PPF proiect09

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea IMST

Anul III

Pregatirea Proceselor de Fabricatie

Proiect

Student: Rizea tefania

Grupa: 632 CB

Sa se proiecteze procesul tehnologic de pregatire pentru piesa

FLANSA in conditiile unui numar necesar de bucati n=600 buc/an.

Etape de rezolvare :

1. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor

2. Aprovizionarea cu materii prime, materiale si SDV-uri

3. Determinarea sistemului de productie

4. Determinarea numarului de masini-unelte

5. Determinarea coeficientului de incarcare al masinii-unelte

6. Calculul lotului optim de productie

7. Perioada de repetare a loturilor

8. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de prelucrari

9. Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

10. Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)

11. Stabilirea unei proceduri de lucru

1. Stabilirea succesiunii logice a operatiilor

Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei

Activitile desfurate pentru pregtirea fabricaiei sub aspect

organizatoric i tehnic sunt:

- cerere de ofert;

- documentare n vederea preofertrii;

- preofert;

- elaborare studiu tehnic;

- ofert final;

- ncheiere contract;

- realizare produs;

- planificare:

* pentru proiectare;

* pentru fabricare.

- proiectare efectiv:

* elaborarea documentaiei de studiu;

* elaborarea documentaiei tehnice de baz;

* elaborarea documentaiei pregtirii sumare de fabricaie pentru

prototip;

* fabricare prototip;

* executarea probelor.

- pregtirea fabricaiei de serie zero:

* elaborarea tehnologiilor pieselor primare;

* elaborarea tehnologiilor de asamblare;

* elaborare deviz de materiale;

* elaborare deviz de manoper pe tipuri de operaii;

* analiza necesitii colaborrii l fabricarea produsului;

* lansarea seriei zero n vederea omologrii pregtirii de fabricaie:

* fabricare serie zero;

* omologare serie zero n vederea validrii pregtirii de fabricaie care

valideaz proiectul final.

- aprovizionare:

* cu materii prime;

* cu servicii (colaborri la realizarea produsului pe diverse tipuri de

fabricaie, procedee).

> contractare furnizori;

> selectare furnizori;

> contractare servicii cu furnizorii;

> recepia calitativ/cantitativ a serviciilor furnizorilor.

- lansare n fabricaie a produsului;

- fabricarea produsului.

* planificarea produciei n baza comenzii primite;

* controlul echipamentelor, dotrilor, utilajelor folosite n fabricarea

produselor;

* controlul aparatelor de msur i control;

* identificare i trasabilitate conform Planului Calitii, cod PC-001.

- livrare produs.

- service.

- control final, recepie, instruire personal pentru exploatarea

corect a ansamblului.

2.Aprovizionarea cu materii prime, materiale si SDV

Dupa stabilirea tipului de productie si al numarului de masini unelte

necesare, se va trece la aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare fabricatiei. Astfel se va calcula necesarul de materiale si se va analiza lista furnizorilor. Furnizorii reprezinta un factor cheie in procesul de productie.

Principalele aspecte de care trebuie sa tina cont firma in selectarea furnizorilor sai sunt:

- costul materialelor livrate - garantii oferite de producator pentru produsele sale - calitatea materialelor pe care le livreaza - daca este sau nu certificata firma - certificate de conformitate - istoric al firmei

Date de aprovizionare

Vor include proceduri scrise, desnelor i a comenzilor de aprovizionare, vor prevedea att ntlniri intre furnizori i achizitori precum i alte metode specifice produselor ce urmeaz a fi achiziionate.

Documentele de aprovizionare vor conine informaii care s descrie exact i exhaustiv produsul sau serviciul comandat.

Elementul care se va urmrii cu predilecie n redactarea acestor documente sunt:

- identificarea cu precizie a tipului i clasei produsului; - precizarea exact a instructiunilor de inspecie; - identificarea standardelor; - toate metodele de inspecie sau incercare precum i condiiile tehnice

pe care trebuie s le satisfac produsul vor face referire la standardele nationale i internaionale aflate n vigoare la acea dat, adecvat cerintelor impuse.

Controlul oportunittii i al exactitii datelor de aprovizionare

O ntreprindere i va preciza obligatoriu procedurile sale interne de verificare a comenzilor de aprovizionare nainte de a le emite astfel:

- toate specificaiile cu caracter tehnologic, metalurgic, mecanic sau condiii de calitate vor fi menionate clar pe desenele astfel nct s nu existe incertitudinea n redactarea comenzilor de aprovizionare;

- se va atribui un numr de referin fiecrui desen, iar furnizorului i se va cere s fac referire la acestea n toate specificaiile pe care urmeaz s le furnizeze achizitorului;

- compartimentul de asigurarea calittii vor verifica comanda de aprovizionare din punct de vedere al oportunitii i exactitii tuturor specificaiilor;

- cerinele vor fi impuse furnizorului vor fi discutate mai nti cu compartimentele de proiectare i asigurarea calitii nainte de a fi trecute n comanda de aprovizionare.

Verificarea produsului aprovizionat Principalele metode prin care se poate face verificarea produsului

aprovizionat sunt: - n cazul n care achizitorul se bazeaz pe sistemul de asigurarea calitii

utilizat de furnizor, verificnd doar procedurile acestuia. Se pleac de la premiza

c furnizorul are un sistem de management al calitii, complet eficient bine elaborat, iar condiiile acestuia sunt respectate cu rigozitate;

- cazul n care achizitorul se bazeaz pe nregistrrile statistice ale furnizorului din controlul procedurilor de fabricaie acestea constituind mijloacele de control. Ca i n cazurile anterioare se va presupune c furnizorul respect planul de verificare a eantioanelor precum i nregistrrile corecte a datelor obinute n fiele ncercrilor;

- cazul n care verificarea produselor se efectueaz de ctre furnizor prin controlul acestora nainte de livrare. Acest lucru se poate finaliza dup terminarea procesului de producie sau n etape specificate.

Controlul aprovizionrii

Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm

trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce urmeaz a fi efectuate.

Aceste materiale pot fi materii prime, piese semifabricat, componente, subansamble sau materiale care ajut la procesul de fabricaie i control cum ar fi: sculele, instrumentele de msur, dispozitivele etc.

n acest context devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare s fie supusa unui riguros control. Responsabilitatea acestui control revine intreprinderii (achizitorului), care trebuie s asigure prin calitatea produselor achiziionate att propriile exigene de calitate precum i pe cele ale potenialilor clieni.

n acest proces foarte complex trebuie avute n vedere cteva etape cheie foarte importante n buna desfurare a acestora:

- evaluarea furnizorilor. Acest punct este esenial pentru controlul aprovizionrii deoarece calitatea produselor achiziionate depinde n ntregime de furnizori, de aceea se va aciona cu foarte mare pruden n alegerea acestora, stabilindu-se o procedur specific de evaluare bazat pe criterii stricte;

- metodologia de evaluare a furnizorilor. Aceasta implic o multitudine de aciuni prin care n principal i se solicit furnizorului (subcontractantului) date referitoare la facilittile sale de producie, organizare, resurse umane i financiare etc.

Se face o prima selectie a furnizorilor, apoi se face o vizita acestor furnizori alesi in prima etapa. Pe langa verificarea veridicitatii informatilor furnizate se urmaresc si alte obiective cum ar fi solicitarea unui lot de proba nainte de lansarea n producie, s fie stipulate clar abaterile acceptate de la

specificaiile tehnice sau dac acestea nu sunt acceptate s fie exprimate explicit acest lucru:

- date despre aprovizionare. n orice activitate de aprovizionare trebuiesc avute n vedere exigenele de calitate pe care furnizorul (subcontractantul) trebuie s le satisfac. Acestea vor fi incluse n specificaiile contractuale (fie tehnice, desene, comenzi etc.);

- controlul oportunitii i exactittii acestor date. n aceast etap vom elabora proceduri de verificare a calitii produselor stipulate n specificaiile contractuale;

- verificarea produsului aprovizionat. Sistemul de verificare se va stabili de comun acord cu furnizorul, inaintens de finalizarea comenzii de aprovizionare pentru evitarea oricrei probleme ulterioare. Se va face verificarea produsului conform acestor proceduri stabilite de comun acord;

- nregistrarea calittii materialelor aprovizionate. Aceast etap presupune o nregistrare adecvat i continu a calitii produselor achiziionate. Acest lucru trebuie avut n vedere pentru a putea avea n primul rnd o dovad a controlului aprovizionrii, dar i ca mijloc de urmrire a performantelor furnizorului; - relaiile cu furnizorii. Trebuie avut n vedere c pe termen lung i pentru un

nivel de performan n domeniul calittii ct mai ridicat este necesar o

interaciune activ ntre furnizor i achizitor inclusiv prin consilierea primului cu

soluii tehnice noi, soluii tehnice care ar putea ca n final s conduc la

creterea calittii produsului sau serviciului ce urmeaz a fi achizi- relaiile cu

furnizorii.

n cele ce urmeaz am propus un chestionar cu referire la evaluarea

furnizorilor.

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA FURNIZORILOR

I. Informatii generale

a. Societatea: SC. Otel SRL

i. Adresa: Str. Fagului, nr. 24, sector 3, Bucuresti

ii. Telefon: 021 3459080

iii. Fax: 021 4567900

b. Numarul total de angajati: 12

i. Numarul angajatilor in Controlul Calitatii: 2

ii. Numarul angajatilor in Asigurarea Calitatii: 2

c. Produse/ Servicii oferite: materii prime

d. Persoane de contact in domeniul Asigurarii Calitatii:

Nume: Mihai Iulian Functie: Inginer Tel: 0765432900

e. Este proiectat si implementat un sistem al calitatii conform

standardelor:

ISO 9001

o ISO 9002

o ISO 9003

o Altele

f. Sistemul Calitatii este certificat:

Da

o In curs

o Nu

II. Chestionar pentru evaluarea furnizorilor conform ISO 9001:2000

Nr. crt

Cerinta Raspuns Da Partial Nu N.A. Obs

RESPONSABILITATEA CONDUCERII 1. Conducerea a definit in scris

politica calitatii ?

2. Sunt definite responsabilitatile, autoritatile si relatiile reciproce pentru personalul implicat in activitatile ce influenteaza calitatea ?

3. Conducerea societatii analizeaza sistemul calitatii ?

SISTEMUL CALITATII 4. Exista un Manual al Calitatii?

5. Procedurile sunt sustinute de proceduri/instructiuni de lucru ?

ANALIZA CONTRACTULUI

6. Exista proceduri privind analiza comenzilor/contractelor ?

7. Exista si sunt mentinute inregistrarile referitoare la analiza comenzilor/contractelor ?

CONTROLUL PROIECTARII

8. Exista proceduri documentate pentru controlul si verificarea proiectarii ?

CONTROLUL DOCUMENTELOR SI AL DATELOR

9. Exista proceduri de control ale documentelor si ale datelor?

10. Sunt reglementate activitatile de emitere, aprobare, gestionare si modificare a datelor si a documentelor?

APROVIZIONARE

11. Faceti evaluarea furnizorilor?

12. Exista si mentineti la zi o lista a furnizorilor?

IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSULUI 13. Exista o procedura documentata

de identificare si trasabilitate a produsului ?

CONTROLUL PROCESELOR 14. Procesele speciale:

Sunt calificate

Sunt executate de personal corespunzator

Sunt inregistrate, iar inregistrarile pastrate?

INSPECTII SI INCERCARI

15. Exista proceduri pentru inspectie si incercari:

La intrarea produsului

In cursul fabricatiei

Pentru produsul finit?

CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

16. Produsele neconforme sunt identificate, isolate, evaluate?

ACTIUNI CORECTIVE SI PREVENTIVE

17. Exista o procedura pentru actiunile corective si preventive?

18. Controlati eficienta actiunilor corective si preventive?

MANIPULARE , DEPOZITARE, AMBALARE, CONSERVARE SI LIVRARE

19. Exista proceduri scrise care reglementeaza activitatile de mai sus?

CONTROLUL INREGISTRARILOR CALITATII

20. Inregistarile referitoare la calitatea produselor sunt disponibile pentru client, la solicitarea acestora?

AUDITURI INTERNE ALE CALITATII

21. Programarea auditurilor interne se face in functie de natura si importanta activitatii ce urmeaza a fi audiata?

INSTRUIRE

22. Aveti o procedura de instruire a personalului?

SERVICE 23. Aveti o procedura pentru

efectuarea si verificarea activitatii de service?

Pregtirea utilajelor, instalaiilor, mainilor i suprafeelor de producie

Indiferent de mrimea sau sfera n care i desfoar activitatea o firm,

aceasta trebuie s se aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor

ce trebuie efectuate. Aceste materiale pot fi: materii prime, piese semifabricat,

componente, subansamble, dispozitive de verificare, scule. n acest context

devine imperios necesar ca activitatea de aprovizionare s fie supus unui

riguros control.

n cadrul acestei etape un rol important revine activitilor de pregtire a

factorilor activi de producie cum sunt:

- mainile;

- utilajele;

- instalaiile;

- suprafeele de producie.

Aceast activitate se realizeaz parcurgnd secvenial un proces care

cuprinde:

- analiza documentaiei de pregtire tehnologic pentru produsele din

programul de fabricaie i ntocmirea situaiei centralizatoare a tuturor

utilajelor prevzute n fiele tehnologice, concretizat n Lista utilajelor, inclusiv

gruparea acestora pe verigi de producie;

- confruntarea tipului i caracteristicilor utilajelor stabilite n secvena

anterioar cu existentul de utilaje din cadrul verigilor de producie i ntocmirea

listei cu utilaje, mainile i instalaiile de procurat prin investiii care vor fi puse

ulterior n funciune. n cadrul acestei secvene, se execut urmtoarele

activiti:

a) verificarea strii tehnice a fiecrui utilaj existent;

b) analiza planului de reparaii pentru fiecare utilaj, stabilindu-se

msurile care se impun;

c) verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru mainile,

utilajele i instalaiile ce se procur prin investiii, astfel ca acestea s intre n

producie la termen, cu precizarea totodat, a msurilor interne pentru

montarea i efectuarea rodajelor i probelor tehnologice aferente acestora.

d) controlul activitii de pregtire tehnic a execuiei, cnd se compar

sarcina de producie ordonanat pe termene de livrare a produselor, cu starea

tehnic a utilajelor cuprinse n capacitile de producie cu care se execut

acestea.

Dup ce se stabilete numrul de maini, utilaje sau instalaii

tehnologice, este necesar dotarea acestora i a locurilor de munc cu SDV -

urile necesare. Aceast etap se realizeaz n mai multe etape, i anume:

- analiza documentaiei tehnologice, urmrind elaborarea unei situaii

centralizatoare pe tipuri de SDV - uri codificate, corespunztoare echiprii

utilajelor i dotrii locurilor de munc;

- analiza comparativ a necesarului de SDV - uri cu SDV - urile existente

att n depozit ct i n seciile de producie, inclusiv comenzile lansate pentru

conceperea i execuia SDV - urilor speciale;

- stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munc cu SDV - uri;

- stabilirea msurilor tehnico-administrative pentru ntreinerea,

repararea i recondiionarea SDV - urilor.

Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregtire a fabricaiei

Pentru a se lua hotrrea fabricrii unui produs deci implicit a pregtirii

unui proces de fabricaie trebuie cunoscute unele date cum ar fi:

- dac produsul este nou pentru zona n care se prevede desfacerea lui;

- cum s-au comportat consumatorii sau utilizatorii unor produse similare

sau identice fa de subiectul respectiv.

Stabilirea lotului de fabricaie (volumul produciei) i a sistemului de

fabricaie (productivitatea), deci producia ca noiune cantitativ este o valoare

absolut care exprim cantitatea total de produse care se aproximeaz c vor

fi fabricate. Productivitatea este o valoare specific relativ, ca reprezentnd

raportul numrului de produse fabricate n unitatea de timp, care pentru piese

mici poate s fie ore, minute, zile decade sau luni, iar pentru piese mari ani.

Preteniile pentru calitatea parial sau final referitoare la un produs

oarecare sunt acelea care determin gradul de precizie, complexitatea i

tehnicitatea instalaiilor specifice de control.

Pregtirea de fabricaie din punct de vedere al costurilor depinde foarte

mult de volumul produciei care cu ct este mai mare cu att automatizarea

proceselor care pregtesc fabricaia devin mai intense i pe aceast baz

produsele tind s se ieftinesc din punct de vedere al costurilor de producie.

Problema manoperei care reprezint contravaloarea activittilor

calificate depuse pentru realizarea unui produs este determinat pentru decizia

care se ia n procesul de fabricare a unui produs. Procesul de fabricaie necesit

operatii i mijloace de pregtire care sunt n funcie de numrul de repere

prevzut a se realiza.

S.D.V.

S.D.V.-istica ocup un loc important n procesul de fabricaie i este cu

att mai extins cu ct numrul absolut de produse care se realizeaz este mai

mare. Costurile referitoare la S.D.V.-uri trebuie apreciate n funcie de

tehnicitatea i calitatea acestora elemente care la rndul lor sunt n funcie de

natura reperului care se va realiza cu concursul lor i de natura tehnicittii

proceselor care vor fi aplicate pentru realizarea reperului.

Aprovizionarea locurilor de munc cu materii prime i materiale necesare

n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:

- stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special

tratate, repere normale, repere intermediare fabricate de firm;

- stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor

tehnologice, inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru

ntreinerea acestora;

- stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale

procesului de fabricare a produsului finit;

- stocurile de produse finite.

LISTA MATERIILOR PRIME

NR. CRT

MATERIALE STAS NUMAR BUCATI

1. Semifabricat piesa: FLANSA - 1 2. Cutit de strunjit interior pentru

degajare STAS 6377-80 1

3. Burghiu elicoidal ( 12 )

STAS 9128/2-77 1

4. Piatra de rectificat - 1

5. Adancitor - 1

6. Cutit de strunjit forntal - 1 7. Calibre ( 12 ) - 1

8. Subler 10 diviziuni - 1 9. Rugozimetru - 1

10. Micrometru - 1 11. Cutit de mortezat - 1

LISTA DE CONSUMABILE

NR. CRT MATERIALE NUMAR BUCATI

1. Emulsie pentru gaurire 2 l 2. Diluant 3 l

3. Vopsea 5 cutii 4. Pensule 5

5. Penetranti colorati sau fluorescenti 1

6. Degresanti 1

7. Developanti pulbere sau suspensie 1

8. Uscator 1 9. Ambalaje Fct. De necesitati

NORMA TEHNICA DE TIMP

Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei

operatii in conditii tehnico-organizatorice determinate si cu folosirea rationala

a tuturor mijloacelor de productie.

Norma de timp la operatia 1 ( Strunjire )

= 5 min

Norma de timp la operatia 2 ( Strunjire )

= 15 min

Norma de timp la operatia 3 (Gaurire)

= 12 min

Norma de timp la operatia 4 ( Adancire )

= 4 min

Norma de timp la operatia 5 ( Mortezare )

= 17 min

Norma de timp la operatia 6 (Rectificare)

= 9 min

3.Determinarea sistemului de productie

Prin managementul produciei se nelege totalitatea activitilor legate

de planificare, coordonare, comanda i controlul produciei.

In cadrul funciei de planificare managerii trebuie s fac planificarea

resurselor tehnice, de timp i umane pentru fiecare loc de munc. n procesul

de planificare a produciei reperului care face obiectul prezentului proiect se

pleac de la datele rezultate din proiectul tehnologic sintetizate n tabelul

urmator:

Datele necesare analizei tehnico-economice

Nr. operatie

Denumirea operatiei

Timpul unitar [min]

Timpul de pregatire incheiere [min]

Norma de timp [min]

Retributia [lei/ora]

Aria utilajului [ ]

1. Strunjire 4,631 3,347 5 20,000 2,50

2. Strunjire 14,879 10,814 15 37,500 2,50 3. Gaurire 11,589 9,198 12 24,200 2,50

4. Adancire 3,984 2,876 4 19,000 2,47 5. Mortezare 16,521 14,273 17 40,100 2,47

6. Rectificare 8,529 7,911 9 22,000 2,47

Sistemul de producie este un ansamblu de factori productivi

interdependeni, determinnd principalele proporii de desfurare ale

procesului de producie n spaiu i n timp, permite crearea condiiilor

materiale i tehnico-organizatorice necesare realizrii fabricaiei la parametrii

optimi de eficien economic.

Una dintre metodele de fundamentare tiinific, de estimare a sistemului de

producie este metoda coeficientului sistemului de producie.

Coeficientul sistemului de producie ksp

se calculeaz cu relaia:

=

,unde: rmed

este ritmul mediu de

fabricaie al produsului[min/buc]; tig norma de timp la operaia i.

Ritmul mediu de fabricaie rmed

se calculeaz cu relaia:

rmed

= (Fn/N)*60 ,unde: Fn este fondul nominal de timp (resursa de

timp)[min]; N programa de producie (N =600 buc/an).

Pentru operatia 1:

rmed

= (5/600)*60 = 0,49 min/buc

= 0,49/5 = 0,098

Pentru operatia 2:

rmed

= (15/600)*60 = 1,5 min/buc

= 1,5/15 = 0,1

Pentru operatia 3:

rmed

= (12/600)*60 = 1,2 min/buc

= 1,2/12 = 0,1

Pentru operatia 4:

rmed

= (4/600)*60 = 0,4 min/buc

= 0,4/4 = 0,1

Pentru operatia 5:

rmed

= (17/600)*60 = 1,69 min/buc

= 1,69/17 = 0,09

Pentru operatia 6:

rmed

= (9/600)*60 = 0,9 min/buc

= 0,9/9 = 0,1

Dac din calcule rezult:

- ksp

1- producia este considerat de mas (M);

- 1< ksp

10 - producia este considerat de serie mare (SM);

- 10 < ksp

20 - producia este considerat de serie mijlocie (Sm);

- ksp

>20 - producia este considerat de serie mic (sm).

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii

resursa de timp se calculeaza cu relatia:

= 60Z h ,unde: Z= nr de zile lucratoare ,ks= nr de schimburi in care se

lucreaza, h= nr de ore lucrate pe schimb.

Deci indicele de apreciere al productiei devine:

=

=6026528 = 254400 [min/an]

=N1+N2+N3 = 600+ 10+5 = 615 [buc/an]

N1= 600 numarul de piese comandate

N2= 10 - numarul de piese de schimb

N3= 5 numarul de piese de rebut acceptate

= 254400/615 = 413,65 [min/buc]

In continuare se prezinta valori obtinute pentru la fiecare operatie:

Pentru operatia 1:

=

= 413,65/ 5 = 82,73 serie mica

Pentru operatia 2:

=

=413,65/ 15 = 27,57serie mica

Pentru operatia 3:

= 413,65/12 = 34,47serie mica

Pentru operatia 4:

=

= 413,65/ 4 = 103,41 serie mica

Pentru operatia 5:

=

=413,65/ 17 = 24,33serie mica

Pentru operatia 6:

= 413,65/9= 45,96serie mica

=

100 [%] = 0 [%]

=

100 [%] = 0 [%]

=

100 [%] = 0 [%]

=

100 [%] = 100[%]

Deoarece predomina productia de serie mica se alege ca tipologie

a productiei seria mica si se va face in continuare organizarea productiei

in conformitate cu principiile de proiectare corespunzatoare

caracteristicilor acestui tip de productie.

Organizarea produciei de serie mica i individual

Caracteristicile principale ale organizrii acestor tipuri de producie sunt: - organizarea seciilor de baz se face dup principiul tehnologic, ceea ce

presupune c n cadrul seciilor de baz se execut faze de process tehnologic, iar amplasarea utilajelor se face dup metoda grupelor omogene de maini;

- n cazul unor produse de gabarit foarte mare, organizarea procesului de producie se face dup principiul poziiei fixe, conform cruia produsul este aezat pe un amplasament fix, iar prelucrarea acestuia se face prin deplasarea echipelor de muncitori de la un produs la altul i n ordinea impus de fluxul tehnologic;

- specializarea mainilor i utilajelor este foarte redus (utilaje universale) capabile s se adapteze uor la schimbarea nomenclatorului de fabricaie printr-un numr forte mic de reglaje;

- trecerea de la un loc de munc a produselor se face bucat cu bucat sau n loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinu de tipul crucioarelor manuale, electrocarelor sau motostivuitoarelor.

- pentru fabricarea produselor, n acest caz, se folosete o tehnologie sumar valabil pentru ntreaga gam de produse executate, urmnd ca detaliile tehnologice ale fiecrui produs s fie definitivate n cadrul fiecrui loc de munc de ctre muncitorul care-l utilizeaz.

Organizarea procesului de producie dup principiul tehnologic are o serie de avantaje i dezavantaje, din care mai importante sunt urmtoarele: a) Din rndul avantajelor cel mai important este dat de faptul c procesul de

producie are o flexibilitate foarte mare ,putndu-se adapta rapid la schimbarea nomenclatorului de fabricaie. b) Dezavantajele mai importante sunt: - volumul de transport intern i manipulare este foarte ridicat; - necesit fora de munc cu un grad ridicat de calificare; - ciclul de producie al produselor este foarte lung; - controlul calitii produciei este mult mai complex n vederea obinerii de produse de calitate superioar.

4.Determinarea numrului necesar de maini-unelte

Determinarea numrului de maini-unelte ma,i

necesare

executrii operaiei i, n cadrul procesului tehnologic de

fabricaie a reperului j, se calculeaz cu relaiile :

=

,unde ti- timpul necesar executarii operatiei

i, mci- numarul calculate de masini la operatia i, kup-

coeficientul de utilizare planificat, kup=0,93.

=

= 0,013 M.U. ; se alege = 1 M.U.

=

= 0,038 M.U. ; se alege = 1 M.U.

=

= 0,031 M.U. ; se alege = 1 M.U.

=

= 0,01 M.U. ; se alege = 1 M.U.

=

= 0,04 M.U. ; se alege = 1 M.U.

=

= 0,02 M.U. ; se alege = 1 M.U.

5.Determinarea coeficientului de incarcare al masinilor-unelte

Coeficientul de incarcare al masinilor-unelte se determina cu relatia:

=

100 [%] ,unde coeficientul de incarcare al masinii-

unelte de la operatia i ; mci numarul de masini calculat la operatia i ; moi

numarul de masini adoptat la operatia i.

Facand calculele rezulta:

=

100 = 1,3 [%]

=

100 = 3,8 [%]

=

100 = 3,1 [%]

=

100 = 1 [%]

=

100 = 4 [%]

=

100 = 2 [%]

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu

relatia:

Facand calculele rezulta:

=

100 = 2,5 [%]

6.Calculul lotului optim de productie

Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de

productie pe unitatea de obiect a muncii.

Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

,

Unde Nj = 615 [buc/an] ; D cheltuielile dependente de marimea lotului in

[lei/lot] ; Cm cheltuieli materiale in [lei/buc] ; Ai- cheltuieli independente de

marimea lotului in [lei/buc] ; coeficientul ce are valori functie de forma de

organizare ; n= 0,2 este coeficientul care cuantifica pierderea in lei.

Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:

D= B+B [lei/lot] ,in care B cheltuieli cu pregatirea- incheierea fabricatiei la

locul de munca.

Cheltuielile B se determina cu relatia:

Unde tpi,i e timpul de pregatire- incheiere la operatia i ; Smi salariul pe ora

al muncitorului la operatia i ; mi numarul de masini unelte la operatia i.

Rezulta: B= 24936,31 [lei/lot]

Cheltuielile B se determina cu relatia:

B= (P/100)*B [lei/lot] ,unde P=25.

B=(25/100)* 24936,31= 6234,07[lei/lot]

D= 24936,31+ 6234,07 = 31170,38 [lei/lot]

Cheltuielile material Cm se determina cu relatia:

, unde ms-masa semifabricatului in kg (0,4 kg) ; Csf-

costul unui kg de piesa turnata , se considera C1=5148 [lei/lot] ; md- masa

deseurilor, md=0,12 kg ; Cd-costul unui kg de deseu, Cd= 1000 [lei/kg].

Cm=0,4*5148- 0,12* 1000 = 1939,2

Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:

, unde Cm- cheltuieli cu materialul in

[lei/lot] ; Cs-cheltuieli cu salariul muncitorului direct operativ in [lei/buc] ; Cind-

cheltuieli indirecte in [lei/lot]; Cif- chletuieli cu intretinerea si functionarea

utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv in [lei/buc]

Cheltuielile cu salariul se determina cu relatia:

, in care t opi- timpul operativ la operatia i in

minute ; Smi- salariul muncitorului la operatia i in [lei/ora]

Cs= 1/60 * (3,347 * 20000 + 10,814 * 37500 + 9,198 * 24200 + 2,876*19000 +

14,273* 40100 + 7,911* 22000= 24939,8 [lei/buc]

,unde Rf-regia de fabricatie a sectiei in

procente,se considera Rf=250 %

Cind= 24939,8 * (250/100) = 62349,5 [lei/buc]

,unde tui- timpul unitar consumat pentru

executarea operatiei i in [min/buc] ; ai- cota orara a cheltuielilor cu intretinerea

si functionarea utilajului la operatia i in [lei/ora] ; mi- nr de masini unelte de

acelasi tip care participa simultan la realizarea operatiei i , in [lei/ora].

Cif=1/60(4,631 * 8000 * 1 + 14,879 * 8000 * 1 + 11,589 * 8000 *1 +

3,984*8000*1 + 16,321 *8000*1 )= 7991,06 [lei/buc]

A= 1939,2 +24939,8 +62349,5 +7991,06 = 97219,56[lei/buc].

Coeficientul i se determina cu relatia:

, unde i coeficientul ce reprezinta numarul mediu de loturi

pentru diverse forme de organizare a productiei.

, unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea

operatiei i in [min/buc]

i = 59,454 / 413,65= 0,14

= 324,127 [buc/lot]

Se adopta = 300 [buc/lot] si se determina numarul de loturi pe an , n:

n = 615/300 = 2,05 [loturi/an].

Datorita numarului mare de piese si dimensiunilor acestora se va adopta

= 100 [buc/lot] si se determina numarul de loturi pe an , n:

n = 615/100 = 6,15 [loturi/an].

7.Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa

lansarea in productie la un anumit stadiu de prelucrare doua loturi successive

de obiecte ale muncii de acelasi fel.

Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu relatia:

= /L ,unde fondul nominal de timp al perioadei

considerate[min/ore/zile] ; L-numarul de loturi ce se lanseaza in fabricatie in

perioada de timp considerata

= 254400 / 6,15 = 41365,85 [min] = 689,43 [ore] = 28,72 [zile lucratoare]

= 29 [zile lucratoare].

9.Calculul datelor cel mai devreme (CMD)

Succesiunea stadiilor ficarei operatii este urmatoarea: operatia nu este inceputa,inceputul operatiei,operatia este in curs de desfasurare,sfarsitul operatiei,operatia este terminata.

Calculul datelor CMD este ilustrat in reteaua urmatoare. Aceasta retea

contine reprezentarea celor zece activitati: aprovizionare, forjare, control

intermediar, strunjire, gaurire, adancire,mortezare, tratament termic,

rectificare, control final.

10.Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)

Succesiunea de stari a fiecarei operatii este urmatoarea: operatia este terminata, sfarsitul operatiei, operatia este in curs de desfasurare, inceputul operatiei, operatia nu este inca inceputa.

Pentru efectuarea calculului CMT activitatile din retea trebuie plasate pe o scara de timp .Activitatile trebuie plasate la timpul tf si se deruleaza spre sfarsit.

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU STRUNJIRE

Editia: 1 Revizia: 1 Data emiterii: Exemplar nr.: 1 Pag 1/7 Nr. 27 COD PROCEDURA: PL-S-01


Nume si prenume Semnatura Data

Intocmit Verificat

Aprobat



CUPRINS

1.Scop

2.Domeniul de aplicare

3.Referinte normative

4.Definitii / Prescurtari

5.Activitati

6.Responsabilitati

7.Indicatori

Anexe

Lista de difuzare

Nr. crt. Scopul difuzarii

Exemplar nr.

Compartiment Functia Nume si prenume

Data primirii

Semnatura

1. Aplicare

2. Evidenta

3. Arhivare

4. Coordonare

5. Informare

Situatia editiilor si a reviziilor

Nr.crt. Editia sau dupa caz revizia in cadrul editiei

Componenta revizuita Modalitatea reviziei

Data de la care se aplica prevederile editiei sau reviziei

editiei

1 Editia 1 Procedura completa



1.Scop

Procedura are scopul de a instrui si de a defini responsabilitatile personalului cu privire la prelucrarea prin strunjire, in vederea desfasurarii in

conditii bune a activitatilor, de a defini si reglementa etapele care se urmaresc

pe parcursul strunjirii si de a instrui personalul.

2.Domeniul de aplicare

Procedura se aplica in toate sectiile unde se prelucreaza suprafete ale

pieselor prin operatia de strunjire.

3.Referinte normative

Manualul Calitatii

SR EN ISO 9001 : 2006 Sisteme de management al calitatii.Principii

fundamentale si vocabular.

SR EN ISO 9001 : 2008 Sisteme de management al calitatii.Cerinte.

SR ISO/TR 10013 : 2003 Linii directoare pentru documentatia sistemului

de management al calitatii.



4.Definitii / Prescurtari

Strunjirea este procedeul de prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea unei miscari principale de aschiere, totdeauna de rotatie,

executata de piesa-semifabricat cu o miscare de avans in directie longitudinala,

transversala, inclinata sau combinatii, totdeauna executata de scula.

Strungul este masina unealta care prelucreaza prin aschiere suprafetele

corpurilor de rotatie; la acestea se adauga uneori si suprafete elicoidale, plane,

poligonale.

Scula aschietoare este scula care in miscarea sa relativa fata de piesa-

semifabricat, genereaza suprafata prelucrata, indepartand adaosul de

prelucrare sub forma de aschii.

Prescurtati: AQ-Asigurarea Calitatii

PM-Prelucrari Mecanice

SDV-Scule Dispozitive Verificatoare

MU-Masina Unealta

5.Activitati

- Consultarea tehnologiei;

- Planificarea operatiilor;



- Verificarea starii generale a utilajului inainte de a incepe lucrul; se verifica daca are toate accesoriile necesare indeplinirii activitatii; - Prinderea

semifabricatului in dispozitivul port-piesa;

- Alegerea sculei aschietoare;

- Reglarea parametrilor de lucru : viteza de aschiere, avansul de aschiere,

adancime de prelucrare;

- Porinirea MU;

- Realizarea operatiilor de prelucrare a piesei;

- Controlul operatiei realizate.

Descrierea operatiei

Se verifica daca MU este apta pentru a efectua operatia de strunjire.

Urmeaza prinderea piesei intre varfurile de centrare, dupa care alegem scula

aschietoare conform cu prelucrarea ce urmeaza a fi executata. Operatorul va

porni masina. Conform cu fisa tehnica acesta va alege si regimul de aschiere. Se

efectueaza operatia de strunjire.

La terminarea operatiei, operatorul va indeparta scula aschietoare de

piesa, va opri motorul si va efectua un control dimensional.

Scule si masini unelte

Tinand cont de conditiile tehnice de generare impuse piesei, dimensiunile de gabarit si volumul de productie s-a ales urmatorul echipament

tehnologic:

- Strungul Universal SN 400x1000.



6.Responsabilitati

Operatorul este obligat sa respecte toate cerintele prezentei proceduri pentru desfasurarea activitatii de strunjire. Operatorul reaspunde de

manipularea si conservarea produselor, conform prevederilor instructiunilor de

lucru si documentatiei tehnice de executie.

Responsabilul CND este obligat sa verifice calitatea produselor si daca

este cazul sa realizeze fisa de rebut.

Personalul CND intocmeste certificatul de calitate si garantie al

produsului daca acesta indeplineste conditiile specificate in contract.

Inginerul Tehnolog prevede in fise tehnologice operatiile de conservare si

ambalare, intocmeste proiectul de ambalaj.

7.Indicatori

- numar de rebuturi/unitatea de timp

- numar de neconformitati verificate la auditul intern;

- timpul de prelucrare;

- timpul de pregatire al MU.

Anexe

Caracteristicile masinii unelte Strungul SN 400x1000

-Diametrul maxim de prelucrat : 400 mm;

-Lungimea maxima de prelucrat : 1000 mm;

-Puterea motorului electric : 7,5 kW;

-Gama de turatii : 12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305,

380, 480, 600, 765, 955, 1200, 1500 [rot/min];

-Gama de avasuri longitudinale : 0,06 ; 0,08 ; 0,10 ; 0,16 ; ...; 0,22 ; 0,24 ; 0,28 ;

0,32 ; ...; 0,48 ; 0,56 ; 0,63 ; 0,72 ; 0,80 ; 0,88 ; 0,96 ;...; 2,24 ; 2,88 ; 3,52

[mm/rot];

-Gama de avasuri transversale : 0,046 ; 0,050 ; 0,075 ; 0,092 ; 0,101 ; 0,113 ;

0,126 ; 0,150 ; 0,170 ; 0,184 ; 0,203 ;...;2,27 [mm/rot].

PPF proiect09

Documents

Transcript of PPF proiect09