Prelegerea 3_word Psihanaliza

8/18/2019 Prelegerea 3_word Psihanaliza

1/15

Prelegerea nr. 3

Psihanaliza

Freud a dat mai multe definiţii ale psihanalizei. Una dintre cele mai explicite se

găseşte la începutul articolului din Enciclopedia apărută în 1922. Conform acestei defini iiț

psihanaliza este

1! Un procedeu de in"estigare a proceselor mentale aproape inaccesi#ile prin alte

metode$

2! % metodă #azată pe acest tip de in"estigare pentru tratamentul tul#urărilor

ne"rotice$

&! % serie de concepţii psihologice referitoare la psihic şi personalitatea umană'

do#(ndite prin acest mi)loc şi care se dez"oltă împreună pentru a forma progresi"

o nouă disciplină ştiinţifică.

* Am numit psihanaliză travaliul prin care aducem în conştiinţa bolnavului materialul

psihic refulat în el. …

Noi îl învăţăm deci să înţeleagă alcătuirea acestor formaţii psihice extrem de

complicate şi evidenţiem legătura dintre simptome şi mişcările pulsionale care le motivează

îi arătăm bolnavului! în simptomele sale! motive pulsionale p"nă în acel moment ignorate!…

#n acelaşi mod! îi arătăm bolnavului! utiliz"nd manifestările psihice considerate ca

nonpatologice! că el nu era dec"t în parte conştient de motivaţia lor! că alte motive

pulsionale! care i$au rămas necunoscute! au contribuit la producerea lor +. ,-. Freud!.

Psihanaliza - un procedeu de investigare a proceselor mentale

-pre deose#ire de alte tiin e focusate pe cercetarea proceselor mentale' psihanaliza nuș ț

are alt mi)loc de cercetare a func ionării psihice dec(t rela ia pacientanalist sau rela iaț ț ț

indi"idindi"id. /ste "or#a despre func ionarea de la incon tient la incon tient a acestor doiț ș ș

protagoni ti ai procesului psihanalitic 0 analistul i analizandul. ar metodelemi)loacele prinș ș

care are loc in"estigarea psihicului uman sunt asocia iile li#ere' aten ia flotantă' transferul'ț ț

contratransferul.

Metoda asocia iilor libere.ț


2/15

3sociaţiile li#ere constau în a exprima fără discriminare toate g(ndurile care "in în

minte' fie plec(nd de la un element dat ,cu"(nt' număr' imaginea unui "is' o reprezentare

oarecare4!' fie în mod spontan. /ste metoda principală a tehnicii psihanalitice. 3t(t ca

termen' c(t i ca metodă de lucru a fost introdusă de către Freud în 1596. 7eflec iile pri"indș ț

introducerea acestei metode au început mai de"reme' între anii 15921595. Freud

a#andonează hipnoza i metoda cathartică prin care lucra anterior' in"oc(nd în primul r(ndș

faptul că hipnoza determina diminuarea sau dispari ia temporară a simptomului' dar nuț

permitea în elegerea conflictelor interioare care determină apari ia simptomului. 8rin contrast'ț ț

metoda asocia iilor li#ere permite pacientului să a)ungă' prin intermediul lan urilor asociati"eț ț

pe care le dez"oltăformează' la semnifica ia psihică a simptomelor sale i să descopere )oculț ș

de for e psihice carei determină simptomul.ț

Aten ia flotantăț .

/ste una dintre principale recomandări tehnice în cadrul metodei psihanalitice. ermenul

de aten ie flotantă se referă la felul în care psihanalistul tre#uie săl asculte pe pacient să iț ș

lase propria acti"itate incon tientă să func ioneze în modul cel mai li#er posi#il' fără aș ț

pri"ilegia aprioric nici un element din discursul pacientului. 7espect(nd această regulă'

psihanalistul exclude din procesul de percepere a discursului pacientului propriile

pre)udecă i' atitudini' chiar i cele mai fundamentale presupozi ii teoretice' încerc(nd doar săț ș țdescopere conexiunile incon tiente în discursul pacientului.ș

Analiză personală.

3naliza didactică reprezintă procesul de psihanaliză personală pe care îl urmează cel care

se "a dedica exercitării profesiei de psihanalist. 3naliza didactică reprezintă una dintre cele

trei dimensiuni constituti"e' o#ligatorii ale procesului de formare profesională a

psihanalistului formarea teoretică' super"izarea cazurilor clinice i analiza personală.ș

%#ligati"itatea analizei personale a deri"at din descoperirea lui Freud că practicarea

psihanalizei este posi#ilă numai în cazul în care psihanalistul î i cunoa te propriul incon tient'ș ș ș

a proceselor care se petrec în preconştient' a rezistenţelor' a manifestărilor transferenţiale.

:eoarece practica psihanalizei presupune că este cercetat psihicul uman' în special

incon tientul uman cu a)utorul altui psihicincon tient' apar între#ări referitoare laș ș

o#iecti"itatea cercetării' la posi#ilile deformări ale materialului clinic sau la percep iaț

stereotipă a materialului clinic. 8entru a se e"ita aceste deformări în analiza pacientului'

pentru a e"ita a anumitele *puncte oar#e+ în analiza pacientului' în 19;1' la primul Congresș

de 8sihanaliză' sa instituit regula psihanalizei personale fiecare candidat la profesiunea de


3/15

psihanalist este o#ligat să realizeze analiza personală care săi permită cunoa terea proprieiș

func ionări psihice' în special a propriului incon tient' dez"oltarea a#ilită ilor de autoanaliză'ț ș ț

de#locarea i în elegerea propriilor conflicte psihiceș ț

Psihanaliza - o metodă de tratament a tulburărilor nevrotice

Statutul tulburărilor nevrotice până la Freud.

8sihanaliza "ine cu ideea că simptomul ne"rotic are o semnifica ie' el presupune unț

)oc de for e care reprezintă un conflict psihic.


4/15

(+tudii asupra isteriei' ,159>! Freud scrie *,ă veţi convinge că avem mult de c"ştigat! dacă

reu im să transformăm suferinţa dvs. isterică într$o banală nefericire. #mpotriva celei dinș

urmă vă veţi putea apăra mai bine cu o viaţă sufletească reînsănătoşit ă+.


5/15

analizandului în raport cu di"erse *o#iecte+ 0 persoane semnificati"e pentru client' se repetă

în cadrul rela iei analitice prin transferul asupra persoanei analistului. /ste "or#a de oț

repeti ie a unor prototipuri infantile' trăită cu un marcat sentiment de actualitate. 3cesteț

prototipuri care constau în sentimente' g(nduri' atitudini' comportamente' sau format în

prima copilărie în relaţia cu părinţii sau su#stituţii lor .

/ste important să men ionăm căț transferul nu este un fenomen specific doar pentru

terapia psihanalitică' el se regăse te în diferite rela ii umane ,relaţii de autoritate medicș ț

pacient' profesorstudent' conducătorsu#ordonat! sau în relaţiile de prietenie şi de dragoste.


6/15

ru ine pentru anumite activită i sexuale i teama că ar fi putut fi descoperit! dar ne arată că îiș ț ș

este ru ine pentru tratamentul pe care îl face i îl ine absolut secret'ș ș ț .


7/15

Contratransferul este generat în relaţia cu pacientul prin intermediul identificării

proiecti"e' el poate de"eni un mi)loc extrem de important pentru cunoaşterea inconştientului

pacientului. 3stfel' 7acGer sus ine că sentimentele manifestate în contratransfer pot fi folositeț

de către terapeu i drept #arometru care indică ceea ce se înt(mplă în incon tientul pacientului.ț ș

:e exemplu' dacă terapeutul ar începe să se simtă plictisit' el ar putea presupune că pacientul

e"ită ce"a$ dacă sar ener"a pe pacient' aceasta ar indica de o#icei că pacientul ia dorit sălș

ener"eze pe terapeut$ iar dacă terapeutul ar sim i o stare de excita ie sexuală' aceasta ar tre#uiț ț

atri#uită seduc iei incon tiente a pacientului. 8rin urmare' în cadrul tratamentului'ț ș

contratransferul a fost considerat de 7acGer la fel de important ca transferul.

Contratransferul face o#iectul unui interes tot mai mare din partea psihanaliştilor' mai

ales pe măsură ce cura era înţeleasă şi descrisă tot mai mult ca relaţie. 3stfel' se consideră că psihoterapeutul tre#uie să petreacă la fel de mult timp analiz(ndu i propriul contratransfer peș

c(t o face analiz(nd transferul pacientului.

$oncep%iile psihologice referitoare la psihic &i personalitatea umană

8sihanaliza include în sine i o serie de concepte pri"ind psihicul uman. 7eflec iileș ț

freudiene p(nă la anul 191 pri"ind psihicul i personalitatea alcătuiesc metapsihologiaș

freudiană. /la#orările teoretice freudiene pri"ind func ionarea mentală pot fi împăr ite în douăț țetape prima etapă corespunde cronologic perioadei 159> 192; i este reprezentată deș prima

topică freudiană' a doua etapă include reflec iile teoretice de după 192; i este cunoscutăț ș

drept cea dea doua topică freudiană.

Freud încearcă să explice func ionarea mentală at(t în dimensiunea normalită ii' c(t i înț ț ș

patologie' pornind de la o#ser"a iile sale clinice asupra "iselor i ne"rozelor.


8/15

'ncon&tient 0 în sens topic inconştient înseamnă unul dintre sistemele definite de Freud în

cadrul primei sale teorii asupra aparatului psihic. /ste constituit din conţinuturi refulate cărora

li sa refuzat accesul la sistemul preconştientconştient ,8C-Cs! prin acţiunea refulării.

(efulare 0 operaţie prin care su#iectul încearcă să respingă din conştient şi să menţină îninconştient reprezentări ,g(nduri' imagini' amintiri! legate de o pulsiune. 7efularea se produce

în cazurile în care satisfacerea unei pulsiuni 0 suscepti#ilă prin ea însăşi să producă plăcere 0

riscă să pro"oace neplăcere în raport cu alte exigenţe.

$aracteristicile incon&tientului)

• Conţinuturile sale s(nt reprezentanţă a pulsiunilor$

• 3ceste conţinuturi s(nt acţionate de mecanismele specifice procesului primar' mai

ales condensarea şi deplasarea$

• 8uternic in"estite cu energie pulsională' conţinuturile inconştiente caută să se întoarcă

în conştiinţă şi acţiune ,întoarcerea refulatului!$ dar ele nu pot a"ea acces la sistemul

8C-Cs dec(t prin formaţiuni de compromis după ce au fost supuse deformării

cenzurii. =ai ales dorinţele din copilărie s(nt cele care cunosc o fixaţie în inconştient.

ncon tientul se manifestă în func ionarea indi"idului prin intermediul actelor ratate' aș ț

"isului' a simptomului ne"rotic' a transferului i a contratransferului.ș

8entru a facilita în elegerea felului în care se manifestă incon tientul' "ă propunem săț ș

reflecta i asupra unui fenomen cotidian cum esteț actul ratat . ermenul de act ratat apare în

19;H în lucrarea lui -. Freud * 1sihopatologia vie ii cotidiene'ț .


9/15

următoarea în forul său interior' la ni"el incon tient' pre edintele dorea să poată în fineș ș

încheia această edin ă de la care nu a tepta nimic #un.ș ț ș


10/15

3cest proces este însoţit de deposedarea' diminuarea şargei emoţionale a reprezentărilor

inconştiente ,pentru a nu induce o dezorganizare psihică gra"ă !' făc(ndule accesi#ile

conştientului şi transmisi#ile celorlalţi.


11/15

1ulsiuni de autoconservare 0 termen prin care Freud desemnează ansam#lul ne"oilor

legate de func iile corporale necesare conser"ării "ie ii indi"idului i al cărui prototip îlț ț ș

constituie foamea.

1ulsiuni sexuale 0 pentru 3reud! pulsiunea sexuală! diferită de instinctul sexual! nu sereduce la activită ile sexuale inventariate în mod obi nuit cu scopurile i obiectele lor! ci esteț ș ș

o presiune a cărei energie o constituie libido$ul .

(emanierea teoriei pulsiunilor

3 doua topică freudiană a coincis cu remanierile pri"ind teoria pulsiunilor' remaniere

expusă în lucrarea cu o denumire sugesti"ă * 4incolo de principiul plăcerii' ,192;!. :acă în

prima teorie a pulsiunilor Freud identifica pulsiunile /ului ,de autoconser"are i sexuale!'șdupă 192; Freud "or#e te despre pulsiunile "ie ii /ros' care includ ,pulsiunile deș ț

autoconser"are i pulsiunile sexuale! i pulsiunile mor ii hanatos.ș ș ț

ni ial' inconştientul a fost asociat de către Freud cu pulsiunile sexuale' p(nă în 191Hț

Freud fiind mai pu in preocupat de importan a agresi"ită ii în func ionarea psihică i nu oț ț ț ț ș

delimitează ca pulsiune centrală. 3u existat anumite premize indi"iduale' tiin ifice' istoriceș ț

care au determinat reflec iile freudiene asupra acestui su#iect.ț


12/15

Pulsiuni de moarte 0 desemnează o categorie fundamentală de pulsiuni care se opun

pulsiunilor de "ia ă i care tind la reducerea completă a tensiunilor' adică la readucerea fiin eiț ș ț

"ii la starea anorganică.


13/15

:in punct de "edere economic ,aspectul cantitati" al energiei psihice!' -ineul este

rezer"orul de energie al psihicului$ din punct de "edere dinamic ,aspectul raporturilor dintre

forţele psihice!' -ineul intră în conflict cu /ul şi -upraeul$ din punct de "edere genetic' -ine

ul constituie materialul din care se formează /ul şi -upraeul.

u 0 instanţă pe care Freud' în a doua sa teorie a aparatului psihic' o deose#eşte de

-ine şi -upraeu. :in punct de "edere topic' /ul se află întro relaţie de dependenţă at(t faţă de

re"endicările -inelui' c(t şi faţă de imperati"ele -upraeului şi exigenţele realităţii. :eşi se

afirmă ca mediator' reprezentant al intereselor totalităţii persoanei' autonomia sa este cu totul

relati"ă.

:in punct de "edere dinamic' /ul reprezintă' în primul r(nd conflictul ne"rotic' polul

defensi" al personalităţii$ el pune în )oc o serie de mecanisme de apărare' care s(nt moti"ate

prin percepţia unui afect neplăcut ,angoasăsemnal!. ,+aplanche# Pontalis,.

-copul principal al /ului 0 de a armoniza cerinţele realităţii externe cu cerinţele -ine

ului şi -upraeului.

Func%iile ului)

•

3utoconser"area organismului 0 cea mai importantă funcţie. 8entru a o îndeplini esteindispensa#ilă cunoaşterea realităţii externe şi acumularea în memorie a experienţelor

realizate ,/ul percepe realitatea' memorează' în"aţă' încearcă so controleze

conştient!.

• estarea realităţii. 8entru adaptare distingerea realităţii psihice de realitatea externă

este de primă importanţă. -ănătatea mentală a indi"idului depinde de capacitatea de a

discerne dacă preceptul aparţine lumii interioare sau exterioare. Je"rozele şi psihozele

se caracterizează printro pertur#are mai puţin pronunţată sau mai pronunţată a testării

realităţii.

• =odificarea realităţii în funcţie de scopurile sale. 8entru aceasta /ul îşi utilizează

cunoştinţele despre realitate.

• Controlul -ineului' al "ieţii instinctuale /ul permite doar acea cantitate de satisfacţie

pulsională care nu pereclitează conser"area organismului.


14/15

• Faţă de -upraeu' ţine seama de cadrul moral pe care acesta îl impune' de "alorile şi

idealurile tradiţionale ale societăţii.

/ul se formează din -ine şi parcurge o succesiune de etape p(nă la atingerea maturităţii.

Ea început' /ul în formare coincide cu -ineul şi se pune total în slu)#a realizării cerinţelor

acestuia. Caracteristic pentru primele luni de "iaţă' /ul ideal 0 aşa este numită faza de deplină

coincidenţă între /u şi -ine 0 începe să se destrame pe măsură ce realitatea ,familia! se opune

tot mai mult satisfacerii complete a cerinţelor copilului.

-. Freud (Eul caută să extindă influenţa lumii exterioare asupra +ine$ului şi a intenţiilor

acestuia! să înlocuiască principiul plăcerii! care acţionează nest"n0enit la nivelul +ine$ului!

cu principiul realităţii. 1ercepţia 0oacă pentru Eu acelaşi rol care revine pulsiunii la nivelul

+ine$ului. Eul reprezintă ceea ce am putea numi raţiune şi înţelepciune! spre deosebire de

+ine! care este dominat de către pasiuni.' ,*/ul şi -eul+' 192&!

=aturitatea psihică este atinsă în momentul în care /ul do#(ndeşte autonomie în

raport cu celelalte instanţe psihice ,-ine' -upraeu!. 8utem "or#i despre un /u matur atunci

c(nd acesta nu mai este comandat de -ine şi tutelat de -upraeu' reuşind săşi îndeplinească

funcţia de comandă şi control a "ieţii psihice.

Supraeu 0 una dintre instanţele personalităţii descrisă de Freud în cadrul celei de a

doua teorii asupra aparatului psihic rolul său este echi"alent cu cel al unui )udecător sau

cenzor în raport cu /ul. :upă Freud' conştiinţa morală' autoo#ser"area' formarea idealurilor

,/ul deal şi dealul /ului! s(nt funcţii ale -upraeului. ,8ontalis' Eaplanche!

ermenul Supraeu a fost introdus de Freud în */ul şi -inele+ în 192&.


15/15

incestuoase şi agresi"e ,distructi"e!' care au ca o#iect părinţii' se adaugă pe parcursul

perioadei de latenţă elemente adiacente de ordin etic şi estetic' preluate de la educatori'

profesori' în"ăţători.

ibliografie)

1. Eaplanche I.' 8ontalis I.K.' @oca#ularul psihanalizei' /ditura ?umanitas' Kucureşti' 199H

2. :em. Lamfirescu @asile' ntroducere în psihanaliza freudiană şi postfreudiană' /diturarei' Kucureşti' 2;;&

&. Freud -.' Compendiu de psihanaliză' /ditura rei' Kucureşti' 2;;>.

H. Freud -.' 8sihopatologia "ieţii cotidiene' /ditura rei' Kucureşti' 2;;>.

>. Freud -.' 3mintire' repeti ie i perla#orareDD înț ș /ehnica psihanalizei' /ditura rei'

Kucure ti' 2;;Hș

6. Freud -.' M/ul i -eulDD înș 1sihologia incon tientuluiș ' /ditura rei' Kucure ti' 2;;;ș

. =ertens B.' ntroducere în terapia psihanalitică' "ol. 1' editura rei' Kucureşti' 2;;&'

2;;H' 2;;>.

5. 8erron 7.' % psihanaliză. :e ceN' /ditura Funda iei Aenera ia' Kucure ti' 2;;Hț ț ș

9. 7oudinesco /.' 8lon =.' :ic ionar de psihanaliză' /ditura rei' Kucure ti' 2;;2ț ș

Prelegerea 3_word Psihanaliza

Documents

Transcript of Prelegerea 3_word Psihanaliza