PLAN PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA SC SANTIERUL NAVAL CONSTANTA SA

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole Ovidius

Masterat Dezvoltare Durabila, anul II

Masterand: Omer Nurie

I. PREZENTAREA GENERALA

Sc Santierul Naval Constanta Sa Situat in zona Marii Negre, Santierul Naval Constanta S.A. se numara printre cele

mai mari santiere de constructii si reparatii nave din Europa. Adresa: Incinta port, nr.1, 900 900

Constanta, Romania

Nr. inmatriculare in Reg. Com: J/13/3515/1991

Cod fiscal: RO1879871 Capital social - 162.494.260 lei  Societatea activează în domeniul industriei, având ca obiect principal de activitate

construcţiile şi reparaţiile de nave maritime şi fluviale cu o capacitate de pana la 200.000 tdw.

II. SISTEMUL DE MANAGEMENT PENTRU MEDIU: ISO 14001: 2005

Certificarea ISO 14001 necesită: Cerinţe generale Politica a mediului Planificarea implementării şi aplicarea SMM Acţiuni de verificare şi corectare Măsuri pentru management

Beneficiile implementării: Atingerea unor performanţe în activitatea desfăşurată faţă de Mediu Demonstrarea angajamentului organizaţiei pentru a proteja mediul, în conformitate cu

normele în vigoare Demonstrarea aplicării politici de mediu adoptate Oportunitatea angajării unor noi colaborări cu clienţi şi companii noi Oportunitatea managerierii riscurilor de mediu Controlul şi managementul deşeurilor Evitarea amenzilor Eficienţă economică şi o reputaţie mai bună

DOMENIUL LEGISLATIV

LEGI CADRU/ SPECIFICE Constituţia României, Art. 35 privind dreptul oricărei persoane la un mediu

sănătos. Legea nr. 98 / 16 septembrie 1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia

Mării Negre împotriva poluării. Legea nr. 6/ 1993 prin care România a aderat la Convenţia Internaţională din

1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 .

Legea nr. 305/2005 privind acceptarea Anexei IV revizuita la Conventia MARPOL 73/78, Reguli pentru prevenirea poluarii cu ape uzate de la nave .

Legea apelor 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310 / 2004. Legea nr. 426 / 2001 privind aprobarea şi modificarea Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor. Legea 528 / 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciile în porturi.

ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

Ordonanţa Guvernului nr. 38 / 2001 privind acceptarea anexei nr. 111 - Reguli pentru prevenirea poluării cu substanţe dăunătoare transportate pe mare sub formă ambalată - amendată, şi a unor amendamente la Convenţia Intemaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 .

Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor şi Turismului nr. 322/2006 cu modificarile si completarile ulterioare privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii.

HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Hotarârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

OUG 195/2005 privind protecţia mediului;

OUG 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin.

TIPURI DE DESEURI CARE POT FI GENERATE DE NAVELE CARE VIZITEAZA PORTURILE MARITIME

Deseurile generate de nave reprezinta toare deseurile, inclusiv apele uzate si alte reziduuri decit cele ale marfii, care sunt generate in timpul exploatarii navelor si deseurile asociate marfii.

Conform „Ghidului de buna practica pentru furnizorii facilitatilor portuare de receptie si utilizatorii acestora” aceste categorii de deseuri sunt:

1. Reziduurile care intra sub incidenta anexei IV la Marpol 73/78 – prevenirea poluarii cu ape uzate de la nave

- ape de la toalete si WC-uri

- ape de la spalatoare, bai si incaperi medicale

- ape de la spatiile utilizate pentru animale vii

- ape din scurgerile magaziilor de alimente, bucatarii

2. Reziduurile care intra sub incidenta anexei I la Marpol 73/78 - prevenirea poluarii cu hidrocarburi de la nave („Hidrocarbura” inseamna petrol sub orice forma incluzind titeiul, combustibilul lichid, sedimentele de petrol, reziduurile continind hidrocarburi si produsele rafinate):

- petrol, amestecuri si reziduuri petroliere

- apa de santina

- slam/ulei uzat

- reziduuri petroliere provenite din operatiuni de spalare a tancurilor

- reziduuri de marfa de la tancuri petroliere

- apa de balast contaminata cu produse/amestecuri petroliere

3. Reziduurile care intra sub incidenta anexei V la Marpol 73/78 - prevenirea poluarii cu gunoi de la nave („Gunoi” inseamna orice fel de deseuri de alimente, domestice si din exploatarea navei) astfel:

- materiale plastice

- materiale de fardaj, de captusire sau de ambalaj, care pot pluti

- produse concasate din hartie, carpe, obiecte din sticla si metal, sticle, vesela

- reziduuri de marfa, produse din hartie, carpe, obiecte din sticla si metal, sticle, vesela

- deseuri de alimente

- cenusa provenind de la incineratoare

III. PLAN PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR ÎN CADRUL ORGANIZAŢIEI

Estimarea cantitatilor de deseuri generate de navele care viziteaza porturile maritime

Se iau in considerare urmatoarele aspecte:

-tipul navei (tanc petrolier, vrachier, marfuri generale, portcontainer, ferry, animale vii, LPG, refrigerator, pasager)

-numarul de vizite in porturile maritime

-caracteristicile navelor (TRB, DWT, lungime, putere motor)

-numar mediu echipaj

Estimarea cantitatilor maxime de deseuri generate are ca referinta numarul de nave care au vizitat porturile maritime in anul 2008.

Media zilnica de deseuri generate de navele care utilizeaza porturile maritime si pentru care trebuie asigurate capacitati de preluare: Reziduuri petroliere: 32 mc/zi Ape uzate: 1,5 mc/zi Gunoi menajer: 3,5 mc/zi

Preluarea deseurilor generate de nava si a reziduurilor de marfa se poate executa de administratia portuara direct sau prin intermediul unor agenti economici, in conformitate cu legislatia in vigoare si sub controlul administratiei.

Preluarea reziduurilor petroliere, a apelor uzate si a reziduurilor de marfa lichide se realizeaza de catre Administratia Portuara, prin Sucursala Nave Tehnice Port.

Preluarea gunoiului de la nave se realizeaza de catre un agent economic autorizat (SC CONSAL TRADE SRL - SUCURSALA PORT) in baza unui contract de prestari servicii incheiat cu Administratia .

INSTALAŢII DE RECEPŢIE A DEŞEURILOR GENERATE DE NAVE SI A

REZIDUURILOR MARFII

Preluarea reziduurilor de hidrocarburi de la nave, inclusiv a reziduurilor lichide de marfa de la tancurile petroliere, se asigură de catre administraţia portuara prin Sucursala Nave Tehnice Port, cu următoarele instalatii de preluare:

- 4 salupe de depoluare (DEPOL 3, DEPOL 5, DEPOL 9, DEPOL 10) având capacitatea de preluare 19 mc fiecare;

- 1 navă de preluare (CANARA) având capacitatea de 750 mc;

- 1 navă multifunctionala (Nicolae Zeicu) având capacitatea de 100 mc.

Reziduurile de hidrocarburi preluate de la nave sunt stocate temporar într-un tanc de stocare compartimentat (Şaland nepropulsat SN 101) cu capacitatea totală de 970 mc.

Preluarea apelor uzate se asigura de catre Administratia portuara – Sucursala Nave Tehnice Port, cu ajutorul navei CANARA.

Apele uzate preluate sunt transferate in autovidanje si deversate in reteaua portuara de canalizare menajera apartinind administratiei portuare si exploatata de Sucursala Servicii Port.

Gunoiul menajer este colectat de catre SC CONSAL TRADE SRL – Sucursala Port Constanţa, în saci de plastic, europubele şi/sau containere metalice (capacitate 2 mc) amplasate pe cheu, la dana in care este acostata nava (în funcţie de tipul navei, perioada de staţionare şi numărului membrilor echipajului acesteia etc.).

Transportul la locul de depozitare finala a gunoiului menajer colectat se realizeaza cu mijloacele de transport ale SC CONSAL TRADE SRL care dispune in acest scop de 5 autogunoiere compactoare (2 buc. capacitate 12 mc, 3 buc. capacitate 14 mc).

INSTALAŢII PORTUARE DE TRATARE A DEŞEURILOR 1. Tratarea reziduurilor de hidrocarburi Descrierea procesului tehnologic : Procesul de tratare este un proces de serie şi cuprinde trei trepte tehnologice : tratarea

fizico-chimică, tratarea biologică şi tratarea nămolului. La sfârşitul procesului de tratare, efluentul este deversat în acvatoriul portuar. Calitatea efluentului se verifică periodic prin analize de laborator, efectuate de

laboratoare de specialitate şi se situează în limitele stabilite de legislaţia specifică. Dupa neutralizare si filtrare in filtru presa, namolul este eliminat la rampa de deseuri.

2. Tratarea apelor uzate Reteaua portuara de canalizare menajera este racordata la reteaua

de canalizare a municipiului Constanta, prin care apele uzate sunt deversate in statia de epurare Constanta Sud, apartinind RAJA Constanta.

3. Tratarea gunoiului Se realizeaza la depozitul ecologic de deseuri.

ELIMINAREA FINALA A DESEURILOR

Deseurile generate de nava si reziduurile marfii se elimina la terminalul ecologic amplasat la poarta 6 a portului Constanta, care cuprinde :

- depozit ecologic

- incinerator

FLUXUL DEŞEURILOR GENERATE DE NAVE

MANAGEMENT DEŞEURI SOLIDE

MANAGEMENT APE CU CONŢINUT DE HIDROCARBURI

PLAN DE MONITORIZARE A DEŞEURILOR GENERATE DE ACTIVITATEA SANTIERULUI

NAVAL CONSTANTA