STRATEGII DE MARKETING UTILIZATE ÎN DESIGNUL PRODUSELOR INDUSTRIALE

Liliana TOCARIU

Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi

Abstract : The marketing strategies , which are of commercial kind , suppose the aattachment of the production as required the product on the market , the promotion of the product neededs to be on the market and the increase of the bargain sale , for reeceival of the clear profit , which are an very important parameter of a certain factory. The mush of the design in these strategies is objectified by : the continuous show organization , the catalogues , pamphlets , pliants elaboration , various shows kinds , suggestive identifications marks design . Cuvinte cheie : marketing , vânzare , profit , piaţă de desfacere , reclamă , ambalaj , emblemă , siglă .

1. Noţiuni teoretice

Prin marketing se defineşte o disciplinăcomercială, o activitatea comercială care porneşte de la cunoaşterea curentă şi în perspectivă a nevoilor cumpărătorilor, spre a satisface operativ aceste nevoi.

Designul industrial are şi accepţiunea de proiectare modernă, pe baza unui demers interdisciplinar, în care se sudează factori (social-economici, funcţionali, tehnici, ergonomici, estetici) care contribuie la aspectul şi calitatea produsului de serie mare.

Marketingul este o expresie a necesităţii de a introduce raţionalitatea în întreprindere, pornind de la cunoaşterea cerinţelor pieţei actuale şi viitoare, este un ghid al producţiei, o racordare a producţiei la cerere.

Vânzarea constituie numai unul dintre elementele marketingului, cu toate că aceasta este vitală întreprinderii , fiind generatoare de profit.

Studiile de marketing trebuie să se orienteze către obţinerea de beneficii pe termen lung, de rentabilizare prezentă şi viitoare a întreprinderii.

Alte direcţii de cercetare ale marketingului sunt studierea cererii de consum, studierea pieţei.

Marketingul foloseşte metode şi tehnici din numeroase ştiinţe, cum ar fi: psihologie, sociologie, antropologie. Datele se stochează şi se prelucreazăcu ajutorul calculatoarelor electronice. Cele mai multe probleme de marketing apar în industrie , unde trebuie să se precizeze ce mărfuri se vor fabrica, la ce preţuri se vor distribui pe piaţă, care va fi potenţialul vânzărilor, stabilirea şanselor unui produs de piaţă, cum se vor păstra şi etala produsele, cum se va realiza publicitatea lor, reclama şipropaganda.

Rolul cercetărilor de marketing este de a orienta, modifica, confirma sau respinge diferitele soluţii propuse pentru creşterea, extinderea şidezvoltarea întreprinderii, asigurând în acelaşi timp verificarea efectelor acestor idei prin teste şicercetări pe piaţă.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV Catedra Design de Produs şi Robotică

Simpozionul naţional cu participare internaţionalăPRoiectarea ASIstată de Calculator

P R A S I C ' 02 Vol. III – Design de Produs

7-8 Noiembrie ■ Braşov, România ISBN 973-635-076-2

Cercetările de marketing se desfăşoară în mai multe etape:

I – informarea completă, rapidă şi continuă cu privire la funcţionarea întreprinderii şi a pieţei, prin statisticile desfacerilor, stocurilor, documentarea economică privind furnizorii şi aprovizionările, documentarea demografică asupra cumpărătorilor, evaluarea potenţialului acestora de absorbţie a mărfurilor etc.;

II – explicarea fenomenelor cu ajutorul statisticii matematice, sociologiei economice, psihosociologiei şi a altor abordări interdisciplinare:

III – valorificarea cercetărilor de marketing prin luarea de decizii mai bune faţă de cele anterioare.

Din categoria strategiilor de marketing fac parte: studierea produsului, vânzările experimentale, utilizarea rapidă a invenţiilor şi inovaţiilor tehnice în producţie.

Pentru testele de vânzare se realizeazăeşantioane care pot fi expuse în diferite expoziţii şitârguri internaţionale.

Intre conceptul de marketing şi design industrial există multe zone de interferenţă.

La nivelul serviciului de marketing dintr-o întreprinde trebuie să existe un colectiv de arhitecţi, pictori, ingineri, creatori de machete, care împreunăsă contribuie la obţinerea produsului nou (a prototipului ), la testarea lui pe piaţă prin vânzări experimentale, realizarea publicităţii prin reclame, postere, proiectarea ambalajelor etc.

Pentru ca un produs să aibă şanse pe piaţă,trebuie să se supună criteriilor designului industrial conform legilor lui.

După natura produselor rezultate într-o anumităactivitate economică, se disting două categorii de marketing:

- marketing şi design industrial pentru bunuri de consum;

- marketing şi design industrial pentru mijloace de producţie.

Utilizarea conceptului de marketing în activitatea de conducere, concretizarea acestuia în program prin modele schematice, implicămobilizarea tuturor resurselor întreprinderii în scopul realizării sarcinilor de plan.

În figura 1 se poate observa legătura organicăîntre componentele programului de marketing şietapizarea elaborării sale şi interferenţa cu designul industrial.

Într-o economie modernă, în care există oconcurenţă acerbă pentru cucerirea de pieţe dedesfacere, în menţinerea unei anumite supremaţii economice este nevoie de cadre tehnice superioare cu pregătire multidisciplinară (tehnică, design, marketing, tehnică de calcul, limbi străine de mare circulaţie), dar această pregătire trebuie să se

direcţioneze pe produs sau pe grupe de produse cu acelaşi rol funcţional, astfel încât să se formeze specialişti pe domenii foarte bine delimitate.

Factorii de conducere, atunci când iau decizii importante la nivelul întreprinderii, trebuie să fie foarte bine informaţi prin intermediul analizelor întocmite de experţii din diferite sectoare. Informările se produc şi prin consultarea de cataloage, atlase ce sunt furnizate de firma producătoare. Realizarea acestora implică aptitudini şi cunoştinţe temeinice de design industrial, de ergonomie, psihologie etc.

Prelucrarea informaţiei şi stabilirea deciziei reprezintă funcţia cea mai importantă, pe baza căreia se coordonează funcţionarea întregului sistem. Această funcţie este stabilită de om prin activitatea sistemului său nervos central. Ocuparea unui post de conducere ar trebui să implice testări serioase, pentru că o decizie luată la întâmplare poate provoca falimentul întreprinderii, deci consecinţe nedorite în rândul personalului muncitor.

Testele se realizează sub mai multe aspecte: 1. aspecte temperamentale:

a) rapiditatea perceptivă şi rapiditatea deciziei;

b) dinamismul (opusul fiind apatia); c) echilibrul sau măsura (în sensul de a fi

constant în activitate);

Programde

dezvoltareeconomică

Intrepr.de

produsesimilare

Intrepr.utiliza-toare

Conjun-cţiuni de

piaţă

Intreprin-derea

proprie

analiză

Informări şi analize

Produs

Previziuni

Obiective şimarketing

Strategii de piaţă

previziune

stabilireaobiectivelor

Preţ Distribuţie Promovarestrategii

Produs

Planuri amănunţite de încadrare în timp şicheltuieli

Preţ Distribuţie Promovareplanificarede

amănunt

EI

EI

Fig. 1

d) adaptabilitate (a face faţă cu succes în situaţii neprevăzute, de tip nou);

2. aspecte sociale:a) prestanţa (trăsătură funcţie de

fizionomie, modul de a vorbi şi decomportarea generală);

b) sociabilitate (funcţie de jovialitate, de dorinţa de anturaj);

c) spirit de echipă;d) spirit de disciplină;e) capacitate de a purta discuţii; f) capacitatea de a conduce (comanda

presupune competenţă profesională,voinţă fermă, capacitatea de a lua decizii corecte şi rapide);

3. aspecte referitoare la eficienţă:a) rezistenţă la monotonie (cei cu

temperament vioi se adaptează mai greu);

b) prudenţa; c) ordinea; d) capacitatea de organizare; e) rezistenţa nervoasă.

4. aspecte de natură etică:a) onestitatea, corectitudinea; b) loialitatea, sinceritatea faţă de superiori,

egali şi subordonaţi; c) spiritul de dreptate; d) punctualitatea.

5. aspecte privitoare la interese: a) pentru activităţi tehnice; b) pentru activităţi comerciale; c) pentru activităţi de birou; d) pentru activităţi literare etc. Prima aptitudine care se cercetează cu

ajutorul testelor este inteligenţa:

V.C.V.M.C.I. =

unde: C.I. – coeficient de inteligenţă;V.M. – vârsta mintală;V.C. – vârsta cronologică.

Pentru adulţi, coeficientul 100 reprezintă media (50 % din populaţie are coeficientul între 90 şi 100), 80 este un coeficient de inteligenţă sub medie, iar coeficientul de 170 şi mai mare indică o inteligenţă excepţională.

Căile şi mijloacele pe care producătorii le pot folosi în cercetarea pieţei sunt multiple, cele care se confundă cu activităţi specifice designului industrial sunt:

- organizarea de expoziţii permanente la sediul producătorului sau la punctele de mare concentrare a consumatorilor;

- participarea la târguri şi expoziţii din ţară şi străinătate;

- elaborarea de cataloage, pliante, prospecte, prezentarea de mostre care săevidenţieze toate elementele ce caracterizează produsele şi care pot prezenta interes pentru viitorii cumpărători.

Reclama este un procedeu de marketing, pentru a atrage atenţia asupra unui produs sau serviciu în scopul influenţării consumatorilor pentru cumpărarea produsului. Există mai multe tipuri de reclamă:

a) reclame grafice, în special poligrafice; b) reclame prin efecte luminoase; c) reclama audio; d) reclama combinată (radio+televiziune); e) reclama prin expoziţii, vitrine, târguri; f) reclama prin servicii şi prime acordate

reţelei comerciale şi cumpărătorului. Specialiştii în estetică industrială au menirea de

a concepe mărcile de fabrică (v. fig. 2) de comerţ, de servicii, care sunt semne distinctive folosite de întreprinderi pentru a identifica cu uşurinţă produsele şi a deosebi lucrările şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi. Marca poate să aibă două componente:

1) Emblema este marca produsului,

reprezentată printr-un sistem figurativ simplu (stea, clopot, ancoră, figurăgeometrică, roată dinţată etc.), (fig.3.);

2) Sigla (marca literală – constă dintr-o

combinaţie de cuvinte: TURBO, DELUXE, ROMPRES, CEC, ADIDAS etc. cu o anumită grafică a scrierii. Conceperea ambalajelor ca formă şi culoare, a etichetelor, a afişelor, reclamelor sunt aplicaţii directe ale esteticii industriale în domeniul marketingului (v.fig.4, 5).

Bibliografie

1. Creţu, I. Marketing şi design. Casa Editorială

Odeon, Buc., 1996. 2. Rădoi, A. Design industrial. Universitatea

Tehnică, Timişoara, 1991 3. Tocariu, L. Estetică industrială- teorie şi

practică. Ed. Evrika, Brăila, 2001.

Fig. 3 Fig. 4

Fig. 5

Fig.2