practica Darea de seama++efes vitanta

Cuprins1. Structura entităţii, organizarea şi caracteristica generală a producţiei………3

2. Organizarea evidenţei contabile la entitate………………………………….7

3. Organizarea prelucrării cu ajutorul maşinilor de calcul a informaţiei

contabile…………………………………………………………………....10

4. Conţinutul temelor:

4.1. Contabilitatea activelor pe termen lung.........................................................

4.1.1. Contabilitatea activelor nemateriale...........................................................

4.1.2. Contabilitatea activelor materiale...............................................................

4.1.3. Contabilitatea activelor financiare pe termen lung.....................................

4.2. Contabilitatea activelor curente.....................................................................

4.2.1. Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi materiale........................................

4.2.2. Contabilitatea creanţelor pe termen scurt...................................................

4.2.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti..............................................................

4.3.Contabilitatea capitalului propriu………………………………………….13

4.4.Contabilitatea datoriilor……………………………………………………19

4.5.Contabilitatea veniturilor…………………………………………………..31

4.6.Contabilitatea cheltuielilor………………………………………………...42

4.7.Contabilitatea managerială………………………………………………..56

4.8.Întocmirea rapoartelor financiare……………………………………........62

5. Organizarea lucrului analitic la entitate:

5.1.Analiza programului de producţie………………………………………...67

5.2.Analiza costurilor de producţie…………………………………………....82

5.3.Analiza profitului si rentabilităţii……………………………………….....86

5.4.Analiza situaţiei financiare a entităţii………………...………………......102

6. Întocmirea dării de seama privind rezultatele practicii…………………...125

7. Bibliografie……………………………………………………………….128

8. Anexe……………………………………………………………………..129

2

§1.Structura entităţii, organizarea şi caracteristica generală a

producţiei

Î.M. „Concert- Bis” S.R.L. a fost înregistrată la Camera de Înregistrări de Stat de

pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la 23 aprilie 1991, Codul Fiscal

1003600043078, capitalul social fiind de 5400 lei (anexa 3 Certificat de

înregistrare).

Întreprinderea Mixtă . „Concert- Bis” S.R.L. , denumirea prescurtată Î.M.

„Concert- Bis” S.R.L., are ca formă juridică de organizare „ Societetea cu

Răspundere Limitată”. Numărul de identificare de stat şi codul fiscal 1003600043078

a fost înregistrată la data de 23 aprilie 1991. Sediul: MD- 2060, str. Independenţei

7/2, of 54, mun. Chişinău, Republica Moldova.(anexa 4 Extrasul din Registrul de Stat

al persoanelor juridice).

Obiectul principal de activitate îl constituie: organizarea activitaţilor festive,

concertelor, comerţul cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi a altor băuturi, comerţul

cu amănuntul al produselor din tutun. Alte activitaţi recreative neincluse în alte

categorii.

Firma de organizare a festivitaţilor Î.M. „Concert- Bis” S.R.L. propune

constituirea serbărilor de orice tip complexitate, precum ar fi: activităţile urbane,

sărbatori profesionale, zile de naştere, seminare şi prezentări, nunţi. Începînd de la

alegerea şi amenajarea sălii şi terminînd cu invitarea artiştilor de estrada. Ei cunosc

toate secretele unei serbări frumoase şi de success, astfel încît să se păstreye doar

amintiri frumoase. Organizatori deschişi, scenariu bine structurat, atmosferă caldă,

dansuri şi muzică bună. La organizarea sărbatorilor firma Î.M. „Concert- Bis” S.R.L.

poate invita: artişti de estrada, actori de teatru şi filme, trupe muzicale, trupe de

ţigani, iumorişti, satirici. Deasemenea entitatea propune servicii de înregistrare foto şi

video, oformarea cu baloane sau cu motive florale, deasemenea pirotehnie şi focuri

de artificii.

La capitolul organizării festivitaţilor la nivel local, pe un eşantion voluminos, se

poate evidenţia faptul că este nevoie de multă măiestrie şi experienţă semnificativă,

de care „Concert- Bis” S.R.L. dă dovadă pe parcursul a mulţi ani. Doar experienţa

3

permite previziunea, cum va decurge festivitatea. Doar măiestria permite de a avea

situaţia sub control, daca lucrurile nu decurg dupa scenariul prestabilit. În timpul

desfaşurarii activitaţilor de masa pot aparea situaţii neprevazute de orice tip şi va fi

minunat dacă alaturi se afla persoane competente în domeniu.

În colectivul entităţii se includ atît coordonatori artistici ( regizori, scenarişti), cît

şi coordonatori tehnici(electrici, operatori). Suntem în relaţii bune cu artişti din

diferite domenii şi cu staruri de estradă.

La organizarea concertelor şi a festivităţilor de masă, precum Ziua Oraşului,

campanie de alegeri, „Concert- Bis” S.R.L. ofera astfel de servicii: scenariul

sarbătorii, programă distractivă (artiştii de estradă, trupe de dans, numere artistice

originale), instalarea scenei sau a podiumului, darea în arendă a tehnicii profesionale,

instalarea ecranelor şi a tehnicii video, amenajarea cu baloane şi flori, laser-show,

filmarea foto şi video (anexa 5 Statutul şi site-ul întreprinderii

www.bisconcert.com).

4

§2. Organizarea evidenţei contabile la entitate

Sistemul contabil se alege de fiecare întreprindere de sine stătător, pornind de la

necesităţile informaţionale şi indicatorii stabiliţi prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova “Cu privire la criteriile de ţinere a contabilităţii de către unele categorii

de agenţi economici” nr. 1476 din 14 noiembrie 2002.

Î.M. „Concert- Bis” S.R.L. utilizează sistemul contabil de tip complet care prevede

ţinerea contabilităţii în borderouri analitice şi sintetice, jurnale şi alte registre,

datele căror ulterior se transpun în Cartea Mare care serveşte drept bază pentru

întocmirea rapoartelor financiare .

Persoanele responsabile pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă

conducătorul SRL, care creează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a

contabilităţii, pentru întocmirea şi prezentarea oportuna a rapoartelor, asigură

îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil contabil a cerinţelor

contabilului-şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiilor

necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.

Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor

operaţiunilor economice efectuate, prezentarea informaţiilor operative şi întocmirea

rapoartelor financiare în termenii stabiliţi, poartă răspundere pentru respectarea

principiilor metodologice de organizare a contabilităţii. Evidenţa contabilă a SRL”

Djanco” este efectuată de către contabilitate, care este o secţie desinestătătoare în

structura societăţii.

În cazul aplicării sistemului contabil complet entitatea trebuie să :

- utilizeze planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare ;

- întocmească formularele registrelor contabile, recomandaţia pentru agenţii

economici care nu se raportează la micul bussines;

La alegerea sistemului contabil trebuie de ţinut cont de următoarele:

5

- indicatorii prevăzuţi de Hotărîrea Guvernului nr. 1476 din 14

noiembrie 2002 se stabilesc în baza datelor din:

- rapoartele financiare anuale pe ultimii doi ani succesivi - pentru

entităţile în funcţiune;

- planul de afaceri - pentru entităţile care îşi încep activitatea în cursul

anului de gestiune;

- următoarele categorii de entităţi nu se consideră ca agenţi ai

micului business şi trebuie să aplice sistemul contabil complet,

indiferent de mărimea indicatorilor activităţii economico – financiare:

- entităţile care deţin o poziţie dominantă pe piaţă ;

- entităţile în al căror capital social cota acţionarilor (fondatorilor)

care nu sunt agenţi ai micului business depăşeşte 35 %;

- entităţile producătoare şi importatoare de mărfuri supuse accizelor;

- companiile fiduciare şi de asigurări ;

- fondurile de investiţii ;

- băncile şi alte instituţii financiare;

- entităţile de schimb valutar şi lombardurile ;

- entităţile din domeniul jocurilor de noroc;

- fondurile nestatale de pensii;

- participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare.

Contabilitatea financiară se bazează pe următoarele principii de bază:

continuitatea activităţii - prevede că entitatea îşi va continua activitatea

în viitorul previzibil fără reducerea substanţială a volumului de

vînzări;

specializarea eхerciţiului – a calculării prevede constatarea veniturilor şi

cheltuielilor în perioada în care acestea au apărut indiferent de

momentul efectiv al încasării sau plăţii de mijloace băneşti;

prudenţa – presupune că activele şi veniturile nu trebuie să fie

supraevaluate, iar cheltuielile şi datoriile subevaluate;

6

esenţialitatea- în contabilitate şi rapoartele financiare trebuie să fie

reflectată numai informaţia pentru evaluări şi luări de decizie;

permanenţa metodelor - prevede utilizarea metodelor constante şi

procedeelor de evaluare şi de evidenţa a elementelor patrimoniale;

prioritatea conţinutului asupra formei - operaţiunile economice urmează

să fie reflectate în contabilitate în primul rînd reeşind din

conţinutului lor economic, dar nu numai al formei juridice;

principiul divizării eхerciţiului – în Cartea Mare rapoartele financiare

se îndeplinesc trimestrial, raportul pe ultimul trimestru e anual, cu

penultimul raport se închid conturile de gestiune şi perioada

următoare toate conturile se încep cu zero;

intagibilitatea bilanţului - soldurile bilanţului la sfîrşitul perioadei de

gestiune precedente trebuie să coincidă cu soldurile în bilanţul

perioadei de gestiune următoare;

necompensarea - nu permite compensarea reciprocă a activelor şi

datoriilor, a veniturilor şi cheltuielilor;

principiul concordanţei – constatarea veniturilor şi cheltuielilor aferente

unor şi aceloraşi acţiuni concomitent în una şi aceeaşi perioadă de

gestiune.

De asemenea o totalitate de principii metode şi procedee acceptate de

entitate pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare este

politica de contabilitate.

Modul de elaborare şi utilizare a politicii de contabilitate este reglementat de

S.N.C.-1 “Politica de contabilitate”.Necesitatea elaborării politice de contabilitate

este condiţionată de faptul că standartele naţionale de contabilitate prevăd diferite

variante,metode de evidenţă a elementelor patrimoniale. (Eх.S.N.C. 16 –prevede

patru metode de calculare a uzurii şi entitatea îşi alege oricare din ele ).

Politica de contabilitate se elaborează pentru fiecare an de gestiune de

regulă la sfîrşitul anului precedent şi intră în vigoare la 1 ianuarie al anului

de gestiune. Ea poate fi eхaminată la consiliul director sau adunarea

7

fondatorilor şi după aceasta trebuie să fie aprobată prin ordinul

conducătorului entităţii.

Procedura elaborării politicii de contabilitate constă în selectarea unei

metode de evidenţă din cîteva , recomandate de S. N.C. Politica de

contabilitate trebuie să fie aplicată de toate subdiviziunile entităţii inclusiv şi

cele cu bilanţ autonom indiferent de locul aflării acestora.

Entităţile nou create urmează să elaboreze politica de contabilitate pînă

la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai tîrziu de 90 zile din

momentul înregistrării de stat şi se aplică din momentul înregistrării de

stat. Politica de contabilitate trebuie să fie aplicată consecutiv fără modificări

esenţiale de la o perioadă la alta. Conform S.N.C.-1 Politica de contabilitate

poate fi modificată în următoarele cazuri:

• Reorganizarea entităţii;

• Schimbarea proprietarilor;

• Modificarea legislaţiei în vigoare.

8

§ 3.Organizarea prelucrării cu ajutorul maşinilor de calcul a

informaţiei contabile

Esenţa prelucrării informaţiei economice constă în transformarea datelor

iniţiale în informaţii folositoare efectuînd asupra lor anumite operaţii

manual prin utilizarea informaticii.

Ordinea de prelucrare împreună cu procedeele şi mijloacele de prelucrare se

numeşte tehnologie informaţională. Ea constă din procese strîns legate de

formare,transmitere şi prelucrare a datelor. Dacă la majoritatea etapelor de prelucrare

se utilizează metode noi progresive de efectuare, atunci tehnologia este

contemporană sau progresivă.

Tehnologia de prelucrare a informaţiei economice poartă denumirea de

ciclul contabil . El include 5 etape de prelucrare a informaţiei :

1. Perceperea şi înregistrarea datelor în documentele sursă;

2. Pregătirea datelor;

3. Prelucrarea datelor;

4. Păstrarea informaţiilor rezultative;

5. Utilizarea informaţiilor.

La prima etapă în rezultatul operaţiilor economice datele se percep şi se

înregistrează în documentele sursă care sunt : bonuri , facturi , şi alte acte.

La a doua etapă datele se selectează după anumite criterii şi se

înregistrează în jurnal order. La a treia etapă se execută operaţiile logice şi

aritmetice . La a patra etapă rezultatele primite sînt trecute pe documente de

hîrtie. La a cincea etapă se întocmeşte bilanţul contabil şi se organizează

informaţia pentru a începe o nouă perioadă de gestiune.

Etapa de proiectare constă în elaborarea concepţiei logice a sistemului

informatic ,adică a defini viitorul sistem conceptual şi funcţional. Cu alte

cuvinte trebuie să se facă structura generală a sistemului cea ce înseamnă că

se vor determina elementele componente şi legăturile dintre ele. Această

structură va fi corectă din punct de vedere funcţional, adică se va indica cum

9

va funcţiona fiecare element pentru a atinge scopul sistemului. Pin

funcţiile sale sistemul informatic realizează procese de prelucrare a datelor.

Aceste procese asigură transformarea datelor în informaţii, adică a intrărilor

în ieşiri prin intermediul anumitor componente de sistem informatic care

sînt subsistemele, aplicaţiile informatice , unităţile de prelucrare şi modulele.

Legătura acestor componente se face prin intermediul bazei informatice de

intrare. Ea este alcătuită din atribute. În baza informatică atributele se grupează

în aşa fel ca fiecare grupă să determine să determine un obiect,

proces,fenomen, eveniment sau operaţie economică. Aceste grupe de atribute

poartă denumirea de entităţi. Gruparea atributelor în entităţi se execută prin

intermediul sistemelor de gestiune cu baze de date.

Obiectivele sistemului informatic contabil vizează două direcţii : generale şi

specifice.

Obiectivele generale - soluţionează probleme cu caracter global pentru

conducerea de vîrf a entităţii şi probleme funcţionale pentru conducerea

subdiviziunilor entităţii. Soluţionarea acestor probleme trebuie să se facă în

mod automatizat în cadrul sistemului informatic . În raport cu aceste două

direcţii obiectivele generale le putem diviza în două categorii :

De dirijare (conducere) - urmăresc aspectele globale de conducere cu

entitatea şi care se realizează de obicei în sistemele informatice manageriale şi

obiective funcţionale de automatizare a activelor legate de anumite funcţii

printre care şi funcţiile contabilului. Aceste obiective reprezintă obiectivele

sistemului informatic financiar contabil şi cer automatizarea următoarelor trei

subactivităţi de bază:

Financiară;

Evidenţa contabilă şi de gestiune;

Control.

Sub activitatea financiară trebuie să automatizeze calculul şi decontarea

tuturor categoriilor de impozite, elaborarea bugetului general al entităţii pentru

un an financiar cu divizarea în subdiviziuni, derularea tuturor relaţiilor băneşti

10

cu bugetul de stat cu băncile comerciale cu alţi agenţi economici, efectuarea

şi urmărirea decontărilor cu terţii. Sub activitatea de contabilitate la nivelul

entităţii are două componente:contabilitatea financiară şi de gestiune.

Contabilitatea financiară se concretizează în urmărirea existenţei şi mişcării

patrimoniului entităţii în formă valorică .

Contabilitatea de gestiune poate fi organizată prin detalierea conturilor de

evidenţă a elementelor patrimoniale. Sub activitatea de control la nivelul

entităţii urmăreşte analiza şi controlul gestiunii patrimoniului entităţii prin

instrumente proprii. Controlul este menit să prevină şi să depisteze încălcarea

normelor legale de utilizare a normelor entităţii. Controlul are trei direcţii:

Controlul resurselor financiare;

Controlul resurselor materiale;

Controlul resurselor umane.

Sistemul informatic trebuie să poată selecta din baza sa informaţională

informaţiile necesare pentru utilizatorul care controlează aceste trei direcţii.

Obiectivele specifice ale sistemului informatic urmăresc rezolvarea unor

probleme care depind rolul pe care îl joacă în mecanizmul economiei de piaţă.

Obiectivele sistemului informatic se vor concretiza în viitor în ieşirile

sistemului . Un obiect se va socoti realizat atunci cînd la ieşire va exista unu

sau mai multe documente de ieşire ce conţin toate informaţiile de realizare a

acestui obiectiv.

11

§4.1.Contabilitatea capitalului propriu

Aspectele generale ale contabilităţii capitalului propriu

Capitalul statutar (social) reprezintă valoarea totală a aporturilor fondatorilor

(proprietarilor) la capitalul entităţii. În legătură cu trecerea la noul sistem contabil s-a

modificat structura capitalului propriu. În special, din componenţa acestuia au fost

excluse finanţările şi încasările cu destinaţie specială, iar în structura nouă au fost

înserate o serie de elemente noi.

În componenţa capitalului propriu sunt incluse:

1. Capitalul statutar

2. Capitalul suplimentar

3. Rezervele

4. Profitul nerepartizat

5. Capitalul secundar.

La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:

1. Capitalul nevărsat

2. Capitalul retras

3. Pierderea neacoperită

4. Profitul utilizat al anului de gestiune.

1.1. Contabilitatea formării capitalului statutar

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor entităţii la

patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru asigurarea activităţii

statutare a entităţii.

Modul de formare a capitalului statutar este reglementat de actele legislative ale

Republicii Moldova şi actele de constituire a entităţii.

Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al entităţii, la crearea

acesteia, este determinată de actele de constituire. În acest caz aporturile la capitalul

statutar pot fi:

12

a) Mijloace băneşti;

b) Hârtii de valoare plătite în întregime;

c) Alte bunuri, inclusiv drepturile patrimoniale sau de altă natură care au valoare

bănească.

Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar la

entitatea ÎM „Concert-Bis” S.R.L. este destinat contul de pasiv 311 ,, Capital statutar”

în cadrul căruia pot fi deschise următoarele subconturi:

3111 ,,Capital social” – pentru evidenţa existenţei şi modificării mijloacelor de

stat de care dispune întreprinderea de stat;

3112 ,,Acţiuni simple” – pentru evidenţa valorii acţiunilor simple plasate de

societatea pe acţiuni, care n-au trecut înregistrarea de stat;

3113 ,, Acţiuni privilegiate” – pentru evidenţa valorii acţiunilor simple plasate de

societatea pe acţiuni, care au trecut înregistrarea de stat;

3114 ,, Aporturi ale asociaţilor” – pentru evidenţa existenţei şi mişcării aporturilor

participanţilor din societăţile private, mixte etc.;

3115 ,, Cote de participaţie” – pentru evidenţa existenţei şi mişcării cotelor de

participaţie ale asociaţiilor din societăţile private, mixte etc.

Constituirea entităţii presupune în primul rând crearea capitalului, fiind un

element indispensabil al patrimoniului şi care le asigură demararea şi dezvoltarea

propriei activităţi.

În continuare autorul va examina modul de reflectare în contabilitate a

operaţiilor privind constituirea capitalului statutar al ÎM „Concert-Bis” S.R.L. La

formarea capitalului statutar, înregistrările în contul 311 ,, Capital statutar” se fac

numai după înregistrarea de stat a entităţii în modul stabilit de legislaţie. Iar

după înregistrarea de stat a ÎM „Concert-Bis” S.R.L. se întocmeşte formula

contabilă.

- La valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar (anexa 5,6):

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”-5400 lei

Credit contul 311 „Capital statutar”-5400 lei

13

Modificarea capitalului se produce în temeiul hotărârii adunării generale a

acţionarilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1.2. Formarea capitalului suplimentar şi de rezervă

Capitalul suplimentar este legat de formarea şi modificarea capitalului statutar. El

nu se divizează în cote şi aparţine în întregime proprietarilor entităţii.

Capitalul suplimentar se formează la efectuarea mai multor operaţiuni economice şi

anume:

achitarea cotelor din capitalul statutar al întreprinderii la valoarea ce diferă de

cea nominală;

revânzarea cotelor dobândite anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală;

depunerea aporturilor la capitalul statutar în valută străină;

achitarea capitalului nevărsat în valută străină, etc.

Pentru evidenţa sintetică capitalului suplimentar este destinat contul de pasiv 312

„Capital suplimentar”. După conţinutul economic este un cont asimilat capitalului

propriu, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv în cadrul căruia pot fi

deschise două subconturi:

3121 „Capital suplimentar vărsat”,

3122 „Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar”.

Soldul acestuia poate fi atât creditor – se înregistrează în Bilanţul contabil şi

Raportul privind fluxul capitalului propriu cu cifre obişnuite (fără paranteze), cât şi

debitor – se reflectă în rapoartele menţionate cu cifre negative (în paranteze).

În cazul când plasarea acţiunilor are loc la un preţ ce depăşeşte valoarea lor

nominală, suma diferenţei dintre valoarea nominală şi preţul de vânzare se trece la

contul de pasiv 312 „Capital suplimentar”.

- Dacă valoarea acţiunilor proprii vândute depăşeşte voalarea nominală se va

înregistra formula contabilă:

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”

Credit contul 312 „Capital suplimentar”

14

- Dacă acţiunile sunt plasate la un preţ mai mic decât valoarea nominală, suma

diferenţei se reflectă astfel:

Debit contul 312 „Capital suplimentar”

Credit contul 311 „Capital statutar”.

1.3.Particularitatea evidenţei capitalului de rezervă

În condiţiile economiei de piaţă, o mare importanţă are constituirea rezervelor

în componenţa capitalului propriu al entităţii, care se tratează ca o măsură de

precauţie rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor în desfăşurarea normală a

activităţii financiare şi de producţie.

Rezervele entităţii se divizează în trei categorii, şi anume:

1. rezerve stabilite de legislaţie;

2. rezerve prevăzute de statut;

3. alte rezerve.

Evidenţa analitică a rezervelor se ţine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea

informaţiei privind sursele de formare şi direcţiile de utilizare a acestora.

Pentru evidenţa analitică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile

distincte din grupa 32 „Rezerve”:

321 „Rezerve stabilite de legislaţie”;

322 „Rezerve prevăzute de statut”;

323 „Alte rezerve”.

Conturile nominalizate mai sus sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi

se înregistrează constituirea rezervelor, iar în debit – utilizarea lor.

Modul de repartizare a profitului

În componenţa capitalului propriu al entităţii se include profitul (pierderea) net

al anului de gestiune şi profitul nerepartizat al anilor precedenţi.

Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune

după impozitare, adică el se determină ca suma algebrică a profitului până la

impozitare şi a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit.

15

Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351

„Rezultat financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi

cheltuielile acumulate pe toate felurile de activităţi prin următoarele formule

contabile:

- la trecerea veniturilor la rezultat:

Debit clasa 6 „Venituri”

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total”

- la trecerea cheltuielilor la rezultat:

Debit contul 351 „Cheltuieli”

Credit clasa 7 „Rezultatul financiar total”

De asemenea se determină rezultatul financiar contabil (profitul sau pierderea)

până la impozitare. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului

pe venit, suma diferenţei dintre rulajele debitoare şi creditoare va reprezenta

rezultatul financiar net. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă:

- la suma profitului net (anexa 2):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”

- 961026 lei

Credit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi şi a

profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în

contabilitate numai în baza deciziei proprietarilor.

Din motivul că la începutul oricărui an financiar soldul contului 333 „Profit net

(pierdere) al perioadei de gestiune” trebuie să fie egal cu zero, la reformarea

Bilanţului contabil, soldul contului dat se trece la rezultatul anilor precedenţi. Astfel,

se va reflecta:

- la suma profitului net (anexa 2):

16

Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”- 79884271 lei

Credit contul 332 „Profit nerepartizat(pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”

Capitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului propriu ce

cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale entităţii şi

subvenţiile de stat.

Modul de determinare a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este

reglementat de prevederile SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale” şi SNC 16

„Contabilitatea activelor materiale”.

Pentru evidenţa diferenţelor din reevaluare este destinat contul 341 „Diferenţe

din reevaluarea activelor pe termen lung”. În creditul acestui cont se înregistrează

ecarturile din reevaluarea activului pe termen lung, iar în debit – suma reducerii din

reevaluare. Soldul contului reprezintă suma subvenţiilor primite, nefolosite la finele

perioadei de gestiune.

Subvenţiile reprezintă ajutoarele sau donaţiile oferite de Guvern sau de alte

organizaţii de stat.

17

§4.2.Contabilitatea datoriilor

În capitolul respectiv este redat modul de clasificare şi determinare a

datoriilor, cât şi modul de contabilizare şi reflectare a acestora în rapoartele

financiare.

Datoriile reprezintă surse de finanţare din afară, puse la dispoziţia întreprinderii

de către furnizori, personal sau terţi. În contabilitate şi rapoartele financiare datoriile

se grupează după conţinutul economic şi termenul de achitare.

În funcţie de conţinutul economic se deosebesc:

- datorii financiare;

- datorii comerciale;

- datorii calculate.

În funcţie de termenul de achitare datoriile se împart în:

- datorii pe termen lung cu un termen de achitare mai mare de un an;

- datorii pe termen scurt cu un termen de achitare mai mare de un an;

De asemenea în funcţie de modul de achitare se cunosc:

- datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei

părţi din capitalul statutar;

- datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace

şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar.

Pentru evidenţa datoriilor pe termen lung faţă de diverse persoane fizice şi

juridice sunt destinate conturile din clasa 4 „Datorii pe termen lung”, iar a datoriilor

pe termen scurt – conturile din clasa 5 „Datorii pe termen scurt”.

Datoriile întreprinderii la etapa constatării lor pot fi exprimate în valută naţională

– în cazul când provin din ţară sau în valută străină – dacă provin din străinătate.

Datoriile în valută străină sunt reflectate în contracte, documente primare de

18

achiziţionare a mărfurilor etc., însă la etapa înregistrării în conturile contabile şi

rapoartele financiare datoriile trebuie recalculate în valută naţională.

Datoriile exprimate în valută străină în urma modificării cursului de schimb

valutar din momentul apariţiei acestora până la momentul achitării lor, pot genera

venituri – în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar sau pierderi – în cazul

diferenţelor nefavorabile de curs valutar.

Conform „Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor

financiare”, datoriile se constată şi pot fi reflectate în „Bilanţul contabil” în

cazul când se respectă următoarele condiţii:

există probabilitatea diminuării în viitor a activelor care sunt purtători de

avantaje economice,

suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic.

Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA şi

alte impozite, taxe care urmează a fi achitate. După constatare datoriile se

reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor, adică la

momentul când au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în

rapoartele financiare în perioada care se referă, dar nu atunci când se plătesc

mijloace băneşti sau se transferă alte active băneşti.

Rapoartele financiare întocmite în baza principiului specializării exerciţiilor,

informează utilizatorii atât despre tranzacţiile anterioare, cât şi despre

angajamentele de plată a mijloacelor băneşti în perspectivă.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special

care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de aceştia.

Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru cele

neimpozabile - facturi de expediţie. Pentru alte bunuri materiale se întocmesc

documente suplimentare., iar la livrarea produselor alimentare se prezintă certificatul

de calitate.

2.1.Contabilitatea datoriilor financiare.

Datoriile financiare cuprind datoriile aferente capitalului atras (credite bancare

şi împrumuturi primite de întreprindere de la persoane fizice şi juridice). Pentru

19

evidenţa creditelor bancare şi a împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate

respectiv conturile:

411 „Credite bancare pe termen lung”;

413 „Împrumuturi pe termen lung”;

511 „Credite bancare pe termen scurt”;

513 „Împrumuturi pe termen scurt”.

Aceste conturi sunt de pasiv. În creditul lor se reflectă sumele creditelor

bancare şi ale împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit –

suma creditelor şi împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă

datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen

scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.

Modul de determinare şi contabilizare a cheltuielilor privind împrumuturile este

reglementat de SNC 23 „Cheltuielile privind împrumuturile”.

Datoriile financiare cuprind:

Creditele bancare, inclusiv şi overdrafturile . Creditele sunt primite de

la instituţiile bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de

întreprindere prin eliberarea unui cec, a dispoziţiilor de plată la o

sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti în contul de decontare.

Condiţiile overdraftului sunt stipulate în contractul încheiat între bancă

şi client în momentul deschiderii contului bancar.

Astfel la sfîrşitul anului 2010 întreprinderea “Concert-Bis” S.R.L. a luat

credite pe termen scurt în valoare de 1715129,25 lei (anexa 15) şi împrumuturi pe

termen scurt în sumă de 370000,00 lei(anexa 16).

Pentru a primi credite bancare, întreprinderea prezintă Planul de afaceri, astfel

Î.M. „Concert-Bis” S.R.L. a prezentat în anul 2010 Planul de afaceri. (anexa 14

Planul de afaceri ) .

Împrumuturile . Acestea pot fi primite de la întreprinderi – părţi legate

şi nelegate, persoane fizice, personalul întreprinderii.

Creditele bancare şi împrumuturile, în dependenţă de termenul rambursării,

pot fi:

20

o pe termen scurt, al căror termen de achitare este nu mai mare de un

an calendaristic;

o pe termen lung, cu termen de achitare mai mare de un an calendaristic.

Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe

feluri de credite şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe

băncile care le-au acordat.

- La primirea creditelor bancare cu achitare din contul mijloacelor băneşti se va

înregistra următoarea formulă contabilă.


Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”

- La rambursarea creditului bancar pe termen scurt în suma totală:

Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”

Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor privind creditele bancare

şi împrumuturile se reflectă în registrele pentru conturile respective întocmite

poziţional pentru evidenţa tipurilor de credite şi împrumuturi. La sfârşitul

perioadei de gestiune, informaţia din aceste registre se trece în „Cartea mare”

şi, după verificare, se reflectă în „Bilanţul contabil”. Entitatea Î.M. „Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. ia credite de la bănci din afara ţării, şi aceste informaţii

despre datoriile financiare nu sunt permise utilizatorilor externi.

2. Contabilitatea datoriilor comerciale.

Datoriile comerciale reprezintă datorii rezultate din operaţiunile comerciale

ale întreprinderii. Ele includ datoriile faţă de furnizori şi antreprenori pentru materiile

prime, mărfurile şi mijloacele fixe primite, precum şi pentru serviciile prestate.

Pentru generalizare informaţiei privind existenţa şi mişcarea datoriilor

comerciale faţă de furnizori şi antreprenori (părţi nelegate) este destinat contul 521

„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”. În creditul acestui cont se

reflectă datoriile aferente facturilor primite de la furnizori şi antreprenori, iar în debit

– achitarea lor.

21

Sumele primite în avans creează o datorie faţă de unitatea economică

respectivă, care se va stinge în momentul livrării bunurilor ori prestării

serviciilor.

Pentru a asigura circulaţia corectă a mijloacelor economice ale entităţii,a

finalizării ei la timp, un mare rol îl joacă alegerea sistemului de decontări.

Organizarea lor raţională înlesneşte realizarea la timp a producţiei şi reluarea

neîntreruptă a circulaţiei mijloacelor. Formele şi ordinea decontărilor în economia

naţională se stabilesc de către Banca Naţională a Moldovei.

Decontarea datoriilor faţă de furnizori se poate face:

o prin achitarea lor pe bază de facturi şi instrumente de plată

corespunzătoare formelor de decontare aplicate;

o prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial, în al cărui scop

plătitorul eliberează furnizorului un bilet la ordin sau acceptă o cambie

emisă de furnizor.

Conform Regulamentului 25/11-02 din 12.07.96 privind decontările fără

numerar în Republica Moldova se utilizează ca forme de bază de decontări prin

virament:

- Dispoziţia de plată;

- Dispoziţia de plată acceptată;

- Cerere-dispoziţia de plată;

- Acreditivul;

- Cecul;

- Dispoziţia incaso;

- Dispoziţia incaso trezorerială.

Pe lângă formele de decontări enumerate, întreprinderea poate utiliza şi

cambiile, a căror mod de utilizare este stabilit prin Legea cambiei nr.1527-XII

din 22 iunie 1993.

Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor,

antreprenor, creditor, pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.

22

Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe

termen scurt sunt destinate conturile de pasiv:

521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”;

522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”;

523 „Avansuri pe termen scurt primite”.

În creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor comerciale

încasarea avansurilor de la cumpărători (creşterea datoriei faţă de aceştia), iar

în debit – achitarea datoriilor şi utilizarea avansurilor (stingerea creanţelor

comerciale). Soldul conturilor nominalizate este creditor şi reprezintă datoriile

comerciale ale întreprinderii la o anumită dată, fiind reflectat în capitolul V din

„Bilanţul contabil”, posturile căruia coincid cu denumirile conturilor

specificate.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de

furnizori, respectiv facturile:

1. Debit contul 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” - 3115 lei

Debit contul 534.2”Datorii privind taxa pentru valoare adăugată” – 623 lei.

Credit contul 521.2 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”– 3738

lei (anexa 7 Factura Fiscala XT3800826 din 19 martie 2010);



Credit contul 521.2 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”–

135204lei (anexa 8 Factura Fiscala KX4113375 din 31 martie 2010);


Debit contul 534.2”Datorii privind taxa pentru valoare adăugată” –101942.38 lei.


611654.26 lei (anexa 9 Factura Fiscala KX5344141 din 3 august 2010);

4. Debit contul 111 „Alte active nemateriale” - 801696 lei

23


Credit contul 521.2 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”– 96 lei

(anexa 10 Factura Fiscala HS0642839 din 31 decembrie 2010);

Mijlocul fix înregistrat la procurarea din strainatate:

1. Debit contul 123.7 „Alte mijloace fixe”- 1690392lei

Debit contul 534.2”Datorii privind taxa pentru valoare adăugată” – 338078.4 lei.


2028470.4 lei (procurat la preţul de 1011.00€, la cursul de 16,728 lei)

(anexa 11 Declaraţie vamală 03932134 din30 aprilie 2010);

La valoarea materialelor procurate de la furnizor în baza facturii

fiscale (anexa 12 ) se va înregistra formula contabilă: (fără taxa pe valoare

adăugată)

Debit contul 211 „Materiale”

- 5687.50 lei (anexa 12 )

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

La calculul taxei pe valoare adăugată din procurare se va reflecta

următoarea formulă contabilă:

Debit contul 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată ”

- 1137.50 lei (anexa 12 )


La rambursarea datoriei din contul mijloacelor băneşti, se va întocmi

formula contabilă:

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit contul 242 „Cont de decontare”- 5687.50 lei

La valoarea materialelor procurate de la furnizor în baza facturii

fiscale (anexa 34 ) se va înregistra formula contabilă:

1. Debit contul 211 „Materiale”- 1413.33lei

24

Debit contul 534”Datorii privind taxa pentru valoare adăugată” – 282.67 lei.

Credit contul 521.2 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”– 1696.00

lei

Factura fiscala (anexa 33) este însoţită de bonul de primire a materialului (anexa 34).

La suma acordată pentru serviciile de marketing se va reflecta

(anexa 13 Ordin de plata din 7 septembrie 2010):

Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”-8100 lei

Debit contul 5342 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată ”

– 1620 lei


-9720 lei

Informaţia privind existenţa şi mişcarea conturilor sus numite se reflectă

în registrele pentru conturile respective. La finele perioadei de gestiune

informaţia din aceste registre se trece în „Cartea mare” şi, după verificare, se

reflectă în „Bilanţul contabil”.

3. Contabilitatea datoriilor calculate

Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în

special, faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, buget, diverşi

creditori.

Contabilitatea datoriilor faţă de personal

Datoriile faţă de personal reprezintă datorii băneşti şi în natură cuvenite

personalului pentru munca prestată. Drepturile personalului aferente muncii prestate

se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoanele fizice şi

întreprindere şi se concretizează în Contractele de muncă.

Modul de contabilizare, calculare şi includere a salariului în costul produselor

(serviciilor) sau de raportare la cheltuielile perioadei se reglementează de prevederile:

SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”;

SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”;

25

SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”;

SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu

contractul individul de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta

angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare, sistemul de

tarife, de sporuri şi alte elemente. Munca este retribuită în acord, pe unitate de

timp sau conform altor sisteme de retribuire.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă

sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii, precum şi facilităţile acordate de

patron. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariul reprezintă salariul net

spre plată.

Pentru a uşura evidenţa contabilă, salariile se divizează în două părţi

componente :

salariul de bază, care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe

timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare

şi adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de către stat ;

salariul suplimentar, care include sumele plătite personalului întreprinderii

pe perioada nelucrată, dar asigurate de stat, cum sunt : plata pentru

perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din

motive de forţă majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat.

Principalul factor de producţie îl constituie resursele umane. Numărul şi

calificarea angajaţilor sunt determinate individual de întreprindere, în funcţie de

caracterul şi volumul activităţii economice. În cazul angajării personalului la lucru se

depune o cerere de angajare, în baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu

care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură. Cu angajatul se

încheie un contract de muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru

valorile primite în gestiune. Concomitent cu angajarea la serviciu, lucratorii au

posibilitatea să depună Cererea de scutire personala la impozitul pe venit reţinut din

salariu. (anexa 26,27).

26

După încheierea contractului de muncă, angajatul completează într-un singur

exemplar fişa personală(anexa 24, 25) de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de

muncă se fac înscrieri privind angajarea în câmpul muncii. Carnetul de muncă se

întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează

în registrul de evidenţă a formularelor de carnete de muncă şi registrul de evidenţă a

circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate şi semnate. Concediile de

bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau ordinului de acordare a

concediului emisă pe baza cererii angajatului.

Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două

exemplare: un exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea

exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii.

În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnologic, pentru evidenţa

producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi

contabili.

Sumele spre plată angajaţilor entităţii se calculează, în funcţie de reţinerile din

salarii. Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:

reţineri fiscale: impozitul pe venitul persoanelor fizice;

reţineri sociale: 6% în bugetul asigurărilor sociale şi 3,5% pentru

asigurarea medicală;

reţineri diverse: avansuri la salarii acordate; avansuri nerestituite la timp;

restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; reţineri

pentru pensii alimentare; reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor

procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale

ale întreprinderii; reţinerile privind împrumuturile, etc.

Conform art. 15 al Codului fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor

fizice sunt următoarele:

7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei;

18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei.

27

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile,

suplimentele, onorariile, îndemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi

înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul impozabil nu se

includ plăţile de asigurare.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de

plată şi în momentul plăţii de la suma impozabilă, cu scăderea sumei scutirilor

acordate salariatului. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se

ţine evidenţa carnetului de muncă al angajaţilor – rezidenţi ai Republicii Moldova.

Calculul salariilor, venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază

cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fişa

personală deschisă fiecărui angajat (anexa 24,25).

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din veniturile angajaţilor urmează să

fie vărsat la buget nu mai târziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care s-a

efectuat reţinerea.

Agentul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obligat în termen

de 10 zile după expirarea lunii în care s-a efectuat reţinerea sau de la data încetării

activităţii, să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraţia cu privire la

impozitul pe venit reţinut la sursa de plată pentru luna raportată şi în termen de 30

zile după expirarea anului fiscal.

În cazul achitării salariilor în numerar, casierul întocmeşte o dispoziţie de

plată de casă pentru fiecare sumă a salariului eliberat sau un borderou de plată.

Evidenţa analitică a retribuţiilor la întreprindere se ţine:

după numărul de pontaj (pentru fiecare salariat în parte);

pe secţiile întreprinderii;

pe categorii de salariaţi;

pe feluri de retribuţii şi reţineri.

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul

întreprinderii, aferente remunerărilor şi sumelor depuse, este destinat contul de pasiv

531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont

28

se reflectă remunerările calculate, iar în debit – sumele achitate şi reţinute. Toate

operaţiunile legate de acest cont se ţin în jurnalul-order al contului 531.

La calcularea salariului pentru luna decembrie a persoanelor ce lucrează la

entitate, se va reflecta (anexa 28):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 13650,00 lei

Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

La plata salariului lucrătorilor (anexa 30 Lista de plata nr.12) conform

depunerii în casierie a mijloacelor băneşti se reflectă formula contabilă(anexa 29

Dispozitia de plata de casa):

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 241 „Casa” 10735,90 lei

Toate datele despre salariaţi: timpul efectiv de muncă (anexa 18), date despre

munca suplimentară în zilele de odihnă, clasificarea personalului dupa studii , stagiu

de munca, dupa virsta precum şi descifrarea calculării salariului pe fiecare salariat în

parte (anexa 19) , se duc în documente specifice acestei entităţi.

Contabilitatea datoriilor privind asigurările.

Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor de

asigurări sociale, a datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea persoanelor şi

bunurilor întreprinderii este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind

asigurările”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind

asigurările, iar în debit – mijloacele achitate, virate şi cheltuite.

-La calcularea asigurării medicale a salariaţilor de 3,5 % (anexa 20), se va

întocmi formula contabilă:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

29

(-7648,55) lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

Calcularea datoriilor privind asigurările sociale are loc în mod similar celor

medicale (anexa 20), precum şi transferarea la buget a acestor sume.

Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările se ţine în aşa mod, încât să se

asigure formarea informaţiei privind existenţa, apariţia şi direcţiile de utilizare a

mijloacelor. Controlul asupra corectitudinii, plenitudinii şi oportunităţii transferării

contribuţiilor de asigurări sociale de stat îl exercită organele CNAS şi ale

Inspectoratului Fiscal de Stat. Dat fiind acest fapt, întreprinderile prezintă Darea de

seamă privind calcularea, utilizarea şi achitarea cotelor de asigurare socială de stat

pentru perioada respectivă (Formularul nr. 4-BASS).

Contabilitatea datoriilor privind decontările cu bugetul.

Sistemul fiscal în Republica Moldova cuprinde o serie de impozite şi

taxe care sunt repartizate în generale de stat şi locale.

Firma “Concert-Bis” S.R.L. este înregistrată la Inspectoratul Fiscal de Stat ca

platitoare de TVA (anexa 21 Certificat de Înregistrare a Subiectului Impunerii la

TVA).

Pentru generalizarea informaţiei referitoare la decontările cu bugetul privind

impozitele, taxele şi sancţiunile economice aferente achitării impozitelor este

destinat contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. În

credit se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele,

iar în debit – plăţile trecute în acest cont. Soldul este creditor şi reflectă

suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul

perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe feluri de impozite şi taxe. În

termen de 30 de zile de la expirarea anului fiscal întreprinderea este obligată să

prezinte Serviciului Fiscal de Stat documentele (informaţiile) în care să indice numele

de familie şi prenumele (denumirea), adresa şi codul fiscal al persoanei fizice sau

juridice în folosul căreia au fost efectuate plăţile, precum şi suma totală a plăţii şi

suma totală a impozitului reţinut.

30

Modul de determinare a impozitului pe venitul persoanelor care

desfăşoară activitatea de întreprinzător se reglementează în baza S.N.C. 2

„Contabilitatea impozitului pe venit” şi a Codului fiscal al R. Moldova.

-Reflectarea sumei TVA aferentă procurărilor (anexa 22):

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” -557715,18 lei

Credit contul 521 „Datorii privind facturile comerciale”

-Reflectarea sumei TVA aferentă vînzărilor de produse finite (anexa 22):

Debit contul 221 „Creanţe pe t.s. aferente facturilor comerciale”

- 464368,11 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Entitatea întocmeşte lunar Declaraţia privind TVA (anexa 23)

Deasemenea, deoarece entitatea produce şi comercializează produse supuse

accizelor, ea prezintă lunar Declaraţia privind accizele.

Contabilitatea altor datorii pe termen scurt

-Reflectarea valorii materialelor procurate de la alţi creditori (anexa 31):

Debit contul 211 „Materiale”-156913.88 lei

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”-31382.77 lei

Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”-188296.66 lei

§4.3.Contabilitatea veniturilor

1. Componenţa veniturilor şi modul general de reflectare a acestora în

conturile contabile.

Venitul reprezintă creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de

gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, sau diminuarea a datoriilor car

conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor din contul contribuţiilor

proprietarilor entităţii.

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice încasate sau care

urmează a fi încasate în numele terţelor persoane, cum sunt, de exemplu, taxa pe

valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de entitate din însărcinarea

terţilor din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume

31

nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul

propriu al acesteia.

Venitul se evaluează la valoarea venală (justă) primită sau care urmează a fi

primită cu minusul rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere.

Valoarea venală reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsă o

datorie între părţile independente informate, interesate şi care au consimţit tranzacţia.

În unele cazuri suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea

venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vândute. De exemplu, la vânzarea

mărfurilor cu reduceri de preţ (adică la o sumă mai joasă decât preţul de vânzare

obişnuit), venitul este constatat la suma cea mai mică, dar nu la preţul obişnuit. La

vânzarea mărfurilor şi serviciilor în credit suma nominală a încasărilor viitoare de

mijloace băneşti, prin urmare, şi suma venitului constatat, va fi mai mare decât

valoarea venală.

Venitul se constată în baza metodei calculării (specializării exerciţiilor) în

perioada de gestiune în care a fost obţinut, indiferent de momentul efectiv al încasării

mijloacelor băneşti sau altei forme de compensare.

Veniturile şi cheltuielile ce fac obiectul uneia şi aceleiaşi tranzacţii sau

operaţiuni economice sunt constatate în aceeaşi perioadă de gestiune. De exemplu,

diversele componente ale cheltuielilor, ce compun costul vânzărilor, sunt constatate

concomitent cu veniturile rezultate din vânzarea produselor finite, mărfurilor sau din

prestări de servicii.

În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile se clasifică în

două grupe:

- venituri din activitatea operaţională;

- venituri din activitatea neoperaţională;

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi ale întreprinderii are un caracter

convenţional şi nu este unică pentru toate întreprinderile. Veniturile din una şi aceeaşi

operaţiune pot fi recunoscute la o entitate ca venituri din activitatea operaţională, iar

la altă întreprindere – ca venituri din activitatea neoperaţională. De exemplu,

dobânzile primite sau care urmează a fi primite de către instituţiile financiare sau

32

ratele de leasing încasate sau care urmează a fi încasate de către companiile de

leasing sunt clasificate drept venituri din vânzări. Totodată, la majoritatea entităţilor

aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din

activitatea neoperaţională.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile întreprinderii sunt destinse

conturile din clasa 6 „Venituri” a Planului de conturi.

Conturile de evidenţă a veniturilor sunt conturi de pasiv. În creditul acestor

conturi pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total cumulativ de la

începutul anului suma veniturilor recunoscute în conformitate cu revederile SNC

respective, iar in debit – decontarea la finele anului de gestiune a veniturilor

acumulate la rezultatul financiar total.

La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se iau

în calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele

financiare.

Conturile de venituri se închid la finele anului cu contul 351 „Rezultat

financiar total” şi la începutul anului următor nu au sold.

2. Venituri din activitatea operaţională.

Venituri din activitatea operaţională includ veniturile rezultate din activitatea

de bază a întreprinderii.

Acestea cuprind:

- veniturile din vânzări;

- alte venituri operaţionale.

I. Venituri din vânzări.

Veniturile din vânzări reprezintă valoarea de vânzare (fără TVA) a mărfurilor,

produselor vândute, lucrărilor executate, serviciilor prestate care se reflectă la

activitatea de bază a entităţii.

33

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din vânzări este destinat

contul 611 „Venituri din vânzări”, în care, în particular, se reflectă veniturile din:

o vânzarea şi alte ieşiri de mărfuri, produse (transmiterea în capitalul statutar al

altor întreprinderi, schimbul cu alte active);

o prestarea serviciilor de reparaţie (dacă prestarea acestor servicii constituie

activitatea de bază a întreprinderii);

o executarea lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de

prospecţiune, de cercetări ştiinţifice şi altor lucrări;

o prestarea serviciilor de vânzare a mărfurilor în consignaţie (dacă prestarea

acestor servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii);

o prestarea serviciilor de transport de mărfuri şi pasageri;

o prestarea serviciilor de comunicaţie;

o operaţiuni de arendă (leasing) (dacă aceste operaţiuni se referă la activitatea

de bază a întreprinderii);

o operaţiuni pe bază de barter (schimb de active şi servicii);

o alte operaţiuni aferente activităţii de bază a întreprinderii.

În Planul de conturi pentru contul 611 sunt prevăzute următoarele subconturi:

6111 „Venituri din vânzarea produselor”;

6112 „Venituri din vânzarea mărfurilor”;

6113 „Venituri din servicii prestate”;

6114 „Venituri din contracte de construcţie”;

6115 „Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)”.

Evidenţa analitică a veniturilor din vânzări se ţine pe tipurile lor, regiuni de

vânzare şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

1) La reflectarea valorii serviciilor prestate, aferente facturilor prezentate

spre achitare (fără TVA), (anexa 35ordin de plată):

Debit contul 221.1 „Facturi primite din ţară” 13186,64 lei

Credit contul 611.3 „Venituri din servicii prestate”

- La suma TVA şi accize aferentă livrării (anexa 35):

34

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

- 2637,33 lei

Credit contul 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”

2)La reflectarea valorii serviciilor prestate, aferente facturilor prezentate

spre achitare (fără TVA), (anexa 36 f.f.):





- 5400,81 lei


3)La reflectarea valorii serviciilor prestate, aferente facturilor prezentate

spre achitare (fără TVA), (anexa 37 f.f.):





- 17648,17 lei


II. Alte venituri operaţionale.

Alte venituri operaţionale includ veniturile care apar în procesul desfăşurării

activităţii de bază a întreprinderii, însă nu se referă la veniturile din vânzări.

Pentru generalizarea informaţiei privind alte venituri operaţionale este destinat

contul 612 „Alte venituri operaţionale” în care, în particular, se reflectă:

o veniturile din vânzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar,

schimbul cu alte active etc.) de materiale, OMVSD, investiţii pe termen scurt şi

alte active curente (în afară de produse şi mărfuri);

35

o veniturile din transmiterea în folosinţă temporară a activelor nemateriale

(dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

o veniturile din transmiterea în arendă operaţională (leasing, locaţiune) a

bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

o valoarea de piaţă a plusurilor de active curente constatate la inventarie;

o amenzile, penalităţile şi despăgubirile primite sau care urmează a fi primite

de la alte întreprinderi şi persoane pentru încălcarea de către acestea a clauzelor

contractuale;

o veniturile sub forma recuperării prejudiciului material cauzat întreprinderii;

o suma datoriilor decontate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie

(în continuare – datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare,

împrumuturile şi dobânzile aferente, privind facturile comerciale, privind sumele

deponente şi spre decontare şi alte operaţiuni;

o suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale

conform evaluării precedente (în limita valorii de intrare/costurilor lor);

o alte venituri aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.


6121 „Venituri din realizarea altor active curente”

6122 „Venituri din arenda operaţională (leasing, locaţiune)”

6123 „Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri”

6124 „Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”

6125 „Venituri din recuperarea daunei materiale”

6126 „Alte venituri operaţionale”

Evidenţa analitică a altor venituri operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe surse

de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Exemplu convenţional:

Debit contul 228.1 „Creanţe pe termen scurt privind arenda”

Credit contul 612.2 „Venituri din arenda curentă”

Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune

cu contul 351 „Rezultat financiar total”, întocmindu-se formula contabilă (anexa 2 ):

36

Debit contul 611 „Venituri din vânzări” - 6974632,00lei

Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale” - 81321,00 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” - 7055953,00lei

3. Venituri din activitatea neoperaţională.

Veniturile din activitatea neoperaţională includ veniturile obţinute din alte

tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Acestea cuprind:

- veniturile din activitatea de investiţii;

- venituri din activitatea financiară;

- veniturile excepţionale.

I. Venituri din activitatea de investiţii.

Veniturile din activitatea de investiţii includ veniturile obţinute de întreprindere

ca rezultat al ieşirii şi reevaluării activelor pe termen lung.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de investiţii

este destinat contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” în care, în particular,

se reflectă:

o veniturile din vânzări şi alte ieşiri (transmiterea în capitalul statutar al

altei întreprinderi, schimbul cu alte active etc.) de active pe termen lung (active

nemateriale, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale, investiţii pe termen lung etc.);

o valoarea de piaţă a plusurilor de active pe termen lung constatate la

inventariere;

o dividendele calculate din participarea la capitalul statutar al altor

întreprinderi;

o dobânzile calculate aferente împrumuturilor acordate, titlurilor de

valoare şi altor investiţii;

o suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite;

o veniturile din operaţiunile cu părţile legate etc.;

37

o valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din lichidarea

(casarea) activelor pe termen lung peste valoarea probabilă rămasă a acestora stabilită

în prealabil sau în lipsa acesteia;

o sumele datoriilor privind dobânzile şi dividendele decontate în legătură

cu expirarea termenului de prescripţie;

o alte venituri aferente activităţii de investiţii a întreprinderii.


6211 „Venituri din ieşirea activelor nemateriale”;

6212 „Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung”;

6213 „Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung”;

6214 „Venituri din dividende”;

6215 „Venituri din dobânzi”;

6216 „Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite”;

6217 „Venituri din participaţiile la alte întreprinderi”;

6218 „Venituri din operaţiile cu părţile legate”;

6219 „Alte venituri din activitatea de investiţii”.

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea de investiţii se ţine pe tipurile

lor, pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a

întreprinderii.

Exemple convenţionale:

- La ieşirea activelor materiale pe termen lung se va întocmi formula contabilă:

Debit contul 121 „Active materiale pe termen lung

Credit contul 621.2 „Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung”

La finele fiecărui trimestru, rulajul creditor al contului 621 “Venituri din

activitatea de investiţii” se înregistrează în Raportul financiar privind rezultatele

financiare. Contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” la sfârşitul anului de

gestiune se închide prin trecerea veniturilor acumulate în contul 351 „Rezultatul

financiar total”.

Contul 621 se închide la sfârşitul anului prin formula:

38

Debit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”

II. Venituri din activitatea financiară.

Veniturile din activitatea financiară includ veniturile rezultate din modificarea

mărimii şi structurii capitalului propriu şi a împrumuturilor întreprinderii.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea financiară

este destinat contul 622 „Veniturile din activitatea financiară” în care, în

particular, se reflectă:

o valoarea activelor pe termen lung şi curente primite cu titlu gratuit de la alte

întreprinderi şi persoane;

o veniturile (dobânzile) din transmiterea în arendă finanţată (leasing financiar) a

bunurilor (dacă aceasta nu constituie activitatea de bază a întreprinderii);

o plata (redevenţele) pentru activele nemateriale transmise în folosinţa temporară

altor întreprinderi şi persoane;

o diferenţele favorabile de curs valutar şi de sumă aferente creanţelor, mijloacelor

băneşti şi datoriilor exprimate în valută străină (unităţi convenţionale);

o premiile, cadourile şi sumele de sponsorizare primite de la autorităţile publice,

organizaţiile necomerciale şi de la alte întreprinderi şi persoane fizice;

o sumele subvenţiilor şi ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială utilizate;

o datoriile decontate cu termenul expirat privind redevenţele şi plăţile (dobânzile)

pentru arenda finanţată (leasingul financiar) calculate;

o sumele subvenţiilor pentru care au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în

contractele (acordurile) respective;

o compensaţiile primite din contractele de neantrenare în concurenţă;

o alte venituri aferente activităţii financiare a întreprinderii.

În Planul de conturi pentru contul 622 sunt prevăzute următoarele subconturi :

6221 „Venituri din redevenţe”;

6222 „Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung”;

6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”;

39

6224 „Venituri din active intrate cu titlu gratuit”;

6225 „Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate”;

6226 „Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă”;

6227 „Alte venituri din activitatea financiară”.

În afară de subconturile menţionate, întreprinderea poate deschide suplimentar

la contul 622 subcontul „Venitul de diferenţe de sumă” .

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea financiară se ţine pe tipurile lor,

pe surse de obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a

întreprinderii.


- Veniturile din diferenţe de curs valutar aferente datoriilor pe termen scurt

privind facturile comerciale, se reflectă prin formula contabilă.

Debit contul 521.1 „Facturi de achitat în ţară”

Credit contul 622.3 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

- Contul 622 se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă (anexa 31):

Debit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” - 95453.88 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” -95453.88 lei

III. Venituri excepţionale.

Veniturile excepţionale includ veniturile obţinute de întreprindere pentru

compensarea pierderilor (pagubelor) din accidente, incendii, calamităţi naturale,

exproprieri şi alte evenimente excepţionale.

Pentru generalizarea informaţiei privind veniturile excepţionale este destinat

contul 623 „Venituri excepţionale” în care, în particular, se reflectă:

o compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, materiale, mărfuri, terenuri,

mijloace fixe şi alte active primite cu titlu gratuit de la autorităţile publice,

organizaţiile necomerciale, alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea

pierderilor cauzate de accidente, incendii, calamităţi naturale, şi alte evenimente

excepţionale;

40

o valoarea realizabilă netă a bunurilor materială obţinute la ieşirea (casarea parţială)

a activelor în urma evenimentelor excepţionale;

o despăgubirile de asigurare primite şi/sau care urmează a fi primite de la

companiile de asigurări pentru acoperirea pierderilor din evenimentele

excepţionale;

o compensaţiile (în expresie bănească sau naturală) primite şi/sau care urmează a fi

primite de la persoanele vinovate de pierderea (deteriorarea) totală sau parţială a

bunurilor în urma accidentelor, incendiilor şi altor evenimente excepţionale.


6231 „Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din calamităţi

naturale”;

6232 „Alte venituri excepţionale”.

Evidenţa analitică a veniturilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe sursele de

obţinere şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Veniturile excepţionale se reflectă în contul 623 în cazul existenţei

documentelor care confirmă faptul săvârşirii evenimentului excepţional şi primirea

(calcularea) compensaţiilor pentru acoperirea pierderilor din aceste evenimente.

Aceste documente cuprind:

actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale – în

cazul cutremurelor de pământ, secetelor, inundaţiilor, uraganelor,

eroziunii solurilor, epizootiilor etc.

actele serviciului antiincendiar de stat – în cazul incendiilor;

actele poliţiei rutiere şi/sau hotărârile instanţelor de judecată – în cazul

incendiilor rutiere;

actele poliţiei şi/sau hotărârile instanţelor de judecată – în cazul

furturilor bunurilor;

actele şi calculele organelor de asigurări – la determinarea sumelor

despăgubirilor de asigurare;

procesele-verbale casare a obiectelor de mijloace fixe (mijloace de

transport) – la lichidarea (casarea) acestora şi la determinarea valorii

41

realizabile nete a bunurilor materiale obţinute în urma casării acestor

obiecte;

deciziile organelor autorizate – la exproprierea bunurilor;

actele experţilor independenţi (evaluatorilor) – la evaluarea mărimii

pagubelor din pierderea parţială a bunurilor;

acordul (consimţământul) persoanelor vinovate şi /sau hotărârile

instanţelor de judecată – în cazul pierderii bunurilor din vina angajaţilor

întreprinderii sau altor persoane;

ordinele de plată, facturile de expediţie şi alte documente – la primirea

compensaţiilor de la autorităţile publice, organizaţiile necomerciale şi

alte întreprinderi şi persoane fizice pentru acoperirea pierderilor din

evenimentele excepţionale.

Sumele primite de către persoanele fizice şi juridice ca despăgubire pentru

prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca

urmare a unor calamităţi naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii nu se

includ în venitul impozabil.

La finele fiecărei perioade de gestiune, rulajele creditoare cu total cumulativ de

la începutul anului ale conturilor menţionate mai sus se reflectă în Raportul financiar

privind rezultatele financiare. Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la

sfârşitul anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total”.


În cursul anului de gestiune veniturile excepţionale se înregistrează prin

formula contabilă:

Debit contul 211 „Materiale”

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Debit contul 217 „Mărfuri”

Debit contul 241 „Casa”


42

Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină” - la valoarea activelor şi suma

mijloacelor băneşti primite de la organele de stat.

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” - la sumele de primit de la

companiile de asigurări pentru recuperarea pierderilor din evenimentele

excepţionale

Credit contul 623 „Venituri excepţionale” - la suma totală a veniturilor din

evenimentele excepţionale

- La finele anului de gestiune contul 623 se închide prin formula contabilă:

Debit contul 623 „Venituri excepţionale”

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”.

§4.4.Contabilitatea cheltuielilor

1.Componenţa cheltuielilor şi modul general de reflectare a acestora în conturile

contabile.

Cheltuielile reprezintă diminuarea avantajelor economice în decursul perioadei de

gestiune sub forma de reflux sau utilizare a activelor, fie apariţie a datoriilor care

conduc la micşorarea capitalului propriu, cu excepţia diminuărilor rezultate din

repartizarea capitalului între proprietarii entităţii.

În Contabilitatea financiară cheltuielile se subdivizează în următoarele grupe:

- cheltuieli ale activităţii operaţionale;

- cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;

- cheltuieli privind impozitul pe venit.

La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale:

1) evaluarea cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să fie

reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare;

2) recunoaşterea (constatarea) cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune

în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.

Cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente

ieşite, la sumele efective ale salariilor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale

calculate, uzurii mijloacelor fixe şi OMVSD, amortizării activelor nemateriale,

43

provizioanelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminare constituie, corecţiilor la creanţele

compromise etc.

Cheltuielile se recunosc şi se reflectă în contabilitate în baza următoarelor principii:

specializarea exerciţiilor, conform căruia cheltuielile se recunosc şi s reflectă în

contabilitate în perioada de gestiune în care acestea au avut loc, indiferent de

momentul plăţii efective a mijloacelor băneşti sau altei forme de compensare. De

exemplu, energia electrică consumată, furnizată de terţi, se raportează la cheltuieli în

acea perioadă de gestiune în care ea a fost utilizată, dar nu în momentul achitării ei;

plata pentru leasing (locaţiune/arendă) a obiectelor de mijloace fixe transferată în

avans se decontează la cheltuieli în acele perioade în care obiectele sus-menţionate au

fost utilizate etc.;

prudenţa, conform căruia cheltuielile se recunosc şi se reflectă în contabilitate

nemijlocit în momentul efectuării lor, de exemplu, lipsurile de bunuri materiale

constatate la inventariere, precum şi pierderile din deteriorarea bunurilor, costul

produselor rebutate definitiv, consumurile privind remedierea lor etc. se

contabilizează la data depistării (efectuării) lor, indiferent de cauzele lor şi existenţa

persoanelor vinovate. Suma recuperării prejudiciului material se recunoaşte ca venit

numai atunci când întreprinderea dispune de o certitudine argumentată privind

primirea lor, adică în cazul în care există o confirmare documentară respectivă

(acordul în scris al angajatului privind recuperarea prejudiciului material, hotărârea

instanţei de judecată etc.);

concordanţa, care prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoartele

financiare a veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni

economice. De exemplu, costul vânzărilor (valoarea de bilanţ a mărfurilor

comercializate, costul produselor vândute, serviciilor prestate) se recunoaşte şi se

reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare concomitent cu veniturile din

vânzări, adică în aceeaşi perioadă de gestiune;

necompensarea, care prevede reflectarea separată a veniturilor şi cheltuielilor

în contabilitate şi nu admite compensarea lor reciprocă pe parcursul anului de

gestiune.

44

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile întreprinderii sunt destinate

conturile din clasa 7 „Cheltuieli” a Planului de conturi.

Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ. În debitul acestor conturi

pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului

suma cheltuielilor recunoscute în conformitate cu prevederile SNC respective, iar în

credit – decontarea la finele anului de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul

financiar total.

La finele fiecărui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se iau în

calcul la determinarea indicatorilor respectivi din Raportul privind rezultatele

financiare.

Conturile de cheltuieli se închid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultat

financiar total” şi la începutul anului următor nu au sold.

I. Cheltuieli ale activităţii operaţionale:

Cheltuielile activităţii operaţionale includ cheltuielile legate de efectuarea activităţii

de bază a întreprinderii.

În conformitate cu paragrafele 15-17 din SNC 3 „Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor întreprinderii” aceste cheltuieli cuprind:

- costul vânzărilor;

- cheltuielile comerciale;

- cheltuielile generale şi administrative;

- alte cheltuieli operaţionale.

Costul vânzărilor

Costul vânzărilor reprezintă suma consumurilor care au devenit cheltuieli ca rezultat

al vânzării produselor finite, mărfurilor şi serviciilor şi include:

o la întreprinderile de producţie – consumurile directe de materiale, consumurile

directe privind retribuirea muncii (ţinând cont de contribuţiile de asigurări sociale şi

medicale) şi consumurile indirecte de producţie;

o la întreprinderile de comerţ – valoarea mărfurilor vândute care se determină în

felul următor: la valoarea soldului stocurilor de mărfuri la începutul perioadei de

45

gestiune se adaugă valoarea achiziţiilor nete de mărfuri la începutul perioadei de

gestiune şi se scade valoarea soldului stocurilor de mărfuri la finele perioadei de

gestiune; achiziţiile nete includ volumul global al achiziţiilor minus rabaturile pentru

plata anticipată şi valoarea mărfurilor returnate;

o la întreprinderile de prestări de servicii – consumurile de materiale şi de

retribuire a muncii (ţinând cont de contribuţiile de asigurări sociale şi medicale),

precum şi consumurile indirecte de producţie.

Costul vânzărilor mărfurilor şi produselor comercializate sau ieşite într-un alt

mod se determină prin una din următoarele metode: identificării, FIFO, LIFO, costul

mediu ponderat.

În scopuri fiscale metodele de evidenţă curentă a stocurilor, inclusiv a costului

vânzărilor mărfurilor şi produselor se aplică de către contribuabilii în conformitate cu

legislaţia privind contabilitatea.

Indicatorul costului vânzărilor la întreprinderile de producţie se determină într-un

calcul special bazat pe datele calculaţiei costului produselor fabricate în perioada de

gestiune, ţinând cont de modificarea stocului iniţial şi final de produse finite.

Pentru generalizarea informaţiei privind costul vânzărilor este destinat contul 711

„Costul vânzărilor” în care, în particular, se reflectă:

- costul produselor vândute;

- valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute;

- costul serviciilor de reparaţie prestate altor întreprinderi şi persoane (cadă

prestarea acestor servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii);

- valoarea de bilanţ (costul) a mărfurilor (produselor, serviciilor) transmise

(prestate) altor întreprinderi sub formă de aport la capitalul statutar în schimbul altor

active etc.;

- costul lucrărilor de construcţie-montaj, de cercetare-proiectare, de

prospecţiune, de cercetări ştiinţifice şi altor lucrări executate;

- costul serviciilor de transportare a mărfurilor şi pasagerilor;

- costul serviciilor de comunicaţie prestate;

46

- costul serviciilor de vânzare a mărfurilor în consignaţie (dacă prestarea acestor

servicii constituie activitatea de bază a întreprinderii);

- valoarea de bilanţ a bunurilor transmise în arendă finanţată/leasing financiar

(dacă arenda/leasingul constituie activitatea de bază a întreprinderii);

- costul serviciilor din activitatea de arendă/leasing (dacă arenda/leasingul

constituie activitatea de bază a întreprinderii);

- costul altor servicii aferente activităţii de bază a întreprinderii.


7111 „Costul produselor finite vândute”;

7112 „Costul mărfurilor vândute”;

7113 „Costul serviciilor prestate”;

7114 „Costul lucrărilor de construcţie-montaj”;

7115 „Costul serviciilor din activitatea de arendă (leasing)”;

Evidenţa analitică a costului vânzărilor se ţine pe tipurile mărfurilor (produselor)

vândute, serviciilor prestate şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a

întreprinderii.

La trecerea materialelor la pierdere se întocmesc formulele (anexa 39 Act de

trecere a materialelor la pierdere):

1) Debit contul 711.3 „Costul serviciilor prestate”-5190.96 lei

Credit contul 21.,6 „Alte materiale”- 5190.96 lei

2) Debit contul 711.3 „Costul serviciilor prestate”-13382.88 lei


3)Debit contul 711.3 „Costul serviciilor prestate”- 830.00 lei


Închiderea contului 711 la sfîrşitul anului(anexa 38):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”-3582182.37 lei

Credit contul 711 „Costul vînzărilor”-3582182.37 lei

Cheltuielile comerciale.

47

Cheltuielile comerciale reprezintă cheltuielile de vânzare a produselor finite,

mărfurilor şi serviciilor.

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile comerciale este destinat contul

712 „Cheltuieli comerciale” în care, în particular, se reflectă:

o cheltuieli privind operaţiunile de marketing;

o cheltuielile privind ambalajul şi ambalarea mărfurilor (produselor) la depozite;

o cheltuielile de transport privind comercializare mărfurilor (produselor);

o cheltuielile de reclamă (publicitate);

o cheltuielile pentru reparaţiile garantate şi deservirea cu termen de garanţie a

mărfurilor (produselor vândute);

o cheltuieli privind decontarea creanţelor compromise aferente facturilor

comerciale, inclusiv de constituire a provizionului (corecţiei) privind creanţele

compromise (dubioase);

o cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile (produsele)

vândute, inclusiv de constituire a provizioanelor în aceste scopuri;

o cheltuielile privind remuneraţiile angajaţilor (ţinând cont de contribuţiile de

asigurări sociale şi medicale) care deservesc procesul de comercializare a mărfurilor

(produselor) şi de prestare a serviciilor;

o comisioanele (defalcările) plătite organizaţiilor de comercializare , de

intermediere şi altor întreprinderi şi persoane;

o uzura şi cheltuielile de întreţinere a mijloacelor fixe car deservesc procesul de

comercializare a mărfurilor (produselor);

o amortizarea activelor nemateriale (licenţelor etc.) utilizate la comercializarea

mărfurilor (produselor);

o cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale la exportul de mărfuri

(produse);

o alte cheltuieli aferente comercializării mărfurilor (produselor) şi prestării

serviciilor.

În Planul de conturi pentru 712 sunt prevăzute următoarele subconturi:

7121 „Cheltuieli privind operaţiile de marketing”;

48

7122 „Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea mărfurilor (produselor)”;

7123 „Cheltuieli de transport privind desfacerea”;

7124 „Cheltuieli privind reclama”;

7125 „Cheltuieli privind reparaţiile garantate şi deservirile cu garanţie”;

7126 „Cheltuieli privind datoriile dubioase”;

7127 „Cheltuieli privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”;

7128 „Alte cheltuieli comerciale”.

Evidenţa analitică a cheltuielilor comerciale se ţine pe tipurile lor, pe articole şi pe

alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a entităţii.

-Închiderea contului 712 la sfîrşitul anului (anexa 40):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”-100 lei

Credit contul 712 „Cheltuieli comerciale”-1000 lei

Cheltuielile generale şi administrative.

Cheltuielile generale şi administrative includ cheltuielile aferente deservirii şi

gestiunii întreprinderii în ansamblu.

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile generale şi administrative este

destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative” în care, în particular, se

reflectă:

o uzura şi cheltuielile privind reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe cu

destinaţie generală şi de protecţie a mediului ambiant;

o amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală;

o cheltuielile privind retribuirea muncii (ţinând cont de contribuţiile de asigurări

sociale şi medicale) personalului administrativ şi gospodăresc al întreprinderii;

o plata pentru arenda (leasing, locaţiune) bunurilor cu destinaţie generală;

o impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (cu

excepţia impozitului pe venit), precum şi taxa pe valoarea adăugată şi accizele

nerecuperabile;

o cheltuielile în scopuri de binefacere (caritate) şi sponsorizare;

o cheltuielile pentru protecţia muncii;

o ajutorul material acordat angajaţilor;

49

o cheltuielile de reprezentanţă, de poştă şi telegraf, de judecată, de audit,

consultative şi de alt gen;

o cheltuielile de deplasare ale personalului administrativ şi gospodăresc al

întreprinderii;

o cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, organizarea timpului liber şi

odihnei angajaţilor întreprinderii;

o cheltuielile legate de desfăşurarea adunărilor acţionarilor, întocmirea

documentelor;

o cheltuielile pentru cercetări ştiinţifice, pentru invenţii şi raţionalizări cu

caracter de producţie;

o cheltuieli pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative şi instructive,

precum şi abonarea la ediţiile speciale necesare în activitatea de întreprinzător;

o cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului;

o achitarea diferitelor servicii prestate întreprinderii în conformitate cu

contractele încheiate;

o cheltuielile aferente angajării forţei de muncă;

o cheltuielile de întreţinere a producţiilor şi unităţilor de deservire;

o cheltuielile neproductive (pierderi din staţionări nemotivate; pierderi din

casarea produselor alimentare şi medicamentoase cu termenul de garanţie expirat

etc.);

o alte cheltuieli aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii.


7131 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu destinaţie

generală”;

7132 „Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale”;

7133 „Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere”;

7134 „Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”;

7135 „Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare”;

7136 „Cheltuieli privind protecţia mncii”;

7137 „Cheltuieli de reprezentanţă”;

50

7138 „Cheltuieli de deplasare”;

7139 „Alte cheltuieli generale şi administrative”.

Evidenţa analitică a cheltuielilor generale şi administrative se ţine pe tipurile lor, pe

articole şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

-Reflectarea datoria privind TVA (anexa 41 Ordin de plata):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”-6344.00 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”- 6344.00 lei

-Reflectarea datoriei privind CAS (anexa 42 Ordin de plata):

Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”-1000.00 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurarile”- 1000.00 lei



Credit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”-2191023.00 lei

Alte cheltuieli operaţionale

Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile care apar la desfăşurarea activităţii de

bază a întreprinderii, dar care nu pot fi atribuite nici la cheltuielile comerciale, nici la

cele generale şi administrative.

Pentru generalizarea informaţiei privind alte cheltuieli operaţionale este destinat

contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” în care, în particular, se reflectă:

o lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor materiale şi altor active curente

constatate la inventariere;

o valoarea de bilanţ a activelor curente (în afară de produse şi mărfuri) vândute

sau ieşite prin alte căi (transmiterea în capitalul statutar al altor întreprinderi,

schimbul cu alte active etc.) şi servicii prestate (dacă serviciile nu se referă la

activitatea de bază a întreprinderii);

o cheltuielile legate de ieşirea altor active curente;

51

o cheltuielile privind dobânzile aferente creditelor bancare şi împrumuturilor, cu

excepţia cazurilor de capitalizare a acestora în conformitate cu SNC 23;

o amenzile, penalităţile, despăgubirile calculate pentru încălcarea cerinţelor

legislaţiei fiscale şi clauzelor contractuale;

o uzura şi cheltuielile privind reparaţia bunurilor transmise în arendă

operaţională (leasing, locaţiune) în cazul când arenda (leasingul, locaţiunea) nu

constituie activitatea de bază a întreprinderii;

o sumele creanţelor compromise decontate privind avansurile acordate, sumele

spre decontare, recuperarea prejudiciului material, plata pentru arenda operaţională

(leasing, locaţiune) etc.;

o consumurile indirecte de producţie nerepartizate;

o diferenţa dintre valoarea de intrare (costul) a stocurilor de mărfuri şi materiale

şi valoarea realizabilă netă a acestora;

o cheltuielile aferente produselor rebutate şi anulării comenzilor de producţie;

o alte cheltuieli operaţionale aferente activităţii operaţionale a întreprinderii.


7141 „Cheltuieli privind realizarea altor active curente”;

7142 „Cheltuieli privind arenda curentă”;

7143 „Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile”;

7144 „Cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente”;

7145 „Cheltuieli privind dobânzile pentru credite şi împrumuturi”;

7146 „Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate”;

7147 „Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor”;

7148 „Cheltuieli aferente producţiei rebutate”;

7149 „Alte cheltuieli operaţionale”.

Evidenţa analitică a altor cheltuieli operaţionale se ţine pe tipurile lor, pe articole şi

pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a entităţii.

-Reflectarea sumei uzurii maşinelor şi utilajelor (anexa 43):

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”-3173609,04 lei

52

Credit contul 124.3 „Uzura maşinilor şi utilajelor”-3173609,04 lei

-Închiderea contului 714 la sfîrşitul anului de gestiune (anexa 44):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”-355814,50 lei

Credit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”-355814,50 lei

II. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.

Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale includ cheltuielile suportate de entitate la

desfăşurarea altor tipuri de activităţi.

Acestea cuprind:

- cheltuielile activităţii de investiţii;

- cheltuielile activităţii financiare;

- pierderile excepţionale.

Cheltuieli ale activităţii de investiţii.

Cheltuielile activităţii de investiţii apar în urma ieşirii activelor pe termen lung.

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile activităţii de investiţii este

destinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” în care, în particular, se

reflectă:

o valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite (vândute, transmise sub

formă de aport la capitalul statutar al altei entităţi, schimbate cu alte active etc.);

o cheltuielile legate de ieşirea activelor de pe termen lung;

o lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung constatate la

inventariere;

o sumele reducerii de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite;

o pierderile din cotele de participaţie la capitalurile statutare ale altor entităţi şi

din operaţiunile cu părţile legate;

o sumele decontate ale creanţelor compromise privind dobânzile şi dividendele

calculate;

o alte cheltuieli aferente ieşirii activelor pe termen lung.


53

7211 „Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale”;

7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung”;

7213 „Cheltuieli privind ieşirea activelor financiare pe termen lung”;

7214 „Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ieşirea acestora”;

7215 „Cheltuieli aferente participanţilor în alte întreprinderi”;

7216 „Cheltuieli privind operaţiile cu părţile legate”;

7217 „Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii”.

Evidenţa analitică a cheltuielilor activităţii de investiţii se ţine pe tipurile lor, pe

articole şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a entităţii.

-Închiderea contului 721 la sfîrşitul anului de gestiune:


Credit contul 721 „Cheltuieli din activitatea de investiţii”

Cheltuieli ale activităţii financiare.

Cheltuieli ale activităţii financiare apar în urma modificării mărimii şi structurii

capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor entităţii.

Pentru generalizarea informaţiei privind cheltuielile activităţii financiare ale

entităţii este destinat contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” în care, în

particular, se reflectă:

o plata sub formă de redevenţe (royalty) pentru activele nemateriale primite în

folosinţă temporară;

o plata (dobânda) pentru bunurile primite în arendă finanţată (leasing financiar),

în cazul în care arenda (leasingul) nu constituie activitatea de bază a întreprinderii;

o diferenţele nefavorabile de curs valutar şi de sumă aferente mijloacelor băneşti,

creanţelor şi datoriilor exprimate în valută străină (în unităţi convenţionale);

o sumele decontate ale creanţelor compromise privind redevenţele şi plata pentru

arenda finanţată (leasingul financiar);

o cheltuielile aferente transmiterii cu titlu gratuit a activelor pe termen lung şi

curente altor întreprinderi, inclusiv valoarea de bilanţ a acestor active;

o alte cheltuieli aferente activităţii financiare a întreprinderii.

54


7221 „Cheltuieli privind plata redevenţelor”;

7222 „Cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe terme lung”;

7223 „Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar”;

7224 „Alte cheltuieli ale activităţii financiare”.

Evidenţa analitică a cheltuielilor activităţii financiare se ţine pe tipurile lor, pe

articole şi pe alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a entităţii.

Reflectăm plata pentru chirie(anexa 45):

Debit contul 722 “Cheltuieli privind activitatea financiara”- 49296.00 lei

Credit contul 521 “Datorii privind facturile comerciale”- 49296.00 lei



Credit contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”-60361.75 lei

Pierderi excepţionale

Pierderile excepţionale apar ca rezultat al evenimentelor sau operaţiunilor rare şi

netipice, nelegate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii.

Pentru generalizarea informaţiei privind pierderile din evenimentele excepţionale

este destinat contul 723 „Pierderi excepţionale” în care, în particular, se reflectă:

o valoarea de bilanţ a bunurilor (activelor pe termen lung şi curente) ieşite

(distruse, casate, expropriate etc.) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităţilor

naturale şi altor evenimente excepţionale;

o valoarea prejudiciilor (defectelor) din deteriorările bunurilor în urma

accidentelor,incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale;

o cheltuielile legate de prevenirea şi/sau lichidarea consecinţelor evenimentelor

excepţionale:

- salariile angajaţilor;

- contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asistenţă medicală;

- valoarea (costul) materialelor, energiei electrice consumate, serviciilor

activităţilor auxiliare proprii şi ale altor întreprinderi etc.;

55

o pierderile din stoparea activităţii de bază a întreprinderii în urma evenimentelor

excepţionale:

- salariile angajaţilor în perioada staţionărilor şi contribuţiile şi asigurări sociale

şi primele de asistenţă medicală;

- valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, energiei de toate tipurile

consumate etc.


7231 „Pierderi din calamitări naturale”;

7232 „Pierderi din perturbări politice”;

7233 „Pierderi din modificarea legislaţiei ţării”.

Evidenţa analitică a pierderilor excepţionale se ţine pe tipurile lor, pe articole şi pe

alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii.

Pierderile excepţionale se reflectă în contul 723 numai cu condiţia că există

documente care confirmă producerea evenimentului excepţional.

La aceste documente se referă:

actele comisiilor de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale – în cazul

cutremurelor de pământ, secetelor, inundaţiilor, uraganelor, eroziunii

solurilor,epizootiilor etc.;

actele poliţiei şi/sau deciziile instanţelor de judecată – în cazul furturilor;

actele şi calculele companiilor de asigurări – la determinarea sumelor

despăgubirilor de asigurare;

procesele-verbale de casare a mijloacelor fixe (mijloacelor de transport) – la

lichidarea acestora şi la determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale

obţinute;

actele experţilor independenţi (evaluatorilor) - la evaluarea mărimii pagubelor

din pierderea parţială a bunurilor.

La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii

neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul

financiar, întocmindu-se formula contabilă:


56

Credit contul 723 „Cheltuieli excepţionale”

III. Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuieli privind impozitul pe venit includ suma totală a cheltuielilor privind

impozitul pe venit luate în considerare la calculare profitului (pierderii) net al

perioadei de gestiune.Cheltuielile efective privind impozitul pe venit se determină la

finele anului de gestiune, ţinând cont de diferenţele permanente şi temporare care

apar între venitul contabil şi cel impozabil.Pentru generalizarea informaţiei despre

cheltuielile privind impozitul pe venit este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii)

privind impozitul pe venit”.

În debitul contului 731 se reflectă:

-sumele impozitului pe venit plătit în rate pe parcursul anului de gestiune;

-datoriile curente şi amânate privind impozitul pe venit la finele anului de gestiune;

-anularea (decontarea) activelor amânate privind impozitul pe venit la finele anului de

gestiune;

-stornarea la finele anului de gestiune a sumelor impozitului pe venit plătit în rate.

În creditul contului 731 se reflectă la finele anului de gestiune:

- activele amânate privind impozitul pe venit;

- anularea (decontarea) datoriilor amânate privind impozitul pe venit;

- decontarea cheltuielilor acumulate privind impozitul pe venit la rezultatul

financiar total.

În Planul de conturi pentru contul 731 nu sunt prevăzute subconturi.

§4.5.Contabilitatea managerială

Obiect: calculaţia costurilor, stabilirea rentabilităţii produselor, lucrărilor si

serviciilor, precum si întocmirea, execuţia si controlul;

57

Scop: determinarea periodic a rezultatelor analitice (pe produse) şi furnizarea

de date necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea întreprinderii;

Informaţiile sunt utilizate numai în interiorul entităţii, au caracter confidenţial

şi ţin de strategia adoptată de fiecare entitate.

Este obligatorie, dar nu are la bază norme unitare, ea se organizează şi se

conduce de către fiecare entitate în funcţie de specificul activităţii şi de nevoile

proprii.

Urmărind literatura de specialitate, autorul identifică următoarele definiţii şi

semnificaţii pentru contabilitatea managerială strategică (engl.Strategic Management

Accouting (SMA)):

Autori, an Definiţie SMA cuprinde

Simmonds (1981, citat de Inman, 1999)

O formă de contabilitate managerială care pune accent pe informaţiile referitoare la factorii externi ai firmei, fiind vorba de informaţii non-financiare şi informaţii generate în intern.

Informaţii despre afacere şi despre concurenţi

Bromwich (1990, citat de Järvenpää, 1998)

Analiza informaţiilor financiare referitoare la produse, pieţele unei firme, costurile concurenţilor, structura costului şi monitorizarea strategiei firmei şi a concurenţilor.

Costurile strategice (trimitere la ABC, LCC) şi BSC

Bouquin (1997)

Contabilitatea capabilă să ajute la gestionarea costurilor pe termen lung şi care asistă managerii în procesul de control strategic.

Gestionarea raportului cost valoare în funcţie de poziţia concurenţială a firmei

Järvenpää (1998)

O abordare pe termen lung, orientată spre viitor care să fie coerentă cu noile perspective asupra firmei.

Indicatori financiari şi non-financiari

Puolämaki (2004)

Orientarea contabilităţii spre procese, spre indicatori non-financiari şi spre integrarea factorilor externi:pieţe concurenţi, clienţi. Este o formă de contabilitate managerială care furnizează informaţii în scopuri strategice, planifică poziţia strategică şi controlează performanţa strategică a firmei.

Kasurinen, (1998, citat de Puolämaki, 2004);- control de gestiune – strategie;- poziţionare relativă;- eficienţă internă;- alte informaţii relevante;- evaluarea investiţiilor;

Contabilitatea managerială (contabilitatea de gestiune) analizează veniturile şi

cheltuielile, încasările şi plăţile astfel încât să poată oferi informaţii despre

profitabilitatea şi disponibilităţile băneşti care pot contribui la creşterea companiei.

58

Rolul contabilităţii manageriale constă în detalierea, analiza şi interpretarea

informaţiilor oferite de contabilitatea generală, într-o formă accesibilă

managementului companiei.

Informaţiile financiare sunt confidenţiale, se adresează mediului intern al firmei

(echipa managerială cu pregătire financiară şi nonfinanciară) şi sunt prezentate sub

forma unor rapoarte periodice nestandardizate, adaptate la nevoile interne de

management.

Ce trebuie să cunoaştem ca să putem controla dezvoltarea unei afaceri?

1.Cum se clasifică cheltuielile şi cum se identifică pe centre de cost?

2.Care este nivelul minim al vânzărilor pentru care firma nu înregistrează pierderi?

3.Cum se poate controla profitul unei companii?

4.Care este necesarul de finanţare pentru dezvoltarea firmei?

5.Cum se calculează principalii indicatorii economico-financiari?

6.cum se elaborează bugetele şi cum se întocmesc rapoartele de control bugetar?

7.Cum se implementează un sistem de raportări financiare adaptat la cerinţele interne

de management?

Cum controlăm finanţele unei afaceri?

Prin intermediul instrumentele specifice de management financiar şi anume:

1. Rapoarte de diagnostic financiar al firmei şi anume: analiza veniturilor şi

cheltuielilor, încasărilor şi plaţilor, identificarea punctelor tari si a punctelor slabe cu

ajutorul indicatorilor economici de rentabilitate, de lichiditate, de gestiune (durata

medie de încasare a clienţilor, de plata a furnizorilor, de rotaţie a stocurilor);

2. Estimări financiare pe termen mediu (1-3 ani) şi lung (3-5 ani) care vizează

obiectivele strategice ale companiei şi se referă mai ales la investiţii şi surse de

finanţare;

3. Elaborarea bugetelor şi a rapoartelor de control bugetar prin care se stabilesc şi

se urmăresc obiectivele anuale ale firmei şi anume: maximizarea cotei de piaţă, a

profiturilor şi a lichidităţilor.

Sistemul bugetar al unei firme cuprinde: bugetele centralizatoare ale firmei

(bugetul de venituri şi cheltuieli, bugetul de investiţii, bugetul de numerar şi bilanţul

59

financiar) şi bugetele specifice pe activităţi (bugetul de vânzări, bugetul de marketing,

bugetul de producţie, bugetul de distribuţie, bugetul de resurse umane si bugetul

administraţiei generale).

Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor entităţii constituie unul din cele

mai importante şi dificile sectoare ale sistemului naţional de contabilitate. În

cadrul acestui sector se formează atât indicatorii contabilităţii de gestiune (suma

totală a consumurilor de producţie, costul produselor fabricate, rentabilitatea

producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul mărfurilor, produselor

vândut, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). De exactitatea

şi oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii

interni cât şi cei externi ai informaţiei contabile.

Componenţa consumurilor, modul de evaluare şi de constatare sunt

determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării

rapoartelor financiare şi SNC 3 „Componenţa consumurilor şi a cheltuielilor

entităţii”.

Consumurile reprezintă resursele entităţii utilizate pentru fabricarea produselor şi

prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de

procesul de producţie. La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile se reflectă

în Bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului

financiar al entităţii.

Consumurile incluse în costul producţiei cuprind următoarele articole: consumuri

de materiale, consumuri privind retribuirea muncii, consumuri indirecte de producţie.

Consumurile de materiale cuprind costul materialelor, carburanţilor şi

lubrifianţilor consumaţi, pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie.

Consumurile privind retribuirea muncii includ salariile de bază şi suplimentare

ale muncitorilor încadraţi în procesul de producţie, premiile, adaosurile, contribuţiile

la asigurările sociale, calculate în baza salariilor personalului care participă la

procesul de producţie.

Consumurile indirecte de producţie sunt legate de deservirea şi gestiunea

subdiviziunilor entităţii şi includ:

60

- cheltuieli de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe cu destinaţie productivă;

- amortizarea activelor nemateriale;

- uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;

- salariile şi contribuţiile la asigurările sociale ale personalului de conducere ;

- alte consumuri aferente procesului de producţie.

1. Consumurile indirecte de producţie se subdivizează în:

Consumuri variabile, a căror mărime depinde de modificarea volumului

producţiei (costul materialelor consumate);

Consumuri constante , a căror mărime nu depinde relativ de volumul producţiei

(uzura calculată în baza metodei liniare).

2. În funcţie de modul de includere în cost se deosebesc:

Consumuri directe, care se identifică şi se atribuie unui anumit tip de produs în

momentul efectuării lor, fără alte calcule suplimentare. (Consumuri directe materiale,

salariale);

Consumuri indirecte, care nu se identifică pe un anumit tip de produs în

momentul efectuării lor, ci numai la nivelul unui centru de colectare (secţie), iar

pentru a fi atribuit unui anumit tip de produs, sunt necesare calcule suplimentare.

3. În funcţie de momentul determinării deosebim:

Consumuri planificate, care sunt determinate înainte de a începe procesul de

producţie;

Consumuri efective, care se determină pe parcursul procesului de producţie.

La finele fiecărei perioade de gestiune, consumurile indirecte de producţie se

repartizează între costul stocurilor produselor şi producţiei în curs de execuţie şi

cheltuielile perioadei. Consumurile se înregistrează în contabilitate în baza

următoarelor documente primare: bonul de consum al materialelor; fişa-limită de

consum; factura de expediţie; factura fiscală; raportul de producţie; etc.

La contabilizarea consumurilor apar două probleme principale :

evaluarea consumurilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să

fie reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare ;

61

constatarea consumurilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care

acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare.

În conformitate cu cerinţele SNC, consumurile se evaluează la valoarea de

bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite, sumelor calculate la retribuirea

muncii şi alte contribuţii pentru asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe şi

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, amortizarea activelor nemateriale,

rezervelor create, cheltuielilor şi plăţilor preliminate, corecţiilor la datorii

dubioase etc.

Consumurile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării

următoarelor principii:

specializarea exerciţiilor ;

prudenţa ;

concordanţa ;

necompensarea.

Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii,

locuri de efectuare, articole de calculaţie.

Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81 „Conturi

ale consumurilor de producţie”:

- 811 „Activităţi de bază”;

- 812 „Activităţi auxiliare”;

- 813 „Consumuri indirecte de producţie”.

Particularitatea conturilor specificate constă în faptul că la finele fiecărei

perioade de gestiune, acestea se închid prin conturile contabilităţii financiare şi

nu au sold.

Calcularea costului producţiei fabricate constă în repartizarea totalului de

consumuri pe fiecare produs în parte. Astfel, la entitate, se duce evidenţa repartizării

consumurilor pe băuturi şi bere separat.

Exemple convenţionale:

-La calcularea salariilor pentru lucrătorii din secţiile de producţie:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie

62

Credit contul 531 „Datori faţă de personal privind retribuirea muncii”

-La calcularea contribuţiilor la asigurările sociale :

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”

-La calcularea uzurii mijloacelor fixe antrenate în secţia de producţie:

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”

Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”

-Trecerea consumurilor indirecte de producţie în producţia de bază:

Debit contul 811 “Activitatea de bază”

Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”.

§4.6.Întocmirea rapoartelor financiare

Rapoartele financiare ale unei entităţi reprezintă un sistem de indicatori

independenţi, care caracterizează activitatea economică desfăşurată în cursul

perioadei de gestiune şi cuprind:

Bilanţul contabil (f.nr.1);

Raportul privind rezultatele financiare (f.nr.2);

Raportul privind fluxul capitalului propriu (f.nr.3);

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (f.nr.4);

Nota explicativă şi anexele respective.

Modul de întocmire a rapoartelor financiare este reglementat de prevederile

SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”.

Pentru prezentarea obiectivă a informaţiei rapoartelor financiare, trebuie să

corespundă unor cerinţe anumite, bazate pe principiile de contabilitate, şi anume:

obligativitatea şi oportunitatea prezentării care influenţează asupra

importanţei şi utilităţii informaţiei pentru luarea deciziilor de gestiune;

63

veridicitatea informaţiei care trebuie să reflecte exact şi obiectiv

activitatea economică şi situaţia financiară a entităţii. La nivel de stat acest

lucru este garantat de reflectarea unei informaţii în conformitate cu SNC,

indiferent de regulile legislaţiei fiscale;

comparabilitatea indicatorilor în rapoartele financiare trebuie să fie atât

pe orizontală cât şi în dinamică, în baza unei metodologii unice,

respectându-se prevederile SNC;

simplitatea, calitatea şi accesibilitatea sunt asigurate prin dispunerea de

către utilizatorii informaţiei de acest gen. Cerinţa menţionată se

realizează prin reglementarea contabilităţii, prin existenţa unor formulare

unificate de rapoarte financiare şi a Planului de conturi contabile unic.

Bilanţul contabil. Reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul

şi situaţia economico-financiară a entităţii la un moment dat. Bilanţul se întocmeşte

trimestrial şi anual. Lucrările de completare a bilanţului anual reprezintă, prin

conţinutul lor, operaţiuni de prelucrare şi transpunere a datelor din bilanţul precedent

şi din balanţa de verificare.

Raportul privind rezultatele financiare. Dacă bilanţul contabil reflectă

situaţia financiară a entităţii la un anumit moment de timp, raportul privind rezultatele

financiare generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp

concret, numit perioadă de gestiune. Raportul privind rezultatele financiare se

întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune.

Indicatorii prezentaţi în raportul privind rezultatele financiare se divizează în trei

grupe : venituri, cheltuieli şi rezultate financiare (profituri sau pierderi).

Raportul privind fluxul capitalului propriu. Raportul privind fluxul

capitalului propriu caracterizează sursele de informare ale acelor active care

constituie proprietatea entităţii. Spre deosebire de bilanţul contabil, raportul privind

fluxul capitalului propriu conţine nu numai date la o dată anumită, ci şi informaţii

referitoare la fluxul (majorarea şi diminuarea) elementelor componente ale capitalului

propriu în cursul anului de gestiune.

64

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. Reprezintă unul dintre

formularele principale în cadrul rapoartelor financiare ale entităţii, în care se reflectă

toate modificările intervenite în resursele financiare, din punctul de vedere al

încasărilor şi plăţilor mijloacelor băneşti în cursul anului.

Modul de întocmire a raportului privind fluxul mijloacelor băneşti este

reglementat de prevederile SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.

Entitatea întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metoda directă,

în baza datelor conturilor contabile. Informaţiile obţinute prin aplicarea acestei

metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti în funcţie de genul

de activitate.

La finele anului agenţii economici întocmesc şi prezintă raportul financiar

anual. Conform prevederilor SNC informaţia cuprinsă în rapoartele financiare trebuie

dezvăluită în nota explicativă. Nota explicativă este un capitol separat al rapoartelor

financiare anuale, întocmit de entitate în baza ordinului conducătorului privind

pregătirea rapoartelor financiare anuale. Modul de întocmire a notei explicative este

reglementat de prevederile SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”.

Structura notei explicative, volumul informaţiei, precum şi forma de expunere

entitatea le alege de sine stătător. Totodată în SNC 5 se determină minimul de

informaţie, care urmează a fi dezvăluită:

I. Dispoziţii generale.

În acest compartiment se prezintă o caracteristică succintă a activităţii entităţii

(tipurile de activităţi curente, de investiţii şi financiară), indicatorii principali ai

fiecărui tip de activitate. Poate fi prezentată şi structura organizatorică a entităţii,

numărul personalului, structura capitalului statutar, alte informaţii generale privind

activitatea entităţii.

II. Informaţii privind publicitatea politicii de contabilitate.

În conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate acest compartiment

al notei explicative trebuie să cuprindă:

- informaţii privind baza (bazele) de evaluare, utilizate la pregătirea rapoartelor

financiare. Din aceste considerente în nota explicativă entitatea dezvăluie procedeele

65

şi metodele de contabilitate, utilizate la formarea politicii de contabilitate, care

influenţează evaluările şi luarea de decizii;

- descrierea fiecărei metode concrete de contabilitate necesare prezentării

obiective a rapoartelor financiare. La elaborarea politicii de contabilitate potrivit unor

convenţii diferite de cele stipulate de SNC 1 „Politica de contabilitate” entităţile

trebuie să publice detaliat convenţiile respective şi cauzele aplicării, precum şi

consecinţele acestora în expresie valorică.

- declaraţii privind introducerea (sau neintroducerea) modificărilor în politica

de contabilitate. Toate modificările în politica de contabilitate urmează a fi dezvăluite

cu argumentarea motivelor modificărilor, sumei corecţiilor efectuate în perioada

curentă, sumei corecţiilor aferente perioadelor precedente etc.

III. Informaţii privind corespunderea rapoartelor financiare cu SNC.

Toate entităţile, care întocmesc rapoartele financiare în conformitate cu

cerinţele standardelor naţionale de contabilitate, trebuie să publice acest fapt. În caz

că rapoartele financiare nu corespund cerinţelor, cel puţin, ale unui standard, ele sunt

considerate ca necorespunzătoare SNC.

IV. Analiza datelor conţinute în rapoartele financiare, precum şi date

suplimentare necesare prezentării obiective şi perceperii corecte de

către utilizatori.

Raportul financiar este un document, ce permite utilizatorilor să aprecieze

modificările reale survenite în situaţia patrimonială şi financiară a entităţii pe

parcursul anului.

Obiectivele analizei patrimoniale şi financiare a entităţii constă în:

a face informaţia conţinută în raportul financiar anual clară şi înţeleasă

de toate categoriile de utilizatori;

a explica cauzele principale, ce au condiţionat schimbările, mai ales

cele negative, a indicatorilor financiari;

a ajuta utilizatorilor rapoartelor financiare să aprecieze corect situaţia

patrimonială şi financiară a entităţii în scopul luării deciziilor corecte

(de exemplu, referitor repartizării profitului, etc.).

66

Pentru atingerea obiectivelor propuse în procesul efectuării calculelor şi

formulării concluziilor analitice este necesar de a ţine cont de următoarele cerinţe

generale:

volumul şi conţinutul compartimentului analitic depinde de dimensiunile şi

forma organizaţional-juridică a entităţii. Astfel, la entităţile mici capitalul

analitic poate fi întocmit după o formulă redusă (simplificată), iar în

societăţile pe acţiuni, entităţile cu capital străin acest compartiment trebuie

să cuprindă informaţii diverse şi detaliate privind situaţia patrimonială şi

financiară ale acesteia;

forma de expunere a materialului este determinată de sine stătător, şi

anume, partea textuală să fie mai clară şi accesibilă, iar materialul numeric

poate fi prezentat în formă de tabel, diagrame, scheme;

la întocmirea notei explicative este necesar să fie analizat un singur

indicator analitic dintr-o grupă de indicatori reciproc substituibili. În scopul

aprecierii situaţiei financiare este util ca capitolul analitic al notei

explicative să conţină informaţii necesare pentru confruntarea indicatorilor

cu una sau mai multe baze de comparaţie:

- cu perioadele precedente;

- cu nivelul programat în planul de afaceri;

- cu nivelul mediu pe ramură sau pe grupe de entităţi cu acelaşi profil;

- cu nivelul stabilit în practica mondială sau solicitat în sistemul bancar al

RM.

structura părţii analitice a notei explicative trebuie să fie raţională, care să

cuprindă toate aspectele principale ale activităţii economico-financiare a

entităţii în perioada raportată (inclusiv şi acele momente negative existente

în activitatea întreprinderii). Capitolul analitic trebuie să conţină un număr

optimal de compartimente (părţi), evitând comasarea sau detalierea lor

exagerată.

67

Întocmirea notei explicative potrivit cerinţelor indicate mai sus va contribui la

determinarea corectă a rezultatelor activităţii entităţii, care se află în procesul de

prosperare sau de faliment.

§ 5. Organizarea lucrului analitic la entitate

În scopul cunoaşterii fenomenelor şi proceselor economice care au loc în cadrul

unei entităţi, apare necesitatea de a desfăşura o analiză economico-financiară a cestei

entităţi. Cu ajutorul acestei analize se descoperă structura anumitor lucruri şi

fenomene, se stabilesc factorii care le generează, se măsoară influenţa diferitor

elemente sau factori, se sintetizează rezultatul şi se eliberează măsuri care constituie

conţinutul deciziilor menite să asigure o folosire optimă a resurselor, să contribuie la

sporirea eficienţei activităţii de viitor.Prezentul capitol se constituie ca un exemplu

practic de analiză economico-financiară a unei entităţi şi anume la Î.M. «Concert-

Bis » S.R.L.

5.1.Analiza programului de producţie

Toate datele necesare pentru aprecierea îndeplinirii programului de producţie şi

comercializare se extrag din Raportul Statistic 1-P « Producţie » şi/sau din

68

«Programul Social-Economic de dezvoltare al entităţii » (Planul de afaceri, Business

Plan).

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:

Tabelul 1.1

Aprecierea generală a îndeplinirii programului de producţie şi comercializare

Indicatori Anul precedent

Anul curent Abaterea absolută (+, -)

Abaterea relativă (%)

A 1 2 3 4

1. Costul vînzărilor,lei 3219286 3582182 362896 111,2725617

2. Venitul brut din vînzări, lei

7563031 6974632 -588399 92,22006362

3. Profitul brut, lei 4343745 3392450 -951295 78,09965824

Sursa: Raportul financiar (anexa1,2)

Concluzie: În urma comparaţiilor efectuate se poate constata că la entitatea

analizată profitul brut s-a micşorat faţă de anul precedent cu 951295 lei. La acest

rezultat a contribuit diminuarea venitului brut din vînzări cu 588399 lei, în dinamică

acest indicator a atins 92,22 %, iar costul vînzărilor s-a majorat cu 362896 lei ceea

ce constituie o abatere relative de 111,27 % influienţînd în aceeaşi

proporţie.indicatorul rezultativ.Rezerva internă constituie 588399 lei. Se recomandă

micşorarea costului vînzărilor şi adoptarea unei metode eficiente de majorare a

venitului din vînzări.

Tabelul 1.2

69

Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vânzăriIndicatori Anul precedent Anul de gestiune curent Abaterea (+, -)

suma, lei ponderea, %


lei %

A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2

1. Venitul din vânzarea mărfurilor

7462321,1 98,668389 6538596,46 93,748253 -923724,59 -4,9201

2. Venitul din prestarea serviciilor

100710,18 1,3316113 436036,38 6,2517467 335326,2 4,92014

Venitul din vânzări – total

7563031,2 100 6974632,84 100 -588398,39 x

Sursa: Anexa la Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor analizate se constată că la entitatea analizată venitul din vînzări s-a

redus fata de anul precedent cu -588398,39 lei.Daca se efectueaza o analiza din punct de

vedere structural, atunci se constata ca in anul de gestiune curent, cea mai mare pondere

in totalul venitului din vinzari apartine venitului din vinzarea marfurilor,in valoare de

93,75%,restul 6,25% revin venitului din prestarea serviciilor. Deasemenea observăm ca

venitul din vînzarea mărfurilor s-a diminuat faţă de anul precedent cu 923724,59 lei s-au

-4.9%, pe сînd venitul din prestarea serviciilor s-a majorat cu 335326,2 lei s-au 4.9 %

Se recomandă de adoptat politici care vor duce la la majorarea veniturilor din

vînzarea mărfurilor precum organizarea promoţiilor, îmbunătăţirea calităţii.

Analiza utilizării factorilor de producţie

70

Tabelul 1.3Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică

(persoane)Categorii de

personalAnul

precedentAnul de gestiune

Abaterea absolută

(+,-)

A 1 2 3

1)Numarul mediu scriptic al salariaţilor total,inclusiv:

13 12 -1

1.1)personal din activitatea de bază

11 9 -2

1.1.1)muncitori 6 5 -1

1.1.2)funcţionari

5 4 -1

1.2)personal din activitatea secundară

2 3 1

Sursa: Raportul statistic 1-m Munca (anexa 46,47)

Concluzie:

Conform datelor din tabel se constata că la entitatea analizată, numarul mediu

scriptic al salariaţilor a avut o tendinţă negativă de reducere, de la 13 la 12

persoane, sau cu 1 persoană.Această reducere a fost determinată de reducerea

personalului din activitatea de bază cu 2 persoane, Cît priveşte categoria

personalului din activitatea secundară, apoi aici se observă a tendinţă pozitivă de

majorare de la 2 la 3 persoane, sau cu 1 persoană.

71

Tabelul 1.4

Date iniţiale pentru analiza indicatorilor productivităţii munciiIndicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abat.abs.

Abat.relativă

(+,-)

A 1 2 3 4

1)Venitul din prestarea serviciilor, lei

7563031

6974632

-588399 92,22006

2)Numărul mediu scriptic al salariaţilor, pers.

13 12 -1 92,30769

3)Numărul mediu scriptic al muncitorilor, pers.

6 5 -1 83,33333

4)Ponderea muncitorilor în numărul total al salariaţilor (rd3:rd2)x100

46,15385

41,6667

-4,48717

990,27778

5)Productivitatea medie anuală a unui salariat, (rd 1:rd2)x100

581771,6

581219

-552,282

199,90507

6)Productivitatea medie anuală a unui muncitor (rd1:rd3)x100

1260505

1394926

134421,23

110,6641

72

Sursa: Raportul statistic 1-P Producţie; Raportul statistic 1-m Munca (anexa 5,6)

Concluzie:

Conform datelor din tabel se atesta faptul ca venitul din prestarea serviciilor din

anul curent s-a redus fata de anul precedent cu -588399lei, fapt ce se datoreaza

influientii urmatorilor factori:

- reducerii numarului mediu scriptic al salariatilor cu 1 persoană;

- reducerii numarului mediu scriptic al muncitorilor cu 1 persoană;

- micsorarea productivitatii medii anuale a unui salariat cu -552,2821 lei;

- reducerea ponderii muncitorilor în numărul total al salariaţilor cu -

4,487179% de asemenea a contribuit la reducerea venitului din prestarea

serviciilor.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la reducerea venitului din

prestarea serviciilor şi întreprinderea măsurilor necesare în vederea majorării

numărului mediu scriptic al salariaţilor,în special majorarea numărului mediu

scriptic al muncitorilor,în scopul sporirii productivităţii medii anuale atit a

salariaţilor cît şi a muncitorilor.

Tabelul 1.5

73

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali de muncăla devierea volumului producţiei fabricate


Anul curent

Abaterea (+,-) inclusiv sub influenţa

ΔNs ΔWs

A 1 2 3 = 2 – 1 4 5

1. Venitul din prestarea serviciilor, lei (VPF)

7563031 6974632 -588399 -581771,61

-6627,36

2. Numărul mediu scriptic al salariaţilor, persoane (Ns)

13 12 -1 x x

3. Productivitatea medie anuală a unui salariat, lei (Ws)

581771,62 581219,33

-552,282051 x x

Concluzie:Conform datelor din tabel se constată că la întreprinderea analizată venitul din

prestarea serviciilor s-a redus faţă de anul precedent cu -588399lei . La această reducere

au contribuit doi factori, şi anume:

- Modificarea numărului mediu scriptic al salariaţilor cu -1 persoană a

contribuit la reducerea venitului din prestarea serviciilor cu -581771,61 lei

- Modificarea productivităţii medii anuale a unui salariat cu -552,282051 lei,a

contribuit la reducerea venitului din prestarea serviciilor cu -6627,36 -lei.

Rezerva internă de sporire a venitului din prestarea serviciilor constituie -

588399 lei.

Se recomandă cercetarea minuţioasă a cauzelor ce au dus la micşorarea atît a

numărului mediu scriptic al salariaţilor cît şi a productivităţii acestora, şi

întreprinderea măsurilor necesare în vederea readucerii acestor factori la nivel.

Tabelul 1.6

74

Aprecierea dinamicii şi structurii mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii

Indicatorii

Anul precedent Anul de gestiuneAbaterea

(+,-)

Suma, lei Pond% Suma, lei

Pond,

Suma,lei

Pond,%

%A 1 2 3 4 5

1. Mijloace fixe, total

6423628

1007841090,

1100 1417462,2 x

1.1

Clădirix x x x x x

1.2 Construcţii speciale x x x x x x

1.3 Maşini,utilaje

5347509

83,24756430014,

582,00409 1082505,2

-1,243

1.4 Mijloace de transport

226208

3,5215 226208 2,884905 0-

0,637

1.5 Alte mijloace fixe

849910,6

13,2311184867,

615,11101 334956,99 1,88

1.6 Plantaţii perene

x x x x x x

Sursa: Anexa la Bilanţul contabil(anexa 1,2)

Concluzie:Din tabel rezultă că la entitatea analizată, valoarea mijloacelor fixe în total în anul

de gestiune, comparativ cu nivelul anului precedent s-a majorat de la 6423628 mii lei

la 7841090,1mii lei, sau cu 1417462,2 mii lei. Aceasta abatere a fost determinată de

majorarea valorii maşinilor, utilajelor,instalaţiilor de transmisie şi a altor mijloace

fixe, care au contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 1082505,2mii lei,

6343,6 mii lei, 334956,99mii lei.

Se apreciază pozitiv faptul ca ponderea principală le revine mijloacelor fixe

active, deşi ponderea acestora s-a redus de la 83,24% la 82 %, sau cu 1,24 %.

Tabelul 1.7

75

Date iniţiale pentru calculul şi aprecierea indicatorilor, care caracterizează

mişcarea şi starea funcţională a mijloacelor fixe

Tipuri de mijloace

fixe

La finele anului

precedent

Intrate Ieşite

La finele anului curent

KieşMF

KreîMF

Kuz Kutil

pe categorii 3/1*1

002/4*10

0Uz.ac

/4100-Kuz

Uz. Ac

*100

A 1 2 3 4 6 7 8 9 10

Mijloace fixe, total 642362

814174

62

7841090,05

018,077

3648,93

351,066

72 3836902,28

din care: clădiri

x x x x x x x x x

construcţii speciale

x x x x x x x x x

maşini,utilaje, instalaţii de transmisie 534750

910825

05

6430014,46

016,835

1949,35

650,643

83

3173609,04

mijloace de transport 226208 0 0 226208 0 0

48,489

51,51086 109686,3

1Plantaţii perene x x x x x x x x 553535,9

3Alte MF 849910

,633495

7

1184867,59

028,269

570,006

99,99401 71

Sursa: Anexa la Bilanţul contabil (anexa 1,2)Concluzie:

Conform datelor din tabel, se constată că la ÎM ”Concert-Bis” S.R.L,cea mai

mare parte din totalul mijloacelor fixe,revine compartimentului de

maşini,utilaje,instalaţii de transmisie,atît la finele anului curent de 6430014,46

lei1,iar la finele anului precedent cea mai mare parte revine altor MF 849910,6 lei.

76

Cel mai mare coeficient de reînoire a MF se atestă la alte MF (28,26%),iar cel

mai mic coeficient de reînoire a MF se întîlneşte la masini, utilaje si instalatii de

transmisie (16,83519%),fapt ce scoate-n evidenţă vechimea acestor mijloace fixe.

Dacă se face analiza coeficientului uzurii acumulate,atunci se depistează faptul

că cel mai mare coeficient de uzură acumulată se atestă la masini, utilaje si instalatii

de transmisie (49,356%),iar cel mai mic coeficient- la alte MF (0,006%).

Coeficientul maxim de utilitate se atestă la alte MF şi la mijloace de

transport ,iar cel mai mic coeficient de utilitate e întîlnit la maşini, utilaje şi instalaţii

de transmisie ,fapt negativ ce nu permite menţinerea utilajelor la nivelul recomandat.

Tabelul 1.8

Aprecierea eficienţei utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor generalizatori sintetici

Indicatorii Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absolută

(+,-)

Ritmul creşterii

(%)

A 1 2 3 4

1)Venitul din serviciile prestate, mii lei

661091 537185 -123906 81,26

2)Valoarea medie a mijl.fixe, mii lei

611111,4 763513,1 152401,7 124,94

3)Capacitatea Mijl.fixe, bani(rd2:rd1*100)

92,44 142,13 49,69 153,75

4)Randamentul mijl.fixe,lei(rd1:rd2)

1,08 0,7 -0,38 64,81

Sursa: Anexa la Bilanţul contabil(anexa 1,2); Rapoartele statistice 1-P Producţie

Concluzie:

77

În urma datelor analizate se constată că la ÎM ”Concert-Bis” S.R.L.,venitul din

serviciile prestate s-a redus faţă de anul precedent cu -123906 mii lei,ritmul creşterii

fiind de 81,26%. La această diminuare a contribuit creşterea valorii medii a MF

cu+152401,7 mii lei, ritmul creşterii fiind de 124,94%; sporirea capacităşii

mijloacelor fixe cu +49,69 bani,ritmul creşterii fiind de 153,75 % şi diminuarea

randamentului mijloacelor fixe cu -0,38 lei deasemenea a contribuit la reducerea

VPF.

Tabelul 1.9

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe, la devierea volumului producţiei fabricate


Anul de gestiune

Abaterea Inclusiv sub influenţa

absol.(+,-)

∆MF ∆RMF

A 1 2 3 4 5

1)Volumul serviciilor

prestate,mii lei 7563,031 6974,632 -588,3991668,88

7-2257

2)valoarea medie a mijl.fixe

productive,mii lei

6423,63 7841,0901 1417,462 x x

3)Randamentul mijl.fixe

productive,lei1,177377 0,8894978 -0,28788 x x

Verificare: 1668,887+(-2257) =-588,399 mii leiConcluzie:

Conform datelor obţinute se poate constata că la entitatea analizată, Volumul

serviciilor prestate în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului precedent are o

tendinţă negativă de reducere de la 7563,031 mii lei la6974,632 mii lei, sau cu -

78

588,399mii lei. Această abatere a fost determinată de influenţa urmatorilor doi

factori:

a)modificarea valorii medii a mijloacelor fixe productive, care a contribuit la

majorarea indicatorului rezultativ cu 1668,887mii lei

b)modificarea randamentului mijloacelor fixe productive, care a contribuit la

reducerea indicatorului rezultativ cu -2257 mii lei

Deci, în urma analizei factoriale, se poate deduce că rezerva internă de majorare

a indicatorului rezultativ pe viitor este de -2257mii lei, pe seama majorării

randamentului mijloacelor fixe productive cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

Tabelul 1.15

Date iniţiale pentru analiza factorilor detaliaţi, legaţi de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe, la devierea volumului producţiei fabricate


Anul de gestiune

Abaterea (+,-)

A 1 2 31)VPF, mii lei 661091,0 537185,0 -123906,02)Valoarea medie a MF productive,mii lei

611111,4 763513,1 +152401,7

3)Valoarea medie a MF active,mii lei 497279,1 610359,8 +113080,74)Ponderea părţii active în valoarea medie totală a MF productive,%

81,37 79,94 -1,43

5)Randamentul MF active,lei 1,33 0,88 -0,456)Randamentul MF productive,lei 1,08 0,70 -0,38

Sursa: Anexa la Bilanţul contabil(anexa 1,2); Raportul statistic 1-P Producţie(anexa3,4)

Concluzie:Conform datelor din tabel se constată că la întreprinderea analizată volumul

producţiei fabricate s-a redus faşă de anul precedent cu -123906 mii lei. La această

diminuare a volumului producţiei fabricate a contribuit reducerea ponderii părţii

active în valoarea medie totală a mijloacelor fixe productive cu -1,43%,reducerea

randamentului mijloacelor fixe active cu -0,45% cît şi reducerea randamentului

mijloacelor fixe productive cu -0,38% faţă de anul precedent.În pofida acestor

diminuări,există şi factori ce au contribuit la majorarea volumului producţiei

fabricate, şi anume sporirea valorii medii a mijloacelor fixe productive cu

79

+152401,7 mii lei şi majorarea valorii medii a mijloacelor fixe active cu +113080,7

mii lei.

Tabelul 1.16

Aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori sintetici

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+,-)

A 1 21. Volumul producţiei fabricate,mii lei 661091,0 537185,0 -123906,02. Consumul total de materiale,mii lei 320514,7 299855,1 -20659,63. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm)

2,0626 1,7915 -0,2711

Sursa: Raportul statistic 1-P Producţie(anexa3,4); Raportul statistic 5-C Consumurile şi cheltuielile întreprinderii(anexa 7,8)

Concluzie:

În baza datelor din tabel se constată că la entitatea ”Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A.,volumul producţiei fabricate s-a redus faşă de anul precedent cu -

123906 mii lei. La această diminuare a volumului producţiei fabricate a contribuit

reducerea consumului total de materiale cu -20659,6 mii lei faţă de anul precedent şi

reducerea randamentului resurselor materiale consumate cu -0,2711%.

Tabelul 1.17

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor generali, legaţi de asigurarea şi utilizarea resurselor materiale, la devierea volumului producţiei fabricate

80


Anul de gestiune

Abatereaabsol.(+,-)

Inclusiv sub influenţa∆CM ∆Rm

A 1 2 3 4 51)VPF,mii lei 661091,0 537185,0 -123906,0 -42612,5 -81293,52)Consumul total de materiale,mii lei

320514,7 299855,1 -20659,6 X X

3)Randamentul resurselor materiale consumate,lei(rd1:rd2)

2,0626 1,7915 -0,2711 X X

Sursa: Raportul statistic 1-P Producţie(anexa3,4); Raportul statistic 5-C

Consumurile şi cheltuielile întreprinderii(anexa 7,8)

Verificare:537185,0-661091,0=-123906,0 mii lei

BIF: (-42612,5)+(-81293,5)=-123906,0 mii lei

Concluzie:

Conform rezultatelor obţinute din tabel rezultă că la entitatea analizată, în anul

de gestiune comparativ cu nivelul anului precedent are o tendinţă negativă de

reducere de la 661091,0 mii lei la 537185,0 mii lei, sau cu 123906,0 mii lei. Această

abatere a fost determinată de influenţa urmatorilor doi factori:

a)modificarea consumului total de materiale care a contribuit la reducerea

indicatorului rezultativ cu 42612,5 mii lei [((-20659,6)*2,0626)/1000];

b)modifiarea resurselor materiale consumate, care a contribuit la reducerea

indicatorului rezultativ cu 81293,5 mii lei [(299855,1*(-0,2711))/1000].

Rezerva internă de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de 123906,0

mii lei ((-42612,5)+(-81293,5)), pe seama majorării consumului total de materiale şi

a randamentului resurselor materiale consumate cel puţin pînă la nivelul anului

precedent.

5.2.Analiza costurilor de producţie

Analiza costului producţiei începe cu aprecierea structurii şi dinamicii acestuia

utilizînd următorul tabel analitic :

81

Tabelul 2.1

Aprecierea dinamicii şi structurii costului producţieiDenumirea elementelor de consumuri

Anul Abaterea (+,-)precedent De gestiune∑,mii lei P,% ∑,mii lei P,% ∑,mii lei P,%

A 1 2 3 4 5 61)Consumuri de materiale

320514,7 54,65 299855,1 51,62 -20659,6 -3,03

2)Consumuri privind retribuirea muncii

49355,7 8,55 50594,8 8,71 +1239,1 -0,16

3)Consumuri indirecte de producţie

214424,1 36,80 230432,6 39,67 +16008,5 -2,87

4)Costul producţiei total

584294,5 100 580882,5 100 -3412,0 X

Sursa: Raportul statistic 5-C Consumurile şi cheltuielile întreprinderii(anexa 7,8).

Concluzie:Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate deduce că costul

producţiei în total are în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului precedent, o

tendinţă pozitivă de reducere, de la 584294,5 mii lei la 580882,5 mii lei, sau cu

3412,0 mii lei. Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a reducerii

consumurilor directe materiale cu 20659,6 mii lei, care a contribuit la reducerea

indicatorului rezultativ cu aceeaşi sumă. Totodată, sub influenţa negativă a majorării

consumurilor directe salariale şi a celor indirecte de producţie, indicatorul rezultativ

s-a mărit cu 1239,1 mii lei, şi respectiv cu 16008,5 mii lei.


mii lei ((-3412,0)-(-20659,6)), pe seama reducerii consumurilor privind retribuirea

muncii şi a celor indirecte de producţie cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

Dacă se examinează structura costului producţiei, apoi se observă că ponderea

principală revine consumurilor directe de materiale, care în anul de gestiune

comparativ cu nivelul anului precedent s-a redus de la 54,65 % la 51,62 %, sau cu

3,03 %.

82

Tabelul 2.2Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra modificării

consumurilor directe de materiale în costul producţiei (mii lei)


Anul de gestiune

Abaterea absolută(+,-)

Ritmul creşterii(%)

A 1 2 3=2-1 4=2/1*1001)materii prime şi materiale

266953,2 254434,3 -12518,9 95,31

2)materiale de construcţii 2317,1 2099,3 -217,8 90,603)combustibil 14217,6 15178,2 +960,6 106,764)energie electrică 10627,2 10805,7 +178,5 101,685)apă 7460,1 8467,1 +1007,0 113,506)alte consumuri de mater.

16809,8 8870,6 -7939,2 52,77

7)energie termică 450,0 - -450,0 X8)total consumuri de materiale

320514,7 299855,1 -20659,6 93,55

Sursa: Raportul statistic 5-C Consumurile şi cheltuielile întreprinderii(anexa 7,8); Raportul statistic 1-P Producţie(anexa 3,4)

Concluzie:Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate deduce că

consumurile directe de materiale au în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului

precedent o tendinţă pozitivă de reducere, de la 320514,7 mii lei la 299855,1 mii lei,

sau cu 20659,6 mii lei. Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a

reducerii consumului de materii prime şi materiale,materiale de construcţii, energia

termică şi a altor consumuri de materiale, care au contribuit la reducerea

indicatorului rezultativ cu 12518,9 mii lei, 217,8 mii lei, 7939,2 mii lei, şi respectiv

cu 450,0 mii lei. Totodată, sub influenţa negativă a majorării consumului de

combustibil, energie electrică şi apă, indicatorul rezultativ s-a majorat cu 960,6 mii

lei, 178,5 mii lei, şi respectiv cu 1007,0 mii lei.


mii lei ((-20659,6)-(-12518,9)-(-217,8)-(-7939,2)), pe seama reducerii consumului de

combustibil, energie electrică şi apă cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

Tabelul 2.3Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra modificării

consumurilor directe privind retribuirea muncii în costul producţiei(mii lei)

83


Anul de gestiune

Abaterea absolută(+,-)

Ritmul creşterii,%

A 1 2 3 41)Consumuri directe p/d retribuirea muncii

49355,7 50594,8 +1239,1 102,51

2)Contribuţii la asigurările sociale

10689,5 11110,9 +421,4 103,94

3)Consumuri p/d retribuirea muncii-total

60045,2 61705,7 +1660,5 102,76

Sursa: Raportul statistic 5-C Consumurile şi cheltuielile întreprinderii(anexa 7,8); Raportul statistic 1-P Producţie(anexa 3,4)

Concluzie:În urma rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate deduce că

consumurile privind retribuirea muncii total în anul de gestiune comparativ cu

nivelul anului precedent, are o tendinţă negativă de majorare, de la 60045,2 mii lei

la 61705,7 mii lei, sau cu 1660,5 mii lei. Această abatere a fost determinată de

influenţa negativă a majorării consumurilor directe privind retribuirea muncii şi a

contribuţiilor la asigurările sociale, care au dus la mărirea indicatorului rezultativ

cu 1239,1 mii lei şi respectiv, cu 421,4 mii lei. Rezerva internă de reducere a

indicatorului rezultativ pe viitor este de 1660,5 mii lei, pe seama reducerii

consumurilor directe privind retribuirea muncii şi a contribuţiilor la asigurările

sociale cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

Tabelul 2.4

84

Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor întreprinderii pe feluri de activităţi

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -) Ritmul creşterii



lei % %

A 1 2 3 4 5 6 71. Cheltuieli ale activităţii operaţionale - total, inclusiv:

593087242 95,86 660043021

94,02 66955779 -1,84 111,29

1.1. costul vânzărilor

405549235 68,38 462740798

70,11 57191563 +1,73

114,10

1.2. cheltuieli comerciale

99360492 16,75 98655846 14,95 -704646 -1,80 99,29

1.3. cheltuieli generale şi administrative

64033235 10,80 59534873 9,02 -580798362

-1,78 92,97

1.4. alte cheltuieli operaţionale

24144280 4,07 39111504 5,93 +14967224 +1,86

161,99

2. Cheltuieli ale activităţii de investiţii

5621435 0,91 3015048 0,43 -2606387 -0,48 53,63

3. Cheltuieli ale activităţii financiare

20009147 3,23 38951150 5,55 +18942003 +2,32

194,67

4. Pierderi excepţionale

- - - - - - -

5. Total cheltuieli

618717824 100 702009219

100 +83291395 - 113,46


Concluzie:

Conform datelor analizate se constată că la entitatea ” Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A.,totalul cheltuielilor s-a majorat faţă de anul precedent cu +83291395

lei,ritmul creşterii fiind de 113,46%, fapt ce influienţează negativ activitatea

entităţii.Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor revine cheltuielilor activităţii

operaţionale de 95,86% în anul precedent şi de 94,02% în anul curent,ritmul

creşterii fiind de 111,29%.Cea mai mică pondere în totalul cheltuielilor revine

85

cheltuielilor din activitatea de investiţii,în mărime de 0,91% în anul precedent şi

0,43% în anul curent,ritmul creşterii fiind de doar 53,63%,de unde se evidenţiază

tendinţa de diminuare a cheltuielilor din sfera respectivă,şi bineînţeles diminuarea

activităţii investuţionale.

În cadrul cheltuielilor din activitatea operaţională cea mai mare pondere revine

costului vînzărilor,atît în anul precedent,cît şi în anul curent,respectiv 68,38% şi

70,11%,iar cea mai mică pondere revine altor cheltuieli operaţionale de 4,07% în

anul precedent şi de 5,93% în anul curent.Rezerva internă de reducere a cheltuielilor

constituie 91100790 lei.Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la

majorarea cheltuielilor şi întreprinderea măsurilor necesare în vederea reducerii

acestor cheltuieli.

5.3.Analiza profitului si rentabilităţii În economia de piaţă, profitul constituie raţiunea existenţei întreprinderii, iar

rentabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit. Masa profitului

total obţinut de întreprindere nu este omogenă, în componenţa sa întrând rezultate din

activităţi şi operaţii diferite.

Tabelul 3.1

Analiza dinamicii şi structurii profitului perioadei de gestiunepână la impozitare la Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (±)

∑, mii lei Pond,% ∑, mii lei Pond, % mii lei %1.Rezultatul din activitatea operaţională

7193,2 56,35 11462,1 15,46 +4268,9 -40,89

2.Rezultatul din activitatea de investiţii

4676,6 29,89 3970,8 4,12 -705,8 -25,77

3.Rezultatul din activitatea financiară

1234,2 13,76 53754,4 80,42 +52520,2 +66,66

4.Rezultatul din activitatea economico-financiară

17393,9 100 64918,3 100 +47524,4 X

5.Rezultatul excepţional X X X X X X

6.Profitul perioadei de gestiune până la impozitare

17393,9 100 64918,3 100 +47524,4 X

Sursa: Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)

Concluzie :

86

În urma rezultatelor obţinute se poate deduce că la entitatea analizată, profitul

perioadei de gestiune pînă la impozitare, în anul de gestiune, comparativ cu nivelul

anului precedent, are o tendinţă pozitivă de majorare, de la 17393,9 mii lei la

64918,3 mii lei, sau cu 47524,4 mii lei. Această abatere a fost determinată de

majorarea profitului din activitatea operaţională şi a profitului din activitatea

financiară, care au determinat sporirea indicatorului rezultativ cu 4268,9 mii lei şi

respectiv cu 52520,2 mii lei.

Totodată, sub influenţa negativă a reducerii profitului din activitatea de

investiţii, indicatorul rezultativ s-a redus cu 705,8 mii lei.

Rezerva internă de sporire a indicatorului rezultativ pe viitor este de 705,8 mii

lei, pe seama majorării profitului din activitatea de investiţii cel puţin pînă la nivelul

anului precedent.

Examinînd structura profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare,

observăm că ponderea principală îi revine profitului din activitatea financiară, care

pe parcursul anului s-a majorat de la 13,76% la 80,42%, sau cu 66,66 p.p.

Din punct de vedere al conţinutului economic, profitul brut se calculează ca

diferenţa dintre venitul din vînzări şi costul vînzărilor.

Pb=VV-CV, (VV-venit din vînzări;CV-costul vînzărilor;Pb-profit brut).

Tabelul 3.2

Date iniţiale pentru analiza factorială a profitului brut (mii lei)

Indicatori Anul precedent Anul de gestiuneRecalculat Efectiv

A 1 2 31)Venitul din vînzări

700355,1 582555,4 658285,3

2)Costul vînzărilor 409549,6 492319,6 462740,83)Profitul brut (rd1-rd2)

294805,5 90235,8 195544,5

Sursa :Raportul privind rezultatele financiare (anexa 1,2);

Datele pentru coloniţa 2 se calculează de sinestătător luînd la bază una din cele 3

metode de calcul:

87

I.metoda analitică ;

II.metoda sintetică;

III.metoda combinată.

Pentru a calcula indicatorii recalculaţi din tabelul 3.2 autorul utilizează metoda

sintetică în baza venitului din vînzări şi a costului vînzărilor:

1. a)IVV=(VV1/VV0)*100=93,99 %

b)Icv=(CV1/CV0)*100=112,99 %

2. a) Krecvv= IVV/ Icv=93,99%/112,99%=0,8318

b) Kreccv= Icv/ IVV=112,99%/93,99%=1,2021

3. a)VVrec= Krecvv*VV0 =0,8318*700355,1=582555,4 mii lei

b)Cvrec= Kreccv*CV0=1,2021*409549,6=492319,6 mii lei

4. Pb rec=VVrec-Cvrec=90235,8 mii lei

Tabelul 3.3

Calculul şi aprecierea influenţei factorilor asupra modificării PB

Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenţei factorilor

Rezultatul influenţei(+,-)mii lei

A 1 2 31)Modificarea venitului din vînzări

[(∆%VV)*Pb0]:100 [(-6,01)*294805,5] :100 -17717,8

2)Modificarea structurii şi sortimentului produselor vîndute

[(Pbrec-Pb0)- ∆F1] [(90235,8-294805,5)+17717,81]

-186851,9

3)Modificarea costului vînzărilor

-(CV1-Cvrec) -(462740,8-492319,6) +29578,8

4)Modificarea preţului la produsele vîndute

(VV1-VVrec) (658285,3-582535,4) +75729,9

5)TOTAL X X -99261,0Verificare : 195544,5-294805,5=-99261,0 mii lei

BIF : (-17717,8)+(-186851,9)+(+29578,8)+(+75729,9)=-99261,0 mii lei

Concluzie:

88

Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată se poate constata că profitul

brut în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului precedent are o tendinţă

negativă de reducere de la 294805,5 mii lei la 195544,5 mii lei sau cu 99261,0 mii

lei.

Această abatere a fost determinată de influenţa negativă a modificării venitului din

vînzări şi a modificării structurii şi sortimentului produselor vîndute, care au dus la

micşorarea indicatorului rezultativ cu17717,8 mii lei şi respectiv,cu186851,9mii lei.

Totodată, sub influenţa pozitivă a modificării costului vînzărilor şi a modificării

preţului la produsele vîndute, indicatorul rezultativ s-a majorat cu 29578,8 mii lei şi

respectiv cu 75729,9 mii lei.

Deci, în urma analizei factoriale, observăm că entitatea în cauză dispune de

rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă venitul

din vănzări şi structura şi sortimentul produselor vîndute se vor majora cel puţin

pînă la nivelul anului precedent. Atunci indicatorul rezultativ se va majora

suplimentar cu 204569,7 mii lei ((-99261,0)-(+29578,8)-(+75729,9)).

Însă, luînd în consideraţie că preţul la produsele vîndute nu depinde de entitate,

ci de piaţa de desfacere, atunci putem spune că profitul brut s-a redus nu cu 99261,0

mii lei, ci cu 174990,9 mii lei ((-99261,0)-(+75729,9)).

Tabelul 3.4

Analiza factorială a profitului din activitatea operaţională Indicatori Anul

precedentAnul curent

Abaterea (+, -)

Rezultatul influenţei

A 1 2 3 41. Profitul brut (pierderea globală) 294805893 195544522 -99261371 -992613712. Alte venituri operaţionale 7352719 8950859 +1598140 +15981403. Cheltuieli comerciale 99360492 98655846 -704646 +7046464. Cheltuieli generale şi administrative

64033235 59534873 -4498362 +4498362

5. Alte cheltuieli operaţionale 24144280 39111804 +14967224 -149672246. Profitul (pierderea) din activitatea operaţională

114620604 7193158 -107427446 -107427446


Concluzie:

89

Conform datelor analizate se constată că profitul din activitatea operaţională s-a

redus faţă de anul precedent cu -107427446 lei, fapt ce se datorează reducerii

profitului brut total cu -99261371 lei,şi majorării altor cheltuieli operaţionale cu

+14967224 lei,ce au contribuit la reducerea profitului din activitatea operaţională în

aceeasi proporţie.În pofida reducerii profitului din activitatea operaţională, există

totuşi factori ce au influienţat pozitiv profitul, cum sunt:

Alte venituri operaţionale care majorîndu-se cu +1598140 lei, au contribuit la

sporirea profitului din activitatea operaţională în aceeaşi proporţie;

Cheltuielile operaţionale care s-au redus cu -704646 lei,au contribuit la

majorarea profitului din activitatea operaţională în aceeaşi proporţie;

Cheltuielile generale şi administrative s-au redus cu -4498362 lei şi au

contribuit la majorarea profitului din activitatea operaţională în aceeaşi

proporţie.

Rezerva internă de majorare a profitului din activitatea operaţională constituie

114228595 lei.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la reducerea profitului din

activitatea operaţională, şi reducerea cheltuielilor operaţionale în vederea majorării

acestui profit.

Tabelul 3.5Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderilor)

din activităţile neoperaţionaleIndicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -) Ritmul

creşterii, %

suma, lei Ponderea, %



A 1 2 3 4 5 6 71. Profitul (pierderea) din activitatea de investiţii

46976342 79,19 3970808 6,88 -43005534 -72,31 8,45

2. Profitul (pierderea) din activitatea financiară

12342895 20,81 53754363 93,12 +41411468 +72,31 435,51

3. Rezultatul excepţional: profit (pierderi)

- - - - - - -

Total profit (pierderi) din activităţile neoperaţionale

59319237 100 57725171 100 -1594066 - 97,31


Concluzie:

90

Conform datelor din tabel,se constată că la entitatea analizată profitul din

activitatea neoperaţională s-a redus faţă de anul precedent cu -1594066 lei. La

această diminuare a contribuit reducerea profitului din activitatea de investiţii cu

-43005534 lei.Cea mai mare pondere în totalul profitului din activitatea

neoperaţională în anul precedent revine profitului din activitatea de investiţii în

mărime de 79,19%,iar în anul curent revine profitului din activitatea financiară în

mărime de 93,12%.

Cea mai mică pondere în totalul profitului din activitatea neoperaţională în anul

precedent revine profitului din activitatea financiară în mărime de 20,81%, iar în anul

curent- profitului din activitatea de investiţii de 6,88%.

Cel mai mare ritm al creşterii se atestă la profitul din activitatea financiară, în

valoare de 435,51%, iar cel mai mic ritm al creşterii se atestă la profitul din

activitatea de investiţii, în mărime de 8,45%.

Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea neoperaţională constituie -

43005534 lei.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la reducerea profitului din

activitatea de investiţii.

Tabelul 3.6Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea de investiţii


Anul curent Abaterea (+, -) Rezultatul influenţei

A 1 2 3 41. Venituri din activitatea de investiţii, total

52597778 6985855 -4564923 -4564923

inclusiv:- din ieşirea activelor materiale pe termen lung

3716769 6394295 +2677526 +2677526

- din dividende 1575 1665 +90 +90- din dobânzi 574974 279632 -295342 -295342- alte venituri 48304460 310263 -47994197 -479941972. Cheltuieli din activitatea de investiţii, total

5621435 3015048 -2606387 +2606387

inclusiv:- privind ieşirea activelor materiale pe termen lung

4948093 3015048 -1930045 +1930045

-privind ieşirea activelor nemateriale 676342 - -676342 +6763423. Profit (pierdere) din activitatea de investiţii

46976343 3970807 -43005536 -43005536


Concluzie:

91

Conform datelor analizate se constată că la entitatea analizată profitul din

activitatea de investiţii s-a redus faţă de anul precedent cu -43005536 lei. La această

reducere au contribuit diminuarea venitului din activitatea de investiţii cu -45611923

lei, şi anume veniturile din dobînzi ce s-au redus cu -295342 lei şi alte venituri ce au

scăzut cu -47994197 lei. Cheltuielile din activitatea de investiţii cunosc o tendinţă de

diminuare cu -2606387 lei, contribuind la sporirea profitului din activitatea de

investiţii în aceeaşi proporţie.

Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea de investiţii constituie

48289539 lei.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la reducerea veniturilor din

activitatea de investiţii,şi găsirea soluţiilor potrivite pentru a majora aceste venituri şi

respectiv profitul din activitatea de investiţii.

Tabelul 3.7

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea financiarăIndicatori Anul

precedentAnul curent Abaterea

(+, -)Rezultatul influenţei

A 1 2 3 41. Venituri din activitatea financiară, total

32352042 92705514 +60353472 +60353472

inclusiv:- din diferenţe de curs valutar

27606991 808488868 +53241877 +53241877

- active intrate cu titlu gratuit 15967 - -15967 -15967-subvenţii de stat 4729084 11856646 +7127562 +71275622. Cheltuieli din activitatea financiară, total

20009147 38951150 +18942003 -18942003

inclusiv:- privind diferenţele de curs valutar

20009147 38287562 +18278415 -18278415

-privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung

- 663588 +663588 -663588

3. Profit (pierdere) din activitatea financiară

12342895 53754364 +41411469 +41411469


Concluzie:

92

Conform datelor din tabel se atestă faptul că profitul din activitate financiară a

crescut faţă de anul precedent cu +41411469 lei, fapt ce se datorează creşterii

veniturilor din activitatea respectivă cu +60353472 lei şi anume creşterea veniturilor

din diferenţe de curs valutar cu +53241877 lei şi creşterea subvenţiilor de stat cu

+7127562 lei.În pofida factorilor ce contribuie la creşterea profitului, există şi

factori ce influienţează negativ asupra modificării profitului din activitatea

financiară,şi anume majorarea cheltuielilor din activitatea financiară cu +18942003

lei, au contribuit la reducerea profitului în aceeaşi proporţie.

Rezerva internă de sporire a profitului din activitatea financiară constituie -

18957970 lei.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la majorarea cheltuielilor din

activitatea financiară, şi găsirea soluţiilor necesare în vederea micşorării acestora.

Analiza rentabilităţii venitului din vînzări

Rata rentabilităţii venitului din vînzări (Rv) reflectă capacitatea entităţii de a obţine

profit în urma vănzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor şi se

exprimă prin raportul :

Rv=(Pb/VV)*100 (%),

unde : Pb-profitul brut

VV-venituri din vînzări.

93

Tabelul 3.8Aprecierea dinamicii nivelului rentabilităţii venitului din vânzări


Anul curent Abaterea (+, -)

A 1 2 31. Venituri din vânzări, lei 700355128 658285320 -420698082. Profitul brut, lei 294805893 195544522 -992613713. Profitul din activitatea operaţională, lei

114620604 7193158 -107427446

4. Profitul până la impozitare, lei 1739339841 64918329 -1090215125. Profitul net, lei 146942065 79884271 -670577946. Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%), calculată în baza:

6.1. profitului brut 42,09 29,71 -12,386.2. profitului din activitatea operaţională

16,37 1,09 -15,28

6.3. profitului până la impozitare 24,84 9,86 -14,986.4. profitului net 20,98 12,14 -8,84


Concluzie:

Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate constata că

rentabilitatea venitului din vînzări în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului

precedent a înregistrat o tendinţă negativă de reducere de la 42,09% la 29,71%, sau

cu 12,38 p.p.

Această abatere a fost determinată de influenţa negativă a modificării

veniturilor din vînzări cu -42069808 lei,a modificării profitului brut cu -99261371

lei,a modificării negative a profiului din activitatea operaţională cu -107427446

lei,a modificării profitului pînă la impozitare cu -109021512 lei, a modificării

profitului net cu -67057794 lei faţă de anul precedent.

Rezerva internă de sporire a rentabilităţii veniturilor din vînzări constituie

424837931 lei.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au dus la reducerea veniturilor din vînzări

şi la reducerea profitului,şi soluţionarea acestor dificucultăţi în vederea majorării

rentabilităţii veniturilor din vînzări şi majorarea capacităţii entităţii de a obţine

profit în urma vănzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor.

94

Analiza rentabilităţii economice a activelor

Ra=(PPI/TA)*100

Ra=ra*Rvv

ra-recuperabilitatea activelor

Rvv-rentabilitatea venitului din vînzări

PPI-profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare

TA-total active

Tabelul 3.9Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor


Anul de gestiune

Abaterea (+,-)

A 1 2 31)Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare,mii lei

17393,9 64918,3 +47524,4

2)venitul din vînzări,mii lei 700355,1 658285,3 -42069,83)Suma totală a activelor,mii lei 822085,6 1004935,0 +182849,44)Rata recuperabilităţii activelor(rd2:rd3)

0,8519 0,6551 -0,1968

5)Profitabilitatea vînzărilor (rd1:rd2*100),%

2,28 9,86 +7,58

6)Rentabilitatea activelor(rd1:rd3*100),%

2,12 6,46 +4,34

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare (anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor din tabel se constată că la entitatea analizată rentabilitatea

activelor creşte faţă de anul precedent cu +4,34%, fapt ce se datorează creşterii

profitului perioadei de gestiune pînă la impozitare cu +47524,4 mii lei.Suma totală a

activelor s-amajorat faţă de anul precedent cu +182849,4 mii lei.Rata recuperabilităţii

activelor s-a redus faţă de anul precedent cu -0,1968 rotaţii, pe cînd profitabilitatea

vînzărilor creşte cu +7,58%.

Factorii care influenţează Ra sunt:

-modificarea recuperabilităţii activelor,

-modificarea rentabilităţii venitului din vînzări.

Calculul şi aprecierea factorilor care influenţează asupra rentabilităţii activelor se

realizează prin metoda substituţiei în lanţ, utilizînd următorul tabel analitic:

95

Tabelul 3.10Calculul influenţei factorilor asupra

modificării rentabilităţii activelor în dinamică Nr.Calc.

Nr.Subst.

Indic.(fact.)corelaţi Ra,% Calculul influenţei factorilor

Rez.infl.factor.

Denum.factor.Nr.de rot a

activelorRvv

1 2 3 4 5 6 7 81 0 0,8519 2,28 2,12 X X X2 1 0,6551 2,28 1,49 1,49-2,12 -0,63 ∆ ra3 2 0,6551 9,86 6,46 6,46-1,49 +4,97 ∆ Rvv

Total X X X X X +4,34 XSursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare (anexa 1,2)

Verificare: 6,46-2,12=+4,34%

BIF: (-0,63)+(+4,97)=+4,34 %

Concluzie:

Din calculele efectuate rezultă că la entitatea analizată, nivelul rentabilităţii

activelor în anul de gestiune comparativ cu anul precedent are o tendinţă pozitivă de

majorare de la 2,12 % la 6,46 %, sau suplimentar cu 4,34%.

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării rentabilităţii

venitului din vînzări cu 7,58 % care a contribuit la sporirea indicatorului rezultativ

cu 4,97 %.

Totodată, sub influenţa negativă a reducerii recuperabilităţii activelor cu 0,1968

rotaţii, indicatorul rezultativ s-a redus cu 0,63%.

Rezerva internă de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de 0,63%.), cu

condiţia respectării recuperabilităţii activelor cel puţin pînă la nivelul anului

precedent.

96

Tabelul 3.11Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii activelor

cu destinaţie de producţieIndicatori Anul precedent Anul curent Abaterea

(+, -)A 1 2 3

1. Venitul din vânzări, lei 700355128 658285320 -420698082. Profitul până la impozitare, lei 173939841 64918329 -1090215123. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei 611111394,5 763513108 +152401713,54. Valoarea medie a stocurilor de mărfuri şi materiale, lei

134325098,5 206783609 +72458510,5

5. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu mijloace fixe, lei

0,8725736 1,169851 +0,287277

6. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu stocuri de mărfuri şi materiale, lei

0,1917957 0,3141246 +0,1223289

7. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, % 24,83 9,86 -14,978. Rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie, %

23,33 6,69 -16,64

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare; Anexa la Bilanţul

contabil(anexa 1,2)

Concluzie:

În urma datelor analizate se constată că la întreprinderea ” Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A.,rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie s-a redus faţă de anul

precedent cu -16,64%, fapt ce se datorează reducerii profitului pînă la impozitare cu -

109021512 lei şi respectiv majorării valorii medii a mijloacelor fixe cu +152401713,5

lei şi majorării valorii medii a stocurilor de mărfuri şi materiale cu +72458510,5 lei.

Tabelul 3.12Calculul influenţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor

cu destinaţie de producţieNr. cal-

culu-lui

Sub-stitu-

ţia

Factorii corelaţi Rentabili-tatea activelor cu destinaţie de producţie

Calculul influenţei factorilor

Rezul-tatul influ-enţei

Denumirea factorilor

Înzestra-rea cu MF,

lei(MF/VV)

Înzestra-rea cu

SMM, lei(SMM/

VV)

Rentabi-litatea

vînzărilor%

(PPI/VV)1 2 3 4 5 6 7 8 91 0 0,8725736 0,1917957 24,83 23,33 - - -2 1 1,169851 0,1917957 24,83 18,24 18,24-23,33 -5,09 Ra3 2 1,169851 0,3141246 24,83 16,73 16,73-18,24 -1,51 Rb4 3 1,169851 0,3141246 9,86 6,64 6,64-16,73 -10,09 Rc

97

Concluzie:Conform datelor din tabel,se constată că la întreprinderea analizată, rata

rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie se reduce faţă de anul precedent cu

-16,64%, sub influienţanegativă a următorilor factori:

Majorarea înzestrării veniturilor din vînzări cu mijloace fixe cu +0,287277

lei,a contribuit la reducerea rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie

cu -5,09 %;

Majorarea înzestrării veniturilor din vînzări cu stocuri de mărfuri şi materiale

cu +0,1223289 lei, a contrubuit la reducerea rentabilităţii activelor cu

destinaţie de producţie cu – 1,51%;

Reducerea rentabilităţii veniturilor din vînzări cu -14,97 %,a contribuit la

reducerea rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie cu -10,09%.

Rezerva internă de sporire a ratei rentabilităţii activelor cu destinaţie de

producţie constituie 16,64%.

Se recomandă cercetarea minuţioasă a cauzelor ce au dus la reducerea ratei

rentabilităţii activelor cu destinaţie de producţie.

98

Analiza rentabilităţii financiare a capitalului propriu

Rf=(PN/CPr)*100

Rf=Ep*Pf*Ra

Ef-efect de pîrghie,Pf-presiunea fiscală,Ra-rentabilitatea activelor

Factorii care influenţează rentabilitatea financiară sunt: modificarea efectului de

pîrghie, modificarea presiunii fiscale, modificarea rentabilităţii activelor.

Tabelul 3.13Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu

Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea (+, -)

A 1 2 31. Profitul până la impozitare, lei 173939841 64918329 -1090215122. Profitul net, lei 146942065 79884271 -670577943. Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei

340886750 448488215 +107601465

4. Valoarea capitalului propriu la sfârşitul anului, lei

448488215 517382476 +68894261

5. Valoarea medie a capitalului propriu, lei

394687482,5 482935345,5 +88247863

6. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului până la impozitare, %

44,07 13,44 -30,63

7. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului net, %

37,23 16,54 -20,69

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare;(anexa 1,2)

Concluzie:

În urma datelor analizate se constată că la entitatea respectivă rentabilitatea

capitalului propriu calculată atît în baza profitului pînă la impozitare,cît şi în baza

profitului net, s-a redus faţă de anul precedent,respectiv cu -30,63% şi -20,69%.

Această modificare se datorează reducerii profitului pînă la impozitare şi reducerii

profitului net cu -109021512 lei şi respectiv cu -67057794 lei, factori ce influienţează

direct modi ficarea rentabilităţii capitalului propriu.

Alt factor invers proporţional rentabilităţii capitalului propriu este valoarea medie a

capitalului propriu,care crescînd cu +88247863 lei, a contribuit la reducerea ratei

rentabilităţii capitalului propriu în aceeaşi proporţie.

99

Tabelul 3.14

Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriuIndicatori Semne

conven-ţionale

Anul precedent

Anul curent Abaterea(+, -)

A B 1 2 31. Venitul din vânzări, lei VV 700355128 658285320 -420698082. Profitul până la impozitare, lei PPI 173939841 64918329 -1090215123. Profitul net, lei PN 146942065 79884271 -670577944. Valoarea medie a capitalului propriu, lei

CP 394687482,5 482935345,5 +88247863

5. Valoarea medie a activelor, lei A 737131972 913510332,5 +176378360,56. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5 : rd.4)

Pf 1,86763 1,891578 +0,023948

7. Rentabilitatea vânzărilor, % (rd.2 : rd.1 x 100)

Rv 24,83 9,86 -14,97

8. Numărul de rotaţii ale activelor totale, coef. (rd.1 : rd.5)

Na 0,95 0,72 -0,23

9. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare, % (rd.3 : rd.2 x 100)

Rc 0,84 1,23 +0,39

10. Rentabilitatea activelor, % Ra 23,596 7,106 -16,4911. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza:- profitului net, %

Rcp 37,23 16,54 -20,69

- profitului până la impozitare, % Rcp 44,07 13,44 -30,63

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare;(anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor din tabel, se constată că la entitatea respectivă rentabilitatea

capitalului propriu calculată atît în baza profitului pînă la impozitare,cît şi în baza

profitului net, s-a redus faţă de anul precedent,respectiv cu -30,63% şi -20,69%.

Această modificare se datorează reducerii profitului pînă la impozitare şi reducerii

profitului net cu -109021512 lei şi respectiv cu -67057794 lei, factori ce influienţează

direct modi ficarea rentabilităţii capitalului propriu.

Alt factor invers proporţional rentabilităţii capitalului propriu este valoarea medie a

capitalului propriu,care crescînd cu +88247863 lei, a contribuit la reducerea ratei

rentabilităţii capitalului propriu în aceeaşi proporţie.Factorii care influenţează

rentabilitatea financiară a capitalului propriu sunt: modificarea efectului de

pîrghie,care s-a majorat cu +0,023948, modificarea presiunii fiscale ce cunoaşte o

creştere de +0,39%, modificarea rentabilităţii activelor cu -16,49%.

100

Tabelul 3.15Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu

Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei factorilor

Mărimea influenţei, %

1 2 3Modificarea rentabilităţii activelor

-16,49*1,86763*0,84 -25,869663

Modificarea pârghiei financiare

0,023948*7,106*0,84 +0,1429464

Modificarea corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare

0,39*7,106*1,891578 +5,2422057

Total -20,69

Concluzie:

Din calculele efectuate rezultă că la entitatea analizată nivelul rentabilităţii

financiare în anul de gestiune,comparativ cu anul precedent are o tendinţă negativă

de reducere de la 37,23% la 16,54 %,sau -20,69%

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării presiunii

fiscale cu +0,39%, care a dus la majorarea indicatorului rezultativ cu

+5,2422057%. Concomitent, sub influenţa pozitivă a majorării efectului de pîrghie

cu 0,023948 şi a reducerii rentabilităţii activelor cu -16,49., indicatorul rezultativ a

sporit cu +0,1429464% şi respectiv s-a diminuat cu -25,869663%. Rezerva internă

de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de -25,869663%, pe seama

majorării rentabilităţii activelor cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

101

Analiza rentabilităţii capitalului permanent

Rcp=(PPI/CP)*100, CP=CPr+DTL, Rcp=P%*Cr*Rf

Tabelul 3.16Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanent

indicatori Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea (+,-)

A 1 2 31)profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare,mii lei

17393,9 64918,3 +47524,4

2)profitul net,mii lei 146942,0 79884,3 -67057,73)capitalul propriu,mii lei 36198,1 36198,1 04)capitalul permanent,mii lei 69620,7 333924,9 +264304,25)ponderea CPr în CP,% (P%) 51,99 10,84 -41,156)corelaţia dintre PPI şi PN,(Cr) 0,1184 0,8126 +0,69427)rentab.financiară,(rd2:rd3)*100

405,94 220,69 -185,25

8)rentab.CP,% (rd1:rd4)*100 24,98 19,44 -5,54Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)

Concluzie :

Conform datelor din tabel, se constată că la întreprinderea analizată rata

rentabilităţii capitalului permanent s-a redus faţă de anul precedent cu -5,54%.

Acest fapt se datorează reducerii profitului net cu -67057,7 mii lei,şi totodată

majorării valorii capitalului permanent cu +264304,2 mii lei.

La această reducere deasemenea contribuie şi reducerea ponderii capitalului

permanent în totalul capitalului propriu cu -41,15%.

5.4.Analiza situaţiei financiare a entităţii

Analiza situaţiei financiare se începe cu determinarea şi cercetarea

patrimoniului întreprinderii. Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica

şi raporturile dintre diferite elemente patrimoniale şi a schimbărilor intervenite.

Analiza situaţiei financiare se începe cu determinarea şi precăutarea patrimoniului

102

întreprinderii. Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica şi raporturile

dintre diferite elemente patrimoniale şi a schimbărilor intervenite.

Tabelul 4.1Diagnosticul şi aprecierea structurii

patrimoniului întreprinderii la valoarea realăCategoria activelor Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (±)

∑,mii lei P,% ∑,mii lei P,% ∑,mii lei %1.Active pe termen lung 492792,9 59,78 633355,7 62,87 +140562,8 +3,091.1.Valoarea de bilanţ a

activelor nemateriale7410,4 0,90 11924,6 1,18 +4514,2 +0,28

1.2.Valoarea de bilanţ a activelor materiale pe

termen lung

482953,5 58,59 618993,5 61,46 +136040,0 +2,87

1.3.Active financiare pe termen lung

2250,0 0,27 2250,0 0,22 0 -0,05

1.4.Alte active pe termen lung

179,0 0,02 187,6 0,01 +8,6 -0,01

2.Active curente 331540,4 40,22 373827,0 37,13 +42286,6 -3,092.1.Stocuri de mărfuri şi

materiale191352,7 23,21 222214,5 22,06 +30861,8 -1,15

2.2.Creanţe pe termen scurt 126796,4 15,38 111040,4 11,02 -15756,0 -4,362.3.Investiţii pe termen

scurt- - 31200,6 3,10 +31200,6 +3,10

2.4.Mijloace băneşti 11824,7 1,43 7755,3 0,77 -4069,4 +0,662.5.Alte active pe termen

scurt1566,6 0,20 1616,2 0,18 +49,6 -0,02

Valoarea reală a patrimoniului întreprinderii

824333,3 100 1007182,7 100 +182849,4 X

Concluzie:

Conform rezultatelor obţinute, se poate constata că la entitatea analizată,

patrimoniul la valoarea reală în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului

precedent, are o tendinţă pozitivă de majorare de la 824333,3 mii lei la 1007182,7

mii lei, sau suplimentar cu 182849,4 mii lei.

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării valorii

activelor pe termen lung şi a celor pe termen scurt, care au contribuit la sporirea

indicatorului rezultativ cu 140562,8 mii lei, şi respectiv cu 42286,6 mii lei.

Pentru o apreciere mai obiectivă a modificărilor evidenţiate apare necesitatea

examinării concordanţei dintre capitolul I şi capitolul II (în exemplul nostru

62,87%/37,14%) ceea ce corespunde proporţiei teoretice 60%/40%.

103

Examinînd structura patrimoniului la valoarea reală, observăm că ponderea

principală îi revine capitolului I, care în anul de gestiune comparativ cu nivelul

anului precedent are o tendinţă pozitivă de majorare de la 59,78 % la 62,87%. În

componenţa activelor pe termen lung ponderea principală îi revine subcapitolului 2

(AML), care în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului precedent s-a majorat

cu 2,87%.(61,46-58,59).

Tabelul 4.2 Calculul şi aprecierea patrimoniului net al întreprinderii

Activ Co-dul rîn

La finele anului

prece-dent


Pasiv Co-dul rîn

La finele anului

prece-dent


Patrimoniul netLa finele

anului precedent


A B 1 2 C D 3 4I. TAL IV.

DTL1.1. AN 030 7410441 11924643

4.1. DFL

690 - 291205600 X x

1.2. AML

090 482953552 618993512 4.2. DLC

760 33422581 6521173 X x

1.3. AFL

160 2250 2250

1.4. AAL

170 179022 187566

Total I 180 490545265 631107971 Total IV

770 33422581 297726773 457122684 333381198

II. TAC V. DTS

2.1. SMM

250 191352672 222214546 5.1.DFTS

820 183328044 59581497 X x

2.2. CTS

350 126796382 111040389 X x

2.3. ITS 390 - 31200600 5.2.DCTS

860 63397272 41481115 X x

2.4.MB 440 11824703 7755330

2.5. AAC

450 1566614 1616193 5.3 DTSC

960 93449524 88763168

Total II 460 331540371 373827058 Total V

970 340174840 189825780 -8634469 184001278

Total activ

I+II

822085636 1004935029 Total Dat.

IV+V

373597421 487552553 448488215 517382476

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)

PN=TA-TD

104

Concluzie:

În baza datelor analizate se constată că patrimoniul net al întreprinderii calculat în

baza activelor şi datoriilor pe termen lung s-a redus faţă de anul precedent cu -

123741486 lei, pe cînd patrimoniul net al întreprinderii calculat în baza activelor şi

datoriilor pe termen scurt s-a majorat faţă de anul precedent cu +192635747

lei.Patrimoniul total al întreprinderii cunoaşte o tendinţă de majorare faţă de anul

precedent cu +68894261 lei,fapt cr caracterizează o situaţie pozitivă pentru

întreprindere.

Tabelul 4.3

Calculul şi aprecierea capacităţii de plată, solvabilităţii şi lichidităţii

Bilanţului contabil în dinamică

Indicatori Metoda de calcul

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea(+,-)

Graniţa teoretică

A 1 2 3 4 51)La MB/DTS 11824,7/340174,8=

0,037755,3/189825,8=0,04

+0,01 [0,2-0,25]

2)Li (TAC-SMM)/DTS

(824333,3-191352,7)/340174,8=1,86

(1007182,7-222214,5)/189825,8=4,13

+2,27 [0,7-1]

3)Lt TAC/DTS 824333,3/340174,8=2,42

1007182,7/189825,8=5,31

+2,89 [2-2,5]

La –lichiditatea absolută;Li-lichiditatea intermediară;Lt-lichiditatea totală

Concluzie:

Conform rezultatelor obţinute la entitatea analizată, se poate deduce că în anul de

gestiune comparativ cu nivelul anului precedent, toţi indicatorii de lichiditate au o

tendinţă pozitivă de majorare.

Astfel, rata lichiditîţii absolute s-a majorat de la 0,03 la 0,04 puncte, sau cu 0,01

puncte. Însuşi faptul că dimensiunea acestui indicator la finele anului de gestiune

este cu mult mai mic decît graniţele teoretice de încadrare a lichidităţii, ne dovedeşte

105

că entitatea nu dispune de mijloace băneşti suficiente pentru a-şi achita datoriile.

Acelaşi lucru îl putem spune şi despre nivelul anului precedent.

Dacă examinăm lichiditatea intermediară, apoi dimensiunea acestui indicator s-a

majorat de la 1,86 la 4,13 puncte, sau cu 2,27 puncte. Deoarece acest nivel depaşeşte

graniţele teoretice, atunci putem spune că atît în anul de precedent, cît şi în anul de

gestiune, entitatea dispune de resurse pe care nu le utilizează corect pentru a-şi

achita datoriile pe termen scurt.

Dacă examinăm lichiditatea totală, apoi observăm că ea s-a majorat de la 2,42 la

5,31 puncte, sau suplimentar cu 2,89 puncte. Se poate spune ca în amîndouă

perioade de gestiune, acest indicator a depăşit graniţele teoretice de încadrare a

lichidităţii, ceea ce înseamnă ca entitatea nu foloseşte raţional resursele pentru

achitarea datoriilor.

Tabelul 4.4Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută1 2 3 4

1. Venitul din vân-zări, lei

700355128 658285320 -42069808

2. Valoarea medie a activelor, lei

737131972 913510332,5 +176378360,,5

3. Numărul de rotaţii ale activelor (rd.1 : rd.2)

0,95 0,72 -0,23

4. Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, lei (rd.2 : rd.1)

1,05 1,39 +0,34

5. Durata de rotaţie a activelor, zile (360 : rd.3)

378,95 500 +121,05

Concluzie:

Conform datelor din tabel,se constată că la entitatea analizată durata de rotaţie

a activelor s-a majorat faţă de anul precedent cu +121,05 zile,fapt ce reprezintă o

situaţie ce se apreciază negativ. La obţinerea acestui rezultat au contribuit

majorarea valorii medii a activelor cu +176378360,5 faţă de anul precedent şi

106

bineînţeles reducerea venitului din vînzări cu -41069808 lei faţă de anul precedent,la

fel are un impact negativ asupra modificării duratei de rotaţie a activelor.

Numărul de rotaţii a activelor s-a redus faţă de anul precedent cu -0,23

rotaţii,situaţie extrem de nefavorabilă pentru dezvoltarea întreprinderii,reprezentînd

incapacitatea de recuperare din vînzări a mijloacelor plasate în activelor

întreprinderii.

Tabelul 4.5Analiza generală a ratelor de rotaţie

a părţilor componente ale activelor totaleIndicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

1 2 3 41. Venitul din vân-zări, lei

700355128 658285320 -42069808

2. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei

611111394,5 763513108 +152401713,5

3. Valoarea medie a activelor curente, lei

281294836 352683714,4 +71388878,5

4. Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe (rd.1 : rd.2)

1,15 0,86 -0,29

5. Numărul de rotaţii ale activelor curente (rd.1 : rd.3)

2,49 1,87 -0,62

6. Durata de rotaţie a activelor curente (rd.3 x 360 : rd.1)

144,59 192,87 +48,28

Concluzie:În urma analizei efectuate,autorul constată că numărul de rotaţii ale mijloacelor

fixe s-a redus faţă de anul precedent cu -0,29 rotaţii ,fapt ce caracterizează o situaţie

negativă pentru entitate.

107

Numărul de rotaţii ale activelor curente deasemenea s-a redus cu -0,62

rotaţii,situaţie ce caracterizează incapacitatea de recuperare din vînzări a

mijloacelor plasate în activele întreprinderii.

Durata de rotaţie a activelor curente la fel caracterizează o situaţie ce este în

defavoarea dezvoltării economice a entităţii,deoarece acest indicator cunoaşte o

sporire de +48,28 zile,situaţie ce se apreciaţă negativ.

La obţinerea acestor rezultate au contribuit reducerea venitului din vînzări cu -

41069808 lei faţă de anul precedent,şi respectiv majorarea valorii medii a

mijloacelor fixe cu +152401713,5 lei şi majorarea valorii medii a activelor curente

cu +71388878,5 lei.

Tabelul 4.6

Date iniţiale pentru analiza factorială a duratei de rotaţie a activelor totaleIndicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

1 2 3 41. Venituri din vânzări, lei

700355128 658285320 -42069808

2. Valoarea medie a activelor totale, lei

737131972 913510332,5 +176378360,,5

3. Valoarea medie a activelor curente, lei

281294836 352683714,4 +71388878,5

4. Cota activelor curente în activele totale, % (rd.3 : rd.2 x 100)

38,16 38,61 +0,45

5. Durata de rotaţie a activelor curente, zile (rd.3 x 360 : rd.1)

144,59 192,87 +48,28

6. Durata de rotaţie a activelor totale, zile (rd.2 x 360 : rd.1)

378,90 499,58 +120,68

Concluzie:

108

Conform datelor din tabel,se constată că la întreprinderea analizată durata de

rotaţie a activelor totale s-a majorat faţă de anul precedent cu +120,68 zile, fapt ce

se datorează influienţei următorilor factori:

-Reducerea veniturilor din vînzări cu -42069808 lei;

-Majorarea valorii medii a activelor totale cu+17378360,5 lei, fapt ce reiese şi

din ponderea pe care o ocupă activele curente în totalul activelor,indicator ce

cunoaşte o sporire de +0,45%;

-Modificarea valorii medii a activelor curente cu +71388878,5 lei.

Dacă se efectuiază analiza duratei de rotaţie a activelor curente, atunci se

atestă o altă situaţie negativă, deoarece acest indicator a sporit faţă de anul

precedent cu +48,28 zile.

Tabelul 4.7

Calculul influenţei factorilor la modificarea duratei de rotaţie a activelor totale

Nr. cal-

culu-lui

Sub-stitu-

ţia

Factorii corelaţi Durata de rotaţie a activelor

totale, zile

Calculul influenţei factorilor

Rezul-tatul influ-enţei

Denumi-rea

factori-lor

Cota activelor curente în activele totale, %

Durata de rotaţie a activelor curente,

zile1 2 3 5 6 7 8 91 0 38,16 144,59 378,90 - - -2 1 38,61 144,59 374,49 374,49-378,90 -4,41 Ra3 2 38,61 192,87 499,53 499,53-374,49 +125,04 Rb

Concluzie:

În urma datelor analizate autorul constată că durata de rotaţie a activelor totale

se majorează faţă de anul precedent cu +120,68 zile. La această majorare au

contribuit următorii factori:

Majorarea cotei activelor curente în totalul activelor cu +0,45%, a

contribuit la reducerea duratei de rotaţie a activelor totale cu -4,41 zile;

Majorarea duratei de rotaţie a activelor curente cu +48,28 zile, a

contribuit la majorarea duratei de rotaţie a activelor totale cu + 125,04

zile.

109

Rezerva internă de reducere a duratei de rotaţie a activelor totale constituie +125,04

zile.

Se recomandă cercetarea cauzelor ce au contribuit la majorarea duratei de

rotaţie a activelor curente, şi luarea măsurilor necesare în vederea reducerii duratei

de rotaţie a activelor totale.

Tabelul 4.8

Diagnosticul şi aprecierea structurii surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii la valoarea reală

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)∑,mii lei P,% ∑,mii lei P,% ∑,mii lei %

A 1 2 3 4 5 63)capitalul propriu X X X X X X3.1.capital statutar şi suplimentar

36752,4 4,47 36752,4 3,73 - -0,74

3.2.rezerve 132871,0 16,16 37790,9 3,84 -95080,1 -12,323.3.profit nerepartizat 278864,8 33,92 422839,2 42,93 +143974,4 +9,013.4.capital secundar - - - - - -Total capitolul 3 448488,2 54,55 497382,5 50,5 +48894,3 -4,054)datorii pe termen lung X X X X X X4.1.datorii financiare pe t/l - - 291205,6 29,57 +291205,6 +29,574.2.datorii calculate pe t/l 33422,6 4,07 6521,2 0,66 -26901,4 -3,41Total capitolul 4 33422,6 4,07 297726,8 30,23 +264304,2 +26,165)datorii pe termen scurt X X X X X X5.1.datorii financiare pe t/s 183328,0 22,30 59581,5 6,05 -123746,5 -16,255.2.datorii comerciale pe t/s

63397,3 7,72 41481,1 4,21 -21916,2 -3,51

5.3.datorii calculate pe t/s 93449,5 11,36 88763,2 9,01 -4686,3 -2,35Total capitolul 5 340174,8 41,38 189825,8 19,27 -150349,0 -22,11Total general pasiv 822085,6 100 984935,1 100 +162849,5 X

Sursa: Bilanţul contabil; Raportul privind rezultatele financiare(anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor din tabel, rezultă că la entitatea analizată, sursele de constituire

a patrimoniului s-au majorat în anul de gestiune comparativ cu nivelul anului

precedent de la 822085,6 mii lei la 984935,1 mii lei, sau cu 162849,5 mii lei.

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării capitalului

propriu şi a datoriilor pe termen lung, care au contribuit la sporirea indicatorului

rezultativ cu 48894,3 mii lei şi respectiv cu 264304,2 mii lei.

Totodată, sub influenţa negativă a reducerii datoriilor pe termen scurt,

indicatorul rezultativ s-a redus cu 150349,0 mii lei.

110

Examinînd structura surselor de constituire a patrimoniului la entitatea analizată,

apoi observăm că ponderea principală îi revine capitolului 3(capital propriu), care

pe parcursul anului de gestiune s-a redus de la 54,55 % la 50,5 %, sau cu 4,05 %.

Concomitent, în structura capitalului propriu, ponderea principală îi revine

profitului nerepartizat, care în anul de gestiune comparativ cu anul precedent s-a

majorat de la 33,92 % la 42,93% sau suplimentar cu 9,01%.

Tabelul 4.9

Examinarea evoluţiei şi structurii surselor de finanţare a activelor n baza sistemului de coeficienţi

Indicatori Metoda de calcul La finele anului

precedent

La finele anului de gestiune

Abaterea (+, -)

A B 1 2 31. Coeficientul de autonomie, %

rd . 650rd . 980

0,5455 0,51484 -0,03066

2. Coeficientul de atragere a surselor împru-mutate, %

rd .770+rd . 970rd . 980

0,45445 0,485158 +0,030708

3. Coeficientul corelaţiei între sursele împru-mutate şi pro-prii, puncte

rd .770+rd . 970rd . 650

0,8330 0,9423 +0,1093

4. Rata solvabi-lităţii generale, puncte

rd . 980rd .770+rd . 970

2,20045 2,06118 -0,13927

5. Rata generală de acoperire a capitalului pro-priu, puncte

rd . 980rd . 650

1,8330 1,9423 +0,1093

Sursa: Anaxa la bilanţul contabil(anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor analizate, se constată că la entitatea analizată sistemul de

coeficienţi în baza cărora se examinează evoluţia şi structura surselor de finanţare a

activelor cunosc următoarea evoluţie:

111

Coeficientul de autonomie cunoaşte o diminuare de -0,03066 %,evoluînd de la

0,5455% la 0,51484%;

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate sporeşte de la 0,45445% la

0,485158%;

Coeficientul corelaţiei între sursele împrumutate şi proprii se majorează cu +0,1093

puncte;

Rata solvabilităţii generale se reduce cu -0,13927 puncte,fapt puţin nafavorabil

pentru entitate, deoarece scade capacitatea întreprinderii de a achita datoriile totale

cu toate activele de care dispune,însă totuşi acest coeficient este la nivel;

Rata generală de acoperire a capitalului propriu se majorează faţă de anul

precedent cu +0,1093.

112

Analiza fondului de rulment

FR=AC-DTS, (AC-active curente, DTS-datorii pe termen scurt)

FR=CPr+DTL-ATL, (CPr-capital propriu, DTL-datorii pe termen lung,ATL-active

pe termen lung)

Tabelul 4.10Calculul şi aprecierea fondului de rulment în dinamică


Anul de gestiune

Abat.abs.(+,-)

Rez.influenţei factorilor

A 1 2 3 42.Active curente X X X X

2.1.Stocuri de mărfuri şi materiale

191352,7 222214,5 +30861,8 +30861,8

2.2.Creanţe pe termen scurt

126796,4 111040,4 -15756,0 -15756,0

2.3.Investiţii pe termen scurt

- 31200,6 +31200,6 +31200,6

2.4.Mijloace băneşti 11824,7 7755,3 -4069,4 -4069,42.5.Alte active pe

termen scurt1566,6 1616,2 +49,6 +49,6

Total capitolul 2 331540,4 373827,0 +42286,6 +42286,65)datorii pe termen scurt

X X X X

5.1.datorii financiare pe t/s

183328,0 59581,5 -(-123746,5) +123746,5

5.2.datorii comerciale pe t/s

63397,3 41481,1 -(-21916,2) +21916,2

5.3.datorii calculate pe t/s

93449,5 88763,2 -(-4686,3) +4686,3

Total capitolul 5 340174,8 189825,8 -(-150349,0) +150349,0Fondul de rulment -8634,4 184001,2 +192635,6 X

Verificare:184001,2 –(-8634,4)=+192635,6 mii lei

BIF: (+42286,6)+(+150349,0)=+192635,6 mii lei

Concluzie:

În urma rezultatelor obţinute la entitatea în cauză, se poate deduce că fondul de

rulment în anul de gestiune comparativ cu anul precedent, are o tendinţă pozitivă de

majorare de la -8634,4 mii lei la 184001,2 mii lei, sau suplimentar cu 192635,6 mii

lei.

Această abatere a fost determinată de influenţa pozitivă a majorării Stocurilor de

Mărfuri şi Materiale, Investiţii pe termen Scurt,alte active pe termen scurt, precum şi

a reducerii datoriilor financiare, comerciale şi calculate pe termen scurt, care au

113

contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 30861,8 mii lei, 31200,6 mii lei, 49,6

mii lei, 123746,5 mii lei, 21916,2 mii lei, şi respectiv cu 4686,3 mii lei.

Totodată, sub influenţa negativă a reducerii creanţelor pe termen scurt cu

15756,0 mii lei şi a mijloacelor băneşti cu 4069,4 mii lei, indicatorul rezultativ s-a

redus cu aceleaşi sume.

Rezerva internă de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor este de 19825,4 mii

lei ((+192635,6)-(212461,0)), pe seama respectării Creanţelor pe Termen Scurt şi a

Mijloacelor băneşti cel puţin pînă la nivelul anului precedent.

Tabelul 4.11Calculul influenţei factorilor asupra modificării fondului de rulment

în dinamicăDenumirea factorilor Metoda de

calculCalculul influenţei

factorilorRezultatul

influenţei, leiA B 1 2

1. Modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale

(a1-ao) (222214546-191352672) +30861874

2. Modificarea creanţelor pe termen scurt

(b1-b0) (111040389-126796382) -15755993

3. Modificarea investiţiilor pe termen scurt

(c1-c0) (31200600-0) +31200600

4. Modificarea mijloacelor băneşti

(d1-d0) (7755330-11824703) -4069373

5. Modificarea altor active curente

(e1-e0) (1616193-1566614) +495579

6. Modificarea datoriilor financiare pe termen scurt

-(f1-f0) -(59581497-183328044) +123746547

7. Modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt

-(g1-g0) -(41481115-63397272) +21916157

8. Modificarea datoriilor pe termen scurt calculate

-(h1-h0) -(88763168-93449524) +4686356

Sursa:Anexa la bilanţul contabil (anexa 1,2)

Concluzie:

Conform datelor analizate se constatţ că la întreprinderea analizată fondul de

rulment are o tendinţă de majorare de +192635,6 mii lei, fapt ce se datorează

influienţei următorilor factori:

Modificarea stocurilor de mărfuri şi materiale, care majorînduse cu

+30861874 lei,a contribuit la majorarea fondului de rulment în aceeaşi

proporţie;

114

Modificarea creanţelor pe termen scurt ,care s-au redus cu -15755993 lei, şi

au contribuit la reducerea fondului de rulment în aceeaşi mărime;

Majorarea investiţiilor pe termen scurt cu +31200600 ,au contribuit în

aceeaşi proporţie la majorarea fondului de rulment;

Reducerea mijloacelor băneşti cu -4069373 lei,a contribuit la reducerea

fondului de rulment cu -4069373 lei;

Modificarea altor active curente +495579 lei, a contribuit la majorarea

fondului de rulment cu +495579 lei;

Reducearea datoriilor financiare pe termen scurt -123746547 lei, au

contribuit la majorarea fondului de rulment cu +123746547 lei;

Modificarea datoriilor comerciale pe termen scurt de asemenea influienţează

invers proporţional modificarea fondului de rulment, deoarece reducîndu-se

cu -21916157 lei, au contribuit la majorarea fondului de rulment cu

+21916157 lei;

Modificarea datoriilor pe termen scurt calculate cu -4686356 lei, au

contribuit la majorarea fondului de rulment în aceeaşi proporţie.

Rezerva internă de reducere a excedentului de fond de rulment constituie

19825366 lei.

Se recomandă lichidarea stocurilor prin majorarea vînzărilor, prin realizarea

unor promoţii, prin efectuarea reducerilor, în vederea evitării pe viitor a

excedentului de fond de rulment.

115

Tabelul 4.12Balanţa creanţelor şi datoriilor pe termen scurt

Creanţe pe termen scurt

La finele anului prece-dent


Abate-rea (+, -)

Datorii pe termen scurt

La finele anului

prece-dent


Abate-rea (+, -)

2.2.1. Creanţe aferente factu-rilor comer-ciale

86901448 97315155 +10413707 5.1. Datorii financiare pe termen scurt, total

183328044 59581497 -123746547

2.2.2. Corecţii la datorii du-bioase

- - - 5.2. Datorii comerciale pe termen scurt, total

63397272 41481115 -21916157

2.2.3. Creanţe ale părţilor legate

- 276306 +276306 5.3. Datorii pe termen scurt calcu-late

93449524 88763168 -4686356

2.2.4. Avansuri acordate

32647405 10972514 -21674891

2.2.5. Creanţe privind decon-tările cu bugetul

3545923 2381909 -1164014

2.2.6. TVA de recuperat

263181 53984 -209197

2.2.7. Creanţe ale personalu-lui

124413 13 -124400

2.2.8. Creanţe privind veni-tul calculat

10153 17010 +6857

2.2.9. Alte creanţe pe termen scurt

3303859 23498 -3280361

Total creanţe pe termen scurt

126796382 111040389 -15755993 Total datorii pe termen scurt

340174840 189825780 +155810940

Depăşirea datoriilor pe termen scurt asu-pra creanţelor

+213378458 +78785391 -134593067

Depăşirea creanţelor asupra dato-riilor pe ter-men scurt

-213378458

-78785391 +134593067

Balanţa +213378458 +78785391 -134593067

Balanţa -213378458

-78785391 +134593067

Sursa : Anexa la bilanţul contabil (anexa 1,2)

116

Concluzie:

Conform datelor din tabel, se constată că la întreprinderea analizată totalul

creanţelor pe termen scurt s-a redus faţă de anul precedent cu -15755993 lei, iar

totalul datoriilor pe termen scurt s-a majorat cu +155810940 lei. Ca rezultat,se

deduce că depăşirea datoriilor pe termen scurt asupra creanţelor cunoaşte o tendinţă

de reducere cu -134593067 lei, în anul precedent această depăşire fiine de

+213378458 lei, iar în anul curent de +78785391 lei.

Depăşirea creanţelor asupra datoriilor pe termen scurt însă cunoaşte o tendinţă de

majorare cu +134593067 lei, în anul precedent această depăşire fiind de -

213378458 lei, iar în anul curent de -78785391 lei.

Tabelul 4.13

Analiza ponderii creanţelor în activele întreprinderiiIndicatorii La începutul

anuluiLa sfârşitul

anuluiAbaterea

(+, -)1 2 3 4

1. Creanţe pe termen scurt, lei 126796382 111040389 -157559932. Active total, lei 822085636 1004935029 +1828493933. Ponderea creanţelor în active, % 15,42 11,05 -4,374. Active curente, lei 331540371 373827058 +422866875. Ponderea creanţelor în activele curente, %

38,24 29,70 -8,54

Sursa: Bilanţul contabil (anexa 1,2)

Concluzie:

În baza datelor din tabel se constată că la întreprinderea ” Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A., atît ponderea creanţelor în active cît şi ponderea creanţelor în

activele curente,cunoaşte o diminuare de -4,37% şi respectiv de -8,54%. Acest fapt se

datorează micşorării numărului creanţelor pe termen scurt,de la 126796382 lei în

anul precedent la 111040389 lei în anul curent,adică se cunoaşte o reducere de -

15755993 lei, pe cînd atît activele curente cît şi activele totale cunosc o sporire în

dinamică de +42286687 lei şi respectiv +182849393 lei.

117

Tabelul 4.14

Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt în pasivele întreprinderii Indicatorii La

începutul anului

La sfârşitul anului

Abaterea (+, -)

1 2 3 41. Datoriile pe termen lung, lei 297726773 33422581 -2643041922. Datoriile pe termen scurt, lei 340174840 189825780 -1503490603. Total mijloace atrase, lei 637901613 223248361 -4146532524. Total pasive, lei 822085636 1004935029 +1828493935. Ponderea datoriilor pe termen scurt în pasive, %

41,38 18,89 -22,49

6. Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele atrase, %

53,33 85,03 +31,70

Sursa: Bilanţul contabil (anexa 1,2)

Concluzie:Conform datelor din tabel, se constată că la entitatea analizată ponderea datoriilor

pe termen scurt în pasivele întreprinderii se reduce faţă de anul precedent cu -

22,49%,datorită reducerii datoriilor pe termen scurt cu -150349060 lei faţă de anul

precedent, şi majorării pasivelor totale în cadrul întreprinderii cu +182849393 lei

faţă de anul precedent.

Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele atrase cunoaşte o tendinţă de

sporire faţă de anul precedent cu +31,70 %, fapt ce se datorează reducerii totalului

mijloacelor atrase cu -414653252 lei faţă de anul precedent.

118

Tabelul 4.15

Calculul şi aprecierea coeficienţilor de rotaţie a creanţelor şi datoriilor pe termen scurt


Anul de gestiune

Abaterea (+, -)

A 1 2 31. Venitul din vânzări, lei 700355128 65828532

0-42069808

2. Valoarea totală a creanţelor pe termen scurt, lei

126796382 111040389 -15755993

3. Valoarea totală a datoriilor pe termen scurt, lei

340174840 189825780

-150349060

4. Coeficientul de rotaţie a creanţelor pe termen scurt (rd.2 : rd.1)

0,18 0,17 -0,01

5. Perioada de recuperare a creanţelor (360 : rd.4), zile

2000 2117,65 +117,65

6. Coeficientul de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (rd.3 : rd.1)

0,49 0,29 -0,20

7. Perioada de achitare a datoriilor pe termen scurt (360 : rd.6), zile

734,69 1241,38 +506,69

Concluzie:În urma rezultatelor obţinute se constată că la entitatea analizată atăt

coeficientul de rotaţie a creanţelor pe termen scurt,cît şi coeficientul de rotaţie a

datoriilor pe termen scurt,cunosc o tendinţă de diminuare în dinamică,respectiv cu -

0,01 % şi -0,2%.

Dacă analizăm perioada de recuperare a creanţelor, acest indicator creşte în

dinamică cu +117,65 zile faţă de anul precedent,fapt ce caracterizează o situaţie

negativă pentru entitate, deoarece se majorează numărul de zile în care creanţele se

transformă-n bani.

Perioada de achitare a datoriilor de asemenea se majorează cu +506,69 zile, în anul

precedent fiind de 734,69 zile, iar în anul curent de 1241,38 zile, acest fapt

deasemenea caracterizează o situaţie negativă pentru întreprindere, şi anume

incapacitatea de plată a datoriilor de către întreprindere.

119

Tabelul 4.16Evoluţia fluxurilor mijloacelor băneşti

Tipuri de activitate Perioada precedentă

Perioada raportată

Abaterea (+, -)

Ritmul creşterii,%

A 1 2 3 4Activitatea operaţională 66895355 14858595 -52036760 22,21Activitatea investiţională (87398074) (184751729) -97353655 211,39Activitatea financiară (4349373) 167941036 +172290409 38,61

Încasări(plăţi) excepţionale

- - - -

Fluxul net total (24852092) (1952098) +22899994 7,85

Concluzie:

Conform datelor analizate se constată că la întreprinderea „ Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A., fluxul net total se majorează faţă de anul precedent cu

+22899994 lei,ritmul creşterii fiind de 7,85 %, în anul precedent acest flux

constituind -24852092 lei, iar în anul curent -1952098 lei. La obţinerea acestui

rezultat a contribuit majorarea fluxului mijloacelor băneşti din activitatea financiară

cu +172290409, ritmul creşterii fiind de 38,61%, dar şi reducerea fluxului

mijloacelor băneşti din activitatea operaţională şi din activitatea de investiţii cu -

52036760 lei şi respectiv cu -97353655. Cel mai mare ritm al creşterii se atestă la

fluxurile băneşti din activitatea de investiţii cu 211,39 %.

120

Tabelul 4.17Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor mijloacelor băneşti

Nr. Fluxurile mijloacelor

băneşti

Perioada precedentă Perioada raportată Abaterea (+,-)suma, lei ponderea,

%suma, lei ponderea,

%suma, lei ponderea,

%A B 1 2 3 4 5 6

Încasări băneşti1. Încasări băneşti

din vânzări932544995 91,68 904209711 57,11 -28335284 -34,57

2. Alte încasări operaţionale

49991534 4,92 5229157 0,33 -44762377 -4,59

3. Dobânzi încasate

574974 0,06 279632 0,02 -295342 -0,04

4. Dividende încasate

1575 0,0002 1665 0,0001 +90 -0,0001

5. Încasări sub formă de credite

33956400 3,34 673584750 42,54 +639628350 +39,2

6. Alte încasări ale mijloacelor băneşti

- - - - - -

Total încasări băneşti

1017069478

100 1583304915

100 +566235437 -

Plăţi băneşti1. Plăţi băneşti

furnizorilor539961260 49,50 562465797 36,09 +22504537 -13,47

2. Plăţi băneşti salariaţilor

54607642 5,00 66307785 4,25 +11700143 -0,75

3. Plata dobânzilor 12870156 1,18 19317441 1,24 +6447285 +0,064. Plata

impozitului pe venit

9688000 0,89 14381986 0,92 +4693986 +0,03

5. Alte plăţi operaţionale

298514716 27,37 232107264 14,87 -66407452 -12,5

6. Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung

136839989 12,55 191754628 12,29 +54914639 -0,26

7. Plăţi băneşti privind creditele

37411800 3,43 474120450 30,38 +436708650 +26,95

8. Plata dividendelor

893973 0,08 357164 0,02 -536809 -0,06

Total plăţi băneşti

1090787536

100 1560812515

100 +470024979 -

Concluzie:

În urma datelor din tabel,se atestă faptul că la entitatea analizată totalul

încasărilor băneşti cunoaşte o tendinţă de majorare faţă de anul precedent cu

+566235437 lei,ca şi totalul plăţilor băneşti ce cunosc o majorare de +470024979

121

lei, cu taote că ritmul de creştere a încasărilor băneşti depăşeşte ritmul de creştere a

plăţilor cu +96210458 lei, fapt extrem de benefic pentru dezvoltarea întreprinderii în

ansamblu.

Dacă se analizează structura încasărilor, atunci se atestă faptul că cea mai mare

pondere în totalul încasărilor şi în anul precedent şi în anul curent revine

încasărilor băneşti din vînzări, respectiv ocupănd 91,68% şi 57,11%, iar cea mai

mică pondere şi în anul precedent şi în anul curent revine dividendelor încasate de

0,0002% şi respectiv de 0,0001%.

Efectuînd analiza structurală a plăţilor băneşti totale, autorul constată că cea mai

mare pondere revine plăţilor băneşti furnizorilor în anul precedent de 49,50% şi în

anul curent de 36,09.Cea mai mică pondere este ocupată de plata dividendelor cu

0,08% în anul precedent şi respectiv de 0,02% în anul curent.

122

Tabelul 4.18Calculul influenţei factorilor asupra fluxului net de mijloace băneşti

Fluxurile mijloacelor băneşti pe tipuri de activităţi

Perioada precedentă

Perioada raportată

Abaterea (+, -)

Influenţa asupra

fluxului net1 2 3 4 5

Activitatea operaţionalăÎncasări băneşti din vânzări

932544995 904209711 -28335284 -28335284

Alte încasări operaţionale 49991534 5229157 -44762377 -44762377Plăţi băneşti furnizorilor 539961260 562465797 +22504537 -22504537Plăţi băneşti salariaţilor 54607642 66307785 +11700143 -11700143Plata dobânzilor 12870156 19317441 +6447285 -6447285Plata impozitului pe venit 9688000 14381986 +4693986 -4693986Alte plăţi operaţionale 298514716 232107264 -66407452 +66407452

Fluxul net din activitatea operaţională

66894755 27802383 -39092372 -39092372

Activitatea de investiţiiDobânzi încasate

574974 279632 -295342 -295342

Dividende încasate 1575 1665 +90 +90Alte încasări ale mijloacelor băneşti - - - -

Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung

136839989 191754628 +54914639 -54914639

Fluxul net din activitatea de investiţii

-136263440 -191473331 -55209891 -55209891

Activitatea financiarăÎncasări băneşti sub formă de credite

33956400 673584750 +639628350

+639628350

Alte încasări ale mijloacelor băneşti - 31166100 +31166100 +31166100

Plăţi băneşti privind credite şi împrumuturi

37411800 474120450 +436708650

-436708650

Plata dividendelor 893973 357164 -536809 +536809Fluxul net din activitatea financiară -4349373 +230273236 +23462260

9+234622609

Fluxul net total -73718058 +66602288 +140320346

+140320346

Sursa:Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 1,2)

Concluzie:

În baza datelor din tabel se constată că la entitatea „ Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A., fluxul net total de mijloace băneşti cunoaşte o tendinţă de sporire faţă

de anul precedent cu +140320346 lei, fapt ce se datorează influienţei următorilor

factori:

123

Influienţă pozitivă cunoaşte doar din partea fluxului net din activitatea financiară

de +234622609 lei,în rest fiind influienţată negativ de modificarea fluxului net din

activitatea operaţională în mărime de -39092372lei, şi din modificarea fluxului net

din activitatea de investiţii în mărime de -55209891 lei.

În cadrul fluxului net din activitatea operaţională, influienţă pozitivă se atestă

doar la alte plăţi operaţionale care reducîndu-se cu -66407452 lei ,a contribuit la

mojorarea fluxului net total, restul plăţilor şi încasărilor din activitatea operaţională

au o influienţă negativă asupra fluxului net total.În cadrul activităţii de investiţii,

influienţă pozitivă se atestă doar la dividendele încasate în mărime de +90 lei, în rest

influienţa negativa persistă la toate elementele componente.

În cadrul fluxului net din activitatea financiară numai plăţile băneşti privind

ceditile şi împrumuturile au influienţat negativ modificarea fluxului net total cu -

436708650 lei,în rest toţi indicatorii componenţi ai activităţii financiare influienţiază

pozitiv modificarea indicatorului rezultativ.

Rezerva internă de majorare a fluxului net total constituie 610362243 lei.

Se recomandă cercetarea minuţioasă a cauzelor ce au contribuit la reducerea

indicatorilor de încasări şi plăţi din toate activităţile ce caracterizează fluxul net

total.

124

§6. Întocmirea dării de seama privind rezultatele practicii

Entitatea reprezintă veriga organizatorică a economiei naţionale care

realizează fuziunea între factorii de producţie în scopul producerii şi desfacerii

de bunuri economice (produse, lucrări, servicii etc.) în funcţie de cerinţele pieţii,

cu scopul de a obţine un profit maximal.

Organizarea corectă a contabilităţii dă posibilitatea de a urmări şi de a

controla permanent îndeplinirea dispoziţiilor şi planurilor economice, respectarea

tuturor drepturilor juridice, hotărârilor şi legilor Parlamentului şi a Guvernului.

Îndrumările principale privind organizarea contabilităţii şi căile de

îmbunătăţire ale acesteia sunt îndreptate spre perfecţionarea metodologiei ei,

ieftinirea lucrului în contabilitate, majorarea productivităţii muncii în

contabilitate. Pentru aceasta este necesar de căutat în permanenţă căile de

organizare raţională a procesului contabil la entitate.

Responsabilitatea pentru ţinerea evidenţei contabile la Î.M. „Efes Vitanta

Moldova Brewery” S.A. aparţine conducătorului entităţii care creează condiţiile

necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii.Pentru o eficienţă mai sporită şi

o operativitate în domeniul contabilităţii, entitatea a efectuat un plan de conturi

specific doar ei. Autorul a anexat planul de conturi respectiv cu toate modificările

incluse.

Entitatea efectuează existenţa curentă şi contabilă a rezultatelor activităţii sale,

duce evidenţa statistică în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Directorul

general şi contabilul-şef poartă răspunderea pentru respectarea modului de

completare şi veridicitatea evidenţei şi dării de seamă. Circulaţia documentelor este

zilnică. Toate operaţiile economice care se efectuează sunt reflectate în registrele

contabile.

125

Informaţia în contabilitate se prelucrează la un sistem integral automatizat,

ceea ce reduce lucrul în contabilitate şi are loc o majorare a productivităţii

muncii.

Pentru a obţine rezultate maxime cu cheltuieli minime este nevoie de

respectat un şir de condiţii, cum ar fi:

studiul minuţios al particularităţilor proceselor de producere şi organizarea

activităţii entităţii;

calcularea, aprecierea volumului şi mărimii notelor informaţionale, ce se

reflectă în contabilitate;

cunoaşterea legislaţiei în vigoare, studierea Standardelor Naţionale de

Contabilitate, a Planului de conturi, Codul fiscal, instrucţiunile privind

evidenţa contabilă, operativă şi statistică, precum şi conţinutul

rapoartelor financiare;

repartizarea funcţiilor evidenţei între contabilitate şi alte subdiviziuni de

caracter economic şi de producţie.

Scopul strategic primordial al societăţii este optimizarea asortimentului de

produse conform cerinţelor pieţii.

Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. rămâne liderul incontestabil în

vederea producerii şi comercializării berii, având o reţea largă de distribuţie

atât în ţară cât şi peste hotarele ei: statele din cadrul CSI, ţările Baltice,

Germania, Grecia, România, Israel, etc.

Este o entitate cu o perspectivă de o importanţă economică care pune

accentul pe calitatea înaltă a produselor oferite la preţuri competitive, în

vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor şi stabilirii relaţiilor de cooperare cu

partenerii stabiliţi atât din ţară cât şi peste hotarele ei.

Principiile trasate şi scopurile determinate au fost înfăptuite prin:

- funcţionarea, dezvoltarea, analiza şi perfecţionarea permanentă a sistemului

managementului calităţii în cadrul entităţii;

126

- utilizarea în anvergură a marketingului în cadrul entităţii şi pe pieţele de

desfacere a producţiei sale;

- aplicarea proceselor tehnologice moderne, a utilajelor şi metodelor de

organizare a muncii pe parcursul etapelor principale de activitate în producţie;

- elaborarea şi confecţionarea noilor tipuri de produse, elementele fundamentale

ale cărora sunt calitatea şi inofensivitatea pentru consumator;

- perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de control şi încercări;

- acţiunile de corectare şi prevenire, orientate spre diminuarea deficienţelor şi

necorespunderilor în muncă, precum şi reducerea cheltuielilor pentru produsele

necalitative;

- instruirea orientată şi planificată a personalului, perfecţionarea calificării şi

profesionalismului acestuia;

- argumentarea activităţii personalului şi asigurarea condiţiilor respective de

muncă;

- existenţa şi competenţa în relaţiile cu producătorii şi furnizorii de materii prime

şi resurse tehnico-materiale pentru entitate;

- corectitudinea, atenţia şi siguranţa în relaţii cu cumpărătorii şi consumatorii

produselor noastre;

Conducerea de vârf, precum şi toţi colaboratorii Î.M. „Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A. fac tot posibilul pentru realizarea politicii adoptate în domeniul

calităţii, atingerea scopurilor trasate şi a lozincii calităţii: „Fiabilitatea, Garanţia,

Calitatea – sunt Prosperitatea noastră, Onoarea şi reputaţia entităţii”.

În final, după convingerea că ţinând seama de dimensiunea şi complexitatea

activităţii entităţii Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A., de rigoarea

managementului practicat în întregime sau parţial, metodele şi tehnicile

operaţionalizate sunt utile în asigurarea funcţiunii acesteia pe coordonatele eficienţei-

condiţie a viabilităţii şi dezvoltării în economia de piaţă.

127

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1167 din 24.04.97.

2.Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII

din 3.01.1992

3. Legea Republicii Moldova Privind investiţiile străine, nr.998-XII din 01.04.98, cu

modificările şi completările ulterioare.

4.Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997

5.Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe

in scopul impozitarii din 29.01.2001.

6.Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi

organizaţiilor din Republica Moldova, Hot. Gov. nr.836 din 24.06.2002.

7.Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova nr.25/11-02

din 12.07.1996.

8.Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova.

II. Manuale, monografii, cărţi tipărite ş.a.

9.Nederiţă, Bucur V., Cărăuş M. şi co-autori “Contabilitate financiară” ediţia I şi

ediţia II, Chişinău 1999, 2003.

10.Nederiţă, Bucur V. , colectiv de autori “Noul sistem contabil”, Chişinău 1998.

11.Zlatin Natalia “Contabilitatea constituirii şi lichidării unităţilor economice”, teză-

autoreferat, Chişinău 2001.

128

practica Darea de seama++efes vitanta

Documents

Transcript of practica Darea de seama++efes vitanta