LXNffiXSK&

@PRAGA

CI]PRINSlntroducere-'=-€ Ceale pentru...ie's:::erd Pragat]a-.2'e si bduturd

- -*:a'a:uri-

I:.: CIIL

:::t'= s:orice

Sfaturi de cdldtorie-":-a :

-l::- - lH

. :-.: :a -oapte--.'-:: ielaAlaZ,- : :a:Clversalie

48

L4182022

Trasee ideale1. Castelul din Praga2. De la Galeria NalionalS la

lvldndstirea Loreta

3. MSn6stirea Strahov

9i Dealul Petiin4. Podul Carol 9i MalS Strana5. Sta16 M6sto6. Josefov7. De la Rudolfinum la lvluzeul

Cubismului8. Piala Venceslau9. Nov6 M6sto10. Vy5ehrad11. Vinohrady gi Zizkov

12. lvluzeul de Artd Moderna13. De la Vfstavi5t6 Ia Troja

14. Smichov15. Muzeul transportului public

gi Vila Miiller16. Karl5tejn

26

30

33384654

1001061,1,4

tL6l-28734

136]-37138

6064707477828690

9395

INTRODI]CERtro prezentare generald a geografiei, a culturii 9i a tradiliilor

oragului Praga, plus informalii utile despre gastronomie 9i

istorie, precum 9i activitdlile pe care le puteli face in vacanld.

Descoperd Praga

Mdncare 9i bduturd

Cumpdrdturi

Divertisment

Repere istorice

8

1,4

18

20

22

in Mald Strana

DESCOPtrRA PRAGAPraga ute unul dintre cele maifrumoase si mai interesante ora;e din Europa,

cunoscut pentru Centrul Vechi ;i Castelul din ora; Dincolo de zanele aglamerate,

ad a;teaptd galeriile, gr,idinile ;i clddirile cu design emblematic.

Amplasatd in inima Europei, Praga(,,Praha" in limba cehd) a fost capitalaregatului Boemiei timp de secole. inEvul lVediu a devenit cunoscutd cand adevenit capitala vastului imperiu al Iui

Carol al lV-lea. Conducdtor peste majo-ritatea Europei Occidentale, acesta eraprobabil cel mai puternic om din lume la

acea vreme (1316-78).La finalul sec. XVI gi Ia inceputul

sec. XVll, Praga era sediul curtii habs-burge, devenind capitala noii !5ri inde-pendente, Cehoslovacia, in 191-8. Dupalovitura de stat din 1948, cehii au suferitmult sub regimul comunist, dar cand a

cdzut Cortina de Fier, in 1989, bogSliileculturale ale Pragdi au intrat in atentialumiiintregi.

GEOGRAFTE 9r A9EZARE

in trecut, Praga era imp54it5 inaga-zisele cinci orage si desi acum seimparte in zece cartiere separate, majo-ritatea turigtilor se concentreazd pe

cele cinci zone istorice: Hraddany, Starelvl6sto (Centrul Vechi), MalS Strana(Orasul Mic), Nov6 M6sto (Centrul Nou)

9i fostul ghetou al Cartierului evreiesc,cunoscut sub denumirea de Josefov.

A INTRODUCERE

Administralia oragului a fost unificatdsub losif al ll-lea (1780-90), astezidoar clSdirile fostelor primdrii amintindde fosta autonomie.

in epoca de demult, locuitorii dinzonele inghesuite din Centrul Vechi 9iCartierul Evreiesc trebu ie sd fi fost foa rteinvidiogi atunci cand se uitau la CentrulNou, unde Carol al lV lea (1346-78) gi

arhiteclii sbi creaseri spa,tii mari gi des-chise gi bulevarde Iate, precum pieleleCarol gi Venceslau. Astizi, ins5, CentrulVechi a fost refScut, iar strada PaiiZsk6din Cartierul evreiesc este o stradd 9ic,plina de magazine scumpe"

Lucrdrile de extindere ale orasuluiPe mdsur5 ce oragul s-a extins (p6nila inceputul sec. XlX. aici locuiau cca

80 O00 de oameni), alte cartiere s-auadeugat la cele cinci orase initiale. Prin

anexarea zonelor Vysehrad, HoleSovicegi Bubnea, numdrul populaliei a cres-cut la 200 000 p6na in 1900. DupdPrimul Rdzboi Mondial, suprafala ora-gului s-a triplat, ajungand la 550 km'z,

iar in 1930, Praga avea o populalie de850 000 de locuitori.

in timpul regimului comunist au fostconstrulte noi suburbii, precum Severni

Wi;:,;,''&#l-:'ll

'..i -r.-f, f

', ' *-"*r*Trdmvaie le sun t ie ftin e7'edtrul National

: l' ,1o (Oragul din Nord) gi Ji1ni M6sto,.r .r, dtn Sud). dar expansiunea oralr rr r:ontinud 9i azi. in prezent, in Praga

, rr:sc peste 1,3 milioane de oameni,, ,r /ona metropolitan; are o populalie1, 1rIste 2 milioane de locuitori.

tt.Itl Vlatva, ,,ohii la minunata arhitecturA a ora-

i ilr, s ar putea se treceli cu vederea,rr,rrlintre cele mai frumoase priveligti, rrr l)ragar reul Vlatva, cu meandrele

,,, . care trece chiar prin inima oraguI rr tlrr afluent al Elbei, uneori cunoscut'. ,rrb denumirea sa germanS, Mol-,1. rrr rAul a fost muza multor muzicienl| ,,oriitori de-a lungul secolelor - mai

,,( ., a compozitorului Bedfich Smetana1i]'.'4-84), ale cerui poeme simfonice

,i, ritcate 16ului ilustreazi frumoasele,,rr rurale ale Cehiei prin care curge

vl, rtva pand sd ajungd in Praga.

N hitectural'r,rlia are o arhitecturd diversd, cu clA-ri r foarte bine conservate, in nume-,),rse stiluri: gotic, renascentist, baroc,

r,,oclasic, Art nouveau, cubist gi ultra-rroclern. Centrul Pragei este, de fapt,rrr oras glotic cu fald barocS. Aproape

ri,,rle bisericile de aici au fost fie con-,trLrite, fie renovate in perioada baroce,rr rnulte dintre casele cu arhitecturd

',t.ci au primit o faladi barocb in peri-,,,r(la de construclie gi reconstruclierr liatd de habsburgi, in sec. XVll. Dar,i,rcii centrul are o infSligare baroce,

. rlrtorii care se aventureazd ceva

mai departe vor fi surpringi sd vadd cdPraga are unele dintre cele mai buneexemple de arhitecturd modernistd deinceput de sec. XX dintre toate orageleeuropene.

Anii regimului comunist nu au adusprea multe grands projets in orag, darintre 1970 si 1980, s-au construit zonecu blocuri de apartamente (panebky),din panouri de beton prefabricat. Aici

s-au format comunitdti unlte, cu chiriagidin toate straturile sociale.

ClimdCapitala unei lari europene fdrd iegire la

mare, Praga are parte de o climE temperat continentale, cu curenti de aer recedinspre Rusia, dar gi vreme mai cald6,dinspre Atlantic. lernile sunt reci, cuprecipitalii abundente, degi uneori suntsi perioade uscate destul de indelun-gate. Atunci cand bate vantul dinspreRusia, temperaturile pot sc5dea foartemult. Verile sunt calde, dar ploioase.

Lunile iun. gi iul. sunt cele mai ploioasedin an, in timp ce primdvara si toamnasunt caracterizate prin vreme schimbS-toare. Este bine sd vd luali in bagaj o

umbrelS sau o pelerinA de ploaie.

TransportZonele istorice ale oragului sunt con-centrate in aceeagi arie gi este foarteplecutsE va plimbali pelos - degi aleilegi treptele abrupte care duc spre Castelul din Praga sunt destul de solicitantedin punct de vedere fizic.

i*'. et€ha"'p4

DESCOPERA PRAGA 9

Turnul de Pulbere;i Casa Municiptld

Transpoftul public din Praga este

foarte eficient, cu un sistem integrat

care include metrou (trei linii interco-

nectate), tramvai (31 de linii), autobuze'

*mx*r"rdmtil,

lnunda-tiile din aug. 2002, aproape cd au

adus mai multe pagube oraqului decat

au fecut-o secole de transform;ri politice.

Canalizarea a dat pe afar6, iar strazile au

fost acoperite de murderie menajer6. Strd-

zile au tosr distruse gi cladirile s au pr5

bugit. Sta,tiile de metrou au fost complet

inundate. La Gr5dina Zoologld din Praga,

o gorile s-a inecat gi un elefant 9i un hipo-

potam au trebuil impugca,ti. pentru cA nu

puteau fi salva,ti. Din fericire, programul de

renovare gi restaurare a mers surprinz5tor

de bine gi in prezent foade putine semne

mai amintesc de acea perioadd. Praghe-

zii tr5iesc mereu cu frica inundaliilor, de

fiecare dat5 c6nd ploile abundente umfle

apele Vlawei. in 2013 strezile au fost din

nou inundate, iar unele stalii de metrou au

fostlnchise gi cSlStorii evacuali de urgenld.

Cu toale aceslea, dalorita sumelor uriage

investite in sisteme antiinundalii, dupe

dezastrul din 2OO2,in 2013 pagubele nu

au mai fost atet de mari. Chiar 9i cele mai

joase bariere sunt cu 30 cm mai inalte

decdt nivelul maxim atins Ia inundaliile din

2002 gi odate cu luarea noilor m;suri de

prevenire, autoritdlile sperd cA dezastrul de

atunci nu se va mai repeta. Praga, cu reul

Vlatva trecand chiar prin centru, va fi insd

mereu la mila capriciilor vremii.

funicularul Petfin gi gase linii de feribot.Toate mijloacele de transport au un sis-

tem comun de bilete 9i, in comparaliecu transportul din multe alte orage euro-

pene, preturile sunt surprinzetor de mici'

Puteti gdsi oricand gi taxiuri, dar sunt o

opliune destul de costisitoare; alegeli

cu grijd.

VIATA DE LA REVOLUTIA DE

CATIFEA

Atat Praga, cdt 9i locuitorii sai au avutparte de multe schimb5ri de la Revo-

lulia de catifea din 1989 incoace. Degi

optimismul care a urmat revoluliei s-a

stins - prinl.re altele 9i ca urmare a vie-

lii in capitalism, a aderdrii la Uniunea

Europeand 9i la NATO gi din cauza mai

multor scandaluri de coruplie - oraqul

igi redescoperb 9i reinventeazd trecutul.

lJn simt al identi6,tiiSunt persoane care se Pl6ng de faP-

tul cd acum oragul pare anost 9l lipsit

de vlag5. Sentimente inerente vielii inunul dintre cele mai mici state ale UE

- un sentiment de neputinld, cd viala

e in altd parte - contrasteazd puternic

cu idealismul $i activismul vielii inte-lectuale de sub tirania comunismului.Vremurile in care Praga era un centru

european pentru scriitori gi artigti au

apus Qi ele. intre timp, generalia mai

t6ndrd a crescut cu tipul de libertate

de care copiii din Occident se bucurau

deja de mult timp gi, in mod natural, au

imbretisat curentul consumerist.

10 INTRODUCERE

Piata de Crariun din Piata din Cen/rul Veebi

I , ,, , , ilr l)astrat foarte multe. Pra-rI, r .,r. l)o[ bucura in continuare de. .,,.r, rilr,,t arhitectonice a oragului

, , I ,rvill norocul de a suferi mult maii,,'r,,r,. t),rl1ul)e in timpul celui de-al Doi-,. r lr .r.r)r)r Mondial decat orice alt orag' ,',,t,i,lr iltportant (cu doar catevar,,',,,l,, | | ( l, I I I tcnte din partea fo4elor aeri-

. , .,ilr,1(;iilte, cAtrefinalUl rdzboiUlUi).

ProsperitateUltimele zeci de ani au adus prospe-ritate in Republica Cehd gi mai ales inPraga. Economta cehd a crescut con-tinuu din 1999 9i din a doua jum5tatea anului 2005 p6nd in 2008, rata decregtere nu a sc;zut sub 6 procente.De atunci, tara a reusit sA fac; falacrizei economice mult mai bine decat

vd pllnrbali prin labirintul de streduterltn Slitrc M6sto, Veli descoperi clSdiri

1,,ili r. ,iIl)erbe gi mioi magazine intere-.rrrtr.rrr lrrrul Pietei din Centrul Vechi. Nu

'.rt,r!r r Il()l)rul CeasAstronomic. Pag.48.h(vrr$oti podul Carol la r;seritul soa-rolul. lliloIrali-ve de canalele cunoscute,.r rlr:ir Venelie" din Praga. Urcali apoi

',, lrlrlrl (linspre Centrul Vechi al podului

1, rlr l ,r vcdea oragul de sus. Pag. 39.Arh[rrali priveligtea din gradinile de perrrrlorozele Castelului din Praga. Terasa, lir r r.r rtr ul 6!rddinii oferd o priveligte splen-,l,tl., .r.iupra oragului. Plimbali-va prin,,rrrrplcxul castelului, pe Strada de aur gi

,,rtr,rll :,,r ln catedrala Sf. Vitus. Pag.28.t rplorafi piala Venceslau pentru olillro.lucere in istoria Cehiei. Aici au.r!ilt lo(:ovenimente istorice marcante, deLr l)r)rlilntarea independenlei, la Revolu,

1,,r r h, cirlifea. Pat. 66.(:nloirli pe urmele lui Franz Kafka.l r,rlr o lil pas pe stradUlele cu piatre, rrlrrr,r tlirr Josefov, cartierul evreiesc din| 'r, r11, r Vizitati sinagogile gi cimitirul isto-rri (lrl /on5 si muzeul Franz Kafka, situat

peste rau. Pag. 54"

Beti o cafea intr-una dintre cafeneleleistorice ale oragului. Cafeneaua a fostuna dintre cele mai impo(ante localuri inperioada interbelice. Cautali cafeneaua inslil Art deco. Slavia, care pe vremuri era

licsitd de poeLi. artigti si actori si care maiexistd gi astdzi. Pag. 1-08.

Luati funicularul pAni in varful dealu-lui Petiin. De aici puteli sd ve bucurali depriveliste si. dacd dori[i. puteti urca si maisus, pe cele 299 de trepte care duc in Tur-

nul de Observatie. Pag. 36.Mergeli cu tramvaiul nr. 41. Traseul va

duce de la l\4uzeul Transportului Public,prin centrul orasului, pe lange o serie de

obiective turistice importante. C;letoria(in fiecare weekend din apr. pand la mijl.lui nov.) dureazd aproximativ 40 min., cuplecare la fiecare or5, la fix. Pa9.726.Faceti o plimbare cu vaporul cu aburi peraul Vltava. O croazierd pe rau dezveluiearhitectura diverse a Pragei. Abia candveli trece pe sub podul Carol veli desco,peri cd este o operb de art5, nu doar deinginerie. ?ag.127.

DESCOPERA PRAGA 11

multe dintre !drile vecine, datoritd nive-lului relativ scdzut de datorie publicS(3O-4O% din produsul intern brut), a

unui sector bancar stabil 9i a faptuluicd peste 99% din datoriile gospodbrii-lor erau in moneda locale. Chiar si asa,exporturile (mai ales cdtre Germania)au suferit un declin 9i economia a scdzut in 2009, dar gi-a revenit bine ulte-rior. Planurile pentru ca Cehia sd sealeture zonei euro au avut de suferitdin cauza opoziliei cet6lenilor; conformunui sondaj de opinie din 2076, 78o/o

din cehi erau impotriva adoptdrii mone-dei unice, iarin prezent nu exist5 acliuniin acest sens.

Praga a devenit un centru pentru

multe companii internalionale, lar indus-triile producbtoare - textile, inginerie

9i de fabricare a berii * au supravieluittranziliei la piala libera. insd frumuseleaoragului a adus o noud industrie, care le

lasS in urmd pe celelalte:in prezent, celemai multe venituri provin din turism.Acest lucru a dus la programe masivede renovare gi recondilionare a clddiriloristorice, dar gi la construirea de clSdirinoi proiectate de arhitecli [aimogi. pre-

cum Frank Gehry gi Jean Nouvel.La nivel individual, economia capita-

listd a adus o oarecare bundstare. Degi

gomajul la nivel nalional este de apro-ximativ 4,5% (cel mai mic din UE), inPraga procentul este aproape zero. inplus, venitul este mult mai mare decatin alte zone ale ldrii. Chiar si asa, pretu-

rile din restaurantele 9i cafenelele des-tinate turigtilor din centrul PragSi sunt

12 INTRODUCERE

mari pentru majoritatea dlntre locuitoriicapitalei.

in ultimul timp, praghezii maiinstbriliincep si i9i etaleze puterea de cumpS-rare. Malluri cu o mullime de magazineale unor branduri cunoscute atrag totmai mulli cumpdrdtori. Degi p6n5 acumhotelurile extravagante gi restauran-tele cu mancAruri fine erau destinate inprincipal vizitatorilor, acestea sunt si pe

agenda localnicilor, iar barurile si cafe-nelele sunt pline de tineri praghezi.

Fara indoiala, turismul a devenit ceamai profitabild industrie din ora9, iarcei care vin la Praga sunt mai rasfalalica niciodatd. Oragul este un centru cul-tural, in adevdratul sens al cuvdntului:puteli alege dintro mullime de locuri cumuzic5 clasicd - concerte in sdli impre-sionante, biserici frumoase, palate gi

clSdiri istorice - sau puteli opta pentru

unul dintre numeroasele spectacole deoperd gi balet. lnovatorul ,,teatru negru"este o experienle incantetoare, iar vialade noapte din orag este din ce in ce maiofertantS. Toate acestea, impreund cuexplozia de hoteluri de patru gi cincistele, tot mai multe baruri gi restaurante

9i muzee nou-renovate lin Praga pe pri-

mele locuri in topul celor mai vizitateorase.

lc-i

Podul Carol pute ri)ul Vlatod

l'r'.r, lf. I ste bine sd vd planificali excur-I l'r,r,1a in decembrie, cand piala din

r VCChi este luminatS de mii dei, ,,r, r,,, iar standurile de CrSciun sunt

.,, ,1,,t)roduse locale gi vin fiert.lrrrnurrlc. Dacd vreti sa aveli parte de o

,,r rIrir iabuloasd asupra orasului, tre, ..r rIcatiintr-unul dintreturnuriledin' l'|loti alege Turnul Vechii Primdrii

, lLrrrrrl Mala Strana, la capdtul podu-,,,,1 riiru turnul bisericii Sf. Nicolae, de

, l ,rilIli vedea de aproape gi domul, 9i, , r ,,lrr:;cricii.

r .',,,,.rtc de muzice clasice. in biseri, , , , l,rlirile istorice din Praga au mereur , ,, !,'rlc de muzice clasice; intrali pe

1,, r1,r rr:classicalconcerts.com.t't.rrlr.rroa cu barca la Gredlna Zoolo-r,r,.r | ,,I,l,rnati o croazierd pe rdu cu o, , rl ,, lir Gredina Zoologicd 9i palatulr,, I r ( ()lrl)ania de vapoare cu abur dinL,r r (1'l'S; www.praguesteamboats.com).r, , , ,,rcIr'sii (mar oct.) de la debar-. ,, rrt l,tilsin sau podul dech, la insula, ,r..l,v vil;tvi deZoo.l(r iv,)klirt. O excursie in afara oragului, la| ,'i .1, tr. t)oate fi combinata cu o vizlte la

, , i,rt t,,r)ttc de la KfivoklSt aproximativi , , rliri jos pe aceeasi linle de tren,

' r,,r , li,1oun. KfivoklSt se afld in pddure gi

' ,, ,i,,rrlticci, mult mai pulin aglomerat, , ,.,1 l\,il slejn.

lk r.,rillr: traditionale. Cei care Vin pen, | , ,,.,,t,rlii in Praga trebuie sa mearga, L Ll, l)e strada Kiemencova nr. 11,,r' , 'rrt,r rlr:jir legenda16; U Vejvod0, pe

strada JilskS nr. 4, asemenatoare berdrii,lor din Boemia; U Zlat6ho Tygra, pe stradaHusova nr- 17, cu preluri bune gi frecven-tatd de localnjci; U Medvidk0, pe stradaNa Perstine nr- 7, unde veli puteli incercaX Beer 33 (11,8% alcool) .

Suvenire. l\4agazinele din Casa l\4ado-

nei Negre, Kubista gi Modernista vandreproduceri cubiste scumpe. Cristalurjledin Cehla sunt vestite; incercali Moser inStarom6stsk6 nem6stl gi magazinul Artdldin Celetn6 nr. 29.

Biserici. Degi nu exist5 un cod foartestrict de imbrdcdminte atunci cand vizi-tali lecasurile de cult, b5rbalii trebuie s5

lsi acopere capul atat ln sinagogi, cat 9i incimitire; veti gdsi la intrare yarmulkes dinhartie, dar puteti folosi gi un simplu batic.Galeria National;. Colecliile GalerieiNalionale din Praga sunt imprdgtiate intot orasul: ada europeane este in PalatulSternberg; arta baroc5 din Boemia estevizavi, in Palatul Schwarzenberg, iar artadin sec. XIX este expusd in Palatul Salm;arta medievale din Europa Centrale poate

fi admiratd la l\4Snestirea Sf. Agnes; Pata-

tul Kinski cuprinde mai ales art; asiatice;arta modernd se aflS la Palatul Veletrzni.Schimbarea gdrzii, Castelul din Praga

este resedinla oficialS 9i biroul presedin-

telui Republicii Cehe; la pranz se schimbagarda in prima curte a castelului" Ceremo-nia are loc pe muzicd de fanfare $i esteintregitd de arborarea drapelului. Ajunge_ti

mai devreme, pentru a ocupa un loc bun

de unde sd puteti admira parada.

DESCOPERA PRAGA 13

.TRAStrE IDtrALEL ()irstelul din Praga2. I)c la Galeria Nalionala

la MEnEstirea Loreta.1. N4dnestirea Strahov

gi Dealul Petfin4" I'jodul Carol si Mala Strana5. llla16 M6sto(i. losefov/. l)e la Rudolfinum

la lvluzeul Cubismuluitl. I)iata Venceslaul). Nov6 M6sto10. Vy5ehradI t. Vinohrady gi Zi1kov12. Vluzeul de Artd ModerndL]. De la Vfstavi5t6 la Troja14. SmichovI 5. Muzeul transportului public

9i Vila Mirllerl.(i. KarlStejn

26

33384654

6064707477a28690

9395

de conducbtori au continuat sb extinddcomplexul, construind biserici, palate 9iclSdiri rezidenliale. Castelul este gl cen-trul puterii spirituale a oragului, datoritdCatedralei Sf. Vitus; este qi regedinlapregedintelui Republicii Cehe.

Castelul din Praga, sau PraZsky hrad(www.hrad.cz; pentru program consul-tali informaliile de la pag. 26), se aflain cartierul Hraddany. Amplasat pe un

deal cu vedere spre orag, castelul estecel mai impresionant obiectiv din Praga,

mai ales noaptea, cand este luminat.Vechi de peste 1 000 de ani, acesta a

fost regedinla primilor regi din dinas-tia Pfemyslid, care au ales sa i9i stabi-leascd curtea intr-o pozilie strategice,cu vedere spre Vltava. Generalii intregi

26 TRASEE IDEALE

I II I I ELE SPRE VECHIUL CASTEL

, , ir la stalia de metrou Malostran-rLr la stalia de tramvai din apropi-

. iireti stanga dupa ce iegili din statie,lr dealul, traversdnd ValdStejnsk5.

rilge la treptele ce duc spre castel.

t tl rtil Lobkowicz

" (destul de abrupte) vd vor duce la

dinspre Turnul Negru O (Cerna)ilpa ce treceti de poartd, pe par-

.rnf5, veti vedea intrarea in Pala-irrl ()lrkowicz O (Lobkovicklf palSc;

,l)kowicz.cz; zilnic 10:00-18:00).r '|ruri, clddirea era administratd de' ., a revenit familiei Lobkowic/ si in

P,izitorii Castelulut

prezent gdzduiegte coleclia de artd a familiei. Cea mai imporlanta opera expusa aicieste La strans de f€tn de Pieter Brueghel

cel Bdtran. dar sunt preTentate gi manus-crise de Molart si Beethoven gi armurl.

Strada de aurin susul strdzii JiiskS, pe partea dreaptd,este intrarea pe Strada de aur @ (Zlat5

ulidka), una dintre cele mai populare atrac-

lii ale castelului. Se zice c; aici locuiau

alchimigtli lui Rudolf al ll-lea; chiar Qi scri-

itorul Franz Kafka a locuit pentru o scufteperioadd aici, la nr. 22. in capdtul strdzii

este Turnul Dalibor @ (Daliborka), careface pafte din zidul castelului.

lir l)ru|.q-anblarud

1llr"l \,i,.!r,, _/g i,^'**ffia

-*

udhir.ili. ,:f- Tffill**lt- tudtruurndr r_ ,.r \, .sr tDndrE., ,t_rir-$$9{ ,., "',-.-...''."

f : @,..1,. =&<eudEg':- . {""",".^^._.{,?t?lil,igl}i1i6 FURSTENBEBSKA

- Bazilica Sf. Gheorohe LtO reiiiiiii i,;. riii-'"

^o\r!g\Lr.arrr ,.rrrr din prao. .*n$F$t" P3l{C.0^Yi l' o)r'arrr "rrrr

din Praga -"$\\\F$o" ZAHRADY Muzeurpedaoosic

U ,.a"'.;t I

llllll ',, ""

\s\r' (Pedaosick6m'-uz;um) ,,^id6rd\ssxo*ororr*o***I tu Ledeburski \u' rM4

. rrl paldc 1- \ v'. rrl palic

t$r' Vatosternskd Palatul Wallensteinndm6sti oaldstejnshi paliio

.- r l

CASTELUL DIN PRAGA 27