministerelor - secretarii de stat, reprezentanţi ai ministerelor - secretarii de stat, precum şi conducătorii instituţiilor publice, autorităţi precum şi conducătorii instituţiilor publice, autorităţi şi agenţii aflate în coordonarea sau subordonarea şi agenţii aflate în coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiţi prin ordin al ministrului;ministerelor, numiţi prin ordin al ministrului;

reprezentanţi ai partenerilor sociali - confederaţiile reprezentanţi ai partenerilor sociali - confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, conform copiilor hotărârilor judecătoreşti definitive conform copiilor hotărârilor judecătoreşti definitive depuse la secretariatul comisiei de dialog social ;depuse la secretariatul comisiei de dialog social ;

experţi ;experţi ; Invitaţi ;Invitaţi ; reprezentantul M.M.F.P.S. .reprezentantul M.M.F.P.S. .


Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administraţiei publice locale fac parte:administraţiei publice locale fac parte:

prefectul, precum şi reprezentanţi ai prefectului şi prefectul, precum şi reprezentanţi ai prefectului şi ai serviciilor publice deconcentrate ale ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, numiţi prin ale administraţiei publice centrale, numiţi prin ordin de către prefect;ordin de către prefect;

preşedintele consiliului judeţean sau primarul preşedintele consiliului judeţean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucureşti;general al capitalei, pentru municipiul Bucureşti;

reprezentanţii partenerilor sociali - confederaţii reprezentanţii partenerilor sociali - confederaţii sindicale şi patronale reprezentative la nivel sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional ;naţional ;

experţi ;experţi ; invitaţi ;invitaţi ; reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă.reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă.


Preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale Preşedinţii confederaţiilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional sunt membri de reprezentative la nivel naţional sunt membri de drept ai comisiilor de dialog social constituite la drept ai comisiilor de dialog social constituite la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Secretariatul comisiei de dialog social se Secretariatul comisiei de dialog social se asigură de către instituţia publică în cadrul asigură de către instituţia publică în cadrul căreia aceasta funcţionează. Secretariatul căreia aceasta funcţionează. Secretariatul comisiei redactează minuta pentru fiecare comisiei redactează minuta pentru fiecare şedinţă şi asigura transmiterea acesteia către şedinţă şi asigura transmiterea acesteia către partenerii sociali, Ministerul Muncii, Familiei şi partenerii sociali, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Consiliul Economic şi Social Protecţiei Sociale şi Consiliul Economic şi Social ( numai în cazul ministerelor ).( numai în cazul ministerelor ).


Comisiile de dialog social se întrunesc lunar sau ori Comisiile de dialog social se întrunesc lunar sau ori de câte ori este necesar, în baza unei convocări de câte ori este necesar, în baza unei convocări făcute de preşedintele comisiei. Convocarea făcute de preşedintele comisiei. Convocarea comisiei se face în scris, cu cel puţin 3 zile comisiei se face în scris, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea datei de desfăşurare.lucrătoare înaintea datei de desfăşurare.

Şedinţa comisiei de dialog social nu necesită Şedinţa comisiei de dialog social nu necesită întrunirea unui anumit cvorum, prezenţa întrunirea unui anumit cvorum, prezenţa partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de partenerilor sociali fiind voluntară, procedura de convocare fiind respectată dacă a fost făcută în convocare fiind respectată dacă a fost făcută în termen legal.termen legal.

Comisiile de dialog social care funcţionează la Comisiile de dialog social care funcţionează la nivelul ministerelor pot aproba înfiinţarea unor nivelul ministerelor pot aproba înfiinţarea unor subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane desemnate de plenul lucru formate din persoane desemnate de plenul comisiilor respective.comisiilor respective.


Comisiile de dialog social constituite la nivelul judeţelor Comisiile de dialog social constituite la nivelul judeţelor pot aproba înfiinţarea unor subcomisii de dialog social pot aproba înfiinţarea unor subcomisii de dialog social la nivelul localităţilor din judeţul respectiv. Modalitatea la nivelul localităţilor din judeţul respectiv. Modalitatea de constituire şi funcţionare a acestor subcomisii se de constituire şi funcţionare a acestor subcomisii se stabileşte de plenul comisiei la nivel judeţean.stabileşte de plenul comisiei la nivel judeţean.

Atât comisiile de dialog social judeţene, cât şi cele Atât comisiile de dialog social judeţene, cât şi cele constituite la nivelul ministerelor, transmit lunar constituite la nivelul ministerelor, transmit lunar rapoarte de activitate către Ministerul Muncii, Familiei rapoarte de activitate către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), pentru a permite şi Protecţiei Sociale (MMFPS), pentru a permite identificarea problemelor apărute şi formularea unor identificarea problemelor apărute şi formularea unor soluţii, atât administrative cât şi prin consultarea soluţii, atât administrative cât şi prin consultarea partenerilor. partenerilor.

Conform art. 124 alin. 1 din Legea nr. 62/2011 – Legea Conform art. 124 alin. 1 din Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, elaborarea unitară a politicilor dialogului social, elaborarea unitară a politicilor naţionale în domeniul dialogului social şi coordonarea naţionale în domeniul dialogului social şi coordonarea metodologică a comisiilor de dialog social se asigură metodologică a comisiilor de dialog social se asigură de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Consiliul Naţional al Consiliul Naţional al Calificărilor şi al Formarii Calificărilor şi al Formarii Profesionale a AdulţilorProfesionale a Adulţilor

Este o autoritate administrative autonoma, Este o autoritate administrative autonoma, cu personalitate juridica, ce este organizata cu personalitate juridica, ce este organizata şi funcţionează în baza Legii nr. 132/1999 – şi funcţionează în baza Legii nr. 132/1999 – republicata, modificata şi completata ulterior republicata, modificata şi completata ulterior de Legile nr. 559/2004 şi 268/2009 dar şi de de Legile nr. 559/2004 şi 268/2009 dar şi de Ordonanţele de Urgenta nr. 74/2010 şi Ordonanţele de Urgenta nr. 74/2010 şi 132/2010. Aceasta structura se constituie şi 132/2010. Aceasta structura se constituie şi funcţionează în sistem tripartit şi are în funcţionează în sistem tripartit şi are în componenta reprezentanţi ai administraţiei componenta reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, ai organizaţiilor sindicale şi publice centrale, ai organizaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.patronale reprezentative la nivel naţional.


Are o structură tripartită şi este compus din Are o structură tripartită şi este compus din 15 membri, după cum urmează : 15 membri, după cum urmează :

5 membri numiţi prin decizie a primului-5 membri numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului muncii, ministru, la propunerea ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi a ministrului solidarităţii sociale şi familiei şi a ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului; educaţiei, cercetării şi tineretului;

5 membri desemnaţi prin consens de 5 membri desemnaţi prin consens de asociaţiile patronale reprezentative la nivel asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional; naţional;

5 membri desemnaţi prin consens de 5 membri desemnaţi prin consens de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional.naţional.


Are rol consultativ în fundamentarea şi Are rol consultativ în fundamentarea şi promovarea politicilor şi strategiilor de promovarea politicilor şi strategiilor de formare profesională a adulţilor dar şi formare profesională a adulţilor dar şi coordonează şi controlează la nivel naţional coordonează şi controlează la nivel naţional următoarele activităţi: următoarele activităţi:

a) autorizarea furnizorilor de formare a) autorizarea furnizorilor de formare profesională, prin comisiile de autorizare profesională, prin comisiile de autorizare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) elaborarea standardelor ocupaţionale; b) elaborarea standardelor ocupaţionale; c) evaluarea şi certificarea competenţelor c) evaluarea şi certificarea competenţelor

profesionale dobândite de adulţi prin formare profesionale dobândite de adulţi prin formare profesională continuă.profesională continuă.

Comitetele sectorialeComitetele sectoriale

În conformitate cu prevederile Legii 268/2009 pentru În conformitate cu prevederile Legii 268/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28 aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28 din martie 2009, privind reglementarea unor măsuri din martie 2009, privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, comitetele sectoriale se de protecţie socială, comitetele sectoriale se reorganizează ca instituţii de dialog social de utilitate reorganizează ca instituţii de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, la nivelul publică, cu personalitate juridică, la nivelul sectoarelor de activitate definite conform legislaţiei sectoarelor de activitate definite conform legislaţiei în vigoare.în vigoare.

La nivelul unui sector de activitate se poate constitui La nivelul unui sector de activitate se poate constitui un singur comitet sectorial. Pentru înfiinţarea unui un singur comitet sectorial. Pentru înfiinţarea unui comitet sectorial este necesar acordul de asociere a comitet sectorial este necesar acordul de asociere a cel puţin două organizaţii, una patronală şi una cel puţin două organizaţii, una patronală şi una sindicală, de tip federativ şi reprezentative la nivelul sindicală, de tip federativ şi reprezentative la nivelul aceluiaşi sector de activitate, potrivit legii, pentru aceluiaşi sector de activitate, potrivit legii, pentru care se înfiinţează respectivul comitet.care se înfiinţează respectivul comitet.


Acolo unde angajatorul este un minister, pentru Acolo unde angajatorul este un minister, pentru înfiinţarea unui comitet sectorial este necesar înfiinţarea unui comitet sectorial este necesar acordul de asociere a cel puţin unei organizaţii acordul de asociere a cel puţin unei organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector şi a sindicale reprezentative la nivel de sector şi a ministerului, respectiv a autorităţii de reglementare ministerului, respectiv a autorităţii de reglementare care are rolul de angajator.care are rolul de angajator.

Principalele atribuţii ale comitetelor sectoriale sunt:Principalele atribuţii ale comitetelor sectoriale sunt:a) participă la elaborarea strategiilor naţionale şi a) participă la elaborarea strategiilor naţionale şi

sectoriale în domeniul formării profesionale;sectoriale în domeniul formării profesionale;b) participă la dezvoltarea cadrului normativ privind b) participă la dezvoltarea cadrului normativ privind

formarea, evaluarea şi certificarea competenţelor;formarea, evaluarea şi certificarea competenţelor;c) susţin promovarea sistemului de formare şi evaluare c) susţin promovarea sistemului de formare şi evaluare

pe bază de competenţe;pe bază de competenţe;d) participă la dezvoltarea şi actualizarea, sub d) participă la dezvoltarea şi actualizarea, sub

coordonarea CNCFPA, a calificărilor aferente coordonarea CNCFPA, a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte;sectoarelor din care fac parte;


e) validează calificările şi standardele asociate calificărilor, cu e) validează calificările şi standardele asociate calificărilor, cu excepţia celor dobândite prin învăţământul superior;excepţia celor dobândite prin învăţământul superior;

f) recomandă specialişti pe domenii ocupaţionale pentru f) recomandă specialişti pe domenii ocupaţionale pentru realizarea analizei ocupaţionale, pentru definirea realizarea analizei ocupaţionale, pentru definirea competenţelor şi calificărilor şi pentru elaborarea şi competenţelor şi calificărilor şi pentru elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale, pentru verificarea şi validarea standardelor ocupaţionale, pentru verificarea şi validarea standardelor de pregătire profesională, precum validarea standardelor de pregătire profesională, precum şi pentru evaluarea şi certificarea pe bază de standarde şi şi pentru evaluarea şi certificarea pe bază de standarde şi avizează lucrările efectuate de aceştia;avizează lucrările efectuate de aceştia;

g) încurajează şi stimulează participarea organizaţiilor şi g) încurajează şi stimulează participarea organizaţiilor şi persoanelor la formarea profesională continuă şi la persoanelor la formarea profesională continuă şi la învăţământul profesional şi tehnic;învăţământul profesional şi tehnic;

h) colaborează, în scopul realizării obiectului lor de activitate, h) colaborează, în scopul realizării obiectului lor de activitate, cu ministere şi alte organe de specialitate ale cu ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţi administrative administraţiei publice centrale, cu autorităţi administrative autonome, cu organizaţii neguvernamentale naţionale şi autonome, cu organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale, cu furnizorii de formare profesională şi cu internaţionale, cu furnizorii de formare profesională şi cu alte instituţii publice;alte instituţii publice;


i) oferă partenerilor sociali consultanţă în domeniul i) oferă partenerilor sociali consultanţă în domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă;ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă;

j) realizează analize ocupaţionale şi studii cu privire la j) realizează analize ocupaţionale şi studii cu privire la cererea de forţă de muncă pentru ramura cererea de forţă de muncă pentru ramura reprezentată;reprezentată;

k) acordă aviz consultativ solicitanţilor în vederea k) acordă aviz consultativ solicitanţilor în vederea actualizării Clasificării ocupaţiilor din România;actualizării Clasificării ocupaţiilor din România;

l) propun furnizorilor de formare profesională calificările l) propun furnizorilor de formare profesională calificările şi competenţele asociate acestora, precum şi şi competenţele asociate acestora, precum şi corelarea calificărilor cu ocupaţiile care pot fi corelarea calificărilor cu ocupaţiile care pot fi practicate;practicate;

m) stabilesc prin statutul propriu alte activităţi în m) stabilesc prin statutul propriu alte activităţi în interesul ramurii de activitate pe care o reprezintă.interesul ramurii de activitate pe care o reprezintă.

Casa Naţionala de Casa Naţionala de Asigurări de SănătateAsigurări de Sănătate

Casa Naţională de Asigurări de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituţie Sănătate (CNAS) este instituţie publică, autonomă, de interes naţional, publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, al cărei cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcţionării reprezintă asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din asigurărilor sociale de sănătate din România.România.


Activitatea CNAS este una deosebit de complexă Activitatea CNAS este una deosebit de complexă şi se referă în primul rând la aspectele economice şi se referă în primul rând la aspectele economice şi medicale care caracterizează sistemul şi medicale care caracterizează sistemul asigurărilor de sănătate.asigurărilor de sănătate.CNAS are următoarele organe de conducere :CNAS are următoarele organe de conducere :

Adunarea reprezentanţilor – se constituie pe o Adunarea reprezentanţilor – se constituie pe o perioada de 4 ani şi este formata din 31 de perioada de 4 ani şi este formata din 31 de membri, din care 5 sunt numiţi de organizaţiile membri, din care 5 sunt numiţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional şi 5 sindicale reprezentative la nivel naţional şi 5 numiţi de organizaţiile patronale reprezentative la numiţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional ;nivel naţional ;

Consiliul de administraţie – format din 7 persoane, Consiliul de administraţie – format din 7 persoane, mandatate pentru 4 ani, din care organizaţiile mandatate pentru 4 ani, din care organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, numesc prin consens cate unul ;naţional, numesc prin consens cate unul ;


Preşedintele – numit de primul ministru dintre Preşedintele – numit de primul ministru dintre membri consiliului de administraţie la membri consiliului de administraţie la propunerea ministrului Sănătăţii ;propunerea ministrului Sănătăţii ;

Comitetul director ;Comitetul director ; Vicepreşedinte – ales de consiliul de Vicepreşedinte – ales de consiliul de

administraţie ;administraţie ; Directorul general – angajat prin concurs .Directorul general – angajat prin concurs .

În teritoriu, casele judeţene de asigurări de În teritoriu, casele judeţene de asigurări de sănătate sunt conduse de un consiliu de sănătate sunt conduse de un consiliu de administraţie din care fac parte şi administraţie din care fac parte şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional.patronale reprezentative la nivel naţional.

Casa Naţională de Pensii Casa Naţională de Pensii PublicePublice

Conform prevederilor Legii nr. Conform prevederilor Legii nr. 263/2010263/2010 privind sistemul unitar de privind sistemul unitar de pensii publice, conducerea Casei pensii publice, conducerea Casei Naţionale de Pensii Publice ( CNPP ) Naţionale de Pensii Publice ( CNPP ) este asigurată de preşedinte şi este asigurată de preşedinte şi consiliul de administraţie, compus consiliul de administraţie, compus din 23 de persoane, dintre care un din 23 de persoane, dintre care un preşedinte şi 22 de membri.preşedinte şi 22 de membri.


Obiectul principal al CNPP este administratrea sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.


Membrii consiliului de administraţie sunt reprezentanţi ai Membrii consiliului de administraţie sunt reprezentanţi ai Guvernului, ai caselor de pensii sectoriale, patronatelor, Guvernului, ai caselor de pensii sectoriale, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:

a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de ministrul a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale;muncii, familiei şi protecţiei sociale;

b) 3 reprezentanţi ai caselor de pensii sectoriale, desemnaţi b) 3 reprezentanţi ai caselor de pensii sectoriale, desemnaţi de conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 132 de conducătorii instituţiilor publice prevăzute la art. 132 alin. (1) din Legea nr. 263/2010;alin. (1) din Legea nr. 263/2010;

c) 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile c) 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;patronale reprezentative la nivel naţional;

d) 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile d) 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;sindicale reprezentative la nivel naţional;

e) 4 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de e) 4 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.organizaţiile naţionale ale pensionarilor.

Agenţia Naţională pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Ocuparea Forţei de

MuncăMuncă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), potrivit Forţei de Muncă (ANOFM), potrivit prevederilor Legii nr. 202/2006, este o prevederilor Legii nr. 202/2006, este o instituţie publică, care este organizată şi instituţie publică, care este organizată şi funcţionează în temeiul principiului funcţionează în temeiul principiului tripartitismului, având rolul de a aplica tripartitismului, având rolul de a aplica politicile şi strategiile în domeniul politicile şi strategiile în domeniul ocupării forţei de muncă şi de gestionare ocupării forţei de muncă şi de gestionare a Bugetului naţional pentru Şomaj.a Bugetului naţional pentru Şomaj.


MuncăMuncă

Obiectivele principale ale ANOFM sunt : Obiectivele principale ale ANOFM sunt :

• • Instituţionalizarea dialogului social în Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării profesionale domeniul ocupării şi formării profesionale ; ;

• • Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale ; şi formării profesionale ;

• • Aplicarea măsurilor de protecţie socială a Aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă. persoanelor neîncadrate în muncă.


MuncăMuncăANOFM este condusă de un consiliu de ANOFM este condusă de un consiliu de administraţie, format din reprezentanţi ai administraţie, format din reprezentanţi ai Guvernului, precum şi ai confederaţiilor sindicale Guvernului, precum şi ai confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, şi patronale reprezentative la nivel naţional, alcătuit din 15 membri, după cum urmează :alcătuit din 15 membri, după cum urmează :

a) 5 membri, reprezentanţi ai Guvernului, numiţi a) 5 membri, reprezentanţi ai Guvernului, numiţi prin decizie a primului-ministru ;prin decizie a primului-ministru ;

b) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile b) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional ;sindicale reprezentative la nivel naţional ;

c) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile c) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional .patronale reprezentative la nivel naţional .


MuncăMuncăIn teritoriu, agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de In teritoriu, agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au în structură consilii consultative tripartite care muncă au în structură consilii consultative tripartite care sprijină directorii executive ai agenţiilor teritoriale în sprijină directorii executive ai agenţiilor teritoriale în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii. Aceste îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii. Aceste consilii sunt alcătuite din câte 15 membri, după cum consilii sunt alcătuite din câte 15 membri, după cum urmează:urmează:

a) 5 membri, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi a) 5 membri, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ai serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale ai serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, numiţi de prefect, cu unităţile administrativ-teritoriale, numiţi de prefect, cu consultarea agenţiilor teritoriale. Entităţile de mai sus pot consultarea agenţiilor teritoriale. Entităţile de mai sus pot desemna câte o singură persoană în componenţa desemna câte o singură persoană în componenţa consiliului consultativ;consiliului consultativ;

b) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile sindicale b) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;reprezentative la nivel naţional;

c) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile patronale c) 5 membri numiţi prin consens de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional.reprezentative la nivel naţional.

Dialogul social bipartitDialogul social bipartit

Dialog social bipartit este dialogul Dialog social bipartit este dialogul desfăşurat numai între sindicate sau desfăşurat numai între sindicate sau organizaţii sindicale şi angajatori ori organizaţii sindicale şi angajatori ori organizaţii patronale şi îmbracă trei organizaţii patronale şi îmbracă trei forme :forme :

1)1) cadrului general de informare şi cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor ;consultare a angajaţilor ;

2)2) negocierile colective ;negocierile colective ;

3)3) soluţionarea conflictelor de munca.soluţionarea conflictelor de munca.

Cadrului general de Cadrului general de informare şi consultare a informare şi consultare a

angajaţilorangajaţilor

In România cadrului general de In România cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor informare şi consultare a angajaţilor este reglementat prin Legea nr. 53/ este reglementat prin Legea nr. 53/ 2003 – Codul muncii cu modificările şi 2003 – Codul muncii cu modificările şi completările ulterioare dar mai ales completările ulterioare dar mai ales prin Legea nr. 467/2006 - privind prin Legea nr. 467/2006 - privind stabilirea cadrului general de stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor.informare şi consultare a angajaţilor.



Conform prevederilor art. 40 alin.2 lit. Conform prevederilor art. 40 alin.2 lit. e din Legea nr. 53/ 2003 – Codul e din Legea nr. 53/ 2003 – Codul muncii cu modificările şi completările muncii cu modificările şi completările ulterioare, angajatorul are obligata “să ulterioare, angajatorul are obligata “să se consulte cu sindicatul sau, după se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora”.interesele acestora”.


angajaţilorangajaţilor În cazul în care angajatorul intenţionează să În cazul în care angajatorul intenţionează să

efectueze concedieri colective, acesta are efectueze concedieri colective, acesta are obligaţia (art. 69 din Legea nr. 53/2003) de a obligaţia (art. 69 din Legea nr. 53/2003) de a iniţia, în timp util şi în scopul ajungerii la o iniţia, în timp util şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevăzute de lege, înţelegere, în condiţiile prevăzute de lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, cu privire cel puţin la:reprezentanţii salariaţilor, cu privire cel puţin la:

a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de colective sau de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi;salariaţi care vor fi concediaţi;

b) atenuarea consecinţelor concedierii prin b) atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.


angajaţilorangajaţilorÎn perioada în care au loc consultări, pentru a În perioada în care au loc consultări, pentru a permite sindicatului sau reprezentanţilor permite sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor să formuleze propuneri în timp util, salariaţilor să formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obligaţia să le furnizeze toate angajatorul are obligaţia să le furnizeze toate informaţiile relevante şi să le notifice, în scris, informaţiile relevante şi să le notifice, în scris, următoarele:următoarele:

a) numărul total şi categoriile de salariaţi;a) numărul total şi categoriile de salariaţi;b) motivele care determină concedierea preconizată;b) motivele care determină concedierea preconizată;c) numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi c) numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi

afectaţi de concediere;afectaţi de concediere;d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau

contractelor colective de muncă, pentru stabilirea contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;ordinii de prioritate la concediere;


angajaţilorangajaţilore) măsurile avute în vedere pentru limitarea e) măsurile avute în vedere pentru limitarea

numărului concedierilor;numărului concedierilor;f) măsurile pentru atenuarea consecinţelor f) măsurile pentru atenuarea consecinţelor

concedierii şi compensaţiile ce urmează să concedierii şi compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor concediaţi, conform fie acordate salariaţilor concediaţi, conform dispoziţiilor legale şi/sau contractului colectiv dispoziţiilor legale şi/sau contractului colectiv de muncă aplicabil;de muncă aplicabil;

g) data de la care sau perioada în care vor avea g) data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;loc concedierile;

h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi.numărului salariaţilor concediaţi.


angajaţilorangajaţilor Angajatorul trebuie să se consulte cu Angajatorul trebuie să se consulte cu

sindicatul reprezentativ ori, după caz, a sindicatul reprezentativ ori, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor şi atunci reprezentanţilor salariaţilor şi atunci când elaborează normele de muncă, în când elaborează normele de muncă, în cazul în care nu există normative ( art. cazul în care nu există normative ( art. 129 din Legea nr. 53/2003 ), când 129 din Legea nr. 53/2003 ), când elaborează măsurile de securitate şi elaborează măsurile de securitate şi sănătate în muncă ( art. 174 alin. 3 din sănătate în muncă ( art. 174 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 ) şi când întocmeşte Legea nr. 53/2003 ) şi când întocmeşte regulamentul intern ( art. 257 din Legea regulamentul intern ( art. 257 din Legea nr. 53/2003 ).nr. 53/2003 ).


angajaţilorangajaţilor In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 467/2006 In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 467/2006

- privind stabilirea cadrului general de informare şi - privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor, angajatorii au obligaţia să consultare a angajaţilor, angajatorii au obligaţia să informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, potrivit informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare, cu privire la :legislaţiei în vigoare, cu privire la :

a) evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi a) evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii;situaţiei economice a întreprinderii;

b) situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de b) situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă;muncă;

c) deciziile care pot duce la modificări importante în c) deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaţia raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaţia română privind procedurile specifice de informare şi română privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor angajaţilor, în cazul transferului întreprinderii.drepturilor angajaţilor, în cazul transferului întreprinderii.


angajaţilorangajaţilorInformarea se face într-un moment, într-un Informarea se face într-un moment, într-un

mod şi cu un conţinut corespunzătoare, pentru a mod şi cu un conţinut corespunzătoare, pentru a permite reprezentanţilor angajaţilor să examineze permite reprezentanţilor angajaţilor să examineze problema în mod adecvat şi să pregătească, dacă problema în mod adecvat şi să pregătească, dacă este cazul, consultarea.este cazul, consultarea.

Angajatorul nu este obligat să comunice Angajatorul nu este obligat să comunice informaţii sau să întreprindă consultări, dacă acestea informaţii sau să întreprindă consultări, dacă acestea sunt de natură să dăuneze grav funcţionării sunt de natură să dăuneze grav funcţionării întreprinderii sau să-i prejudicieze interesele. Decizia întreprinderii sau să-i prejudicieze interesele. Decizia de a nu comunica aceste informaţii sau de a nu de a nu comunica aceste informaţii sau de a nu întreprinde consultări trebuie motivată faţă de întreprinde consultări trebuie motivată faţă de reprezentanţii angajaţilor. În condiţiile în care reprezentanţii angajaţilor. În condiţiile în care reprezentanţii angajaţilor nu consideră justificată reprezentanţii angajaţilor nu consideră justificată decizia angajatorului de a invoca confidenţialitatea decizia angajatorului de a invoca confidenţialitatea informaţiilor sau de a nu furniza informaţiile informaţiilor sau de a nu furniza informaţiile relevante ori de a nu iniţia consultări în condiţiile, relevante ori de a nu iniţia consultări în condiţiile, aceştia se pot adresa instanţelor judecătoreşti de aceştia se pot adresa instanţelor judecătoreşti de drept comun competente.drept comun competente.



Angajatorii care nu respecta prevederile Legii Angajatorii care nu respecta prevederile Legii nr. 467/2006 - privind stabilirea cadrului general nr. 467/2006 - privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor, pot fi de informare şi consultare a angajaţilor, pot fi sancţionaţi contravenţional cu amenzi în sancţionaţi contravenţional cu amenzi în valoare de minim 1000 lei şi maxim 50000 lei valoare de minim 1000 lei şi maxim 50000 lei ( art. 9 din Legea nr. 467/2006). Constatarea ( art. 9 din Legea nr. 467/2006). Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de Ministerul către persoanele împuternicite de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de către alte organe care, potrivit legii, au dreptul către alte organe care, potrivit legii, au dreptul să efectueze controlul.să efectueze controlul.

Negocierile colectiveNegocierile colective

Organizarea şi desfăşurarea negocierilor Organizarea şi desfăşurarea negocierilor colective, precum şi încheierea contractelor colective, precum şi încheierea contractelor colective de muncă sunt reglementate prin colective de muncă sunt reglementate prin Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social. Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social. Contractele colective de muncă se pot negocia Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate ( criteriul de apartenenţă la de activitate ( criteriul de apartenenţă la sectoarele de activitate este cel al obiectului sectoarele de activitate este cel al obiectului principal de activitate înregistrat la registrul principal de activitate înregistrat la registrul comerţului, conform codului CAEN ). Negocierea comerţului, conform codului CAEN ). Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi.mai puţin de 21 de angajaţi.


Contractul colectiv de muncăContractul colectiv de muncă este este convenţiaconvenţia încheiată în formă scrisă între încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. Fac parte din contractele colective de Fac parte din contractele colective de muncă şi convenţiile dintre părţile semnatare muncă şi convenţiile dintre părţile semnatare ale acestora prin care se soluţionează ale acestora prin care se soluţionează conflictele colective de muncă, precum şi conflictele colective de muncă, precum şi hotărârile arbitrale în această materie, hotărârile arbitrale în această materie, începând cu data pronunţării acestora.începând cu data pronunţării acestora.


Contract colectiv de muncă se poate negocia la :Contract colectiv de muncă se poate negocia la :A)A) La nivel de unitate ;La nivel de unitate ;B) B) La nivel de grup de unităţi ;La nivel de grup de unităţi ;C) C) La nivel de sector de activitate. La nivel de sector de activitate.

Grupurile de unităţi sunt structuri constituite în Grupurile de unităţi sunt structuri constituite în mod voluntar, de către mai multe unităţi din acelaşi mod voluntar, de către mai multe unităţi din acelaşi sector de activitate definite prin apartenenţa la sector de activitate definite prin apartenenţa la aceeaşi diviziune, grupa sau clasa, conform codului aceeaşi diviziune, grupa sau clasa, conform codului CAEN, în vedere negocierii contractelor colective la CAEN, în vedere negocierii contractelor colective la nivelul respectiv. Reunire în grupuri de unităţi se nivelul respectiv. Reunire în grupuri de unităţi se poate face atât prin hotărâre judecătorească de poate face atât prin hotărâre judecătorească de constituire, cat şi prin proces – verbal sau orice alta constituire, cat şi prin proces – verbal sau orice alta convenţie scrisa intre părţi.convenţie scrisa intre părţi.


Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi la , reprezentaţi la negocieri după cum urmează :negocieri după cum urmează :

A)A) La nivel de unitate :La nivel de unitate : Angajatorul este reprezentat de către organul Angajatorul este reprezentat de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, după statut ori regulament de funcţionare, după caz, iar angajaţii sunt reprezentaţi de către caz, iar angajaţii sunt reprezentaţi de către sindicatul legal constituit şi reprezentativ sindicatul legal constituit şi reprezentativ potrivit prezentei legi sau de către potrivit prezentei legi sau de către reprezentanţii angajaţilor, după caz.reprezentanţii angajaţilor, după caz.


Atunci când în unitate nu există sindicat Atunci când în unitate nu există sindicat reprezentativ, negocierea contractului colectiv de reprezentativ, negocierea contractului colectiv de muncă se face după cum urmează :muncă se face după cum urmează :

1) dacă există un sindicat constituit la nivel de 1) dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate, afiliat la o federaţie sindicală unitate, afiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de către face parte unitatea, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei sindicale, la solicitarea şi reprezentanţii federaţiei sindicale, la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;

2) dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie 2) dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea sau nu există nici un din care face parte unitatea sau nu există nici un sindicat, negocierea se face numai de către sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii angajaţilor.reprezentanţii angajaţilor.


B) La nivel de grup de unităţi : Participa angajatori care au acelaşi obiect principal de activitate, conform codului CAEN, constituiţi voluntar sau conform legii, iar din partea angajaţilor participa organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative la nivelul unităţilor membre ale grupului.


În cazul în care la nivelul grupului de unităţi nu există În cazul în care la nivelul grupului de unităţi nu există organizaţii sindicale reprezentative care să reprezinte cel organizaţii sindicale reprezentative care să reprezinte cel puţin jumătate din numărul total de angajaţi ai grupului de puţin jumătate din numărul total de angajaţi ai grupului de unităţi, la negocierea contractului colectiv de muncă unităţi, la negocierea contractului colectiv de muncă salariaţii sunt reprezentaţi după cum urmează:salariaţii sunt reprezentaţi după cum urmează:

1) de către reprezentanţii mandataţi de organizaţiile 1) de către reprezentanţii mandataţi de organizaţiile sindicale reprezentative din cadrul fiecărei unităţi care au sindicale reprezentative din cadrul fiecărei unităţi care au decis constituirea grupului;decis constituirea grupului;

2) pentru unităţile membre ale grupului în care nu există 2) pentru unităţile membre ale grupului în care nu există sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la sindicate reprezentative, dar există sindicate afiliate la federaţii sindicale reprezentative în sectorul de activitate federaţii sindicale reprezentative în sectorul de activitate în care s-a constituit grupul, angajaţii sunt reprezentaţi de în care s-a constituit grupul, angajaţii sunt reprezentaţi de către federaţiile sindicale respective, în baza solicitării şi către federaţiile sindicale respective, în baza solicitării şi mandatului sindicatelor, şi de reprezentanţii angajaţilor mandatului sindicatelor, şi de reprezentanţii angajaţilor din respectivele unităţi.din respectivele unităţi.


C) La nivel de sector de activitate :Angajatorii sunt reprezentaţi de către organizaţiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit legii, ian angajaţii sunt reprezentaţi de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit legii.


Confederaţiile sindicale Confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional reprezentative la nivel naţional conform legiconform legiii pot participa la pot participa la negocierea contractelor colective de negocierea contractelor colective de muncă la nivelul sectoarelor de muncă la nivelul sectoarelor de activitate în care au federaţii activitate în care au federaţii membre, la solicitarea şi în baza membre, la solicitarea şi în baza mandatului din partea acestora.mandatului din partea acestora.


Organizaţiile sindicale sunt Organizaţiile sindicale sunt reprezentative daca îndeplinesc reprezentative daca îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :cumulativ următoarele condiţii :

1. La nivel de unitate:1. La nivel de unitate:a) au statut legal de sindicat;a) au statut legal de sindicat;b) au independenţă organizatorică şi b) au independenţă organizatorică şi

patrimonială;patrimonială;c) numărul de membri ai sindicatului c) numărul de membri ai sindicatului

reprezintă cel puţin jumătate plus unu reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.din numărul angajaţilor unităţii.


2. La nivel de sector de activitate sau 2. La nivel de sector de activitate sau grup de unităţi:grup de unităţi:

a) au statut legal de federaţie sindicală;a) au statut legal de federaţie sindicală;b) au independenţă organizatorică şi b) au independenţă organizatorică şi

patrimonială;patrimonială;c) organizaţiile sindicale componente c) organizaţiile sindicale componente

cumulează un număr de membri de cel cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv.unităţi respectiv.


Îndeplinirea de către organizaţiile Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52 a documentaţiei prevăzute la art. 52 din Legea nr. 62/2011 – Legea din Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social.dialogului social.


Angajatorul este reprezentativ de drept Angajatorul este reprezentativ de drept la nivel de unitate. Organizaţiile la nivel de unitate. Organizaţiile patronale sunt reprezentative la nivel de patronale sunt reprezentative la nivel de sector de activitate, daca îndeplinesc sector de activitate, daca îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :cumulativ următoarele condiţii :

a) au statut legal de federaţie patronală;a) au statut legal de federaţie patronală;b) au independenţă organizatorică şi b) au independenţă organizatorică şi

patrimonială;patrimonială;c) au ca membri patroni ale căror unităţi c) au ca membri patroni ale căror unităţi

cuprind cel puţin 10% din efectivul cuprind cel puţin 10% din efectivul angajaţilor sectorului de activitate, cu angajaţilor sectorului de activitate, cu excepţia angajaţilor din sectorul excepţia angajaţilor din sectorul bugetar .bugetar .

Negocierile colective

Îndeplinirea condiţiilor de Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată, prin reprezentativitate se constată, prin hotărâre, de către Tribunalul hotărâre, de către Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea Municipiului Bucureşti, la cererea organizaţiei patronale, prin organizaţiei patronale, prin depunerea la instanţă a depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 73 documentaţiei prevăzute la art. 73 din Legea nr. 62/2011 – Legea din Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social.dialogului social.

Procedura negocierii colective şi încheierea contractelor colective

Iniţiativa negocierii aparţine angajatorului sau Iniţiativa negocierii aparţine angajatorului sau organizaţiei patronale care iniţiază negocierea organizaţiei patronale care iniţiază negocierea colectivă cu cel puţin 45 de zile calendaristice colectivă cu cel puţin 45 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă. În cazul în care contractele colective de muncă. În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu iniţiază angajatorul sau organizaţia patronală nu iniţiază negocierea, aceasta va începe la cererea scrisă negocierea, aceasta va începe la cererea scrisă a organizaţiei sindicale reprezentative sau a a organizaţiei sindicale reprezentative sau a reprezentanţilor angajaţilor, în termen de cel reprezentanţilor angajaţilor, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării.solicitării.


În scopul asigurării participării la negocierea În scopul asigurării participării la negocierea contractelor colective de muncă la nivel de contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate, grup de unităţi şi unităţi, sector de activitate, grup de unităţi şi unităţi, angajatorii sau organizaţiile patronale vor angajatorii sau organizaţiile patronale vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să transmite tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă anunţul negocieze contractul colectiv de muncă anunţul privind intenţia de începere a negocierilor privind intenţia de începere a negocierilor colective. În cazul în care angajatorul sau colective. În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu a iniţiat negocierile, organizaţia patronală nu a iniţiat negocierile, organizaţia sindicală sau reprezentanţii organizaţia sindicală sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, care iniţiază negocierile, angajaţilor, după caz, care iniţiază negocierile, vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să vor transmite tuturor părţilor îndreptăţite să participe la negociere anunţul privind intenţia de participe la negociere anunţul privind intenţia de începere a negocierilor colective.începere a negocierilor colective.


Neinvitarea la negocieri a tuturor părţilor îndreptăţite să negocieze contractul colectiv de muncă constituie motiv de neînregistrare a contractului colectiv de muncă negociat.

Durata negocierii colective nu poate Durata negocierii colective nu poate depăşi 60 de zile calendaristice decât depăşi 60 de zile calendaristice decât prin acordul părţilor.prin acordul părţilor.


La prima şedinţă de negociere se stabilesc La prima şedinţă de negociere se stabilesc următoarele :următoarele :

1.1. informaţiile publice şi cu caracter confidenţial informaţiile publice şi cu caracter confidenţial pe care angajatorul le va pune la dispoziţia pe care angajatorul le va pune la dispoziţia delegaţilor sindicali sau ai reprezentanţilor delegaţilor sindicali sau ai reprezentanţilor angajaţilor, conform legii, şi data până la care angajaţilor, conform legii, şi data până la care urmează a îndeplini această obligaţie. urmează a îndeplini această obligaţie. Regimul informaţiilor confidenţiale puse la Regimul informaţiilor confidenţiale puse la dispoziţie de angajator este cel stabilit prin dispoziţie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind cadrul general de Legea nr. 467/2006 privind cadrul general de informare şi consultare a angajaţilor. informare şi consultare a angajaţilor. Informaţiile vor cuprinde cel puţin date Informaţiile vor cuprinde cel puţin date referitoare la situaţia economico-financiara la referitoare la situaţia economico-financiara la zi precum şi situaţia ocupării forţei de munca ;zi precum şi situaţia ocupării forţei de munca ;


2.2. componenţa nominală a echipelor de componenţa nominală a echipelor de negociere pentru fiecare parte, în baza unor negociere pentru fiecare parte, în baza unor împuterniciri scrise; împuterniciri scrise;

3.3. nominalizarea persoanelor mandatate să nominalizarea persoanelor mandatate să semneze contractul colectiv de muncă; semneze contractul colectiv de muncă;

4.4. durata maximă a negocierilor convenită de durata maximă a negocierilor convenită de părţi; părţi;

5.5. locul şi calendarul reuniunilor; locul şi calendarul reuniunilor; 6.6. dovada reprezentativităţii părţilor dovada reprezentativităţii părţilor

participante la negocieri; participante la negocieri; 7.7. dovada convocării tuturor părţilor dovada convocării tuturor părţilor

îndreptăţite să participe la negociere; îndreptăţite să participe la negociere; 8.8. alte detalii privind negocierea.alte detalii privind negocierea.


Toate aceste lucruri vor fi consemnate în Toate aceste lucruri vor fi consemnate în mod obligatoriu intr-un proces verbal. La mod obligatoriu intr-un proces verbal. La fiecare şedinţă de negociere se vor fiecare şedinţă de negociere se vor încheia procese-verbale semnate de încheia procese-verbale semnate de reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care reprezentanţii mandataţi ai părţilor în care se va consemna conţinutul negocierilor. se va consemna conţinutul negocierilor.

Data la care se desfăşoară prima şedinţă Data la care se desfăşoară prima şedinţă de negociere reprezintă data la care se de negociere reprezintă data la care se consideră că negocierile au fost consideră că negocierile au fost declanşate.declanşate.


La încheierea contractelor colective de La încheierea contractelor colective de muncă, prevederile legale referitoare la muncă, prevederile legale referitoare la drepturile angajaţilor au un caracter minimal. drepturile angajaţilor au un caracter minimal. Contractele colective de muncă nu pot Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior. Contractele individuale de muncă superior. Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la niveluri inferioare celor stabilite drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă prin contractele colective de muncă aplicabile.aplicabile.


Contractul colectiv de muncă se încheie pe o Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni şi mai mare de 24 luni. Părţile pot de 12 luni şi mai mare de 24 luni. Părţile pot hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv hotărî prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta de muncă, în condiţiile stabilite de prezenta lege, o singură dată, cu cel mult 12 luni. lege, o singură dată, cu cel mult 12 luni. Contractele colective de muncă, încheiate la Contractele colective de muncă, încheiate la orice nivel, nu pot fi semnate decât de orice nivel, nu pot fi semnate decât de reprezentaţii mandataţi în acest sens ai părţilor reprezentaţii mandataţi în acest sens ai părţilor care au negociat.care au negociat.


Contractele colective de muncă şi actele Contractele colective de muncă şi actele adiţionale la acestea se încheie în formă adiţionale la acestea se încheie în formă scrisă şi se înregistrează prin grija scrisă şi se înregistrează prin grija părţilor, după cum urmează:părţilor, după cum urmează:

a) contractul colectiv de muncă la nivel de a) contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de unitate, la inspectoratul teritorial de muncă;muncă;

b) contractele colective de muncă b) contractele colective de muncă încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi încheiate la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de activitate, la Ministerul al sectoarelor de activitate, la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.


În cazul contractelor negociate la nivelul În cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate, contractul colectiv de sectoarelor de activitate, contractul colectiv de muncă va fi înregistrat la nivelul respectiv numai muncă va fi înregistrat la nivelul respectiv numai în situaţia în care numărul de angajaţi din în situaţia în care numărul de angajaţi din unităţile membre ale organizaţiilor patronale unităţile membre ale organizaţiilor patronale semnatare este mai mare decât jumătate din semnatare este mai mare decât jumătate din numărul total al angajaţilor din sectorul de numărul total al angajaţilor din sectorul de activitate. În caz contrar, contractul va fi activitate. În caz contrar, contractul va fi înregistrat drept contract la nivel de grup de înregistrat drept contract la nivel de grup de unităţi.unităţi.

Pentru contractele la nivel de sector de activitate Pentru contractele la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi, dosarul va cuprinde şi lista sau grup de unităţi, dosarul va cuprinde şi lista unităţilor cărora li se aplică contractul în unităţilor cărora li se aplică contractul în conformitate cu mandatele speciale prevăzute la conformitate cu mandatele speciale prevăzute la art. 136 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.art. 136 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.


În cazul în care numărul de angajaţi din unităţile În cazul în care numărul de angajaţi din unităţile membre ale organizaţiilor patronale semnatare membre ale organizaţiilor patronale semnatare este mai mare decât jumătate din numărul total este mai mare decât jumătate din numărul total al angajaţilor din sectorul de activitate, aplicarea al angajaţilor din sectorul de activitate, aplicarea contractului colectiv de muncă înregistrat la contractului colectiv de muncă înregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsă la nivelul unui sector de activitate va fi extinsă la nivelul tuturor unităţilor din sector, prin ordin al nivelul tuturor unităţilor din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, cu aprobarea Consiliului Naţional Tripartit, în cu aprobarea Consiliului Naţional Tripartit, în baza unei cereri adresate acestuia de către baza unei cereri adresate acestuia de către semnatarii contractului colectiv de muncă la semnatarii contractului colectiv de muncă la nivel sectorial.nivel sectorial.

Efectele contractelor Efectele contractelor colective de muncăcolective de muncă

Clauzele contractelor colective de muncă produc Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează :efecte după cum urmează :

a) pentru toţi angajaţii din unitate, în cazul a) pentru toţi angajaţii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;acest nivel;

b) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile care b) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile care fac parte din grupul de unităţi pentru care s-a fac parte din grupul de unităţi pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;încheiat contractul colectiv de muncă;

c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din c) pentru toţi angajaţii încadraţi în unităţile din sectorul de activitate pentru care s-a încheiat sectorul de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă şi care fac parte contractul colectiv de muncă şi care fac parte din organizaţiile patronale semnatare ale din organizaţiile patronale semnatare ale contractuluicontractului


Contractul colectiv de muncă nu poate fi Contractul colectiv de muncă nu poate fi denunţat unilateral .denunţat unilateral .El încetează în El încetează în următoarele cazuri:următoarele cazuri:

a) la împlinirea termenului sau la a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu convin încheiat, dacă părţile nu convin prelungirea aplicării acestuia, în prelungirea aplicării acestuia, în condiţiile legii;condiţiile legii;

b) la data dizolvării sau lichidării judiciare b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a unităţii;a unităţii;

c) prin acordul părţilor.c) prin acordul părţilor.


Litigiile în legătură cu executarea, modificarea Litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă se sau încetarea contractului colectiv de muncă se soluţionează de către instanţele judecătoreşti soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente.competente.

Conform principiului recunoaşterii reciproce Conform principiului recunoaşterii reciproce orice organizaţie sindicală legal constituită orice organizaţie sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau cu o poate încheia cu un angajator sau cu o organizaţie patronală orice alte tipuri de organizaţie patronală orice alte tipuri de acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi ale căror scrisă, care reprezintă legea părţilor şi ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizaţiilor semnatare. ( art. 153 din Legea organizaţiilor semnatare. ( art. 153 din Legea nr. 62/2011 ).nr. 62/2011 ).

Negocierea colectivă în Negocierea colectivă în sectorul bugetarsectorul bugetar

În sectorul bugetar, părţile contractului colectiv de În sectorul bugetar, părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi după cum urmează :după cum urmează :

A. din partea angajatorilor:A. din partea angajatorilor:a) la nivel de unitate, de către conducătorul a) la nivel de unitate, de către conducătorul

instituţiei bugetare sau de către persoana instituţiei bugetare sau de către persoana mandatată în acest scop ;mandatată în acest scop ;

b) la nivel de grup de unităţi, de către reprezentantul b) la nivel de grup de unităţi, de către reprezentantul legal al ordonatorilor principali de credite ;legal al ordonatorilor principali de credite ;

c) la nivel de sector de activitate, de către c) la nivel de sector de activitate, de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente ;competente ;


B. din partea angajaţilor, la nivel de unitate, B. din partea angajaţilor, la nivel de unitate, grup de unităţi sau sector de activitate, de grup de unităţi sau sector de activitate, de organizaţiile sindicale legal constituite şi organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative conform prevederilor reprezentative conform prevederilor prezentei legi, în caz contrar aplicându-se prezentei legi, în caz contrar aplicându-se prevederile art. 135 din Legea nr. 62/2011.prevederile art. 135 din Legea nr. 62/2011.

In sectorul bugetar, contractele colective de In sectorul bugetar, contractele colective de muncă se negociază, în condiţiile legii, după muncă se negociază, în condiţiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în ale ordonatorilor de credite, în limitele şi în condiţiile stabilite prin acestea.condiţiile stabilite prin acestea.


Prin contractele/acordurile colective de muncă Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură, altele decât cele prevăzute de şi în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal, deoarece drepturile salariale din de personal, deoarece drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise. În cazul în care drepturile salariale sunt precise. În cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime şi stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime, drepturile salariale concrete se maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.între limitele legale.


Contractele colective de muncă la nivel Contractele colective de muncă la nivel de sectoare de activitate şi grupuri de de sectoare de activitate şi grupuri de unităţi, precum şi actele adiţionale la unităţi, precum şi actele adiţionale la acestea vor fi publicate în Monitorul acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a V-a, prin Oficial al României, Partea a V-a, prin grija părţilor semnatare. Nedepunerea grija părţilor semnatare. Nedepunerea spre publicare de către părţile semnatare spre publicare de către părţile semnatare a contractului colectiv de muncă la nivel a contractului colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi sau sector de de grup de unităţi sau sector de activitate, cu amendă de 3.000 lei. activitate, cu amendă de 3.000 lei. Responsabilitatea revine solidar părţilor.Responsabilitatea revine solidar părţilor.


În cazul în care o organizaţie patronală sau sindicală semnatară a unui contract colectiv de muncă îşi pierde calitatea de organizaţie reprezentativă, orice parte interesată îndreptăţită să negocieze respectivul contract colectiv de muncă are dreptul să solicite renegocierea contractului colectiv de muncă în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia. Dacă nu se solicită renegocierea, contractul colectiv de muncă respectiv rămâne în vigoare până la expirarea termenului pentru care a fost încheiat.


Refuzul angajatorului de a începe Refuzul angajatorului de a începe negocierea contractului colectiv negocierea contractului colectiv de munca constituie infracţiune şi de munca constituie infracţiune şi se sancţionează cu amenda se sancţionează cu amenda cuprinsa intre 5000 lei şi 10000 cuprinsa intre 5000 lei şi 10000 lei ( art.217 ali.1 lit.b din Legea lei ( art.217 ali.1 lit.b din Legea nr.62/2011 ).nr.62/2011 ).

Soluţionarea conflictelor de muncă

Angajaţii au dreptul garantat de Legea Angajaţii au dreptul garantat de Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social, de nr. 62/2011 – Legea dialogului social, de a declanşa conflicte colective de muncă a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă.colective de muncă.

Nu pot constitui obiect al conflictelor Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările colective de muncă revendicările angajaţilor pentru a căror rezolvare este angajaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ.act normativ.

Soluţionarea conflictelor de muncăă

Conflictul colectiv de muncă se Conflictul colectiv de muncă se declanşează numai după înregistrarea declanşează numai după înregistrarea prealabilă a acestuia, după cum urmează :prealabilă a acestuia, după cum urmează :

a)a) la nivel de unitate : la nivel de unitate : organizaţia sindicală reprezentativă sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, notifică angajatorului , după caz, notifică angajatorului declanşarea conflictului colectiv de muncă declanşarea conflictului colectiv de muncă şi sesizează în scris inspectoratul teritorial şi sesizează în scris inspectoratul teritorial de muncă din judeţul în care îşi desfăşoară de muncă din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii unităţii care au activitatea angajaţii unităţii care au declanşat conflictul, în vederea concilierii;declanşat conflictul, în vederea concilierii;


b)b) la nivel de grup de unităţi : la nivel de grup de unităţi : organizaţiile organizaţiile sindicale reprezentativesindicale reprezentative vor notifica fiecărei vor notifica fiecărei unităţi membre a grupului de unităţi, precum şi unităţi membre a grupului de unităţi, precum şi organizaţiei patronale constituite la nivelul grupului organizaţiei patronale constituite la nivelul grupului declanşarea conflictului colectiv de muncă şi declanşarea conflictului colectiv de muncă şi sesizează în scris Ministerul Muncii, Familiei şi sesizează în scris Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), în vederea concilierii;Protecţiei Sociale (MMFPS), în vederea concilierii;

c)c) la nivelul sectorului de activitate : la nivelul sectorului de activitate : organizaţiile organizaţiile sindicale reprezentativesindicale reprezentative vor notifica fiecărei vor notifica fiecărei unităţi în care au membri organizaţii sindicale unităţi în care au membri organizaţii sindicale reprezentative, precum şi organizaţiilor patronale reprezentative, precum şi organizaţiilor patronale corespondente declanşarea conflictului colectiv de corespondente declanşarea conflictului colectiv de muncă şi vor sesiza în scris MMFPS, în vederea muncă şi vor sesiza în scris MMFPS, în vederea concilierii.concilierii.


Soluţionare conflictelor de munca se poate realiza prin : conciliere, mediere şi arbitraj.

Pentru soluţionarea conflictelor de munca procedura de conciliere este obligatorie (art. 168 alin. 1 din Legea nr. 62/2011), iar medierea sau arbitrajul este obligatorie/obligatoriu dacă părţile, de comun acord, au decis acest lucru înainte de declanşarea grevei ori pe parcursul acesteia.


Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de Sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de muncă se formulează în scris şi va cuprinde în mod muncă se formulează în scris şi va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:obligatoriu următoarele menţiuni:

a) angajatorul sau organizaţia patronală, cu indicarea a) angajatorul sau organizaţia patronală, cu indicarea sediului şi datelor de contact ale acestuia/acesteia ;sediului şi datelor de contact ale acestuia/acesteia ;

b) obiectul conflictului colectiv de muncă şi motivarea b) obiectul conflictului colectiv de muncă şi motivarea acestuia ;acestuia ;

c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 161-c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 161-163 ;163 ;

d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să d) desemnarea nominală a persoanelor delegate să reprezinte la conciliere organizaţia sindicală reprezinte la conciliere organizaţia sindicală reprezentativă sau, după caz, reprezentanţii reprezentativă sau, după caz, reprezentanţii angajaţilor.angajaţilor.


În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea sesizării, MMFPS, respectiv inspectoratul sesizării, MMFPS, respectiv inspectoratul teritorial de muncă ( ITM ), desemnează teritorial de muncă ( ITM ), desemnează delegatul său pentru participarea la concilierea delegatul său pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de muncă, după care conflictului colectiv de muncă, după care convoacă părţile la procedura de conciliere într-convoacă părţile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăşi 7 zile lucrătoare un termen ce nu poate depăşi 7 zile lucrătoare de la data desemnării delegatului.de la data desemnării delegatului.

Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere, părţile îşi desemnează cate o delegaţie formată părţile îşi desemnează cate o delegaţie formată din 2 - 5 persoane, care vor fi împuternicite în din 2 - 5 persoane, care vor fi împuternicite în scris să participe la conciliere. scris să participe la conciliere.


La data fixată pentru conciliere, delegatul MMFPS La data fixată pentru conciliere, delegatul MMFPS sau al ITM, după caz, verifică împuternicirile sau al ITM, după caz, verifică împuternicirile delegaţilor părţilor şi stăruie ca aceştia să delegaţilor părţilor şi stăruie ca aceştia să acţioneze pentru a se realiza concilierea. acţioneze pentru a se realiza concilierea. Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se Susţinerile părţilor şi rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de consemnează într-un proces-verbal, semnat de către părţi şi de delegatul MMFPS sau al ITM, după către părţi şi de delegatul MMFPS sau al ITM, după caz. caz.

În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la În cazul în care în urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat.consideră încheiat.

Indiferent care va fi rezultatele concilierii, acesta Indiferent care va fi rezultatele concilierii, acesta va fi aduse la cunoştinţa angajaţilor de către cei va fi aduse la cunoştinţa angajaţilor de către cei care au făcut sesizarea pentru efectuarea care au făcut sesizarea pentru efectuarea concilierii.concilierii.


În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost În cazul în care conflictul colectiv de muncă nu a fost soluţionat ca urmare a concilierii organizate de MMFPS, soluţionat ca urmare a concilierii organizate de MMFPS, respectiv de ITM, după caz, părţile pot hotărî, prin respectiv de ITM, după caz, părţile pot hotărî, prin consens, iniţierea procedurii consens, iniţierea procedurii de medierede mediere, în condiţiile , în condiţiile aceleaşi legi nr. 62/2011 – Legea dialogului social.aceleaşi legi nr. 62/2011 – Legea dialogului social.

Pe întreaga durată a unui conflict colectiv de muncă, Pe întreaga durată a unui conflict colectiv de muncă, părţile aflate în conflict pot hotărî prin consens ca părţile aflate în conflict pot hotărî prin consens ca revendicările formulate să fie supuse arbitrajului Oficiului revendicările formulate să fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Hotărârile arbitrale pronunţate de Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale sunt obligatorii pentru părţi, completează contractele colective de muncă şi devin executorii din momentul pronunţării lor.

DIALOGUL SOCIALDIALOGUL SOCIAL ccadru de comunicareadru de comunicare între autorităţile între autorităţile

administraţiei publice, reprezentanţii angajaţilor şi administraţiei publice, reprezentanţii angajaţilor şi angajatorilorangajatorilor

Eficienţa sistemului de dialog social este data de competenţa şi capacitatea de

expertiză ridicată a tuturor partenerilor care participa la dialog social, a căror

deschidere către utilizarea mecanismelor de dialog social este certificată prin participarea în structuri, procese de

negociere şi acorduri semnate.

Prezentare dialog social

Education

Transcript of Prezentare dialog social