Poti Sa-ti Vindeci Viața de Louuise Hay

8/16/2019 Poti Sa-ti Vindeci Viața de Louuise Hay

http://slidepdf.com/reader/full/poti-sa-ti-vindeci-viaa-de-louuise-hay 1/211

LOUISE, L., HAY, POŢI SĂ-ŢI VINDECI VIAŢA

PARTEA I: INTRODUCERE

Sugestii pentru cititori Am scris aceasta carte ca să împărtăşesc cu voi, cititorii mei, ceea ce ştiu şi îmiplace să-I învăţ pe alţii. Cărticica mea „Vindecă-ţi viaţa” a devenit larg acceptată ca o

carte cu autoritate în domeniul tiparelor mentale ce pot crea boli trupeşti.Am primit sute de scrisori de la cititori care mă roagă să împărtăşesc mai multe

inormaţii cu ei. !ulte persoane care au lucrat cu mine ca pacienţi şi altele care au luatparte la sesiunile mele de comunicări, mi-au cerut să-mi ac timp să scriu această carte.

Am organi"at aceasta carte în aşa el, înc#t c#nd o citeşti, să te simţi ca şi cum ai $pacientulmeu la o consultaţie sau ai $ un participant la un seminar.

%aca vei ace e&erciţiile prescrise în mod progresiv, aşa cum sunt descrise în carte,c#nd o vei termina de citit vei începe de'a să-ţi sc(imbi viaţa.

As sugera să citeţti cartea o dată de la început la s#rşit. Apoi, reciteşte-o încet şide această

dată ă cu serio"itate e&erciţiile recomandate. %ă-ţi timp să lucre"i $ecare e&erciţiu cu unprietensau un membru al amiliei.

)iecare capitol se desc(ide cu o a$rmaţie. )iecare a$rmaţie este bună să ooloseşti atuncic#nd lucre"i cu aspectul corespun"ător din viaţa ta. Ia două sau trei "ile să studie"i şi sălucre"i cu )iecare capitol se desc(ide cu o a$rmaţie. )iecare a$rmaţie este bună să ooloseşti atuncic#nd lucre"i cu aspectul corespun"ător din viaţa ta. Ia două sau trei "ile să studie"i şi sălucre"i cu$ecare capitol. *epetă în scris şi verbal a$rmaţia cu care se desc(ide $ecare capitol.

Capitolele se înc(eie cu o succesiune de a$rmaţii. Aceasta este o succesiune deidei po"itivedesemnate să sc(imbe conştiinţa. Citeşte-le de c#teva ori pe "i.

Inc(ei aceasta carte prin a vă împărtăşi povestea vieţii mele. +tiu că asta vă vaarăta căindierent de unde venim $ecare şi indierent c#t de 'os este locul de unde venim, putemsă nesc(imbăm viaţa radical, în mai bine Vreau de asemeni să ştiţi ca în timp ce veţi lucra cu aceste idei spri'inul meu plin dedragoste va $ cu voi.

C#teva puncte ale $loso$ei mele

Suntem 100% responsabili pentru toate experienţele noastre.Fiecare gând pe care îl gândim, crează viitorul.uterea este întotdeauna în momentul prezent.!oţi su"erim de ură împotriva propriei noastre #inţe $i vinovaţie.deea de bază pentru #ecare este& '(u sunt destul de bun). *cesta este doar un gând $i un gând poate # sc+imbat.esentimentul, criticismul $i vinovăţia sunt cele mai dăunătoare tipare de gândire.-liberarea de resentimente poate dizolva până $i cancerul.



ând ne iubim cu adevărat pe noi în$ine, totul în viaţa noastră merge bine.!rebuie să ne eliberăm de trecut $i să iertăm pe toata lumea.!rebuie să vrem să începem a învăţa să ne iubim pe noi în$ine. *probare de sine $i acceptare de sine sunt c+eia sc+imbărilor pozitive.(oi creem #ecare a$a/numita 'boală) în trupul nostru.n in#nitatea vieţii unde sunt eu, totul este per"ect, întreg $i complet $i totu$i viaţa esteîn continuă sc+imbare.(u există început $i s"âr$it, numai un ciclu constant $i o reciclare a materiei $i

experienţelor.iaţa nu este niciodată blocată sau statică sau ţintuită pentru ca #ecare moment esteve$nic nou $i proaspăt.Sunt una cu însă$i uterea care m/a creat $i această utere mi/a dat $i mie puterea de a/mi crea propriile circumstanţe.2ă bucur la gândul că pot "olosi puterea minţii mele în orice mod doresc.Fiecare moment al vieţii este un nou punct de început care ne îndepartează de ceea ceeste vec+i.2omentul acesta este un nou punct de început pentru mine, c+iar aici $i c+iar acum.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A

Capitolul 5nt#i

C11A C1 C*1% 1/67orţile către înţelepciune şi cunoaştere sunt întotdeauna desc(ise.”

Viaţa este de apt oarte simplă. Ceea ce dăruim, este ceea ce primim înapoi. Ceea ceg#ndim despre noi înşine devine adevărat pentru noi. Cred că $ecare dintre noi,inclu"#ndu-mă şi pe mine este 899: responsabil pentru ceea ce se petrece în viaţanoastră, bun sau rău. )iecare g#nd pe care îl g#ndim, creea"ă viitorul nostru. )iecaredintre noi îşi crea"ă propriile e&perienţe prin propriile g#nduri şi sentimente. ;#ndurilepe care le g#ndim şi vorbele pe care le rostim creea"ă e&prienţele noastre de viaţă.

4oi creăm o situaţie, apoi cedăm puterea pe care o avem, d#nd vina pe alţii pentrurustrarea noastră. 4ici o persoană, nici un loc, nici un lucru nu are putere asupranoastră, pentru că noi suntem singurii care controlăm propriile noastre g#nduri. 4oicreem e&perienţele noastre, realitateanoastră şi toate persoanele din ea. C#nd creem pace şi armonie şi ec(ilibru în minteanoastră.Care dintre a$rmaţii seamănă mai mult cu tine<6oţi oamenii îmi sunt duşmani.”6oţi sunt binevoitori cu mine şi gata să mă a'ute.” )iecare dintre aceste cre"uri va crea e&perienţe de viaţă oarte dierite. Ceea cecredem despre noi înşine, despre viaţă devine at#t de adevărat pentru noi. /niversul ne spri'ină total în $ecare g#nd pe care alegem să-l g#ndim şi să-l credem.5n alte cuvinte, subconştientul nostru acceptă orice vrem noi să credem. Aceasta însemnă că, ceea ce cred despre mine şi despre viaţă devine adevărat pentru mine.Ceea ce alegi să g#ndeşti despre tine însuţi şi despre viaţă, devine adevărat pentru tine.+i alegerea pentru ceea ce vrem să g#ndim are o in$nitate de posibilităţi. C#nd ştim lucrul acesta ni se pare logic să alegem mai degrabă 6oţi sunt binevoitoricu mine şi gata să mă a'ute” dec#t 6oţi oamenii îmi sunt duşmani.” 7uterea /niversalănu ne 'udeca şi nu ne critică niciodată



1a ne acceptă doar la propria noastră valoare. Apoi, re=ectă cre"urile noastre în viaţă.%acă eu vreau să cred că viaţa este singuratică şi nimeni nu mă iubeşte, atunci aceastaeste ceea ce voi găsi în lumea mea. otuşi, dacă eu doresc să mă elibere" de acest cre" si să a$rm pentru mine că6dragostea este peste tot şi eu sunt iubitoare şi demnă de iubit” şi dacă mă ţin constantde aceasta a$rmaţie şi o repet mereu, atunci ea va deveni adevarată pentru mine.Atunci, vor veni în viaţa mea oameni plini de dragoste, oameni care e&istă de'a în viaţamea vor deveni mai iubitori aţă de mine, iar eu, voi începe să-mi e&prim cu uşurinţă

dragostea aţă de alţii. Cea mai mare parte dintre noi avem idei ciudate despre cine suntem noi şi multe,multe reguli rigide despre elul în care viaţa trebuie trăită Aceasta nu este ca să ne auto-condamnăm căci, c(iar în clipa aceasta $ecare aceceea ce crede că este mai bine. %acă am $ ştiut mai bine şi am $ avut mai multăconştiinţa şi înţelegere, am ace lucrurile dierit. e rog să nu te auto-acu"i pentru că aia'uns acolo unde eşti astă"i. 5nsuşi aptul că ai găsit această carte şi m-ai descoperit pemine, înseamna că eşti pregătit să aci o sc(imbare po"itivă în viaţa ta. )elicită-te pentruasta. 63ărbaţii nu pl#ng”, 6)emeile nu ştiu să olosească banii”, ce idei limitate ca sătrăieşti cu eleC#nd suntem oarte mici, învăţăm ce să credem despre noi înşine şi despre viaţă, din

reacţiile adulţilor din 'urul nostru Aşa învăţăm ce să g#ndim despre noi înşine şi despre lumea ce ne încon'oară. Acum,dacă aitrăit cu oameni care erau neericiţi, speriaţi, vinovaţi sau m#nioşi, atunci ai învăţat omulţime delucruri negative despre tine însuţi şi despre lumea care te încon'oară.61u niciodată nu ac nimic aşa cum trebuie.” 61ste numai vina mea””%acă mă supărsunt o persoană rea.”Credinţe ca acestea, creea"ă o viaţă plină de rustrare.C#nd creştem avem tendinţa de a re-crea mediul emotional din casa unde am trăitprimele stagii ale copilărieiAceasta nu este bine sau rău, corect sau greşit> este doar ceea ce recunoaştem înăuntrulnostru ca 6acasă”. %easemenea, noi avem tendinţa de a re-crea în viaţa noastrăpersonală relaţiile pe care le-am avut cu mamele sau cu taţii noştri, relaţii pe care le-auavut părinţii unul cu celălalt.;ăndeşte-te de c#te ori ai avut un iubit sau un şe care era 6e&act” ca unul din părinţiităi.3a mai mult, noi ne tratăm pe noi înşine aşa cum ne-au tratat părinţii noştri. 4e certămşi ne pedepsim pe noi înşine în acelaşi el. Aproape că poţi au"i cuvintele, dacă asculţibine.+i în acelaşi mod, noi ne iubim si ne încura'ăm la el cum eram iubiţi şi încura'aţi c#nderam copii.

64u aci niciodată nimic ca lumea.” 61ste numai vina mea.” 6C#t de des ţi-ai spus ţie însuţi cuvintele acestea<”61şti minunat.””e iubesc.” C#t de des îţi repeţi aceste cuvinte< otusi, eu nu aş învinovăţi părinţii noştri pentru asta4oi suntem victime ale victimelor şi lor le-ar $ ost imposibil să ne înveţe ceea ce nici einu au ştiut. %acă mama ta nu a ştiut cum să se iubească pe ea însăşi şi tatăl tău nu aştiut cum să se iubească pe el însuşi, evident că le-a ost imposibil să te înveţe pe tinecum să te iubeşti. 1i au acut ceea au ştiut cel mai bine, cu ceea ce au ost şi ei învăţaţic#nd erau copii. %acă vrei să-ţi cunoşti mai bine părinţii, spune-le să-ţi vorbească de



copilăria lor şi dacă ai să asculţi cu compasiune, ai să înţelegi de unde vin ricile lor şişabloanele lor rigide. amenii aceia care 6ţi-au ăcut ţie toate astea”, erau de apt, la elde speriaţi şi înricoşaţi ca şi tine.1u cred că noi ne alegem părinţii)iecare dintre noi alege să se reîncarne"e pe această planetă la anumite coordonate întimp şi spaţiu. 4oi am ales să venim aici ca să învăţăm o anumită lecţie care ne va ducecu o treaptă mai sus în călătoria noastră spirituală. 4e alegem se&ul, culoarea pielii, ţaraşi după aceea ne căutăm părinţii potriviţi care să oglindească tiparele dupa care noi va

trebui să lucrăm în această viaţă. Apoi, după aceea creştem, îi arătăm cu degetul peproprii noştri părinţi în mod acu"ator?”voi m-aţi adus aici.” %ar în realitate, noi i-am ales pe ei, pentru că erau perecţi pentru munca noastră de adepăşi oanumită treaptă. 4oi învăţăm sistemul nostru de credinţe atunci, oarte devreme, în copilărie şi apoitrecem prin viaţă cre#nd e&perienţe care să se potrivească cu sistemul nostru decredinţe. /ită-te înapoi la viaţa ta şi ve"i de c#te ori ai trecut prin aceeaşi e&perienţă. 1ibine, eu cred că ai creat şi re-creat acele e&perienţe pentru că ele oglindeau ceva ce tucredeai despre tine însuţi. 4u este c(iar aşa de important pentru at#ta vreme c#t amavut o problemă sau c#t de mare este problema noastră sau c#t de ameninţătoare

pentru viaţa noastră este ea.7unctul de putere este întotdeauna în momentul pre"ent oate evenimentele pe care le-ai trăit de-a lungul vieţii tale, p#nă în acest moment auost create de g#ndurile şi credinţele tale din trecut. Au ost create de g#nduri şi cuvintepe care le-ai rostit ieri, săptăm#na trecută, luna trecută, anul trecut, acum 89,@9,9, B9de ani sau mai mult, în uncţie de v#rsta pe care o ai.%ar, acesta este trecutul tău. A trecut şi s-a terminat Ceea ce este important în acestmoment este să alegi şi să cre"i ce spui în acest moment 7entru că aceste g#nduri şicuvinte vor creea viitorul tău. 7unctul tău de putere este în momentul pre"ent şiormea"ă de'a e&perienţele tale de m#ine, de săptăm#na viitoare, de luna viitoare, deanul viitor, etc./ită-te ce anume g#ndeşti în acest moment. 1ste ceva negative sau po"itiv< Vrei caacest g#nd să-ţi cree"e viitorul< %oar observă şi $i alert.2ingurul lucru cu care avem de-a ace în $ecare moment este un g#nd, şi un g#nd poate$ sc(imbat)ără să aibă nici o importanţă care anume este problema, e&perienţelor noastre de viaţăsunt doar eecte e&terioare ale g#ndurilor noastre interioare. 7#nă şi ura de sine este deapt ura îndreptată către un g#nd pe care îl ai despre tine însuţi. %acă să "icem g#ndeşti?sunt o persoană reaD. Acest produce un sentiment, în care tu te laşi prins. otuşi, dacănu ai avea g#ndul acesta, nu ai avea şi sentimental. +i g#ndurile pot $ sc(imbate.2c(imbă-ţi g#ndurile şi sentimentele vor dispărea.Aceasta este doar ca să vedem de unde vin multe dintre credinţele noastre. %ar (ai sănu olosim această inormaţie ca o scu"ă ca să răm#nem blocaţi în durerea noastră. recutul nu are putere asupra noastră . 4u contea"ă c#t de mult am urmat un tiparnegativ. 7unctul de putere este în momentul pre"ent. Ce minunat este să ţi dai seama delucrul acesta 7utem să începem să $m liberi în acest momentCredeţi sau nu, noi ne alegem g#ndurile%in obişnuinţă, putem sa g#ndim mereu acelaşi g#nd, astel că nu pare că noi l-am ales. otuşi, la început noi l-am ales. 7utem să reu"ăm să g#ndim anumite g#nduri. /ită-tenumai dec#te ori ai reu"at să g#ndeşti lucruri po"itive despre tine însuţi. 1i bine, în acelaşi el,poţi să reu"i



să g#ndeşti lucruri negative despre tine însuţi. !ie mi se pare că $ecare persoană de peplanetă, pecare am cunoscut-o sau cu care am lucrat, sueră mai mult sau mai puţin de ură de sineşi desentimente de vinovăţie. Cu c#t avem mai multă ură de sine şi sentimente de vinovăţie,cu at#t viaţanoastră merge mai prost. Cu c#t avem avem mai puţină ură de sine si sentimente devinovăţie, cu

at#t viaţa noastră merge mai bine, pe toate nivelele.Cel mai ad#nc cre" pentru $ecare persoană cu care am lucrata ost întotdeauna? nu sunt destul de bunD%e multe ori adăugăm la acest cre"? nu ac destulD sau nu meritD. Iţi sună amiliar< 2ăspuisau să laşi să se înţeleagă sau să simţi că nu eşti destul de bunD< %ar pentru cine< +iconormstandardelor cui<E%acă acest cre" este oarte puternic în tine, atunci cum ar $ ost posibil pentru tine să-ţicree"i o viaţă plină de dragoste, veselă, prosperă şi sănătoasă< Cumva, cel mai puternic

cre"subconştient pe care îl ai ar contra"ice-o întotdeauna. Cumva, viaţa ta nu va $ niciodatăaşa cum artrebui, pentru că întotdeauna ceva nu merge.1u găsesc că resentimentul, criticismul, sentimentul de vinovăţie şi ricăsunt cele care cau"ea"ă mai multe probleme dec#t orice altceva pe lumeAceste patru lucruri cau"ea"ă probleme ma'ore at#t în trupurile noastre, c#t şi în vieţilenoastre. Aceste patru sentimente sunt generate de aptul că încercăm să dăm vina pealţii şi nu neasumăm responsabilitatea propriilor e&perienţe de viaţă. %acă noi am $ 899: respnsabilipentru totceea ce se petrece în viaţa noastră, atunci nu mai avem pe cine da vina. ot ce se înt#mplă în viaţanoastră este doar o oglindire a g#ndirii noastre interioare. 1u nu scu" comportamentulcelorlalţi carelasă de dorit, dar tocmai C*1F/*I01 4A2*1 sunt acelea care atrag persoane care netratea"ă în acest elGn. autoarei răuH.%acă te surprin"i mereu spun#ndu-ţi? toţi se poartă rău cu mine, mă critică, nu mă a'ută,măcalcă în picioare, mă abu"ea"ăD, atunci acesta este I7A*/0 / 2unt anumite g#nduri în tine,care atrag persoane care să te trate"e aşa. C#nd nu vei mai g#ndi astel, acele persoanevor plecaaltundeva şi vor trata aşa pe alţii. u nu ii vei mai atrage în viaţa ta.5n cele ce urmea"ă am să ilustre" c#teva re"ultate ale unor tipare care se re=ecta la nivel$"ic? resentimentul care este simţit şi ţinut pe lungă durată, poate să măn#nce din trupşi devineboala pe care noi o numim cancer. Criticismul devenit obişnuinţă poate adesea săgenere"e artrită.2entimental de vinovăţie caută întotdeauna pedeapsa, iar pedeapsa cau"ea"ă durerea$"icăGc#nd o



persoană are multe dureri $"ice atunci are o puternică tendinţă de auto-învinuireH. )ricaşi tensiuneape care o produce poate crea stări ca ulcere, c(elire şi c(iar dureri de picioare.Am a=at că iertarea şi eliberarea de resentimente poate să di"olve p#nă şi cancerul.C(iardacă această a$rmaţie sună simplist, eu am vă"ut şi am trăit re"ultatele practice.7utem să ne sc(imbăm atitudinea noastră aţă de trecut recutul este consumat şi s-a dus. 4u mai putem să-l sc(imbăm. otuşi putem să

sc(imbămg#ndurile pe care le avem despre trecut. Ce prostie pentru noi să 41 A/71%172I!acum,pentru că cineva ne-a pedepsit în trecut7ersoanelor cu şabloane oarte ad#nci de resentimente, le spun adesea? te rog să-ţidi"olviresentimentele acum, c#nd este relativ uşor. 4u aştepta p#nă c#nd vei $ subameninţarea bisturiuluiunui c(irurg sau pe patul morţii, pentru că atunci va trebui să ţii piept şi panicii care teva cuprindeD.J

C#nd suntem într-o stare de panică este oarte greu să ne concentrăm asupra vindecăriinoastre. rebuie să luăm o pau"ă ca să scăpăm mai înt#i de rică.%acă alegem să credem că suntem victime ără speranţă şi totuşl este "adarnic, atunci/niversul ne va spri'ini în cre"ul nostru şi ne vom aunda din ce în ce mai rău. 1ste vitalpentru noisă ne eliberăm de ideile şi cre"urile prosteşti şi negative care nu ne spri'ină şi nu ne(rănesc cunimic. 7#nă şi concepţia noastră despre %umne"eu trebuie să $e una pentru noi, nu împotrivanoastră.Ca să ne eliberăm de trecut, trebuie să vrem să ne iertămAvem nevoie să alegem să ne eliberăm de trecut şi să iertăm pe toată lumea, inclusiv penoi înşine. 2-ar putea să nu ştim cum să iertăm şi s-ar putea să nu vrem să iertăm> dar însuşiaptul căspunem că am vrea să iertăm, începe procesul de vindecare. 1ste imperative pentrupropriavindecare ca noiD să ne eliberăm de trecut şi să-i iertăm pe toţi.e iert că nu eşti aşa cum aş $ vrut eu să $i. e iert şi te elibere".D Această a$rmaţie neeliberea"ă de apt de noi înşine. oate bolile vin de la o stare de neiertareD5ntotdeauna c#nd suntem bolnavi, trebuie să ne cercetăm inima, să vedem pe cinetrebuie săiertăm. Cursul în miracoleD spune că? toate bolile vin dintr-o stare de neiertareD şi căîntotdeaunac#nd suntem bolnavi, trebuie să ne uităm în 'urul nostru să vedem pe cine trebuie săiertămD.Aş adăuga la acesta conceptul că e&act persoana care ţi se pare cel mai greu de iertat,estepersoana de care 121 C10 !AI I!71*I2 2 1 10I31*1FI. Iertare înseamnă să cede"i,să



te elibere"i. 4u are nimic de-a ace cu scu"e de convenienţă. 5nseamnă să te elibere"i de întregul tot.nu trebuie să ştim C/! să iertăm. ot ceea ce avem nevoie să acem este să V*1! săiertăm./niversul va avea gri'ă de rest 4e înţelegem propria durere aşa de bine. Ce greu este însă pentru cei mai mulţi dintrenoi să înţelegem că 1I, cei pe care trebuie să-i iertăm, erau şi ei în durere. rebuie să înţelegem

că şi ei auacţionat cum au cre"ut că este mai bine, cu înţelegerea şi cunoştinţele pe care le aveauatunci.C#nd pacienţii vin la mine cu o problemă, nu mă interesea"ă ce problemă este Ge&? desănătate, de bani, relaţii proaste cu amilia sau lipsa de creativitateH întotdeauna estedoar un singuraspect la care lucre" cu ei? I/3I*1A %1 2I41.Am descoperit că atunci c#nd ne iubim şi ne acceptăm pe noi înşine cu adevărat şi 41A7*3! 71 4I 54+I41 1KAC A+A C/! 2/41!, atunci totul în viaţă va merge bine.1ste ca şi cum s-ar înt#mpla mici miracole la tot pasul. 2ănătatea noastră se îmbunătăţeşte, atragem

mai mulţi bani, relaţiile noastre devin mai împlinite şi mai armonioase şi începem să nee&primămL într-un mod mai creativ, mai complet. oate acestea par să se înt#mple ără ca noi săacem nici uneort.Iubindu-te şi aprob#ndu-te pe tine însuţi, cre#nd un spaţiu de protecţie, încredere, meritşiacceptare, va crea mai multă ordine în mintea ta, relaţii mai iubitoare în viaţa ta, vaatrage unserviciu nou, un loc nou şi mai bun unde să trăieşti şi va re-ec(ilibra p#nă şi greutateacorpului tău.amenii care se iubesc pe ei înşişi şi îşi iubesc trupurile, nu se abu"ea"ă nici pe ei nici pealţii.Auto-aprobarea şi auto-acceptarea în momentul pre"ent repre"intă c(eia sc(imbărilorpo"itive în $ecare aspect al vieţii noastre.%upă părerea mea, dragostea de sine începe cu a nu ne mai critica pe noi înşine deloc,pentru nimic. Criticismul ne-ar prinde e&act în tiparul pe care încercăm să-l sc(imbăm.5nţelegereaşi gentileţea aţă de noi înşine, ne a'ută să ieşim din acest tipar. Adu-ţi aminte că te-aiautocriticatat#ţia ani şi n-a mers. 5ncearcă să te aprobi şi să ve"i ce se va înt#mpla.5n in$nitatea vieţii în care mă găsesc,totul este perect, întreg şi complet.Cred într-o putere mai mare dec#t mine,care trece prin mine în $ecare moment al $ecărei "i.!ă desc(id către înţelepciunea interioară, ştiind căe&istă o singură Inteligenţă în acest /nivers.%e la această Inteligenţă vin toate răspunsurile, oate soluţiile, toate vindecările, toate creaţiile.Am încredere în această putere şi Inteligenţă,ştiind că tot ceea ce am nevoie să ştiu îmi este de"văluit,



şi tot ceea ce am nevoie să am vine la mine acolo unde trebuie, în ordinea în care trebuie, la momentul potrivit. /0 121 3I41 54 0/!1A !1A.897artea a II-a +1%I4M C/ 0/I21Capitolul doiCA*1 121 7*301!A<

4u este nici un risc să ne uităm înăuntrul nostru.DCorpul meu nu este bine%oare, s#ngerea"ă, în'ung(ie, (#r#ie, se str#mbă, se um=ă, şc(ioapătă, arde, îmbăt#neşte, numai vede, se strică etcN 7lus, orice altceva ai mai creat tu. Cred că le-am au"it pe toate.*elaţiile nu merg bine1le sunt suocante, absente, prea pretenţioase, nu mă spri'ină, mă critică tot timpul, nusuntiubitoare, nu mă lasă în pace o clipă, se iau de mine tot timpul, nu le pasă de mine, măcalcă înpicioare, nu mă ascultă niciodată, etc.. 7lus, orice altceva ai mai creat tu. 3ineînţeles, le-

am au"it petoate.Viaţa nu merge bine

4iciodată nu a'ung să ac ceea ce vreau să ac. 4u pot să mulţumesc pe nimeni. 4u ştiuce

vreau să ac. 4u îmi mai răm#ne niciodată timp şi pentru mine. %orinţele şi necesităţilemele

răm#ne întotdeauna pe dinaară. )ac asta doar ca să-i mulţumesc pe ceilalţi. !ă calcă

toţi în

picioare. 4imănui nu-i pasă ce vreau să ace eu. 4u am talent. 4u pot să ac nimic calumea. ot

ceea ce ac este să am#n. 4imic nu iese ca lumea pentru mine etc. 7lus, orice altceva aimai creat

pentru tine însuţi. 0e-am au"it pe toate astea şi încă multe altele.

%e c#te ori întreb un pacient sau o pacientă ce este nou în viaţa lor, mi se răspunde de

obicei

cu una din ra"ele de mai sus. 2au c(iar cu mai multe deoadată. 7acienţii c(iar cred căştiu care este

problema. 1u ştiu că aceste răspunsuri sunt doar eectele e&terioare ale unor tipare deg#ndire

interioară. 2ub acest tipar de g#ndire interioară este un alt tipar mai ad#nc şi maiundamental, care



repre"intă ba"a tuturor eectelor e&terioare.

5n timp ce îi întreb c#teva întrebări de ba"ă, eu ascult de apt ce cuvinte oloses?

Ce se înt#mplă în viaţa ta<

Cum stai cu sănătatea<

Ce meserie ai<5ţi iubeşti munca<

Cum stai cu banii<

88

Cum o mai duci cu dragostea<

Cum s-a terminat relaţia te cu ultima partenerăO partener<

+i cum s-a terminat relaţia te cu penultima partenerăOpartener</rmăresc po"iţiile corpului şi e&presiile eţei. %ar cel mai important, ascult cu atenţie la

cuvintele pe care ei le spun. ;#ndurile şi cuvintele crea"ă e&perienţele noastre viitoare.5n timp ce îi

ascult vorbind, pot de'a să înţeleg de ce au problemele pe care le au. Cuvintele pe carele olosim

sunt indicative ale g#ndurilor noastre interioare. C#teodată, cuvintele pe care ei le

olosesc nu sepotrivesc cu e&perienţele pe care ei le descriu. Atunci ştiu că ei ori nu îşi dau seama cese petrece în

viaţa lor, ori mă mint pe mine. ricare din variante este un bun punct de început şi ne dăo ba"ă de

la care să pornim.

1&erciţiu? 1u trebuie săN

/rmătorul lucru pe care îl ac este să le dau o oaie de (#rtie albă şi un creion şi să-i rogsă

scrie ca titlu?

1/ *13/I1 2?

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN.

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN..



NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN..

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN..

NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN..

1i vor ace o listă de cinci sau şase variante cum să se termine această propo"iţie. /norali

se pare greu să înceapă, pe c#nd alţii au aşa de multe de scris şi le este greu să seoprească. Apoi îi

rog să citească lista, încep#nd cu $ecare propo"iţie cu eu trebuie săND. 5n timp ce eicitesc eu îi

întreb după $ecare propo"iţie? %e ce<

*ăspunsurile sunt interesante şi revelatoare, de e&emplu?

!ama a spus că trebuie să ac asta.7entru că mi-e rică să nu ac aşa.

7entru că trebuie să $u perect.

7ăi, pentru că aşa ac toţi.

7entru că sunt prea leneş, prea înalt, prea scund, prea gras, prea prost, prea ur#t, pentrucă nu

merit.

Aceste răspunsuri îmi arată unde s-au blocat ei în cre"urile pe care le au şi care cred eică le

sunt limitările.

4u comente" nimic la răspunsurile lor. C#nd au terminat cu lista de răspunsuri, levorbesc

despre cuv#ntul *13/I1.

8@Vedeţi, eu cred că trebuie este unul dintre cele mai dăunătoare din limba noastră. %e$ecare

dată c#nd olosim cuv#ntul trebuie spunem de apt greşit.D ri greşim, ori am greşit orivom greşi

în viitor. 4u cred că avem nevoie de mai multe întrebări în viaţa noastră. 5n sc(imb,avem nevoie de



mai multă libertate de alegere. !i-ar plăce să scot de$nitiv cuv#ntul *13/I1 dinvocabularul

nostru. 5l înlocuiesc cu cuv#ntul 7. 7ot ne dă posibilitatea de alegere şi olosindu-l nugreşim

niciodată.

5l rog apoi să recitească lista cu propo"iţii cu? %acă c(iar doresc, atunci pot săNNNN.D.

Aceasta pune conţinutul propo"iţiei într-o lumină total dierită. 5n timp ce ei ac acestlucru îi întreb

cu bl#ndeţe? %e ce nu ai ăcut-o<D *ăspunsurile sunt total dierite?

7entru că nu vreau s-o ac.

!i-e rică.

4u ştiu cum.7entru că nu sunt destul de bun.

Adeseori descoperim că se blamau pe ei înşişi de ani de "ile pentru că nu au ăcut cevace de

apt nu au vrut niciodată să acă de la bun început. 2au se auto-criticau pentru că nu auăcut lucruri

care de apt erau ideile altora. Adeseori, era doare ceva ce altcineva a spus că ei

trebuiau să acă.C#nd ei îşi dau seama de asta, pot să şteargă acea propo"iţie de pe lista cu trebuieD. Ceuşurare

/ită-te de e&emplu la toţi cei care se menţin ani în şir, cu orţa într-o proesie care nici

măcar nu le place, numai pentru că părinţii lor au spus că trebuie să devină dentişti sauproesori.

C#t de des nePam simţit ineriori pentru că ni s-a spus că trebuie să $m mai deştepţi sau

mai bogaţisau mai creativi dec#t una din rudele noastre.

Ce este pe lista ta cu trebuieD, care poate $ şters şi te-ar ace să te simţi uşurat<

7#nă terminăm de parcurs această listă scurtă, ei încep de'a să se uite la propria lorviaţă

într-un mod dierit îşi dau seama că multe dintre lucrurile pe care ei credeau că trebuiesă le acă



erau de apt lucruri pe care nu au vrut niciodată să le acă, dar încercau să-imulţumească pe alţii.

%e multe ori se înt#mplă acest lucru pentru că le este rică sau nu simt că sunt su$cientde buni.

7roblema începe acum să se sc(imbe. Am început procesul de eliberare al cre"ului căgreşescD

numai pentru că nu se potrivesc cu standardele altora.

5n continuare, încep să le e&plic $loso$a mea de viaţă. Cred că viaţa este de apt oarte

simplă. Ceea ce dăm, primim înapoi. /niversal ne spri'ină total în $ecare g#nd pe carenoi alegem

să-l g#ndim sau să-l credem. C#nd suntem mici, învăţăm ce să simţim despre noi înşineşi despre

viaţă, din reacţiile adulţilor din 'urul nostrum. ricare ar $ aceste cre"uri, ele vor $ re-create în

e&perienţele de viaţă atunci c#nd creştem. otuşi, avem de a ace numai cu nişte tiparede g#ndire şi

punctul de putere este întotdeauna în timpul pre"ent. C(iar în acest moment putem să începem

sc(imbarea.

8

Iubindu-te pe tine însuţi

Continui să e&plic că, indierent de care este problema de viaţă, lucre" cu Iubirea de2ine.

%ragostea este cura miraculoasă. Iubindu-ne pe noi înşine, producem miracole în proprianoastră

viaţă.

4u este vorba aici despre vanitate sau aroganţă sau a $ cu nasul pe sus pentru căaceasta nu

este dragoste. Aceasta este numai rică. Aici este vorba de a avea un mare respectpentru noi înşine

şi recunoştinţă pentru miracolul trupului şi minţii noastre.

%ragosteaD pentru mine este aprecierea dusă la un nivel la care îmi umple total inima şimai



dă şi pe dinaară. %ragostea poate să meargă în orice direcţie. 7ot să simt dragostepentru?

5nsuşi procesul vieţii.

3ucuria de a trăi.

)rumuseţea pe care o văd în 'ur.

altă persoană.

Cunoaştere.

7rocesul minţii.

rupurile noastre şi cum uncţionea"ă ele.

Animale, păsări, peşti.

Vegetaţia în toate ormele sale.

/niversal şi cum uncţione"ă el.

Ce poţi să adaugi această listă<

Qai să ne uităm la c#teva eluri în care nu ne iubim pe noi înşine?

4e certăm şi ne auto-criticăm întruna.

4e otrăvim trupurile cu m#ncăruri, alcool şi droguri.

Alegem să credem că nu suntem demni de iubit.

4e este teamă să cerem un preţ adevărat pentru serviciile pe care le prestăm.

Creem boala şi durerea în trupurile noastre.

Am#năm lucruri care ar $ bene$ce pentru noi.

răim în (aos şi de"ordine.

Creem datorii şi bătăi de cap.

Atragem iubiţiO iubite şi parteneiOpartenere care ne dispreţuiesc.Care sunt c#teva din căile tale de a nu te iubi<

Indierent în ce el ne inter"icem propriul nostru bine este un act de a nu ne iubi pe noi

înşine. 5mi amintesc de o pacientă pe care am avut-o care purta oc(elari de vedere. 5ntr-una din "ile

am lucrat împreună pentru eliberarea unei rici pe care o avea din copilărie. 5nurmătoarea "i ea a



8B

sesi"at că lentilele ei de contact o deran'au oarte tare. 0e-a scos şi şi-a dat de aptseama că vederea

ei era perectă.

0ipsa de apreciere de sine este o altă cale de a e&prima aptul că nu ne iubim. om era

un

artist oarte bun şi avea c#ţiva clienţi bogaţi care l-au rugat să decore"e interioarelecaselor lor.

otuşi el era în urmă cu ac(itarea propriilor c(itanţe. 7reţul lui iniţial nu era niciodatădestul de

maraca să acopere timpul cerut pentru lucrare. ricine care prestea"ă servicii sau crea"ăun produs

unicat poate să ceară orice preţ. amenilor bogaţi le place să plătească mult pentruceea ce obţin,

acest lucru dă valoare mai mare obiectului cumpărat.

1&emple?

7artenerul nostru este obosit şi morocănos. 4oi ne întrebăm cu ce am greşit noi de am

cau"at asta.

1lD ne-a scos la un restaurant sau la un $lm, o dată, de două ori şi nu a mai sunat deloc.;#ndim că trebuie să $e ceva în neregulă cu noi.

Căsnicia noastră se destramă şi noi ne g#ndim că noi am greşit în trecut în at#teasituaţiiN..

Corpul nostru nu arată ca cele din !en RuartelSD sau revista VogueD şi ne simţimineriori.

4oi nu acem v#n"areD sau nu ne primim partea noastrăD şi suntem singuri că nu

suntemsuTcient de buniD.

4e este rică de intimidate şi ne este rică să permitem cuiva să se apropie prea mult denoi,

aşa că avem se& anonim.

4u putem să luăm deci"ii pentru că suntem siguri că vor $ proaste.



Cum îţi e&primi tu lipsa de apreciere de sine<

7erecţiunea bebeluşilor

Ce perect erai c#nd erai un bebeluş mic. 3ebeluşii nu trebuie să acă nimic ca să devină

perecţi, ei sunt de'a perecţi şi acţionea"ă ca şi cum ar şti asta. 1i ştiu că sunt centru/niversului.

0or nu le este rică să ceară ceea ce doresc. 1i îşi e&primă cu libertate emoţiile. +tiu c#ndun

bebeluş este supărat, de apt toţi vecinii ştiuN +tii de asemenea c#nd este ericit,"#mbetul lui

luminea"ă întrega încăpere. 3ebeluşii sunt plini de dragoste.

C#nd sunt oarte mici ei mor dacă nu primesc dragoste. C#nd începem să creştem învăţăm să

trăim ără dragoste, dar bebeluşii nu pot ace asta. 3ebeluşii îşi iubesc $ecare parte acorpului p#nă

şi propriile ecale. Au un cura' incredibil.

u ai ost aşa. oţi am ost aşa. Apoi am început să-i ascultăm pe adulţii din 'urul nostru

care au învăţat la r#ndul lor să se teamă şi am început să ne de"icem propria măreţie.

8U

C#nd pacienţii mei încearcă să mă convingă ce groa"nici sunt ei sau ce nedemni de iubit

sunt ei, nu-i cred niciodată. reaba mea este să-i aduc înapoi la timpul c#nd ştiau cuadevărat să se

iubească pe ei înşişi.

1&erciţiu? glinda

5n continuare îl rog pe client să ia o oglindă, să se uite în proprii lui oc(i, să-şi spunănumele

şi să continue cu? te iubesc şi te accept, aşa cum eştiD.

Acest lucru este oarte greu de reali"at pentru cei mai mulţi dintre ei. *areori văd oreacţie

calmă, ără să mai vorbim de plăcere pentru acest e&erciţiu /nii pl#ng sau sunt aproapede lacrimi,



unii se enervea"ă, unii îşi dispreţuiesc unele trăsături sau caracteristici, unii insistă că ei4/ 7 să

acă asta. Am avut o dată un client care a aruncat oglinda în încăpere şi a vrut să ugă. I-au trebuit

c#teva luni p#nă să poată să a'ungă să îşi poată vorbi în aţa oglin"ii.

Ani în şir m-am uitat în oglindă numai ca să critic ceea ce am vă"ut acolo. !ă amu"ăc#nd

îmi aduc aminte de orele petrecute în aţa oglin"ii ca să-mi smulg spr#ncenele şi să măac c#t de c#t

acceptabilă. 5mi aduc aminte că îmi era rică să mă uit în proprii mei oc(i.

/n e&erciţiu aşa de simplu îmi arăta at#t de mult. 5n mai puţin de o oră pot să a'ung lac#teva

dintre problemele undamentale care se găsesc ascunse în spatele problemei e&terioare.%acă

lucrăm numai la nivelul problemei e&terioare atunci putem să petrecem oarte mult timplucr#nd la

$ecare detaliu şi în clipa în care credem că l-am re"olvat să răsară din nou în altă parte.

7roblemaD este rareori adevărata problemă

1ra aşa de preocupată cu aspectul ei e&terior, în special cu dinţii. A mers de la dentist la

dentist, simţind însă că $ecare nu a ăcut altceva dec#t să o mai acă să arate şi mai rău.2-a dus săşi

acă operaţie estetică la nas, dar doctorii n-au ăcut treabă bună. )iecare e&pert nu ăceadec#t să-i

oglindească propria părere despre ea însăşi şi anume că este ur#tă. 7roblema ei nu eraelul în care

arăta, ci aptul că era convinsă că ceva nu este în regulă cu ea.

1ra o altă emeie care avea o respiraţie ur#t mirositoare. 1ra neplăcut să $i în apropiereaei.

2tudia să devină pastor şi comportamentul ei e&terior era de pioşenie. %edesubt era deapt un

curent puternic de m#nie şi gelo"ie care e&ploda din c#nd în c#nd, atunci c#nd credea căcineva îi



ameninţă postul. ;#ndurile sale interioare erau e&primat prin respiraţia sa şi era oensivăc(iar şi

c#nd pretindea că este iubitoare. 4imeni nu o ameninţa, doar ea însăşi.

Avea numai cincispre"ece ani şi încă trei luni de trăit c#nd mama lui l-a adus la mine cu

boala Qodgin. %e înţeles, mama lui era isterică şi era oarte greu să te înţelegi cu ea,

dar băiatul era

intelligent, deştept şi voia să trăiască. 1ra gata să acă orice i-aş $ cerut eu, inclu"#ndsc(imbarea în

8W

elul lui de a g#ndi şi vorbi. 7ărinţii lui, deşi erau despărţiţi se certau tot timpul, iar el nua avut

vreodată o viaţă liniştită de amilie.

5şi dorea din tot su=etul să devină actor. Concentrarea lui către aimă şi avere i-au umbritcu

totul abilitatea de a se mai bucura de ceva. 1l credea că era acceptabil numai dacă erarenumit, avea

aima. 0-am învăţat să se iubească şi să se accepte pe sine însuşi şi s-a vindecat. Acumeste adult şi

apare recvent pe 3roadXaS în mod regulat. 7e parcurs ce a învăţat bucuria de a $ el

însuşi, au

început să apară şi roluri pentru el în piese de teatru.

be"itatea este un alt e&emplu de cum putem să ne irosim energia încerc#nd săcorectăm o

problemă care nu este de apt adevărata problemă. 2unt oameni care adesea petrec anide "ile

lupt#ndu-se cu grăsimea şi tot răm#n obe"i. 1i dau vina pe obe"itate pentru toate

problemele lor.

;reutatea e&cesivă este un eect e&terior al unei probleme interioare mai ad#nci. 7entrumine,

aceasta este întotdeauna rica şi nevoia de protecţie. C#nd ne simţim speriaţi sauameninţaţi sau nu

destul de buniD, mulţi dintre noi pun c#teva ilograme în plus, pentru protecţie.

5n conclu"ie eu reu" să mă concentre" pe e&ces de greutate sau pentru regim. 7entru că



regimul nu dă re"ultate. 2ingurul regim care uncţionea"ă este cel mental? *1;I! C/2*IC1M1

0A ;Y4%/*I 41;AIV1 %e obicei le spun clienţilor? Qai să lăsăm această problemă la oparte

şi să lucrăm mai înt#i la alte c#teva problemeD.

1i îmi spu adesea că nu se pot iubi pe sine însuşi pentru că sunt at#t de graşi sau cumspunea

una dintre ete prea rotundă pe la colţuriD. 0e e&plic că sunt graşi pentru că nu se iubescpe ei însişi.

C#nd ne iubim şi ne aprobăm pe noi înşine, greutatea e&cesivă dispare în mod miraculos.

/nii clienţi se supără pe mine c#nd le e&plic ce simplu este să-şi sc(imbe viaţa. 1i credcă

eu nu le înţeleg problemele. emeie s-a supărat şi mi-a spus? am venit aici pentru aprimi a'utor

pentru pre"entarea mea, nu să învăţ cum să mă iubescD. 7entru mine era oarte clar căproblema ei

principală era osrte multă ura de sine care a pătruns în $ecare aspect al vieţii sale,inclu"#nd

scrierea acelei pre"entări. 4u putea să aibă nimic din ce întrepindea, at#ta timp c#t sesimţea aşa de

neimportantă şi ără valoare.

4u mă putea au"i şi a plecat pl#ng#nd pentru ca să se întoarcă un an mai t#r"iu, cuaceeaşi

problemă şi cu altele în plus. /nii oameni nu sunt încă gata pentru sc(imbare şi nu suntde 'udecat.

)iecare dintre noi începe sc(imbările la timpul şi locul şi în ordinea potrivită pentrupersoana lui.

4ici eu nu am început sc(imbarea p#nă c#nd am trecut de B9 de ani.

8E

Adevărata problemă

1i, iată acum am un client care s-a uitat la micuţa şi nevinovata oglindă şi este oarte

supărat. F#mbesc cu plăcere şi acum spun? 3uuun, acum să ne uităm la adevărataproblemă, acum



putem să clari$căm ce anume îţi stă în caleD. Vorbesc mai mult de iubirea de sine, desprecum

pentru mine iubirea de sine înseamnă începe cu a nu ne critic ape noi înşine pentrunimic, niciodată.

0e urmăresc e&presia eţei, c#nd îi întreb dacă ei se auto critică. *eacţia lor îmi spuneaşa de

mult?

3ineînţeles că da.

ot timpul.

4u aşa de mult ca înainte.

7ăi cum să mă sc(imb, dacă nu mă critic<

7ăi nu toată lumea o ace<0a ultima întrebare răspund? noi nu vorbim aici de toată lumea, noi vorbim de tine. %ece te

auto-critici< Ce nu este în neregulă cu tine<D

5n timp ce ei vorbesc, eu ac o lista. Adesea, ceea ce spun ei coincide cu lista lor de

trebuieD. 0i se pare că sunt prea înalţi, prea scun"i, prea graşi, prea slabi, prea proşti,prea ur#ţi,

prea bătr#ni, prea tineri. 5n $nal, a'ungem la esenţă şi ei spun? nu sunt destul de bunD.

/ra /ra Am găsit în s#rşit problema centrală 1i se auto critică pentru că au învăţat să

creadă că nu sunt suTcient de buniD. Clienţii se miră întotdeauna ce repede a'ungem laacest punct.

Acum nu mai trebuie să ne batem capul cu eecte secundare ca probleme de corp,probleme de

relaţii personale, bani sau lipsă de creativitate. Acum putem să punem toată energia în

di"olvarea

unei cau"e principale pentru toate acestea? A 4/ 21 I/3I 71 2I41D.

8J

5n in$nitatea vieţii unde sunt, totul este perect,

întreg şi complet.

2unt întotdeauna prote'at şi îndrumat în mod %ivin.



7ot să mă uit în interiorul meu ără să risc nimic.

7ot să mă uit în trecutul meu ără să risc nimic.

7ot să-mi lărgesc punctul de vedere despre viaţă,

ără să risc nimic.

2unt mult mai mult dec#t personalitatea mea-trecut, pre"ent sau viitor.

Aleg acum să mă ridic deasupra problemelor mele de

personalitate, ca să recunosc măreţia $inţei mele.

%oresc din tot su=etul să învăţ să mă iubesc.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

8LCapitolul rei

%1 /4%1 VI41 7*301!A<

Zrecutul nu are nici o problema asupra mea.D

Am trecut printr-o mulţime de încercări şi am anali"at ceea ce am cre"ut noi cărepre"intă

problema noastră. Acum venim cu ceea ce cred eu că este adevărata problemă. 2imţimcă nu

suntem îndea'uns de buni şi ne lipseşte iubirea de sine. %in elul în care văd eu viaţa,dacă apare

vreo problemă, atunci asta trebuie să $e adevărat. %eci, (ai să vedem de unde vinecre"ul acesta.

Cum am a'uns noi de la a $ un bebeluş care îşi cunoaşte propria perecţiune şiperecţiunea

vieţii, la a $ un adult cu probleme şi care simte -mai mult sau mai puţin- că esteneimportant şi

nedemn de iubit< amenii care se iubesc pe ei înşişi se pot iubi şi mai mult.

Imaginea"ă-ţi un tranda$r de la momentul în care este boboc. %e c#nd în=oreşte p#năc#nd

îi cade ultima petală, este întotdeauna rumos, întotdeauna perect, întotdeauna însc(imbare. 0a el



se înt#mplă şi cu noi. 2untem întotdeauna perecţi, întotdeauna rumoşi, întotdeauna însc(imbare.

)acem tot ceea ce credem noi că este mai bine, cu înţelegerea şi cunoaşterea pe care oavem. 7e

parcurs ce dob#ndim mai multă înţelegere şi cunoaştere, vom ace lucrurile dierit.

Curăţirea mentală

Acum este timpul să ne e&aminăm un pic mai mult trecutul şi să ne uităm la c#tevacre"uri

care ne-au condus. /nii găsesc această curăţire oarte dureroasă, dar nu trebuie să $eaşa. 5nainte de

toate putem să ne uităm să vedem ce este acolo de curăţit.dacă vrei să aci curăţenie calumea într-o

încăpere, vei lua şi anali"a $ecare lucruşor din acea încăpere. 0a unele lucruri te vei uitacu drag, le

vei şterge de pra şi le vei lustrui, să le dai o nouă strălucire. 0a unele lucruri vei vedeacă au nevoie

de $nisare sau de reparaţii şi îţi vei nota să le aci. /nele lucruri nu le vei mai olosiniciodată şi a

venit timpul să te lipseşti de ele. *eviste şi "iare vec(i şi arurii murdare din carton pot $aruncate

la gunoi cu calm. )ii calm c#nd cureţi gunoiul din încăpere.

1ste e&act la el c#nd vrem să ne curăţăm încăperea noastră mentală. 4u este nevoie săne

enervăm că unele din cre"urile de acolo sunt bune de aruncat la gunoi. 0asă-le să seducă, la el de

uşor ca şi cum ai arunca la gunoi resturile de m#ncare de pe arurie. e-ai apuca săscormoneşti în

gunoiul de ieri ca să-ţi pregăteşti cina de astă"i< e apuci să scormoneşti gunoiul mentalvec(i, ca

să-ţi cree"i e&perienţele de viaţă m#ine<

%acă ai vreun g#nd sau un cre" care nu-ţi mai este de olos, lasă-l să se ducă 4u e&istănici



o lege care să spună că dacă ai cre"ut ceva o dată, va trebui să cre"i lucrul acela pentrutotdeauna.

Qai să ne uităm la c#teva din aceste cre"uri?

C*1F 54;*%I*? Z4u sunt destul de bun.D

@9

%1 /4%1 VI41? /n tată că i-a spus de repetate ori că este prost.

1l a "is că vrea să $e un om de succes pentru ca tatăl lui să $e m#ndru de el. %ar el aost

măcinat de vinovăţie, ceea ce a creat resentiment şi tot ceea ce a putut să acă în viaţă,a ost un şir

de insuccese. atăl a $nanţat aaceri pentru el, dar ele au dat aliment una după alta. 1la olosit

insuccesul pentru a se revanşa. 0-a ăcut pe tatăl său să plătească şi să plătească.%esigur, el a

pierdut cel mai mult nu tatăl.

C*1F 54;*%I*? Z0ipsa de iubire de sine.D

%1 /4%1 VI41? 5ncerc#nd să c#ştige aprobarea tatălui ei.

/ltimul lucru pe care şi l-ar $ dorit, era să $e ca tatăl ei. 1i nu au putut niciodată să $e de

acord cu nimic şi se certau întruna. 1a îşi dorea aprobarea lui, dar tot ce obţinea eracriticism.

rupul ei era plin de dureri. atăl ei avea aceleaşi tipuri de dureri. 1a nu şi-a dat seama căm#nia ei

crea acele dureri, la el cum şi m#nia tatălui ei crea dureri pentru ea.

C*1F 54;*%I*? ZViaţa este plină de pericole.D

%1 /4%1 VI41? /n tată înricoşat.

pacientă vedea viaţa ca $ind nemiloasă şi dură. 5i era oarte greu să r#dă, iar c#nd oăcea

i se părea că ceva ZrăuD o să se înt#mple. 1a a ost crescută cu ameninţarea? Z4u r#desau o s-o

păţeştiD.

C*1F 54;*%I*? Z4u sunt destul de bun.D



%1 /4%1 VI41? A $ abandonat şi ignorat.

5i era greu să vorbească. ăcerea a devenit obişnuinţă pentru el. Abia se lăsase dedroguri şi

băutură şi era convins că este o persoană îngro"itoare. Am a=at că mama lui murisec#nd era mic şi

a ost crescut de o mătuşă. !ătuşa vorbea arareori şi atunci numai ca să-i dea un ordin,iar el a

crescut în tăcere. 1l m#nca singur, în tăcere şi stătea singur în camera lui, în $ecare "i. 1la avut un

iubit, care era de asemenea oarte tăcut şi-şi petreceau cea mai mare parte din timp întăcere. Iubitul

i-a murit şi el a rămas din nou singur.

1&erciţiu- mesa'e negative

0uaţi o oaie de (#rie şi scrieţi o listă cu toate lucrurile pe care părinţii le-au spus că sunt în

neregulă cu tine. Care au ost mesa'ele negative pe care le-ai au"it< Acordă-ţi destultimpca să-ţi

reaminteşti c#t mai multe cu putiinţă. %e obicei, o 'umătate de oră este su$cient.

Ce spuneau despre bani< Ce spuneau despre corpul tău< Ce spuneau despe dragoste şi

relaţii

personale< Ce spuneau despre talentul şi creativitatea ta< Care erau lucrurile limitatoaresau

negative pe care ţi le spuneau< %acă poţi uită-te obiectiv la aceste lucruri şi spune-ţi?Z%eci de aici

vine acel cre" pe care îl amD.

@8

Acum (ai să luăm o oaie de (#rtie şi să săpăm un pic mai ad#nc. Ce alte mesa'enegative ai

au"it c#nd erai copil mic<

%e la rudeNNNNNNNNNNN

%e la proesoriNNNNNNNNN

%e la prieteniNNNNNNNNN..



%e la $guri autoritareNNNNNNN

%e la bisericăNNNNNNNNNN

2crie-le pe toate. 4u te grăbi. )ii atent la emoţiile pe care le ai. Ceea ce ai scris pe aceste

două oi sunt g#ndurile care trebuie scoase din conştiinţa ta. Acestea sunt cre"urile carete ac să

simţi că nu eşti Zsu$cient de bunD.

Vă"#ndu-te pe tine c#nd erai copil

%acă ar $ să luăm un copil de trei ani, să-l punem în mi'locul unei camere şi eu şi tu să

începem să ţipăm la el, spun#ndu-i ce prost este şi cum nu poate să acă nimc ca lumea,cum ar

trebui să acă asta şi cum nu ar trebui să acă asta şi uită-te la mi"eria pe care a ăcut-o

şi poate c(iarsă-l plesnim de vreo două ori, vom s#rşi prin a avea un copil mic şi speriat care stă docil într-un

colţ sau care se apucă să rupă totul în 'ur. Copilul va reacţiona în unul din cele douămoduri, dar noi

nu vom şti niciodată care era de apt potenţialul lui.

%acă luăm acelaşi copil şi îi spunem c#t de mult îl iubim, c#t de mult ne pasă de el, că ne

place cum arată şi ne place c#t este de deştept şi de inteligent, că ne place cum ace eltoate lucrurile

şi că este normal ca el să greşească în timp ce învaţă [şi vom $ întotdeuna alături de elorice s-ar

înt#mpla- atunci n-o să vă vină să credeţi potenţialul care va ieşi la supraaţă din acelcopil

)iecare dintre noi are în interiorul lui un copil de trei ani şi petrecem cea mai mare parte

dintimp ţip#nd la acel copil. %upă aceea ne întrebăm de ce vieţile noastre nu merg bine

%acă ai un prieten care te critică tot timpul mai vrei să $i prietenul lui< 7oate că aşa aiost

tratat c#nd erai mic şi este trist. otuşi acest lucru s-a înt#mplat de mult şi dacă tu alegisă te trate"i

pe tine însuţi în acelaşi el atunci este şi mai trist.



%eci avemacum în aţă o listă cu mesa'e negative pe care le-am au"it c#nd eram copii.Cum

se potriveşte lista aceasta cu ceea ce cre"i tu acum că nu este în regulă cu tine< ;ăseştiaceleaşi

lucruri pe ambele liste< 7robabil că da.

4e ba"ăm mersul vieţii pe mesa'ele primite în copilărie. oţi suntem copii buni şiacceptăm

cu supunere ceea ce ZeiD ne spun ca $ind adevărat. Ar $ prea uşor să dăm vina pe părinţiinoştri şi să

$m victime tot restul vieţii. 4-ar $ distractiv şi cu siguranţă nu ne-ar putea scoate din împotmoleală

în care ne-am băgat.

@@

%#nd vina pe amilie

A da vina pe alţii este una din cele mai sigure căi să stai împotmolit în problemă. C#nddăm

vina pe alţii, dăm din m#nă propria putere. 5nţelegerea ne a'ută să ne ridicăm deasupraproblemei şi

că preluăm controlul asupra viitorului nostru.

recutul nu poate $ sc(imbat. Viitorul este ormat din g#ndirea noastră pre"entă. 1ste

imprativ pentru libertatea noastră să înţelegem că părinţii noştri au ăcut ceea ce aucre"ut că este

mai bine, cu înţelegerea şi cunoştiinţele pe care le-au avut. %e c#te ori dăm vina pe alţiinu ne luăm

responsabilitatea pentru acţiunile noastre.

amenii aceia care ne-au ăcut toate lucrurile acelea îngro"itoare erau la el de înricoşaţi şi

de speriaţi ca şi tine. 1i s-au simţit la el de nea'utoraţi ca şi tine acum. 2ingurele lucruripe care au

putut să le înveţe, au ost lucrurile pe care le-au învăţat şi ei la r#ndul lor.

Ce ştii despre copilăria părinţilor tăi, în special înainte de a $ împlinit 89 ani< %acă poţia=a,



întreabă-i dacă poţi a=a despre copilăria părinţilor tăi, vei înţelege mai uşor de ce auăcut ceea ce

au ăcut. 5nţelegerea îţi va aduce compasiune.

%acă nu ştii şi nu poţi a=a despre copilăria părinţilor tăi, înearcă să-ţi imagine"i cum aost

pntru ei. Ce el de copilărie a putut crea adulţi ca ei<

Ai nevoie să ştii acest lucru pentru propria libertate. 4u te poţi elibera pe tine însuţi,p#nă

c#nd nu-i elibere"i pe ei. 4u te poţi ierta pe tine însuţi p#nă nu-i ierţi pe ei. %acă ceriperecţiune de

la ei, vei cere perecţiune de la tine însuţi şi te vei simţi mi"erabil pentru tot restul vieţii.

Aleg#ndu-ne părinţii

2unt de acord cu teoria care spune că ne alegem părinţii. 0ecţiile pe care le învăţăm, para se

potrivi de minune cu ZslăbiciunileD părinţilor noştri. Cred că suntem cu toţii într-o călătorieără

s#rşit, în eternitate. Venim pe această planetă să învăţăm anumite lecţii care suntnecesare pentru

evoluţia noastră spirituală. 4e alegem se&ul, culoarea pielii, ţara şi pe urmă ne uităm

după perec(ea

de părinţi cea mai potrivită care să ne ZoglindeascăD tiparele noastre.

Vi"itele noastre pe această planetă sunt ca şi mersul la şcoală. %acă vreisă devii mecanic

atunci te duci la şcoala de mecanici. %acă vrei să devii avocat atunci te duci la şcoala dedrept.

7ărinţii pe care ţi i-ai ales de data aceasta sunt cuplul perect de Ze&perţiD în ceea ce tu aiales să

înveţi.

%upă ce creştem avem tendinţa să-i arătăm cu degetul şi să le spunem? ZVoi m-aţi adusaiciD

%ar eu cred că noi i-am ales pe ei.

@

Ascult#ndu-i pe alţii



)raţii noştri mai mari sunt "ei pentru noi c#nd suntem mici. C#nd erau supăraţi, probabilcă

s-au ră"bunat pe noi $"ic sau verbal. 7robabil că au spus lucruri ca?

ZAm să te spun că ai ăcut astaNNNND

Zu eşti prea mic, nu ai voie să aci asta.D

Zu eşti prea prost ca să te 'oci cu noiD.

5nvăţătorii şi proesorii la şcoală ne in=uenţea"ă adesea oarte puternic. 5n clasa a cinceao

proesoară mi-a spus cu dispreţ că sunt prea înaltă ca să devin dansatoare. Am cre"ut-oşi am

renunţat la ambiţiile mele de a dansa, p#nă c#nd am devenit prea bătr#nă ca să mai potace carieră

în dans. Ai înţeles că testele şi notele la şcoală erau menite doar să măsoarecunoştiinţele pe care le

aveai la un moment dat sau că ai ost un copil care a permis testelor şi notelor să-ţimăsoare propria

valoare.

7rietenii noşti din copilărie împărtăşesc cu noi propria lor de"inormare despre viaţă.Ceilalţi

copii la şcoală pot să r#dă de noi şi să lase urme ad#nci şi dureroase în su=etele noastre.C#nd eram

copil, numele meu de amilie era 0unneS şi copii mă strigau Z0unaticaD.

Vecinii pot avea şi ei o in=uenţă, nu numai prin remarcile lor, dar şi pentru că ne întrebăm

tot timpul? ZCe o să creadă vecinii<D 5ncearcă să-ţi auci aminte ce alte $guri autoritoareau avut

in=uenţă asupra ta în copilărie. +i desigur, mai este şi mass media.

2untem cu toţii aici ca să depăşim limitările noastre de la început oricare ar $ ele.2untem

aici ca să recunoaştem propria noastră măreţie şi divinitate indierent ce ar spune alţii. u ai de

depăşit Zcre"urile tale negativeD şi eu am de depăşit Zcre"urile mele negativeD.



@B


5ntreg şi complet.

recutul nu are putere asupra mea

pentru că vreau să învăţ să mă sc(imb.Văd necesitatea trecutului ca să mă aducă unde sunt astă"i.

%oresc să încep în acest moment să curăţ încăperile

din casa miţii mele.

+tiu că nu contea"ăde unde încep, aşa că

am să încep cu cele mai mici lucruri şi mai uşoare încăperi

+i în elul acesta am să văd re"ultatele repede.2unt ericit să $u în m'locul acestei aventuri,

pentru că ştiu că nu am să mai trec niciodată

7rin e&act aceeaşi e&perienţă.

%oresc să mă elibere".

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

@U

Capitolul 7atru

121 A%1V*A<

Adevărul este partea din mine care nu poate $ sc(imbatăD.

5ntrebarea 1ste adevăart sau real<D are două răspunsuri? daD şi nuD. 1ste adevărat dacă

cre"i tu că este adevărat. 4u este adevărat dacă nu cre"i tu că nu este adevărat. 2ticla

este şi 'umătate plină şi 'umătate goală, depinde cum te uiţi la ea. 2unt ără e&agerare, miliardede g#nduri

pe care noi putem să alegem să le g#ndim.

Cei mai mulţi dintre noi alegem să g#ndim aceleaşi el de g#nduri pe care le-au g#ndit

părinţii noştri, dar noi putem să nu continuăm să acem acest lucru. 4u e&istă legescrisă, care să



spună că putem să g#ndim înr-un singur el.

rice aleg eu să cred, devine adevărat pentru mine. rice alegi tu să cre"i, devineadevărat

pentru tine. ;#ndurile noastre pot $ total dierite. Vieţile şi e&perienţele noastre sunttotal dierite.

1&amine"ă-ţi g#ndurile

rice credem, devine adevărat pentru noi. %acă sueri un de"astru $nanciar, înr-ooarecare

măsură, tu poţi crede că nu meriţi să te simţi bine c#nd ai bani sau cre"i în neca"uri şidatorii. 2au

dacă cre"i că nimic bun nu poate dura prea mult, tu cre"i că viaţa este ăcută să tepedepsească sau

aşa cum aud adesea rice aş ace, nu pot c#ştigaD.

%acă pari ne apt pentru a atrage o relaţie personală, tu cre"i probabil că nimeni nu mă

iubeşteD sau nu sunt demn de iubitD. 7robabil că ţi-e teamă să nu $i dominat aşa cum aost mama

ta sau poate g#ndeşti că oamenii nu ac altceva dec#t să mă răneascăD.

%acă ai o sănătate precară, tu cre"i probabil că boala se moşteneşte în amilia noastrăDsau

cre"i că eşti dependent de vreme. 2au poate este ? am ost născut să suărD sau unneca" nu vine

niciodată singurD.

2au poate ai alt cre". 7oate nici nu reali"e"i că este de apt cre"ul tău. !ulţi oameni nu

reali"e"ă cu adevărat. 1i doar văd circumstanţe e&terioare, ca $ind mersul normal allucrurilor. 7#nă

în momentul în care cineva îţi arată cone&iunea dintre e&perienţele e&terioare şig#ndurile

interioare, tu răm#i o victimă a vieţii.

7*301!A C*1F

%ea"astru $nanciar. 4u merit să am bani.

0ipsa de prieteni. 4imeni nu mă iubeşte.



7robleme de serviciu. 4u sunt destul de bun.

)ăc#nd totul să-i mulţumeşti pe alţii. 4iciodată nu iese ca mine.

@W

ricare ar $ problema, vine de la un tipar de g#ndire şi tiparele de g#ndire pot $sc(imbate

2e poate spune că este adevărat sau poate să pară că este adevărat > toate problemeleacestea cu care

ne luptăm şi cu care 'onglăm în viaţă. otuşi, oric#t de di$cilă ar $ problema noastră, eaeste doar

re"ultatul e&terior sau esectul unui tipar de g#ndire interioară.

%acă nu ştii ce g#nduri îţi crea"ă problemele eşti la locul potrivit pentru că această carteeste

ăcută ca să te a'ute să a=i. Intreabă-te Ce el de g#nduri am eu, care să cree"e acesteprobleme <D

%acă stai liniştit şi o să-ţi pui această întrebare, inteligenţa ta interioară îţi va arăta

răspunsul.

Ce-ai învăţat în copilărie este doar un cre"

/nele dintre lucrurile pe care le credem sunt po"itive şi (rănitoare pentru spiritul nostru.

Aceste g#nduri ne vor servi în bine pentru toată viaţa, cum ar $? /ită-te în ambeledirecţii înainte

de a traversa stradaD. Altele sunt oarte olositoare la început, dar pe parcurs ce creştem,ele devin

nepotrivite. 2ă nu ai încredere în persoanele străineDpoate $ un sat oarte bun pentruun copil, dar

nu pentru un adult, să continue să creadă acest cre", va însemna să devină singuratic şi

i"olat.%e ce ne întrebăm at#t de rar? C(iar este adevărat <D %e e&emplu, de ce cred eu lucrurica ?

1ste greu pentru mine să învăţD, 1ste adevărat ceea ce cred eu acum <D, %e unde avenit acest

cre" <D, Continui să cred acest lucru acum pentru că un învăţător mi l-a spus în clasa înt#i <D, Ar $



mai bine dacă renunţ la acest cre" <D

Cre"uri ca băieţii nu pl#ngD şi etele nu se caţără în copaciD, crea"ă bărbaţi care îşiascund

sentimentele şi emei care se tem de activităţi $"ice.

%acă noi am $ ost educaţi în copilărie că lumea este un loc înricoşător, atunci von

accepta

ca adevărat orice lucru care se potriveşte cu acest cre". 0a el este valabil pentru ? să nuai

încredere în persoanele străineD, nu ieşi aară pe întunericD sau oamenii încearcă să te înşeleD.

7e de altă parte, dacă am $ ost educaţi că lumea este un loc plăcut şi lipsit de pericole,

atunci am avea cu totul alte cre"uri. Am accepta cu uşurinţă că peste tot este dragoste şi

oamenii

sunt prietenoşi şi eu am întotdeuna tot ceea ce am nevoie.

%acă ai ost învăţat în copilărie că este numai vina meaD atunci te vei simţi vinovat tot

timpul, indierent de ce se înt#mplă în 'urul tău. Cre"ul tău te va transorma într-opersoană care

spune tot timpul vă rog să mă scu"aţiD.

%acă ai învăţat în copilărie eu nu conte"D atunci acest cre" te va ţine ultimul din coadă,oriunde ai $. Asemenea e&perienţei mele din copilărie de a nu primi niciodată pră'itură./neori, te

vei simţi invi"ibil c#nd ceilalţi nu te observă.

@E

2-a înt#mplat cumva ca circumstanţele copilăriei tale să te înveţe că nimeni nu mă

iubeşte <D Atunci vei $ cu siguranţă orte singur. C(iar c#nd vei reuşi să-ţi aci un

partener, o să $e

de scurtă durată.

2-a înt#mplat cumva ca amilia ta să te înveţe că nu este de a'uns <D Atunci sunt sigurăcă

simţi adesea că dulapul din bucătărie este gol sau de abia te descurci sau eşti tot timpul în datorii.



Am avut un client care a crescut într-o casă că totul este rău şi nu poate să devină dec#tşi

mai rău. 7lăcerea lui cea mai mare era să 'oace tenis, dar s-a rănit la genunc(i. A vă"uttoţi doctorii

pe care putea să-i vadă şi cu toate acestea era din ce în ce mai rău. In $nal, nu a maiputut să 'oaca

deloc.

/n alt client a ost crescut într-o casă de preot şi a ost educat în spri'inul că trebuie să ai

gri'ă de toţi, înainte de a avea gri'ă de tine. )amilia preotului era întotdeauna la coadă.Astă"i el este

oarte bun în a-şi a'uta clienţii să obţină un contract avanta'os, dar el are în permanenţădatorii şi

oarte puţini bani. Cre"ul său îl ţine mereu ultimul din coadă.

%acă tu cre"i acest lucru, pare a $ adevărat

C#t de des am spus ? aşa sunt euD sau aşa a ost să $eD. Aceste vorbe spun de apt că

aceasta este ceea ce noi credem că este adevărat. %e obicei, ceea ce credem, este deapt părerea

altcuiva, încorporată în sistemul nostru de credinţă. )ără îndoială că se potriveşte perectcu toate

celelalte lucruri pe care le credem.

1şti şi tu una dintre persoanele care se scoală dimineaţa, se uită pe geam, vede că plouăşi-şi

spune ? ce "i nenorocită D 4u este o "i nenorocită, este doar o "i umedă. %acă ne punempelerina şi

ne sc(imbăm atitudinea, putem să ne distrăm de minune şi într-o "i ploioasă. Vom lupta împotriva

"ilei, în loc să plutim uşor, cu ceea ce se înt#mplă pe moment. 4u e&istă vreme reaD sauvreme

bunăD, e&istă numai vreme şi reacţia noastră la ea.

%acă dorim o relaţie veselă atunci putem să alegem să g#ndim vesel. %acă dorim o viaţă

prosperă atunci vom avea g#nduri de prosperitate. %acă dorim o viaţă plină de dragoste,g#ndurile



vor $ pline de dragoste. ot ceea ce trimite aară mental sau verbal, se întoarce la noi înaceeaşi

ormă.

)iecare clipă are un nou început

*epet, 7unctul de putere este întotdeauna în momentul pre"ent. 4u eşti niciodată

împotmolit. Aici este locul unde au loc sc(imbările, c(iar aici, e&act în mintea noastră4u contea"ă

pentru c#t timp ai avut un tipar negativ sau o boală sau o relaţie sau lipsă de bani sauură de sine.

7utem să începem sc(imbarea astă"i

@J

7roblema ta nu are nevoie să $e un adevăr pentru tine. 7oate acum să dispară uşor înniminicia din care a venit. u poţi să aci acest lucru.

Adu-ţi aminte eşti singura persoană care g#ndeşte în mintea ta u eşti puterea şi

autoritatea în propria ta lume

;#ndurile şi cre"urile tale din trecut au creat acest moment şi toate momenteledinaintea lui.

Ceea ce tu alegi acum să cre"i şi să g#ndeşti, va crea momentul următor şi "iua de

m#ine şi luna

viitoare şi anul viitor.

u eşti puterea în lumea ta Vei dob#ndi şi vei avea ceea ce vei alege să g#ndeşti

5n acest moment începe noul process. )iecare moment este un nou început şi acestmoment

este un nou început pentru tine ? acum şi aici. 4u este minunat să ştii acest lucru < Acestmoment

este punctul de 7utere Acesta este momentul unde începe sc(imbarea.

1ste adevărat <

preşte-te pentru o clipă şi surprinde-ţi g#ndurile. 0a ce te g#ndeşti în clipa aceasta <%acă

este adevărat că g#ndurile îţi ormea"ă viaţa, ai dori ca acest g#nd să devină realitatepentru tine <



dacă este un g#nd de îngri'orare sau de m#nie sau de ră"bunare sau de rică, în ce ormăcre"i că se

va întoarce spre tine acest g#nd <

4u este întotdeauna uşor să ne surprindem g#ndurile pentru că se mişcă aşa de repede.

otuşi putem să începem c(iar acum, cu a $ atenţi şi a asculta ceea ce spunem. %acă te

au"i pe tine

spun#nd cuvinte negative de orice el, opreşte-te în mi'locul ra"ei. ri reormulea"ăra"a, ori nu o

mai spune. Ai putea c(iar să spui ? aară cu tine D

Imaginea"ă-te pe tine într-un restaurant de autoservire sau buet sau (otel de lu&, unde în loc

să alegi eluri de m#ncare se servesc eluri de g#nduri. 7oţi să alegi orice g#nd şi toate

g#ndurile pe

care le doreşti. Aceste g#nduri vor crea e&perienţele tale viitoare. Acum ar $ prostesc săalegi aceste

g#nduri care să cre"e probleme şi dureri. 1ste ca şi cum ai alege o m#ncare care întotdeauna îţi ace

rău. 7utem ace acest lucru o dată sau de două ori. %e îndată ce ne dăm seama căm#ncarea ne ace

rău, stăm departe de ea. 0a el este şi cu g#ndurile. Qai să stăm deoparte de g#ndurilecare creea"ă

durere şi putere.

%r. *aSmond C(arles spunea adesea ? /nde este o problemă, nu este ceva de ăcut ciceva

de a=atD. !intea noastră creea"ă viitorul. C#nd avem ceva inde"irabil în pre"entul nostru,trebuie să

olosim mintea ca să sc(imbăm situaţia şi putem să începem să o sc(imbăm c(iar înaceastă

secundă.

@L

In in$nitatea vieţii mele unde sunt

totul este perect, întreg şi complet.



4u mai vreau să aleg să cred în limitări şi lipsuri trecute.

Acum, aleg să încep să mă văd aşa cum mă vede /niversul,

7erect, întreg şi complet.

2unt acum perect, întreg şi complet.

Va $ întotdeauna perect, întreg şi complet.Aleg acum să-mi trăiesc viaţa ba"at pe această înţelegere.

2unt la locul potrivit, la timpul potrivit,

ăc#nd ceea ce trebuie să ac.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

9

Capitolul Cinci+I AC/! C1 )AC1! <

5mi văd tiparele şi alea să ac sc(imbări.D

%ecide să te sc(imbi

!ulţi oameni, la acest punct vor reacţiona rin a-şi arunca cu oroare braţele în aer, la ceeace

noi am numi mi"eria vieţii noastre şi s-ar da bătuţi. Alţii ar deveni urioşi pe ei înşişi oripe viaţă şi

s-ar da bătuţi şi ei.

7rin a se da bătuţi înţeleg că şi-au spus ?Dotul este ără speranţă, nu este posibil săsc(imbi

nimic, atunci de ce să mai încerci <Dşi ar continua ? *ăm#i aşa cum eşti. Cel puţin ştiicum să te

descurci cu durerea aceasta. 4u îţi place, dar îţi este amiliară şi speri să nu se înrăutăţeascăD.

7entru mine m#nia devenită obişnuinţă este ca şi cum ai sta în colţ cu o tic(ie de măgarpe

cap. 2ună amiliar < Ceva se înt#mplă şi te enerve"i. Apoi altceva se înt#mplă şi teenerve"i şi mai

tare. Apoi se înt#mplă din nou ceva şi devii m#nios. %ar niciodată nu depăşeşti stadiul dem#nie. 0a



ce este bună această succesiune < 1ste o reacţie prostească să îţi pier"i timpul să $im#nios. 1ste de

asemenea un reu" de a vedea viaţa într-o lumină cu totul deosebită.

i-ar $ mult mai olositor să te întrebi cum se ace de îţi cree"i at#tea situaţii pe care săte

m#nii. Care cre"i tu că este cau"a at#tor rustrări < Ce anume dai tu de la tine, carecrea"ă în ceilalţi

nevoia de te irita < %e ce cre"i tu că este nevoie să te m#nii, ca lucrurile să meargă aşacum vrei tu <

ceea ce dai se întoarce la tine. Cu c#t dai aară mai multă m#nie cu at#t cree"i mai multesituaţii care

te vor m#nia, ca statul într-un colţ, cu o tic(ie de măgar, ără nici un re"ultat.

7aragraul acesta te enervea"ă < )oarte bine 5nseamnă că atingem un punct slab.Acesta

este ceva ce ai putea dori să sc(imbi.

%ecide-te să Vrei să te sc(imbiD

%acă vrei cu adevărat să ve"i c#t eşti de încăpăţ#nat, apropie-te de ideea de a dori să te

sc(imbi.toţi dorim să ne sc(imbăm viaţa, să ne $e mai uşor, dar nu dorim să nesc(imbăm pe noi

înşine. 4e-ar place mai degrabă ca eleGvieţile, lucrurileH să se sc(imbe. %ar ca asta să se înt#mple,

va trebui să s(imbăm mai înt#i pe dinăuntru. 7utem să ne sc(imbăm elul de a g#ndi,elul de a

vorbi, elul în care ne e&primăm. Abia atunci vor apare şi sc(imbările e&terioare.

Acesta este pasul următor. Acum ne este destu de clar care sunt problemele noastre şide

unde vin ele. Acum este timpul să doreşti să te sc(imbi.

Intotdeauna am avut o do"ă mare de încăpăţ#nare în mine. C(iar şi acum c#nd deciduneori

să sc(imb ceva în viaţa mea, această încăpăţ#nare iese la supraaţă şi crea"ă ore"istenţă puternică la

a-mi sc(imba modul de g#ndire. %evin pentru o vreme supărată şi retrasă şi-mi găsesc omie de



scu"e. %a, încă mai sunt re"istentă după at#ţia ani de muncă. 1ste una din lecţiile mele. otuşi c#nd

8

se mai înt#mplă şi acum ştiu că am nimerit un punct de sc(imbare important. %e $ecaredată c#nd

decid să sc(imb ceva în viaţa mea, să mă elibere" de încă ceva, trebuie să cobor din ce în ce mai

ad#nc în mine însămi. )iecare strat vec(i trebuie să cede"e, ca să poată $ înlocuit cug#ndirea nouă.

C#teodată este uşor, iar c#teodată este ca şi cum ai încerca să ridici un bolovan cu opană.

Cu c#t mă încăpăţ#ne" mai tare să păstre" un cre" c#nd spun că vreau să sc(imb ceva,cu

at#t ştiu mai bine că acel cre" este unul din cele mai importante care trebuie să plece.4umai

învăţ#nd aceste lucruri pentru mine, mă a'ută să $u în stare să-i învăţ şi eu pe alţii.

1u cred că mulţi dintre educatorii cu adevărat buni nu vin din cămine ericite unde totul a

ost uşor. 1i vin dintr-un loc cu multă suerinţă şi durere şi şi-au săpat drumuri prin multestraturi,

ca să a'ungă la locul unde pot la r#ndul lor să-i a'ute pe alţii sa se elibere"e.

!a'oritatea educatorilor cu adevărat buni, muncesc continuu ca să se elibere"e şi maimult şi

ca să îndepărte"e straturi limitatoare şi mai ad#nci. Aceasta devine o muncă de o viaţă.

Cea mai importantă dierenţă dintre cum lucram înainte să mă elibere" de cre"uri şi cum

lucre" acum este că acum nu mă mai enerve" pe mine însumi ca să mă pot elibera. 4umai vreau să

cred că sunt o persoană rea numai pentru că vreau să sc(imb ceva în mine.

Curăţenie în casă

!unca mentală pe care o ac acum este ca o curăţenie în casă. rec prin încăperile mele

mentale şi e&amine" g#ndurile pe care le găsesc acolo. /nele îmi plac şi atunci le şterg şile



lustruiesc şi le ac şi mai olositoare ca înainte. /nele, văd că au nevoie să $e înlocuitesau reparate

şi încerc să le utili"e" cum pot. Altele sunt ca şi "iarul de ieri sau reviste vec(i sau (ainecare nu se

mai potrivesc. 7e acestea ori le înstrăine", ori le arunc la gunoi, dar le las să disparăpentru

totdeauna.

2i pentru a reali"a aceste lucruri nu am nevoie nici să mă enerve" şi nici să simt că sunto

persoană rea.

1&erciţiu- Vreau să mă sc(imb

Qai să olosim a$rmaţia ? Vreau să mă sc(imbD. *epet-o de mai multe ori ? Vreau să mă

sc(imb, vreau să mă sc(imbD. 7oţi să-ţi ating g#tul c#nd spui această a$rmaţie,conştienti"e"i că eşti

într-un proces de sc(imbare. C#nd sc(imbările vin în viaţa ta, tu poţi să le dai voie să se înt#mple.

)ii conştient de aptul că acolo unde 4/ V*1I 2 21 71*AC 2CQI!3A*1 este e&actlocul

unde AI 41VI1 %1 2CQI!3A*1 cel mai mult

Inteligenţa /niversală răspunde întotdeauna g#ndurilor şi vorbelor tale. %e îndată ce începi

să aci astel de a$rmaţii, lucrurile vor începe să se sc(imbe ără îndoială.

@

!ulte căi de a te sc(imba

0ucr#nd cu ideile tale, nu sunt singurul mod în care te poţi sc(imba. 2unt multe alte

metodecare dau re"ultate bune. Vindecarea (olistică include trupul, mintea şi su=etul. 7oţi să începi cu

oricare dintre aceste arii at#ta timp c#t te asiguri că pe parcurs le vei include şi pecelelalte. /nii

încep cu metoda mentală şi ac cursuri sau urmea"ă o terapie. Alţii încep cu ariaspirituală şi ac



mediaţie sau se roagă.

C#nd începi curăţenia în casa ta, nu are nici o importanţă cu ce cameră începi. Incepeacolo

unde te trage su=etul cel mai tare. Celelalte se vor curăţa aproape de la sine.

amenii care măn#ncă tot ce le cade în m#nă şi încep la nivel spiritual, se vor tre"i atraşi

de

nutriţie. Vor înt#lni un prieten sau vor găsi o carte sau vor urma un curs care îi va ace să înţeleagă

că ceea ce măn#ncă are oarte mult de a ace cu elul în care simt şi elul în care arată./n nivel te

va conduce întotdeauna la următorul, at#ta timp c#t e&istă dorinţa să creşti şisă tesc(imbi.

1u dau oarte puţine saturi legate de nutriţie pentru că am descoperit că toateprogramele

dau re"ultate pentru unii oameni. Aceasta este o arie în care poţi să-ţi găseşti singurdrumul sau

poate $ consultat un specialist. 4u suntem toţi la el şide aceea putem încerca mai multe

programme p#nă c#nd ni se va potrivi unul.

2ă $i atent la ceea ce măn#nci este ca şi cum eşti atent la g#ndurile tale. 2unt şi aici

dierite

metode de a conştienti"a trupurile noastre şi semnalele pe care le primim atunci c#ndm#ncăm.

Curăţirea casei mentale după o viaţă de răsăţ de g#nduri negative este similară cu a începe un

regim nutriţional strict după o viaţă de răsăţ în m#ncăruri to&ice şi nesănătoase. Ambelepot să

cree"e cri"e în procesul vindecării. dată ce începi să-ţi sc(imbi dieta, corpul tău va începe să

arunce aară acumulările de re"iduu to&ic şi pe parcurs ce se înt#mplă acest lucru o să-ţi$e probabil

oarte rău o "i sau două. 1ste la el şi c#nd te deci"i să începi sc(imbarea tiparelor deg#ndire,

circumstanţele tale vor părea să se înrăutăţească pentru o vreme.



Aduţi aminte atunci c#nd trebuie să cureţi oala în care ai ăcut m#ncare. Cratiţa este arsăşi

cu crustă pe ea, aşa că o pui în apă $erbinte şi detergent o laşi la muiat. Apoi începi săreci cratiţa.

Acum este într-adevăr murdară şi ur#tă, arată mai rău ca înainte. %ar dacă tu continui săo reci şi so

cureţi, vei avea în cur#nd o cratiţă curată şi nouă.

1ste la el ca atunci c#nd cureţi un tipar mental ars şi cu cruste. C#nd îl muiem cu ideinoi,

toată mi"eria iese la supraaţă şi o vedem. Continuă să aci noile a$rmaţii şi în cur#nd vei$ curăţat

total un g#nd vec(i care te limita.

1&erciţiu- A dori să te sc(imbi

%u-te şi te uită într-o oglindă şi spune-ţi Vreau să mă sc(imbD. bservă cum te simţi.%acă

e"iţi sau opui re"istenţă sau pur şi simplu nu vrei să te sc(imbi, întreabă-te de ce. Cecre" vec(i te

ţine în loc< e rog nu te mustra, doar observă ce este. 7ot să parie" că acel cre" ţi-a ăcut

o

grămadă de neca"uri. !ă întreb de und vine, tu ştii<

Indierent dacă ştim sau nu de unde vine, (ai să acem ceva ca să-l di"olvăm în acest

moment. %u-te din nu în oglindă şi uit#ndu-te ad#nc în proprii tăi oc(i, spune-ţi ? Vreausă mă

elibere" de orice re"istenţăD.

0ucrul cu oglinda este oarte puternic. C#nd eram copii am primit ma'oritatea mesa'elornegative de la adulţii care se uitau direct în oc(ii noştri, poate ameninţ#ndu-ne cudegetul. 2i p#nă

în "iua de a"i c#nd ne uităm în oglindă, ma'oritatea dintre noi avem să ne spunem cevanegativ. ri

ne criticăm pentru cum arătăm, ori ne certăm pentru alte lucruri.

Cel mai rapid mod de a avea re"ultate bune cu olosirea a$rmaţiilor este de să te uiţi în



proprii tăi oc(i într-o oglindă şi să aci o declaraţie po"itivă despre tine însuţi.

B

In in$nitatea vieţii unde sunt, totul este perect,


Acum, aleg cu calm şi obiectivitate să-mi văd vec(ile tipare,şi doresc să ac sc(imbări.

2unt uşor de educat. 7ot să învăţ. Vreau să mă sc(imb.

Aleg să ac sc(imbările cu plăcere.

C#nd descopăr încă ceva de care pot să mă elibere",

aleg să reacţione" ca şi cum am găsit o comoară.

!ă văd pe mine însumi sc(imb#ndu-mă în $ecare moment.;#ndurile nu mai au nici o putere asupra mea.

1u sunt puterea în lumea mea. Aleg să $u liber.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

U

Capitolul +ase

5!7*IVI*1 0A 2CQI!3A*1

2unt în ritmul şi curgerea vieţii permanent sc(imbătoareD

7rimul pas în procesul de vindecare sau sc(imbare,

este conştienti"area condiţiei.

C#nd avem un tipar bine înrădăcinat în noi, ca să îl putem sc(imba Gsă vindecămcondiţia

e&istentăH, va trebui mai înt#i să devenim conştienţi de e&istenţa lui. 7oate vom începesă vorbim

despre acea condiţie sau să ne pl#ngem de ea sau să o vedem în alţi oameni. 5ntr-un elau altul, va

ieşi la supraaţă şi ne va atrage atenţia, iar noi vom vedea cum se raportea"ă la noi.Adesea vom



atrage un educator, un prieten, o clasă sau o carte care va începe să ne tre"ească noi căide a aborda

di"olvarea acelei condiţii.

re"irea mea a început cu o remarcă înt#mplătoare a unui prieten despre o şedinţă.7rietenul

meu nu a mers la şedinţă, dar ceva din mine a răspuns şi m-am dus eu. +edinţa aceeaneînsemnată a

ost primul meu pas în procesul de vindecare. 4u i-am recunoscut importanţa dec#t mait#r"iu, în

timp.

Adesea, prima reacţie pe care o avem la acest prim pas este să ne g#ndim că nu aresens, că

este ridicol. 7oate ni se pare prea uşor sau este neacceptabil g#ndirii noastre. 4u vremsă acem asta.

5mpotrivirea noastră este puternică. 3a c(iar putem să ne enervăm numai la g#ndul de aace acest

pas. astel de reacţie este bună at#ta timp c#t conştienti"ăm că acesta este primul pas în procesul

nostru de vindecare. 0e spun clienţilor că orice el de reacţie ar avea, acea reacţie estemenită să le

arate că ei sunt de'a în procesul de vindecare, c(iar dacă aceasta nu este completă.Adevărul este că

acest proces începe în clipa în care noi ne g#ndim să acem o sc(imbare.

4erăbdarea este o altă ormă de împotrivire. 1ste împotrivirea la a învăţa şi la a sesc(imba.

Atunci c#nd dorim ca totul să $e ăcut acum şi complet, nu ne dăm de apt timp să învăţăm lecţia

care vine cu problema pe care am creat-o.

%acă vrei să te duci în altă încăpere, trebuie să te scoli şi să te duci pas cu pas în direcţiaei.

%acă doar stai pe un scaun şi ceri să $i în cealaltă încăpere, nu merge. 1ste la el? toţidorim să ni se



re"olve problemele, dar nu vrem să acem lucrurile mărunte, care adunate vor reali"a deapt soluţia.

Acum este timpul pentru noi să recunoaştem responsabilitatea noastră în crearea acestei

situaţii sau condiţii. +i nu este aici de a te simţi vinovat sau de a $ u o persoană ZreaDnumai penru

că eşti unde eşti. Vorbesc aici de a recunoaşte Zputerea din tineD care transormă $ecareg#nd pe

care în ai într-o e&perienţă de viaţă.

5n trecut, ără să vrem, am olosit această putere ca să creăm lucruri pe nu am vrut deapt să

le trăim. 4u ne-am dat seama ce ăceam. Acum, prin conştienti"area responsabilităţiinoastre, ne

W

dăm seama şi învăţăm să olosim această putere în mod conştient şi po"itiv, pentrubene$ciul

nostru.

%eseori, le sugere" clienţilor mei un nou mod de a aborda o problemă sau a ierta pecineva,

îi văd str#ng#nd din ălci sau încruciş#ndu-şi braţele pe piept. 7oate c(iar str#ng#nd din

pumni.

5mpotrivirea începe să se arate şi atunci ştiu că am nimerit acolo unde trebuia. oţi avemlecţii de

învăţat. 0ucrurile care sunt cele mai greu de înăptuit pentru noi, sunt lecţii pe care le-amales c(iar

noi. %acă lucrurile ni se par uşoare, ele nu sunt lecţii ci lucruri pe care noi le ştiam de'a.

7rin conştienti"are, se pot învăţa lecţii

%acă te g#ndeşti ce îţi este ţie cel mai greu să aci şi c#t te împotriveşti, atunci te uiţi deapt

la cea mai mare lecţie pe care o ai de învăţat acum. %acă te supui, renunţi la împotrivireşi îţi dai

voie să înveţi ceea ce trebuie să înveţi, atunci asta va ace pasul următor mai uşor. 4u-ţilăsa propria



împotrivire să stea în calea sc(imbărilor pe care vrei să le aci. 7utem lucra pe douănivele?

8. uită-te la împotrivire

@. dar continuă să aci mintal sc(imbările.

bservă-te, uită-te cum te împotriveşti, dar continuă cu sc(imbarea.

!esa'e nonverbale

Acţiunile arată adesea împotrivirea noastră. 2pre e&emplu?

2c(imbi subiectul.

7ărăseşti încăperea.

e duci la toaletă.

5nt#r"ii.

e îmbolnăveşti.

Am#ni? te apuci de altceva, te ţii e&trem de ocupat şi pier"i vremea.

e uiţi în altă parte sau pe ereastră.

*ăsoieşti o revistă.

*eu"i să răspun"i.

!ăn#nci, bei sau ume"i.

Cree"i sau s#rşeşti o relaţie.

Cree"i stricăciuni? la maşină, aparate electrice, instalaţii etc.

7re"umţii

%eseori ne înc(ipuim lucruri despre ceilalţi, doar ca să 'usti$căm împotrivirea noastră.

A$rmăm lucruri ca?

Ericum nu ar olosi la nimic.

2oţulO soţia mea nu înţelege.

Ar trebui să-mi sc(imb personalitatea cu totul.

4umai oamenii nebuni se duc la psi(olog.

4u m-au putut a'uta cu problema mea.



4-au putut să acă aţă m#niei mele.

5n ca"ul meu este altel.

4u vreau să-i plictisesc.

să se re"olve de la sine.

4imeni altcineva nu ace asta.Cre"uri

4u este gata.

4u este bine, nu se potriveşte.

4u este drept pentru mine să ac asta.

Asta n-ar $ spiritual.

amenii spirituali nu se enervea"ă.3ărbaţiiOemeile nu ac acest lucru.

)amilia mea nu a ăcut asta niciodată.

%ragostea nu este pentru mine.

Aceasta este o prostie.

1ste prea departe ca să merg p#nă acolo.

1ste prea multă muncă.

1ste prea scump.

să ia prea mult timp.

4u cred în asta.

4u sunt eu genul acela de persoană.

1i

4oi dăm puterea noastră altora şi apoi olosim asta ca o scu"ă pentru împotrivireanoastră la

sc(imbare. Avem idei ca?

%umne"eu n-ar aproba acest lucru.

Aştept un semn care să-mi spună că este bine să ac acesta.

Acesta nu este un mediu potrivit.



G1iH nu o să mă lase să mă sc(imb.

J

4u am educatorul potrivit sau cărţile potrivite sau lecţia sau instrumentele potrivite.

%octorul nu mă lasă să mă sc(imb.

4u pot să-mi iau "ile libere la serviciu.4u vreau să $u sub blestemulO vră'itoria lor.

1ste numai vina lor.

1i trebuie să se sc(imbe primii.

%e îndată ce am săNNNNN.., am s-o ac.

uOei nu înţelegeţi.

4u vreau să-i rănesc.1ste împotriva educaţiei mele sau a religiei mele sau $loso$ei mele.

Concepte proprii

Avem idei despre noi înşine, pe care le olosim ca limitări sau împotriviri la sc(imbare.

2untem?

7rea bătr#ni.

7rea tineri.

7rea graşi.

7rea slabi.

7rea scun"i.

7rea înalţi.

7rea leneşi.

7rea puternici.

7rea slabi.

7rea proşti.

7rea deştepţi.

7rea săraci.

7rea neimportanţi.



7rea rivoli.

7rea serioşi.

7rea împotmoliţi.

7oate că este totul prea mult pentru un singur om.

actici de am#nare5mpotriva noastră se e&primă de multe ori prin tactici de am#nare. )olosim scu"e ca?

Am s-o ac mai t#r"iu.

L

4u pot să mă g#ndesc c(iar acum.

Acum nu am timp.

!i-ar lua prea mult timp din timpul de serviciu.%a, este o idee bună, am s-o aplic altă dată.

Am prea multe alte lucruri de ăcut.

Am să mă g#ndesc la acest lucru m#ine.

Am s-o ac imediat ce termin cuNNNN

Am s-o ac imediat ce mă întorc din deplasare.

4u este timpul potrivit.

1ste prea t#r"iu sau prea devreme.

+i lista continuă. *ecunoşti în ea c#teva din căile tale de a te împotrivi< bservă

împotrivirea în e&emplele ce urmea"ă.

clientă a venit la mine pentru era într-o oarte mare durere. 5şi rupsese spatele, g#tul şi

genunc(iul, în trei accidente de maşină separate. +i mai mult, a înt#r"iat, s-a rătăcit pe

drum şi a şiost blocată în tra$c.

5i era oarte uşor să vorbească, să-mi spună problemele ei, dar în clipa în care am"is?Dlasamă

să vorbesc şi eu pentru o clipăD, au început tot elul de tulburări. 0entilele de contact au început



să o deran'e"e. A vrut apoi să se aşe"e în alt scaun. A trebuit să se ducă p#nă la toaletă.Apoi a

trebuit să-şi scoată cu totul lentilele de contact. 4u am putut să îi c#ştig atenţia pentrutot restul

şedinţei. 1ra toată numai împotrivire. 1a nu era încă pregătită să se elibere"e şi să $evindecată. Am

a=at că şi sora ei îşi rupsese spatele de două ori şi mama ei, la el.

Alt pacient, era actor, mim, artist de stradă şi încă unul bun. 1l mi-a tot bătut c#mpiidespre

c#t de deştept era în a-i înşela pe alţii, în special instituţiile. 1l ştia cum să acă să-imeargă toate

treburile, dar de apt nu-i mergea nimic. 1ra întotdeauna leter, cu o lună în urmă lac(irie şi

adeseori ără teleon. Qainele îi erau ponosite, munca sporadică, avea o grămadă de 'ung(iuri şi

dureri şi cu dragostea stătea cam prost.

eoria lui era că nu se poate opri din a-i înşela pe alţii, p#nă c#nd ceva bun nu i se va

înt#mpla. 3ineînţeles că ceea ce dădea de la el, nu putea să-i aducă înapoi nimic bun. rebuia să se

oprească din înşelăciuni mai înt#i. 5mpotrivirea lui era că el nu este pregătit să seelibere"e de

vec(ile obiceiuri.

0asă-ţi prietenii în pace

%eseori, în loc să lucrăm la sc(imbarea noastră, noi decidem care dintre prietenii noştri

trebuie să se sc(imbe. Aceasta este de asemenea o ormă de împotrivire.

B90a începutul carierei mele de lucru cu oamenii am avut o pacientă care mă trimitea latoate

prietenele ei în spital. 5n loc să le trimită =ori, mă trimitea pe mine să le re"olvproblemele. 2oseam

acolo cu reportoonul în m#nă, ca să găsesc în pat o persoană care nu ştia de ce eramacolo şi nu



înţelegea ce ac. Acest lucru mi s-a înt#mplat înainte ca eu să învăţ să nu lucre" cunimeni care nu

mi-a cerut.

/neori am avut clienţi care au venit pentru că un prieten le-a ăcut cadou o şedinţă cumine.

%e obicei, nu merge prea bine şi nici un client nu se întoarce ca să continue şedinţele.C#nd ceva dă

re"ultate oarte bune pentru noi, dorim să împărtăşim acest lucru şi cu alţii. %ar ei s-arputea să nu

$e pregătiţi pentru sc(imbare în acel moment. 1ste destul de greu să aci o sc(imbareatunci c#nd

într-adevăr vrei să o aci, dar să încerci să aci pe cineva să se sc(imbe atunci nu vreaeste imposibil

şi asta poate distruge uneori o prietenie rumoasă. 5i împing şi îi motive" pe clienţii meipentru că ei

au venit la mine. 7rietenii mi-i las în pace.

0ucru cu oglinda

glin"ile ne re=ectă înapoi sentimentele pe care le avem despre noi înşine. 1le ne aratăclar

ce parte din noi trebuie sc(imbată dacă vrem să avem o viaţă împlinită şi ericită.

0e spun oamenilor să se uite în proprii lor oc(i şi să spună ceva po"itiv de $ecare datăc#nd

trec prin aţa unei oglin"i. Cel mai puternic mod de a ace a$rmaţii este de a te uita înoglindă şi a le

spune cu glas tare. Vei vedea împotrivirea imediat şi asta te va a'uta să treci mai uşorpeste ea. Ar $

bine să ai o oglindă cu tine în timp ce citeşti această carte. )oloseşte-o pentru a$rmaţii,ca să ve"i

unde te împotriveşti şi unde eşti desc(is şi mergi mai uşor, ca peştele în apă.

Acum uită-te în oglindă şi spune? ZVreau să mă sc(imb.D

bservă cum te simţi. %acă e"iţi, opui re"istenţă sau pur şi simplu nu vrei să te sc(imbi,

întreabă-te de ce. Ce cre" vec(i te ţine agăţat< Acesta nu este un moment pentru critică.%oar



observă ce se petrece şi ce cre" va ieşi la supraaţă. Acest este un cre" care ţi-a datmare bătaie de

cap. poţi să recunoşti de unde vine<

C#nd ne acem a$rmaţiile şi parcă nu se potrivesc sau nu se înt#mplă nimic este oarte

simplu să spunem? Z(, a$rmaţiile astea nu dau re"ultate.D 4u este aptul că nu dau

roade este

aptul că noi va trebui să trecem printr-un alt pas, înainte de a începe a$rmaţiile.

iparele repetitive ne arată de ce avem nevoie

7entru $ecare obicei e care îl avem, pentru $ecare e&perienţă prin care trecem repetat,

pentru $ecare tipar pe care îl repetăm. 1KI2 54 4I 41C12IA1 714*/ AC1A2

*171IMI1. 4ecesitatea corespunde unui cre" pe care îl avem. %acă n-ar $ e&istat acea

necesitateB8

atunci noi n-am $ avut acel tipar, n-am $ ăcut de repetate ori aceeaşi greşeală sau n-am$ ost aşa

cum suntem.

1ste ceva în interiorul nostru care are nevoie de grăsime sau de o relaţie proastă sau deţigări

sau de nereuşite, de m#nie, de sărăcie, de abu" sau de orice altceva ce constituieproblema noastră.

%e c#te ori nu am spus? Z4-am să mai ac niciodată astaD ca mai apoi înainte de a se însera

să m#ncăm o altă pră'itură, să umăm o altă ţigară, să-i certăm din nou pe cei dragi etc.Apoi,

însumăm problema prin a ne simţi vinovaţi? Z4u ai pic de voinţă în tine, nu poţi $

disciplinat. 1ştislab.D Aceasta se mai adaugă la încărcătura de vinovăţie pe care de'a o purtăm cu noi.

4-are nimic de a ace cu voinţa şi disciplina

rice ar $ ceea ce încercăm să liberăm din viaţa noastră este doar un simptom, un eect

e&terior. 4u este de nici un olos să încercăm să eliminăm simptomul, ără a încerca sădi"olvăm



cau"a lui. 5n momentul în care slăbim puţin voinţa sau disciplina, simptomul va ieşi dinnou la

supraaţă.

%orinţa să te elibere"i de necesitatea ce creea"ă simptomul

0e spun clienţilor Zrebuie să e&iste în tine o necesitate pentru această condiţie astel nu

ai

avea-o. Qai să mergem un pas înapoi şi să lucrăm puţin la %*I4MA %1 A 2C7A %1

41C12IA1. C#nd necesitatea a dispărut nu o să mai simţi nevoia să ume"i o ţigară sausă

măn#nci mai mult dec#t îţi trebuie sau orice alt tipar negativ.D

/na din primele a$rmaţii pe care le oloseşti este? Z%oresc să mă elibere" de necesitateade a

mă împotrivi sau de a avea durere de cap sau de a $ constipat sau de a avea e&ces degreutate sau de

lipsă de bani sau orice altcevaD. 2pune?D %oresc să mă elibere" de necesitatea deaNN..D . dacă opui

e&istenţă aici, atunci celelalte a$rmaţii nu pot avea eect. 7#n"ele de păian'en pe care lecreem în

'urul nostru pot $ desăcute. %acă ai încercat vreodată să desaci un g(em încurcat ştii

că trăg#nd

din el din toate direcţiile nu aci dec#t să înrăutăţeşti situaţia. rebuie să de"no"i $ecarenod încet şi

cu răbdare. )ii bl#nd şi răbdător cu tine însuţi în timp ce desaci propriile tale nodurimentale. Cere

a'utor dacă ai nevoie. !ai presus de toate iubeşte-te pe tine însuţi în timpul acestuiproces. %orinţa

de a te elibera de vec(i este c(eia. Acesta este secretul.

Atunci c#nd spun Znecesitatea unei problemeD înseamnă că în concordanţă cu setulnostru

individual de tipare de g#ndire Znoi avem nevoieD anumite eecte sau e&perienţe de viaţă.rice eect

e&tern este e&presia naturală a unui tipar de g#ndire interioară. 5ncerc#nd să răpunemdoar eectul



e&terior sau simptomul, este nu numai o pierdere de energie, dar va înrăutăţi şi mai multproblema

noastră.

B@

Z4u meritD crea"ă am#nare

%acă unul dintre sistemele mele interioare de credinţă sau tipare de g#ndire este ZnumeritD

atunci unul dintre eectele e&terioare este am#narea. 5n $nal, am#narea este una dincăile care ne

opresc să a'ungem acolo unde spunem că vrem să mergem. !a'oritatea celor caream#nă, petrec

mult timp şi energie auto-critic#ndu-se pentru că am#nă. 1i se vor numi auto-leneşi şi în

general, se

vor ace să se simtă Zpersoane releD.

*epulsie pentru binele altuia

Am avut un client căruia îi plăcea să se simtă în centrul atenţiei şi venea la lecţie t#r"iu,ca

să atragă atenţia. 1l a ost un copil din 8J raţi şi-a ost ultimul născut. C#nd era mic seuita la

$ecare cum îşi primea porţia şi 'induia să primească şi el. C(iar şi acum, c#nd vede pecineva că

este norocos, nu se bucură pentru el. 5n sc(imb, el spune?DCe-aş $ vrut şi eu şi eu să amacest

lucruD sau Z%e ce mie nu mi se înt#mplă un aşa noroc<D.

*esentimentul pe care l-a avut pentru binele altora a ost o barieră în creşterea luispirituală

şi sc(imbarea lui.

Aprecierea de sine desc(ide multe uşi

A venit la mine o clientă de EL de ani. 7reda canto şi c#teva dintre elevele ei ăceaureclame

la televi"or. Ar $ vrut şi ea să acă reclame, dar se temea. Am încura'at-o şi i-am e&plicat?Z4u mai



este nimeni ca tine. )ii tu însuţiD. 1a a c(emat c#ţiva regi"ori şi le-a spus? Z2unt opersoană în v#rstă

pensionată şi aş vrea să ac reclameD. 5n scurt timp, lucra la o reclamă şi de atunci nu s-aoprit din

lucru. văd adesea la televi"or şi în reviste. carieră nouă poate începe la orice v#rstă, în special

c#nd o aci de plăcere.

Auto-criticismul duce la re"ultate total opuse aşteptărilor

Va intensi$ca şi mai mult am#nările şi lenea. rebuie să ne punem energia mentală în ane

elibera de vec(i şi a crea un nou tipar de g#ndire. 2pune? Z%oresc să m elibere" denecesitatea de a

nu merita nimic. !erit cele mai bune lucruri în viaţă şi acum cu dragoste îmi dau voie săaccept

astaD.

7e parcursul a mai multor "ile, ăc#nd această a$rmaţie eectul e&terior de am#nare va

începe să dispară treptat.

ZCre#nd un tipar intern de apreciere de sine, nu mai am necesitatea să îmi înt#r"iipropriul

meu bineD.

7oţi să ve"i cum se s-ar aplica acest lucru la unele tipare negative sau eecte e&terioaredin

viaţa ta<

B

Qai să nu mai pierdem timpul şi energia cert#ndu-ne pentru lucruri pe care nu putem să

neoprim să le acem, at#ta vreme c#t avem anumite cre"uri interioare. Qai să sc(imbămacele cre"uri.

Indierent cum aborde"i problema sau despre ce subiect vorbeşti avem de a ace numaicu g#nduri.

+i g#ndurile pot $ sc(imbate.

C#nd vrem să sc(imbăm o condiţie putem să spunem? ZVreau să sc(imb tiparul din mine



care crea"ă această condiţieD.

7oţi să-ţi repeţi această ra"ă de nenumărate ori, de c#te ori te g#ndeşti la problemă saula

boala ta. 5n clipa c#nd aci această a$rmaţie, ieşi din categoria victimelor. 4u mai eştinea'utorat, îţi

conştienti"e"i propria putere. u spui de apt? Z5ncep să înţeleg că eu a creat această ideevec(e şi o

las să pleceD.

Autocriticism

Am o clientă care c#nd nu poate răbda să $e singură cu propriile g#nduri negative, vam#nca

o 'umătate de ilogram de unt şi tot pe ce mai putea pune m#na. A doua "i va $

m#nioasă pe

propriul ei trup că este grasă. C#nd era micuţă obişnuia să meargă împre'urul meseidupă cină, să

termine m#ncarea din aruriile tuturor şi să mai măn#nce şi unt după aceea. !embriiamiliei

r#deau de ea şi spuneau că este drăguţă. Aceasta era aproape singura aprobare pe careo avea din

parte amiliei.

C#nd te cerţi, te denigre"i şi îţi tragi palme singur, pe cine cre"i tu că trate"i aşa<Aproape

toată programarea noastră po"itivă şi negativă, a ost acceptată de noi înşine, înainte să împlinim

ani. %acă ai avea în aţa ta un copil de ani căruia îi este rică, ce i-ai ace< e-ai m#niape el sau iai

întinde braţele şi l-ai m#ng#ia p#nă c#nd s-ar simţi ocrotit şi rela&at<

Adulţii din 'urul tău c#nd erai mic nu au ştiut cum să te m#ng#ie. Acum / eşti adultuldin

viaţa ta şi dacă nici acum nu m#ng#i copilul din tine, aceasta ar $ într-adevăr oarte trist.

Ce s-a înt#mplat în trecut, s-a înt#mplat şi s-a terminat. Acum este pre"entul şi ai acumposibilitatea



să te trate"i pe tine însuţi aşa cum ai vrea tu să $i tratat. /n copil speriat are nevoie dem#ng#iere şi

încura'are, nu de ceartă şi ameninţări. %acă te cerţi pe tine însuţi, acest lucru nu acedec#t să te

sperie şi mai tare şi nu ai pe nimeni la care să te reugie"i. C#nd copilul din tine se simteameninţat,

asta crea"ă mult probleme. 5ţi aduci aminte cum te simţeai c#nd erai bat'ocorit c#nd eraimic<

Copilul din tine simte la el şi acum.

)ii bun cu tine însuţi. 5ncepe să te iubeşti şi să te aprobi.

Acesta este lucrul de care are nevoie copilaşul din tine, ca să se poată e&prima la cel mai

înalt potenţial al lui.

BB

5n in$nitatea vieţii în care sunt, totul este perect,


Văd toate tiparele de împotrivire din mine,

doar ca pe alte lucruri de care mă pot elibera.

1le nu au nici o putere asupra mea.

1u sunt puterea în lumea mea.

1u merg lin, înainte at#t c#t pot de bine,

cu sc(imbările ce u loc în viaţa mea.

!ă aprob pe mine şi elul în care mă sc(imb.

)ac tot ceea ce pot pentru asta.

5n $ecare "i este din ce în ce mai uşor.

!ă bucur să $u în ritmul şi curgerea vieţii mele

a-tot-sc(imbătoare.

Astă"i este o "i minunată.

Aleg să o ac aşa.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.



BU

Capitolul +apte

C/! 2 1 2CQI!3I

Zraverse" poduri cu bucurie şi uşurinţăD

5mi plac instrucţiunile de olosireD. oată teoria din lume ar $ neolositoare dacă nu amşti

cum să o aplicăm în practică şi cum să acem o sc(imbare. Am ost întotdeauna opersoană

pragmatică, practică şi am avut nevoie să ştiu cum să olosesc lucrurile.

7rincipiile cu care vom lucra de data aceasta sunt?

\ îngri'irea dorinţei de eliberare

\ controlul minţii

\ să învăţăm cum să ne iertăm pe noi înşine şi pe alţii ne poate elibera.

1liberarea de necesitate

/neori, c#nd încercăm să ne eliberăm de un tipar, lucrurile par să meargă din ce în cemai

rău pentru o vreme. 2i în asta nu este nimic rău. 1ste un semn că situaţia începe să semişte.

A$rmaţiile noastre lucrea"ă şi noi trebuie să continuăm să le acem.

1&emple?

0ucrăm la creşterea bunăstării, dar ne pierdem portoelul.

0ucrăm la îmbunătăţirea relaţiei cu partenerul şi avem o discuţie sau o ceartă.

0ucrăm la îmbunătăţirea sănătăţii şi acem o gripă.

0ucrăm la e&primarea talentelor noastre creatoare şi a înclinaţiilor noastre şi suntem

concediaţi.

/neori problema se mută într-o direcţie dierită şi noi începem să vedem şi să înţelegemmai

mult. %e e&emplu? (ai să presupunem că te laşi de umat şi spui?D%oresc să mă elibere"de nevoia



de ţigăriD. In timp ce continu să aci asta, observi că relaţia ta cu partenerulOparteneradevine mai

neplăcută.

4u dispera acesta este un semn al procesului în lucru. 7oţi să te întrebi o serie de întrebări

ca? Vreau să mă elibere" de situaţii neplăcute < 4u cumva olosesc ţigările ca un ecrande um ca

să nu văd c#t d proastă este relaţia noastră < %e ce cree" eu astel de relaţii <D

Iţi dai seama acum căţigările erau un simptom, nu o cau"ă. Acum îţi de"volţi o putere de

vi"iune interioară şi înţelegere ce te vor a'uta să te elibere"i. Incepi să-ţi spui? %oresc sămă

elibere" de necesitatea de relaţii proasteD.

Apoi observi că motivul pentru care te simţi aşa de neconortabil în relaţia ta este ptulcă

lumea pare să te critice tot timpul. )iind conştient că noine creem întotdeauna propriile&perienţe de

BW

viaţă, începi să spui? vreau să mă elibere" de ncesitatea de a $ criticatD. e g#ndeşti apoila

criticism şi îţi aduci minte atunci c#nd erai copil erai criticat într-una. Copilul din tine sesimte

acasăD atunci c#nd este criticat. !odul tău de a te ascunde a ost prin a crea un ecrande umD.

7oate ve"i că următorul de a $ a$rmarea? Vrea să iert peND

7e parcurs ce îţi aci a$rmaţiile s-ar putea să observi că nu mai simţi nevoia să ume"i şică

oamenii din viaţa ta par să nu te mai critice. Atunci ştii că te-ai eliberat de aceastănecestitate.

să ia cea timp să se vadă re"ultatele. %acă eşti insistent, dar bl#nd cu tine şi vrei să-ţi

acor"i în $ecare "i c#teva momente de linişte, ca să re=ecte" asupra procesului desc(imbare, vei

primi răspunsurile. Inteligenţa din tine este aceeaşi cu Inteligenţa care a creat aceastăplanetă. Ai



încredere în ;(idul tău interior să-ţi dăruiască ceea ce ai nevoie să ştii.

1&erciţiu [ eliberarea necesităţii

%acă erai la un curs de al meu te-aş $ rugat să aci următorul e&erciţiu cu un partener.

otuşi poţi să aci acest e&erciţiu şi cu oglindă, dar una mare dacă este posibil. ;#ndeşte-te la un

lucru din viaţa ta pe care vrei să-l sc(imbi. %u-te la oglindă, uită-te în oc(ii tăi şi spunecu glas

tare? 5mi dau seama acum că eu am creat această condiţie din doresc să mă elibere" detiparul din

conştiinţa mea care este responsabil pentru această condiţieD. 2pune asta de c#teva orişi pune

su=et în ceea ce spui. %acă ăceai asta cu un partener aş $ întrebat partenerul dacă

c(iar ai simţit

şi intenţionat ceea ce spui. Convinge-te pe tine, că de data aceasta eşti într-advărpregătit să te

rupi de trecut.

A'uns aici multora le este rică pentru că nu ştiu C/! să se elibere"e de noua condiţie. 0e

este rică să îşi promită lor înşişi, înainte de a vedea toate răspunsurile. Aceasta estedoar o

împotrivire în plus. reci peste ea sau prin ea.

7artea minunată este că nu trebuie să ştim cum. ot ceea ce avem nevoie este să vrem.

Inteligenţă /niversală sau subconştientul tău vor găsi soluţia cum să acă asta. i serăspunde la

$ecare g#nd pe care îl g#ndeşti şi la $ecare cuv#nt pe care îl rosteşti şi punctul de putereeste în

acest moment. ;#ndurile pe care la g#ndeşti şi vorbele pe care le rosteşti în acestmoment crea"ă

vitorul tău.

!intea ta este o unealtă

1şti mult mai mult dec#t mintea ta. Cre"i probabil căde apt mintea conduce totul. %arcre"i



aşa, numai pentru că ţi-ai antrenat mintea să g#ndească aşa. 7oţi să-ţi de"-antrene"i sausă-ţi reantrene"i

această unealtă a ta. !intea ta este o unealtă pe care o poţi olosi în orice mod vrei tu.

)elul în care o oloseşti acum este doar un obicei şi obiceiurile, ca orice obicei poate $sc(imbat.

%acă vrei să-l sc(imbi sau c(iar şi numai dacă ştii că este posibil să-l sc(imbi.

BE

0inişteşte-ţi gălăgia din mintea ta pentru o clipă şi g#ndeşte-te serios la acest concept?

!I41A A 121 /41A0 71 CA*1 7MI A01;1 2 )021+I 54 *IC1

!% V*1I /.

;#ndurile pe care tu alegiD să le g#ndeşti, crea"ă e&perienţele de viaţă pe care le ai.

%acă tucre"i că este greu sau di$cil să sc(imbi un obicei sau un g#nd, atunci alegerea ta pentruacest mod

de a g#ndi, va ace din această concepţie un adevăr pentru tine.

Control#ndu-ţi mintea

1ste o incredibilă putere şi inteligenţă înăuntrul tău care răspunde în mod continuu

g#ndurilor şi vorbelor tale. Invăţ#nd să-ţi controle"i mintea prin alegerea conştientă a

g#ndurilor

tale, tu te armoni"e"i de apt cu această putere.

4u te g#ndi că mintea ta este în control. u eşti încontrol asupra minţii tale? aleg acumsă

cred că devine din ce în ce mai uşor pentru mine să ac sc(imbăriD. 2-ar putea să ainevoie să repeţi

această conversaţie cu propria ta minte de c#teva ori, p#nă c#nd va accepta că tu eşti în

control şi

ceea ce spui tu este lege.

2ingurul lucru asupra căruia ai control este g#ndul

din acest moment

Vec(ile tale g#nduri s-au dus, nu mai poţi ace nimic dec#t să laşi să plece şi e&prienţelede



viată pe care le-au cau"at. ;#ndurile tale viitoare încă nu s-au ormat şi tu nu ştii carevor $ ele.

;#ndul tău din această clipă, cel pe care îl g#ndeşti c(iar acum este total sub controlultău.

1&emplu?

%acă ai avut un copil căruia i s-a prmis să stea c#t de t#r"iu seara oarte mult timp şiapoi

deci"i ca acest copil să se culce seara la ora @9, cum cre"i că va $ prima seară < Copilulse va

revolta împotriva noii reguli şi va ţipa şi va da din picioare şi va ace tot ce va putea sănu se culce.

%acă tu cede"i AC/! , copilul c#ştigă şi va încerca să te manipule"e tot timpul.

%acă tu în sc(imb vei sta calm, dar neclintit în deci"ia ta şi vei insista ca aceasta estenoua

oră de culcare, revolta lui va deveni tot mai slabă. In c#teva nopţi noua rutină va $stabilită. 1ste la

el şi cu mintea ta. 3ineînţeles că se va revolta la început. 4u vrea să $e re-antrenată.%acă tu eşti în

control şi stai ocali"at şi erm, în scurt timp noul model de a g#ndi va $ stabilit. Iar tu tevei simţi

aşa de bine să ve"i că nu eşti o victimă nea'utorată a g#ndurilor tale, ci eşti maestru alpropriei tale

minţi.

BJ

1&erciţiu- eliberare

5n timp ce citeşti trage aer ad#nc în piept şi c#nd e&piri lasă să iasă toată tensiunea din

corpul tău. 0asa-ţi pielea capului, runtea şi aţa să se rela&e"e. Capul tău nu trebuie săstea

tensionat ca tu să poţi citi. 0asă-ţi spatele, abdomenul şi ba"inul să se rela&e"e. In timpce îţi

rela&e"i picioarele şi labele picioarelor, lasă-ţi respiraţia să $e calmă şi uşoară.

1ste vreo sc(imbare importantă în corpul tău < bservă c#tă tensiune ţineai în tine. %acă



aci acest lucru cu corpul tău atunci îl aci şi cu mintea ta. In această po"iţie rela&antă şi

conortabilă, spune-ţi?DVreau să mă elibere". !ă elibere". 0as să se ducă. !ă elibere" detoată

tensiunea. !ă elibere" de toată rica. !ă elibere" de toată m#nia. !ă elibere" de toatăvinovăţia.

!ă elibere" de toată tristeţea. 0as să se ducă toate limitările vec(i. 0as să se ducă şisunt împăcat.

2unt în pace cu mine însumi. 2unt în pace cu însuşi procesul vieţii. 2unt prote'at şiocrotit.D

reci prin acest e&erciţiu de două, trei ori. 2imte uşurinţa de a te elibera. *epetă acest

e&erciţiu de c#te ori te simţi abordat de g#nduri di$cile. rebuie un pic de muncă pentruca această

rutină să devină parte din tine. %acă te pui înt#i în această stare de pace, a$rmaţiile talevor prinde

rădăcini mult mai uşor. %evii desc(is şi receptiv către ele. 4u mai ai nevoie să ră"beştisau să te

lupţi sau să te orţe"i. %oar rela&e"ă-te şi g#ndeşte g#nduri potrivite. %a, este c(iar aşade uşor.

1liberarea $"ică

/neori este nevoie să simţim o eliberare $"ică. 1&perienţele de viaţă şi emoţiile ot să $e

blocate în corp. %e e&emplu ? dacă ne-am tot reprimat e&primarea verbală, să ţipi c#t teţine gura în

maşină cu toate geamurile înc(ise poate aduce o eliberare. !#nia înăbuşită poate $eliberată

băt#nd patul sau băt#nd cu pumnii pernele sau acelaşi eect eliberator îl poate avea 'ocul de tenis

şi alergarea.

4u demult am avut o durere în umăr o "i sau două. Am încercat să o ignor, dar nu adispărut.

5n $nal, am stat şi m-am întrebat? Ce se înt#mplă aici< Ce simt eu<D 2e simte ca ousturime, ca o

arsurăN.arsură, asta înseamnă m#nie. %e ce eşti m#nioasă < D



4u am putut să mă g#ndesc de ce eram m#nioasă aşa că am luat două perne mari, le-am pus

pe pat şi am început să dau în ele. Cam după douăspre"ece lovituri mi-am dat seama căeram

m#nioasă. 5mi era aşa de clar. Aşa că am bătut pernele, am scos ţipete şi mi-am eliberatemoţiile din

corpul meu. %upă ce am terminat m-am simţit mult mai bine şi a doua "i umărul nu mămai durea.

C#nd laşi trecutul să te tragă înapoi

!ulţi oameni vin la mine şi îmi spun că nu se pot bucura de "iua de a"i, din cau"a a ceva

ce s-a înt#mplat în trecut. 7entru că nu au ăcut ceva sau nu au ăcut-o într-un anume el în trecut, ei

nu pot trăi o viaţă împlinită astă"i. 7entru că nu mai au astă"i ceva ce au avut în trecut,nu se pot

BL

bucura de a"i. 7entru că ost răniţi în trecut, nu pot să accepte să $e iubiţi în pre"ent.7entru că ceva

neplăcut s-a înt#mplat în trecut c#nd au ăcut ceva, ei sunt siguri că se va înt#mpla dinnou. 7entru

că au ăcut o dată ceva ce au regretat, ei sunt siguri că sunt oameni răi pentru întotdeauna. 7entru că

cineva le-a ăcut o dată rău, este acum vina acelei persoane că viaţa lor nu este acolounde ar vrea ei

să $e. 7entru că s-au supărat în trecut pe ceva, vor păstra supărarea şi vor răm#neneînduplecaţi. %in

cau"a unei e&perienţe neericite din trecut, c#nd ei au ost trataţi rău, ei nu vor ierta şinu vor uita

niciodată.

7entru că nu am ost invitată la serbarea de s#rşit de liceu, nu pot acum să mă bucur de

viaţă.

7entru că amavut o perormanţă slabă la prima mea audiţie, am să $u terori"ată laaudiţii

întotdeauna.



7entru că nu mai sunt măritată, nu pot să trăiesc o viaţă normală astă"i.

7entru că prima mea relaţie s-a terminat, nu mă mai pot desc(id la dragoste.

7entru că am ost rănit de o remarcă o dată, n-am să mai pot avea incredere în nimeni.

7entru că am urat o dată ceva, trebuie să mă pedepsesc pentru totdeauna.

7entru că am ost copil sărac, n-am să a'ung niciodată nicăieri.Ceea ce adesea reu"ăm să vedem este că ţinăndu-ne agăţaţi de trecut, indi]erent c#tde

groa"nic a ost nu ace dec#t 2 41 *41A2C. 0orD de apt nici nu le pasă. %e cele maiulte

ori eiD nici măcar nu ştiu. 4oi ne rănim singuri, reu"#nd să trăim momentul pre"ent dinplin.

recutul este gata, s-a dus şi nu poate $ sc(imbat. Acesta este singurul moment pe care îl putem trăi

şi simţi. C(iar şi c#nd vorbim despre trecut, noi trăim amintirea acestuia în pre"ent şipierdem în

process, e&perienţa reală a momentului pre"ent.

1&erciţiu-eliberare

Qai să ne curăţim trecutul din mintea noastră, să ne eliberăm de ataşamentul emoţional

dintrecut. 0asă amintirile să $e doar amintiri. %acă te g#ndeşti în urmă la ce purtai c#nderai în clasa

a treia nu ai nici un ataşament emoţional la această amintire, este doar o amintire.

7oate să $e la el cu toate evenimentele trecute din viaţa noastră. 7e parcurs ce ne

eliberăm, devenim liberi să olosim toată puerea noastră mentală ca să ne bucurăm deacest

moment şi să creăm un viitor minunat.

)ă o listă cu toate lucrurile pe care vrei să le laşi să se ducă. C#t de mult doreşti să le laşi

să se plece < bservă-ţi reacţiile. Ce va trebui să aci ca să te elibere"i de aceste lucruri <C#t de

mult vrei să ace acest lucru < Care este nivelul împotrivirii tale <

U9



Iertarea

7asul următor? I1*A*1A. Iertarea pentru noi înşine şi pentru ceilalţi ne eliberea"ă de

trecut. Iertarea este răspunsul la orice. 2tiu că atunci c#nd suntem împotmoliţi şi nuputem înainta

înseamnă de obicei că mai este ceva de iertat. C#nd nu putem să curgem linD cu cursul

vieţii în

momentul pre"ent, înseamnă că de obicei nu putem lăsa să se ducă un moment dintrecut. Acesta

poate $? regret, tristeţe, durere, rică sau vinovăţie, învinuirea altora, m#nie, resentimentşi uneori

c(iar dorinţa de ră"bunare. )iecare dintre aceste stări vine dintr-un spaţiu de neiertare,un reu" de

a lăsa trecutul să se ducă şi de a veni în momentul pre"ent.

%*A;21A 121 54%1A/4A *27/42/0 714*/ A VI4%1CA *IC1. 2i

drumul către dragoste este iertarea. Iertarea di"olvă resentimentele. 2unt c#teva căi princare

aborde" această problemă.

1&erciţiu- di"olvarea resentimentelor

1ste un e&erciţiu vec(i pentru di"olvarea resentimentelor al lui 1mmet )o& care dă întotdeauna re"ultate. 1l recomandă să stai liniştit, să înc(i"i oc(ii şi să-ţi laşi mintea şicorpul să

serela&e"e. Apoi imaginea"ă-ţi că eşti într-o sală de teatru întunecoasă şi că în aţa taeste o mică

scenă. 7une persoana pe scenă aţă de care ai cele mai puternice resentimente. 7oate să$e

dintrecut sau din pre"ent, vie sau dipărută. C#nd poţi să ve"i clar această persoană,vi"uali"ea"ă

că i se înt#mplă lucruri plăcute. 0ucruri care să însemne ceva pentru ea. ve"i "#mbindşi ericită.

7ăstrea"ă această imagine pentru c#teva minute, apoi las-o să se şteargă încet. Vreau sămai

adaug un pas. %upă ce această persoană părăseşte scena, pune-te pe tine pe scenă.Ve"i lucruri



bune înt#mpl#ndu-se ţie. e ve"i "#mbind şi ericit. Conştienti"ea"ă că abundenţa/niversului este

su$cientă pentru toţi.

1&erciţiul de mai sus di"olvă norii întunecaţi ai resentimentului pe care ma'oritatea dintre

noi îl poartă. 7entru unii va $ oarte greu de înăptuit. %e $ecare dată c#nd aci acest

e&erciţiu s-ar

putea să ve"i o altă persoană. )ă-l o dată pe "i, în $ecare "i timp de o lună şi observă c#tde uşurat

vei deveni.

1&erciţiu- ră"bunarea

Cei care sunt de'a pe calea spirituală ştiu care este importanţa iertării. 7entru unii dintrenoi

mai este un pas necesar înainte de a $ capabili de a ierta total. /neori micuţul copil dininteriorul

nostru are nevoie de ră"bunare înainte de a $ libe să ierte. /rmătorul e&erciţiu esteoarte indicat.

2tai liniştit, împăcat şi înc(ide oc(ii. ;#ndeşte-te la pesoana care este cel mai greu de

iertat. Ce ţi-ar place cu adevărat să-i aci < Ce ar trebui să acă persoana pentru a obţineiertarea

U8

ta < Imaginea"ă-ţi că acest lucru se înt#mplă c(iar acum. Intră în detalii. C#t de mult aivrea ca

această persoană să suere ca să-şi ispăşească păcatul <

C#nd te simţi mulţumit condensea"ă timpul şi înc(ei povestea aceasta pentru întotdeauna.

%e obicei, a'uns aici te vei simţi mai uşor şi îţi va $ mai uşor să te g#ndeşti la iertare. 4ueste bine

pentru tine să aci acest lucru în $ecare "i. %acă aci e&erciţiul o singură dată ca înc(eiere, poate

$ eliberator.

1&erciţiu- iertarea



Acum suntem gata să iertăm. )ă acest lucru cu un partener dacă poţi, dacă eşti singură-l cu

voce tare.

2tai liniştit cu oc(ii înc(işi şi spune? 7ersoana pe care pot să o iert esteN.. şi eu te iert

pentru N..GaptaH. )ă acest lucru de repetate ori. Vei constata că pe unii poţi să-i ierţi

pentru mai

multe lucruri, iar pe alţii pentru un lucru sau două. %acă lucre"i cu un partener, acesta vaspune?

!ulţumesc, acum te-am eliberatD. %acă eşti singur imaginea"ă-ţi persoana pe care aiiertat-o că

îţi răspunde. )ă e&erciţiul pntru cel puţin U sau 89 minute. Caută-ţi în su=et toatenedreptăţile pe

care le cauţi cu tine. Apoi, lasă-le să se ducă şi eliberea"ă-te de ele.

%uă ce ai reuşit să renunţi la c#t mai multe dintre ele îndreaptă-ţi atenţia asupra ta.2puneţi

cu glas tare?D!ă iert pentru N..GaptaHD. )ă acest lucru timp de U minute.

Acestea sunt e&erciţii puternice şi este recomandat să $e ăcute cel puţin o dată pe

săptăm#nă, ca să cureţe orice rămăşită de gunoi. /nele e&perienţe sunt uşor de lăsat săplece, altele

pot $ ciobite puţin c#te puţin, p#nă c#nd într-o "i se vor di"olva şi vor dispărea pur şisimplu.

1&erciţiu-vi"uali"area

Inregistrea"ă următorul te&t pe casetă şi ascultă-l 5ncepe prin a te vi"uali"a pe tine ca

$ind un copil de cinci sau şase ani. /ită-te ad#nc în oc(ii acestui copil. Ve"i după cet#n'eşte el şi

ve"i că de apr este un singur lucru pe care îl doreşte de la tine şi acela este dragosteata. 5ntinde

braţele şi îmbrăţişea"ă-l. 2tr#nge-l la piept cu dragoste şi tandreţe. 2pune-i c#t de mult îliubeşti şi

c#t de mult îţi pasă de el. Admiră tot ceea ce ace acest copil şi spune-i că este normalsă acă

greşeli în timp ce învaţă. 7romite-i că vei $ întotdeauna alături de el, indierent ce s-ar înt#mpla.



Acum lasă-l să se acă din ce în ce mai mic p#nă c#nd va $ e mărimea potrivită să încapă în inima

ta. 7une-l acum acolo astel de c#te ori te uiţi în 'os să-i ve"i aţa micuţă uit#ndu-se latine şi să-i

dai multă dragoste.

Acum imaginea"ă-ţi-o pe mama te $ind copil mic de patru-cinci speriată, căut#nddragoste

dar neştiind unde să o găsească. Intinde-ţi braţele şi îmbrăţişea"ă această etiţă mică şispune-i c#t

de mult o iubeşti şi ce mult îţi pasă de ea. 2pune-i că poate conta pe tine întotdeauna,indierent ce

U@

s-ar înt#mpla. C#nd se linişteşte şi se simte ocrotită, las-o să se acă micuţă p#nă va $ demărimea

potrivită să încapă în inima ta. pune-o şi pe ea acolo împreună cu propriul copil. 0asă-i să$e

aproape şi să-şi dăruiască multă dragoste unul altuia.

Acum imaginea"ă-ţi-l pe tatăl tău de ani, speriat, pl#ng#nd şi căut#nd dragoste. Ve"i

lacrimile rostogolindu-se pa aţa lui mică, neştiind unde să se ducă. Ai devenit bun la a

m#ng#ia

copii mici, aşa că întinde-ţi braţele şi îmbrăţişea"ă trupul lui mic şi tremurător. !#ng#ie-l.

Calmea"ă-l. 0asă-l să simtă ce mult îl iubeşti. 0asă-l să simtă că vei $ întotdeauna alăturide el.

C#nd i s-au uscat lacrimile şi simţi dragostea şi pacea în trupul lui mic, lasă-l să devinămicuţ de

tot, de mărimea potivită ca să încapă în inima ta. 7une-l şi pe el acolo ca toţi aceşti trei

copii să îşi

poată dărui multă dragoste unul altuia, iar tu să-i poţi iubi pe toţi trei.

1ste aşa de mută dragoste în inima ta, că ai putea vindeca întreaga planetă. 2imte cumte

cuprinde această dragoste şi te vindecă pe tine. Incearcă să simţi căldura încep#nd săradie"e în



centrul inimii tale, ca o moliciune, ca o m#ng#iere. 0asă acest simţăm#nt să sc(imbeelul în care

g#ndeşti şi vorbeşti despre tine însuţi.

U

In in$nitatea vieţii mele unde sunt, totul este perect,


2c(imbarea este legea naturală a vieţii mele.

Ii spun bine ai venit.

Vreau să mă sc(imb. Aleg să îmi sc(imb modul de a g#ndi.

Aleg să sc(imb vorbele pe care le olosesc.

!ă mut de la vec(i la nou, cu uşurinţă şi bucurie.

Imi este mult mai uşor să iert dec#t am cre"ut.

Iertarea mă ace să mă simt liber şi uşor.

Invăţ cu bucurie să mă iubesc pe mine însumi,

din ce în ce mai mult.

Cu c#t mă elibere" de mai mult resentiment,

cu at#t mai multă dragoste pot să e&prim.

)aptul că îmi sc(imb g#ndurile mă ace să mă simt bine.

Invăţ să aleg ca "iua de a"i să $e o e&perienţă plăcută.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

UB

Capitolul pt

C42*/I4% 4/0Z*ăspunsurile din interior vin în conştiinţa mea cu uşurinţă.D

4u vreau să $u gras.

4u vreau să $u leter.

4u vreau să $u bătr#n.

4u vreau să locuiesc aici.



4u vreau să $u în această relaţie.

4u vreau să $u ca mamaOtata.

4u vreau să $u blocat în 'obul acesta.

4u vreau să am acest părO nasO corp.

4u vreau să $u singur.4u vreau să $u neericit.

4u vreau să $u bolnav.

0ucrurile pe care te concentre"i, cresc

Cele de mai sus ne arată cum am ost crescuţi să luptăm împotriva negativului cu mintea[

g#ndind că dacă acem aşa, po"itivul va veni în mod automat. 4u este c(iar aşa. %e c#te

ori te-ai

lamentat de ceva ce nu ai vrut< Ai obţinut aşa ceea ce ţi-ai dorit cu adevărat< %acă într-adevăr vrei

să aci nişte sc(imbări în viaţa ta, lupt#nd împotriva negativului este pierdere de vreme.

Cu c#t vorbeşti mai mult de ceea ce nu vrei, cu at#t mai mult cre"i în acest lucru.0ucrurile

care ţi-au displăcut despre tine sau despre viaţa ta sunt probabil cu tine p#nă în "iua de

a"i.

7e ce îţi concentre"i atenţia, creşte şi devine permanent în viaţa ta. 5ndepărtea"ă-te de

negativ şi concentrea"ă-ţi atenţia pe ceea ce vrei cu adevărat să $i sau să ai. Qai săsc(imbăm

a$rmaţiile de mai sus în a$rmaţii po"itive?

2unt subţire.

2unt prosper.2unt veşnic t#năr.

!ă mut într-o casă mai bună.

2unt într-o relaţie nouă şi minunată.

2unt unic în elul meu.

5mi iubesc părulO nasulOcorpul.



2unt plin de dragoste şi de aecţiune.

UU

2unt vesel, ericit şi liber.

2unt sănătos tun.

A$rmaţii5nvaţă să g#ndeşti în a$rmaţii po"itive. ot ceea ce spui sunt a$rmaţii. 7rea adeseag#ndim

în a$rmaţii negative. A$rmaţiile negative nu ac dec#t să înmulţească ceea ce ai a$rmatcă nu vrei.

%acă spui?D5mi urăsc serviciulD, nu a'ungi nicăieri. %eclar#nd că ZAccept acum un 'ob nouşi

minunatD, el va desc(ide canalele din conştiinţa ta care vor crea acest 'ob. rebuie să acimereu

a$rmaţii po"itive despre cum vrei să $e viaţa ta.

otusi este ceva oarte important de menţionat? întotdeauna să aci a$rmaţiile la I!7/0

7*1F14, ZsuntD sau ZamD. 2ubconştientul tău este un servitor oarte ascultător şi dacă tuaci

a$rmaţiile al viitor Zvreau săD sau Zvoi aveaD, atunci acolo leva păstra pentru tine,

întotdeauna înviitor, la un pas de a $ înăptuite.

7rocesul iubirii de sine

Indierent care este problema , ceea ce trebuie abordat este I/3I*1A %1 2I41. Aceasta

este Zbag(eta magicăD ce di"olvă problemele. 5ţi aduci aminte de timpurile în care aveaio părere

bună despre tine şi ce bine mergea totul în viaţa ta< 5ţi aduci aminte de timpurile în care

erai

îndrăgostit şi parcă nu aveai nici un el de problemă< Iubirea de sine îţi aduce un astelde val de

sentimente bune şi noroc, care te va ace să simţi că pluteşti. %*A;21A %1 2I41 1)AC1

2 1 2I!MI 3I41.



1ste imposibil să te iubeşti pe tine însuţi, dacă nu te aprobi şi nu te accepţi aşa cum eşti.

Aceasta înseamnă să nu te critici în nici o circumstanţă. 7ot au"i d'a obiecţiile?

%ar întotdeauna am ost critic cu mine însămi.

Cum este posibil să-mi placă acest lucru la mine<

7ărinţiiO partenerulO proesorii m-au criticat întotdeauna.Cum o să-mi menţin motivaţia<

Cum o să a'ung să mă sc(imb, dacă nu mă auto-critic<

Antren#nd mintea

Auto-critica cum este cea de mai sus este obiceiul minţii de a pălăvrăgi în vec(iul limba'.

Ve"i ce bine ţi-ai antrenat mintea să te certe într-una şi să se opună sc(imbărilor< Ignorăg#ndurile

acestea şi mergi înainte cu munca mai importantă de acum. 4e întoarcem la un e&erciţiupe care lam

ăcut mai devreme. /ită-te din nou în oglindă şi spune? Z!ă iubesc şi mă accept e&actaşa cum

UW

suntD. Cum te simţi< 1ste un pic mai uşor, după toată munca de iertare pe care am ăcut-o< Acesta

este cel mai important punct. Aprobarea şi acceptarea de sine sunt c(eia sc(imbărilorpo"itive.

5n "ilele în care denigrarea mea de sine era aşa de puternică, erau situaţii c#nd măpălmuiam

singură 4u cunoşteam noţiunea de acceptare de sine. Credinţa mea în propriile melelipsuri şi

limitări era mai puternică dec#t ar $ spus oricine să mă contra"ică. %acă cineva mi-ar $

spus că sunt

iubită, reacţia mea imediată ar $ ost?D%e ce< Ce poate vedea cineva la mine<D sauclasicul g#nd

Z%acă ar şti cum sunt eu pe dinăuntru în realitate, nu m-ar mai iubi.D 4u ştiam că totbinele începe

cu acceptarea a ceea ce este în interiorul nostru şi cu iubirea pentru acela care eşti tu.!i-a luat mult



timp să de"volt o relaţie de împăcare şi iubire cu mine însămi.

!ai înt#i am început prin a v#na lucruri mici pe care le consideram ZcalităţiD. C(iar şinumai

at#t a a'utat şi sănătatea mea a început să se îmbunătăţească. sănătate bună începecu iubirea de

sine în mod creator. !ai t#r"iu am învăţat să iubesc în mine şi să aprob c(iar şi calităţilepe care nu

le consideram a $ Zdestul de buneD. Acesta a ost momentul c#nd am început cu adevăratsă ac

progrese.

1&erciţiu- mă aprob

Am dat e&ercitiul acesta la sute de persoane şi re"ultatele au ost întotdeauna

enomenale.

oată luna viitoare repetă-ţi ! A7*3. )ă acest lucru de -B99 de ori în $ecare "i. 4u,nu este

prea mult. C#nd te îngri'ore"i de ceva, treci prin problema ta cel puţin de tot at#tea ori.)ă din Zmă

aprobD o mantra pe care să o spui tot timpul ără încetare. 2pun#nd mă aprob o să aducăla

supraţă tot ce era în opo"iţie, îngropat în subconştientul tău. C#nd un astel de g#ndnegativ apare

la supraaţă, cum ar $?DCum să te aprobi c#nd eşti aşa de gras<D sau Z1ste o prostie săcre"i că

această a$rmaţie îţi va ace un el de bineD sau Znu eşti bun de nimicaD sau orice altă=ecăreală

mentală apare, acum este momentul să îţi pui mintea sub control. 4u le da importanţăacesto

g#nduri. Ve"i e&act ceea ce sunt? alte căi care să te ţină ancorat în trecut. )iecărui astelde g#nd

spune-i cu bl#ndeţe? Ze las să te duci, eu mă aprob pe mine însămiD. C(iar şi numai c#ndte

g#ndeşti să aci aşa ceva pot avea loc alte împotriviri? Z7are carag(iosD, Znu pare realD,Zeste o



minciunăD, Zsună cam aiureaD sau ZCum să mă aprob c#nd ac aşa ceva<D

0asă-le pe toate să treacă de tine. Acestea sunt doar g#nduri de împotrivire. 1le nu aunici

o putere asupra ta, dec#t dacă tu alegi să le cre"i. Z!ă prob pe mine însumi. !ă aprob pemine

însumi. !ă aprob pe mine însumi.D

4u contea"ă ce se înt#mplă, nu contea"ă cine îţi spune ce, nu contea"ă cine îţi ace ce,tu

continuă să îţi repeţi asta. %e apt c#nd poţi să-ţi repeţi această a$rmaţie atunci c#ndcineva îţi ace

ceva cu care tu nu eşti de acord, atunci vei şti că ai început să creştiîn interiorul tău şi săte sc(imbi.

UE

;#ndurile nu au putere în aţa noastră dec#t dacă cedăm în aţă lor. ;#ndurile nu suntdoar

şiruri de vorbe. 1le 4/ A/ 4ICI 5421!4A1. 4umai noi le dăm însemnătate. +i noi

alegem ce el de interpretare să le dăm. Qai să alegem g#nduri care să ne tămăduiascăşi să ne

ocrotească.

Ca parte din procesul de acceptare de sine este şi eliberarea de opiniile altora. %acă eu

eram cu tine şi îţi spuneam mereu? Zu nu ai un purcel violet eşti un purcel violetD tu ori ai$ r#s de

mine ori te-ai $ enervat şi ai $ spus că sunt nebună. !ai mult ca sigur tu nu ai cre"ut căeste

adevărat. +i cu toate acestea, multe din lucrurile pe care am ales să le credem desprenoi înşine sunt

la el de alse şi neadevărate. A crede că valoarea ta este dependentă de orma corpuluitău este

modul tău de a crede că eşti un Zpurcel violetD.

%eseori ceea ce noi credem că este Zur#tD sau ZrăuD despre noi nu este dec#t e&presia

individualităţii noastre. Acest apt este unicitatea noatră şi ceea ce este deosebit deceilalţi. 4atura



nu se repetă niciodată. %e la începutul acestei planete şi p#nă acum nu au ost doi ulgide nea sau

două picături de apă identice. +i $ecare margaretă este dierită de cealaltă.amprentelenoastre sunt

dierite şi noi suntem dieriţi. 2untem meniţi să $m dieriţi. C#nd învăţăm să acceptămacest lucru

nu o să mai $e nici o competiţie şi nici comparaţie. 5ncerc#nd să $m ca alţii, ne sta$deşteşi ne

contractă su=etul. )iecare dintre noi a venit pe această planetă ca să e&prime cine esteel.

7#nă c#nd am învăţat să mă iubesc pe mine însămi, aşa cum o ac acum, nici măcar nuam

ştiut cine sunt.

7une-ţi cunoştinţele în practică

;#ndeşte g#nduri care te ac ericit. )ă lucruri care te ac să te simţi bine. !ăn#ncăalimente

car îţi ac trupul să se simtă bine. 5naintea"ă cu o vite"ă care te ace să te simţi bine.

7lant#nd seminţe

;#ndeşte-te pentru o clipă la un răsad de roşii. plantă sănătoasă poate avea c(iar o

sută de

roşii. %ar ca să a'ungem să avem această plantă cu at#tea roşii pe ea, trebuie să începem cu o

săm#nţă mică şi uscată. 2ăm#nţa aceea nu arată deloc ca o roşie şi desigur nici nu aregustul unei

roşii. %acă nu ai $ sigur, s-ar putea nici să nu cre"i că este o plantă care ace roşii. otuşi(ai să

presupunem că plante"i săm#nţa în sol ertil, o u"i şi laşi soarele să o lumine"e. C#ndapare primul

vlăstar tu nu îl calci în picioare şi spui? ZAcesta nu este un vlăstar de roşii.D !ai degrabă teuiţi la el

şi spui?D(, uite că înceapă să creascăD şi îi urmăreşti cu plăcere evoluţia. 5n timp, dacă îl îngri'eşti



şi îl u"i şi laşi soarele să lumine"e şi smulgi buruienile, vei avea poate o plantă cu peste osută de

roşii sănătoase şi rumoase. otul a început de la acea săm#nţă mică.

UJ

1ste la el şi c#nd vrei să cree"i o e&perienţă nouă pentru tine. 7ăm#ntul în care plante"i

este

subconştientul tău. 2ăm#nţa este noua a$rmaţie. 5ntreaga nouă e&perienţă este înaceastă săm#nţă

mică. u"i cu a$rmaţii. 0aşi strălucirea g#ndurilor po"itive să o lumine"e. cureţi deburuieni,

smulg#nd şi îndepărt#nd orice g#nd negativ care răsare. +i c#nd ve"i cel mai mic semn,nu sari să-l

calci în picioare şi "ici? ZAcesta nu este destulD în sc(imb te uiţi la el cu admiraţie şi spui?Z(, uite

că răsare 5ncepe să dea re"ultateD Apoi îl urmăreşti cum creşte şi devine îndeplinireadorinţei tale.

1&erciţiu- crea"ă noi sc(imbări

Acum este timpul să iei lista cu lucrurile care nu sunt bune cu tine şi să le transormi în

a$rmaţii po"itive. 2au poţi să liste"i toate sc(imbările pe care vrei să le aci, le-ai ăcut

sau le aci

acum. Apoi alege-ţi trei de pe această listă şi transormă-le în a$rmaţii po"itive.

2ă "icem că lista ta de a$rmaţii negative este cam aşa?

Viaţa mea este o mi"erie.

Ar trebui să slăbesc.

4imeni nu mă iubeşte.

Vreau să mă mut.

5mi urăsc 'obul.

Ar trebui să mă organi"e".

4u ac destul.

4u sunt destul de bun.

7oţi să le transormi astel?



Vreau să mă elibere" de tiparul din mine care a creat aceste condiţii.

2unt într-un proces de sc(imbări po"itive.

Am un corp subţire şi ericit.

2imt dragoste oriunde m-aş duce.

Am o locuinţă perectă.Cree" acum un 'ob nou, minunat.

2unt oarte bine organi"at.

Aprecie" tot ceea ce ac.

!ă iubesc şi mă aprob.

Am încredere că procesul vieţii îmi aduce cel mai înalt nivel de bine.

!erit tot ceea ce este mai bun şi accept acest lucru acum.%in acest grup de a$rmaţii vor reieşi toate lucrurile pe care le vrei să le sc(imbi de pelista

ta. Iubindu-te şi aprob#ndu-te, cre#nd un spaţiu de protecţie, av#nd încredere, merit#ndşi accept#nd,

vor reglementa greutatea ta, care se va normali"a. Vor crea organi"are în mintea ta, vorcrea relaţii

ULiubitoare înviaţa ta, vor atrage un 'ob nou şi o locuinţă nouă. 1ste miraculos elul în carecreşte un

răsad de roşii. 1ste de asemenea miraculos elul în care putem să ne demonstrămdorinţele.

!erit#ndu-ţi propriul bine

Cre"i că meriţi să ai ceea ce îţi doreşti< %acă nu, atunci nu o să-ţi dai voie să ai acele

lucruri.Vor apare circumstanţe pe care nu le vei putea controla, care te vor rustra şi îţi vor împiedica

reali"ările.

1&erciţiu- eu merit

/ită-te din noi în oglindă şi spune? Z!erit să amO să $uNNN. şi acum acceptD. 2pune-o de



trei-patru ori. Cum te ace să te simţi< 2ă $i întotdeauna atent la emoţiile tale, la ce sepetrece în

corpul tău. 2imţi că este adevărat sau încă simţi că nu meriţi<

%acă ai orice el de emoţii negative în corpul tău, atunci întoarce-te la a$rmaţia? Z!ă

elibere" de tiparul din mintea mea care crea"ă împotrivire la propriul meu bineD. Z!erit să

amO să

$uN..D

*epetă această a$rmaţie p#nă c#nd simţi acceptare în toată $inţa ta, c(iar dacă vatrebui

să o repeţi timp de c#teva "ile.

)iloso$e (olistică

5n acţiunea noastră de a Construi 4oul, vrem să abordăm o metodă (olistică. )iloso$a(olistică este de a (răni şi de a ocroti întreaga $inţă? rup, !inte şi 2pirit. %acă ignorămoricare

dintre aceste componente, suntem incompleţi, ne lipseşte întregirea. 4u are importanţăunde

începem, at#ta timp c#t includem şi celelalte componente pe parcurs.

%acă începem cu trupul vom dori să lucrăm cu nutriţia, să învăţăm care este legătura

noastrădintre alegerea noastră pentru m#ncare şi băutură şi cum aectea"ă ele modul în care nesimţim.

Vrem să acem cele mai bune alegeri pentru trupul nostru. 2unt ierburi şi vitamine,(omeopatia şi

terapia cu =ori 3ac(.

1&erciţiul este cel care ne întăreşte oasele şi ne păstrea"ă trupurile tinere. 5n aară de

sport şi înot, poţi considera (ai-C(i, artele marţiale şi oga. 1u îmi iubesc trambulina şi oolosesc "ilnic.

placă înclinată cu care mă aşe" cu capul în 'os, îmi îmbunătăţeşte calitatea perioadelorde

rela&are. 2-ar putea să vrem să e&plorăm una din ormele de tratament ca *ol$ng, Qeller_or sau



rager. !asa'ul, *e=e&ologia, 3ioenergia, !anipularea oaselor pot $ toate bene$ce.

7entru minte putem e&plora te(nici de vi"uali"are, imaginerie asistată şi a$rmaţii. 2unt

oarte multe te(nici terapeutice? ;estalt, Qipno"a, 7si(o-dramă, *egresie în vieţiletrecute, erapie

prin artă, Interpretarea viselor.

W9

!editaţia, în oricare din ormele ei, este o cale minunată de a linişti mintea şi de apermite

ZştiinţeiD tale interioare de a ieşi la supraaţă. 1u de e&emplu stau doar cu oc(ii înc(işi şi întrebDCe

am nevoie să ştiu<D şi apoi aştept în linişte răspunsul răspunsul poate să vină imediat şiacesta este

un lucru bun sau poate să nu vină şi este tot bine. +tiu că va veni într-una din "ileleurmătoare.

2unt grupuri care ac cursuri pentru toate gusturile, cum ar $? Introversiune, *elaţiiiubitoare

etc. Aceste cursuri nu o să-ţi clari$ce A1 7*301!101 pentru totdeauna. otuşi ele tepot

a'uta să-ţi sc(imbi viaţa aici şi acum.

7e tăr#m spiritual e&istă rugăciunea şi meditaţia. %e asemenea practicarea iertării şi

dragostei necondiţionate sunt practici spirituale.



Viaţa mea este în permanenţă nouă.

)iecare moment al vieţii mele este nou, proaspăt şi vital.

5mi olosesc g#ndirea a$rmativă să cree"

e&act ceea ce îmi doresc.

Aceasta este o nouă "i. 1u sunt un nou eu.

;#ndesc dierit. Vorbesc dierit. Acţione" dierit.

Ceilalţi mă tratea"ă dierit.



4oua mea lume este o re=e&ie a noii mele g#ndiri.

1ste o bucurie şi o plăcere să plante" seminţe noi,

7entru că ştiu că aceste seminţe vor deveni noile

mele e&perienţe de viaţă.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.W8

Capitolul 4ouă

!/4CA FI04IC

5mi place să practic noile mele abilităţi mentaleD

%acă un copil s-ar da bătut de la prima că"ătură,

n-ar învăţa niciodată să meargărice lucru nou pe care îl înveţi are nevoie de practică multă ca să devină parte din viaţata.

0a început, este nevoie de multă concentrare şi unii aleg să acă din aceasta o muncăgreaD. !i-e

nu-mi place să mă g#ndesc la ea ca $ind o muncă greaD, ci mai degrabă ca la ceva noude învăţat.

Indierent de subiect, procesul învăţării este întotdeauna acelaşi ? c#nd înveţi să conducio

maşină sau să oloseşti o maşină de scris sau să 'oci tenis sau să g#ndeşti po"itiv. 0a început, ne

împiedicăm, me împotmolim, în timp ce subconştientul nostru învaţă din încercări şi apoila $ecare

nouă tentativă ni se pare tot mai uşor să o acem. 3ineînţeles că nu ai cum să $i perectDdin prima

"i. Vei ace at#t c#t vei putea. 2i acest lucru este su$cient de bine pentru început.*epetă-ţi tot

timpul? )ac tot ce pot, c#t de bine pot.D

Incura'ea"ă-te întotdeauna

Imi aduc bine aminte prima mea pre"entare în public. Imediat ce am cobor#t de pepodium,



mi-am "is?D0ouise, ai ost minunată. Ai ost absolut antastică pentru prima pre"entare.%upă ce vei

ace asta de cinci-şase ori vei $ o proesionistă.D

Cam două ore mai t#r"iu mi-am spus ? Cred că am putea scimba unele lucruri. Qai să

a'ustăm aici şi (ai să a'ustăm acolo.D Am reu"at din toate puterile să mă autocritic.

%acă aş $ cobor#t de pe podium cert#ndu-mă? (, ai ost îngro"itoare, ai greşit aici şi ai

greşit şi acoloD, atunci mi-ar $ ost groa"ă să mai apar la o a doua pre"entare. %ar în elulacesta a

doua pre"entare a ost mai bună, iar după a şasea m-am simţit ca o proesionistă.

Vă"#nd 0egeaD maniest#ndu-se peste tot în 'urul nostru

C(iar înainte de a scrie această carte mi-am cumpărat un computer. 0-am numit

!agicianulD. 1ra ceva nou ce am ales să învăţ. Am descoperit că învăţ#nd să olosesccomputerul

era similar cu învăţarea 0egilor 2pirituale. %upă ce am învăţat legea computeruluiD, el a început

într-adevăr să înăptuiască minuniD pentru mine. C#nd nu i-am respectat legea ori nu s-a înt#mlat

nimic ori nu a mers deloc aşa cum aş $ vrut eu să meargă. 4u a cedat de loc. 7uteam să

$u oric#t deW@

rustrată, computerul aştepta neclintit să-i învăţ legile şi apoi înăptuia minunile. !i-aluat multă

practică.

1ste la el cu munca pe care o înveţi tu să o aci. rebuie să înveţi 0egile 2pirituale şi săle

alegi add literamD. 4u poţi să le modi$ci ca să se potrivească propriei tale g#ndiri. rebuie să înveţi

şi să urme"i noul limba' şi atunci c#nd o vei ace minunileD vor începe să se înăptuiască în viaţa ta.

Intăreşte-ţi învăţătura

Cu c#t mai multe căi găseşti să-ţi întăreşti învăţătura, cu at#t mai bine. 1u aş sugera?



\ e&primă mulţumire

\ scrie a$rmaţii

\ meditea"ă

\ bucură-te de e&erciţiul $"ic

\ practică o nutriţie sănătoasă\ ă a$rmaţii cu voce tare

\ c#ntă a$rmaţii

\ re"ervă-ţi timp pentru e&erciţii de rela&are

\ oloseşte vi"uali"area, imaginea mentală

\ citeşte şi studia"ă

!unca mea "ilnică!unca mea "inică se desăşoară cam aşa. 7rimele g#nduri înainte de a-mi desc(ide oc(ii

sunt de mulţumire pentru tot ce îmi vine în minte. %upă duş îmi acord o 'umătate de orăde

meditaţie, a$rmaţii şi rugăciuni. Apoi 8U minute de preerinţă la trambulină sau e&erciţiide aerobic

la televi"or.

!icul de'un constă din ructe, sucuri de ructe şi ceaiuri. !ulţumesc pentru această(rană.

Inainte de pr#n" îmi place să merg în aţa oglin"ii şi să spun cu glas tare nişte a$rmaţii ?

0ouise eşti minunată şi te iubesc.

Aceasta este una din cele mai bune "ile din viaţa ta.

otul se îndeplineşte pentru cel mai înalt grad de bine al tău.

ot ceea ce ai nevoie să a=i, ţi se destăinuie.

ot ceea ce ai nevoie vine la tine.

otul este bine.

W

7r#n"ul este adesea o salată mare. %upă amia"a mă rela&es ascult#nd mu"ică. Cina este



ormată din legume $erte şi cereale. /neori măn#nc peşte sau pui. Corpul meuuncţionea"ă cel mai

bine cu m#ncare simplă. Imi place să împart cina cu alţii.

/neori seara citesc sau studie". 1&istă întotdeauna ceva nou de învăţat. Acum scriu

a$rmaţia acelei "ile de 89-@9 de ori. Inainte de a mă culca îmi revăd g#ndurile.

*ecapitule" $ecare

activitate. Imi spun că voi dormi ad#nc şi bine şi mă voi tre"i a doua "i proaspătă şiluminoasă cu

bucuria de a începe o nouă "i.

2ună cam mult, nu< 0a început pare mult de ăcut, dar după o perioadă scurtă de timpnoul

tău mod de g#ndire va deveni obişnuinţă. Ar $ minunat pentru o amilie să acă toate

aceste lucruri

împreună.

Cum îţi începi "iua<

Care este primul lucru pe care îl spui dimineaţa c#nd te tre"eşti< oţi avem c#te ceva despus

în $ecare "i. 1ste po"itiv sau negativ< Imi amintesc de dimineţile în care mă tre"eam şi

spuneam?D(, %oamne o altă "iD +i aceasta era e&act elul de "i pe care îl aveam, unuldupă altul

toate lucrurile îmi ieşeau prost. Acum c#nd mă tre"esc, încă dinainte de a desc(ide oc(iimulţumesc

patului pentru somnul bun pe care mi l-a dat. Apoi timp de 89 minute suntrecunoscătoare pentru tot

ce este bun în viaţa mea. Imi plani$c "iua spun#nd că tot ceea ce voi ace, voi ace cuplăcere şi va

ieşi bine.

!editaţie

Acordă-ţi în $ecare "i c#teva momente de în care să stai liniştit, în meditaţie. %acă nu aimai

practicat începe cu U minute. 2tai liniştit, observă-ţi respiraţia şi lasă g#ndurile să treacăuşor prin



minte. 4u le da importanţă şi ele se vor duce. 1ste natura minţii să g#ndească aşa că nu încerca să

scapi de g#nduri. 2unt multe cărţi şi cursuri despre cum să medite"i. 4u are importanţăcum începi,

în $nal îţi vei crea cea mai potrivită metodă pentru tine. 1u stau de obicei liniştită şi întreb? Ce am

neoie să ştiu<D îi permit răspunsului să vină dacă vrea, iar dacă nu ştiu că va veni mait#r"iu.

altă ormă de meditaţie este să stai liniştit şi să observi respiraţia venind şi plec#nd din

corpul tău. C#nd inspiri numără 8, c#nd e&piri numără @ şi tot aşa p#nă la 89. %acămintea îţi

rătăceşte reia numărătoarea.

1&erciţiu- a$rmaţii "ilnice

Ia una sau două a$rmaţii şi scrie-le de 89-@9 de ori pe "i. Citeşte-le cu entu"iasm şi cuglas

tare. )ă un c#ntec din a$rmaţii şi c#ntă-l cu bucurie. 0asă-ţi mintea să rătăcească prinaceste

WB

a$rmaţii toată "iua. A$rmaţiile olosite în mod constant devin cre"uri şi vor produce

întotdeauna

re"ultate, uneori pe căi pe care nu le putem bănui.

/nul din cre"urile mele este să am relaţii bune cu proprietarii locuinţelor unde stau./ltimul

meu proprietar era cunoscut ca $ind o persoană oarte di$cilă şi toţi c(iriaşii se pl#ngeaude el. In

ceai U ani în care am locuit acolo nu l-am vă"ut dec#t de trei ori. C#nd m-am (otăr#t să

mă mut în

Caliornia am vrut să v#nd toate bunurile şi să o iau de la "ero. Am început să aca$rmaţii ca?

oate bunurile mele sunt v#ndute uşor şi repede.

!utarea este oarte uşoară de ăcut.

otul se re"olvă în rdinea %ivină şi %reaptă.



otul este bine.

4u m-am g#ndit c#t de greu va $ să-mi v#nd lucrurile sau unde am să dorm c#teva nopţisau

alte idei negative. Am continuat să ac a$rmaţiile. 2pre bucuria mea, clienţii şi studenţiiau

cumpărat ma'oritatea lucrurilor mai mărunte şi a cărţilor. 0-am inormat pe proprietar cănu îmi

reînoiesc contractul şi spre surpri"a mea am primit un teleon de la el să-mi spună că îipare rău că

plec. 2-a oerit să-mi dea o scrisoare de recomandare către viitorul meu proprietar dinCaliornia şi

s-a oerit să-mi cumpere mobile, urm#nd să înc(irie"e apartamentul în care am stat deacum

mobilat.

%atorită cre"urilor mele? Am întotdeauna o relaţie bună cu proprietarulD şi otul se vinde

uşor şi repedeD am reuşit să dorm în propriul meu pat într-un apartament mobilat p#nă înultima

seară şi să )I/ 70I 714*/ A2A

Am ieşit din casă cu c#teva (aine, cu maşina de scris, maşina de ăcut suc, mi&erul,

uscătoul

de păr, cecul şi am luat trenul spre 0.A.

4u crede în limitări

A'ung#nd în Caliornia am ost nevoită să cumpăe o maşină. 4u am mai avut maşinăp#nă

atunci şi nici c(eltuieli importante, nu aveam nici un credit stabilit. 3ăncile nu voiau să-mi

împrumute bani. )iind emeie şi neav#nd un 'ob stabil nu m-a a'utat Geram consultantăH.bţinerea

unui credit a devenit un cerc viciios.

Am reu"at să am orice g#nduri negative despre această situaţie şi despre bănci. Am

înc(iriat o maşină şi mi-am spus? am o maşină nouă, minnunată şi vine cu uşurinţă lamineD. Am



spus de asemenea tuturor persoanelor că vreau să-mi cumpăr o maşină şi că nu amreuşit să obţin un

credit. %upă tei luni am înt#lnit o emeie de aaceri care m-a plăcut imediat. C#nd i-amspus de

problema mea cu maşina a spus? (, de asta am eu gri'ăD. A sunat o cunoştinţă la bancăcare îi era

datoare cu o avoare şi am reuşit să obţin creditul şi să-mi ac(i"iţione" o maşină nouă.

WU

1&erciţiu- mă iubesc

7resupune că de'a îţi spui mă aprobD de o lună şi aceasta este o ba"ă puternică.Continuă

aşa încă o lună. acum ia un carneţel şi notea"ă în susul paginii? ! I/312C 71 !I41

542!I

+I %1 AC11AND. Continuă propo"iţia în c#t mai multe eluri. Citeşte-o în $ecare "i şi peparcurs

ce îţi vin idei, adaugă-le.

%acă poţi lucra cu un partener, ţine-ţi-vă împreună de m#ini şi spune?D!ă iubesc şi de

aceeaND. Celmai mare bene$ciu al acestui e&erciţiu este că înveţi că este aproapeimposibil să te

denigre"i, atunci c#nd a$rmi că te iubeşti.

1&erciţiu- c(eamă noul

Vi"uali"ea"ă-te sau imaginea"ă-te av#nd sau ăc#nd sau $ind ceea ce îţi doreşti.

Completea"ă toate detaliile. 2imţ, imagine, gust, atingere, sunet. bservă reacţiacelorlalţi la noua

ta stare. Accept-o şi bucură-te de ea, indierent de reacţia pe care o au ceilalţi.

1&erciţiu- e&tinde-ţi cunoştinţele

Citeşte tot ce poţi să-ţi e&tin"i cunoştinţele şi înţelegerea despre cum lucrea"ă mintea.2unt

at#tea cunoştinţe la îndem#nă pentru tine. Cartea aceasta este doar /4 7A2 pe drumultău A=ă

alte puncte de vedere. Ascultă-i pe alţii spun#nd acest lucru într-un mod dierit. 2tudia"ăpentru o



vreme cu un grup, p#nă c#nd îi depăşeşti.

Aceasta este o muncă de o viaţă. Cu c#t înveţi mai mult, cu c#t ştii mai mult, ci c#t poţi

practica mai mult şi aplica mai mult, cu at#t mai bine te vei simţi şi cu at#t mai minunatăva $ viaţa

ta. ăc#nd această muncă 1 )AC1 2 1 2I!MI 3I41

Incepe să arăţi re"ultatele

7ractic#nd c#t mai multe metode poţi, re"ultatele acestei munci vor începe să se arate.Vei

vedea mici minuni înt#mpl#ndu-se în viaţa ta. 0ucrurile pe care eşti gata să le elimini,vor dispărea

de la sine. 0ucrurile şi evenimentele pe care le doreşti, vor răsări în calea ta din senin.veiprimi şi

premii pe care nici măcar nu ţi le-ai imagina

Am ost aşa de plăcut surprinsă c#nd după c#teva luni de muncă mentală am început săarăt

mai t#nără. Acum, arăt cu 89 ani mai t#nără dec#t arătam acum 89 ani.

WW

Iubeşte cine şi ce eşti şi iubeşte ceea ce aci. *#"i de tine şi de viaţă şi nimic nu te

atinge.ricum totul este temporar. 5n viaţa viitoare vrei să aci lucrurile dierit, atunci de ce sănu le aci

dierit acum<

2unt at#tea căi pentru vindecarea ta pe care le poţi aborda. 5ncearcă-le pe toate şi apoi

oloseşte-o pe cea care ţi-a plăcut cel mai mult.

C#nd te duci seara la culcare, înc(ide oc(ii şi din nou $i recunoscător pentru tot binele

din

viaţa ta. Va aduce şi mai mult bine. 4u asculta ştirile de la televi"or ca ultimul lucru pecare îl aci

înainte de culcare. +tirile sunt doar o lungă listă de de"astre şi nu vrei să le iei cu tine înstarea de

somn. 5n timpul viselor se produce multă muncă de curăţire şi poţi să ceri viselor tale săte a'ute la



ceea ce cre"i acum. Adsea vei găsi răspunsul în "ori.

%u-te la culcare liniştit şi împăcat. Ai încredere că procesul vieţii este întotdeauna departea

ta şi are gri'ă de toate, pentru celmai înalt bine al tău şi pentru cea mai mare bucurie ata.

4u trebuie să aci o tragedie din ceea ce aci. 7oate $ plăcut. 7oate $ ca un 'oc. 7oate $ o

bucurie. otul depinde de tine C(iar şi munca de iertare şi eliberare a resentimentelorpoate $

plăcută, dacă tu vrei să o aci aşa. %in nou, ă un mic c#ntecel despre persoana sausituaţia de care

este greu să te elibere"i. C#nd c#nţi un c#ntecel, acesta luminea"ă şi înveseleşte toatăprocedura.

C#nd lucre" cu clienţii aduc r#sul în discuţiile noastre c#t de repede pot. Cu c#t mairepede

putem să r#dem de toate problemele, cu at#t mai uşor este să te elibere"i de ele. %acăţi-ai vedea

problemele tale puse în scenă, ai r#de de ele cu lacrimi. ragedia şi comedia sunt acelaşilucru.

%epinde doar de punctul tău de vedere. Z(, ce proşti suntem noi muritoriiD

)ă tot ce poţi ca să-ţi aci sc(imbarea şi transormarea o e&perienţă plăcută, o bucurie.

%istrea"ă-te

WE

5n in$nitatea vieţii unde sunt,

totul este perect, întreg şi complet.

!ă spri'in şi mă susţin şi viaţa mă susţine şi ea.

Văd dove"ile 0egii 2upreme lucr#nd

peste tot în 'urul meu

şi în $ecare aspect al vieţii mele.

5ntăresc tot ceea ce învăţ, într-un mod plăcut cu bucurie.

Fiua mea începe cu recunoştinţă şi bucurie.

Aştept cu entu"iasm aventurile "ilei ce începe,



ştiind că Zotul este bineD în viaţa mea.

Iubesc cine sunt şi iubesc ceea ce ac.

2unt e&presia vie şi iubitoare a vieţii.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

WJ7artea a III-a

2 7/41! A1 AC121 I%1I 54 7*ACIC

Capitolul Fece

*10AMII

oate relaţiile mele sunt armonioaseD

7arcă toată viaţa este compusă din relaţii. Avem relaţii cu tot ce ne încon'oară. In acestmoment, tu ai o relaţie p#nă şi cu cartea aceasta pe care o citeşti, cu mine şi cu ideilemele.

*elaţiile pe care le ai tu cu lucrurile şi cu (rana şi cu vremea şi cu transportul şi cuoamenii,

toate re=ectă relaţia pe care o ai cu tine însuţi. *elaţia pe care o ai cu tine însuţi esteputernic

in=uenţată de relaţiile pe care le-ai avut cu adulţii din 'urul tău c#nd erai copil. )elul încare adulţii

reacţionau aţă de noi atunci este adesea elul în care reacţionăm noi aţă de noi înşine,po"itiv şi

negativ, deopotrivă.

;#ndeşe-te pentru o clipă la cuvintele pe care le spui c#nd te cerţi pe tine însuţi. 4u suntele

aceleaşi vorbe olosite de părinţii tăi c#nd te certau< Ce cuvinte oloseau ei c#nd telăudau şi îţi

arătau apreciere< 2unt sigură că şi tu oloseşti aceleaşi cuvinte să te eliciţi pe tine însuţi.

7oate că ei nu te-au lăudat sau apreciat niciodată şi de aceea tu nu ai (abar cum să oaci,

mai mult poţi crede că nici nu ai de ce să te eliciţi sau să te aprecie"i. 4u dau vina pepărinţii noştri



pentru că toţi suntem victime ale altor victime. 1i nu au avut cum să te înveţe lucruri pecare nici ei

nu le-au ştiut.

2ondra *aS a lucrat mult în domeniul relaţiilor şi susţine că $ecare relaţie din viaţanoastră

oglindeşte relaţia pe care noi am avut-o cu unul din părinţi. 1a susţine, de asemenea că,p#nă c#nd

nu curăţăm acea relaţie cu părinţii, nu ne putem crea o relaţie cu cineva aşa cum nedorim noi să $e.

*elaţiile sunt oglindiri ale noastre. Atragem întotdeauna ceea ce oglindeşte $e calităţile

noastre, $e cre"urile pe care le avem despre relaţii. +i aceasta este adevărat, $e că estevorba de un

şe, un coleg de serviciu, un subaltern, un iubit, un soţ sau un copil. 0ucrurile care nu îţiplac la ei

sunt? $e lucrurile pe care tu le aci sau ai vrea să le aci, $e cre"urile tale. 4u i-ai $ atras în viaţa ta

dacă prin elul lor de a $ nu ţi-ar $ completat cumva viaţa ta personală.

WL

1&erciţiu [ noi contra lor

/ită-te pentru o clipă la cineva din viaţa ta care te enervea"ă. %escrie trei lucruri despre

această persoană care nu-ţi plac, lucruri pe care ai vea să le sc(imbi. Acum uită-te cuatenţie la

tine şi întreabă-te? Z/nde sunt şi eu aşa şi c#nd ac aceleaşi lucruriD.

5nc(ide oc(ii şi acordă-ţi timp pentru acest lucru. Apoi, întreabă-te %AC V*1I 2 1

2CQI!3I. %upă ce vei curăţa din tine aceste tipare, obişnuinţe şi cre"uri personale, $e se

vorsc(imba, $e vor dispar din viaţa ta.

%acă ai un şe care este critic şi imposibil de mulţumit, uită-te la tine. ri aci şi tu într-o

oarecare măsură cu tine însuţi, ori ai un cre" că? Z+e$i sunt întotdeauna critici şiimposibili de

mulţumitD.



%acă ai un subaltern care $e nu ascultă, $e nu îşi ace treaba uită-te să ve"i unde aci şitu

acelaşi lucru şi ă curăţenie în acel aspect al vieţii tale. 2ă concedie"i pe cineva esteuşor, dar nu-ţi

curăţă vec(ile tipare.

%acă e&istă un coleg care nu cooperea"ă şi nu este parte din grup, uită-te să ve"i cumde ai

atras aşa ceva< /nde eşti şi tu la el<

%acă ai un prieten pe care nu te poţi bi"ui şi te lasă în aer mereu, uită-te înăuntrul tău./nde

anume în viaţa ta nu îţi ţii promisiunile şi îi laşi pe alţii în aer< 1ste un cre" pe care îl ai<

%acă ai un iubit care este rece şi pare că nu te iubeşte, uită-te să ve"i dacă nu cumva ai

un

cre" ce vine din ceea ce ai vă"ut la părinţii tăi, care spune că Z%ragostea este rece şinedemonstrativăD.

%acă ai un soţ care este morăcănos şi nu te spri'ină, uită-te din nou la cre"urile tale din

copilărie. Ai avut un părinte care era aşa< 2au tu eşti aşa<

%acă ai un copil cu obiceiuri care te irită, pot garanta că sunt obiceiurile tale Copiii învaţă

numai prin a-i copia pe adulţii din 'urul lor. Curăţă-l mai înt#i la tine şi vei vedea căautomat se

sc(imbă şi la copilul tău.

Aceasta este singura cale să-i sc(imbăm pe alţii, să ne sc(imbăm mai înt#i pe noi înşine.2ă

dăm vina pe alţii nu ne aduce nici un olos. %impotrivă ne ace să dăm altora putereanoastră.

7ăstrea"ă-ţi puterea. )ără putere nu poţi să te sc(imbi. victimă nea'utorată nu poatesă vadă

ieşirea dintr-o situaţie.

2ă atragi dragoste

%ragostea vine c#nd o aştepţi mai puţin, c#nd nici măcar nu o cauţi. V#nătoarea după



dragoste nu aduce niciodată un partener potrivit. Crea"ă numai neîmplinire şi neericire.%ragostea

nu este niciodată în aara noastră, dragostea este în noi.

E9

4u insista ca dragostea să vină imediat. 7oate că încă nu eşti pregătit pentru ea sau

poate că

nu te-ai de"voltat spiritual su$cientca să poţi să atragi dragostea pe care o doreşti.

4u te mulţumi cu oricine, numai ca să ai pe cineva. 2tabileşte-ţi standardele. Ce el de

dragoste ţi-ar plăcea să atragi< )ă o listă cu calităţile pe care le doreşti cu adevărat într-orelaţie.

%e"voltă acele calităţi în tine însuţi şi vei atrage o persoană vare le are.

7oate vrei să e&amine"i ce anume ţine dragostea departe de tine. 7oate spiritul critic<2entimentul că nu meriţi< 2tandarde e&agerate< Imagini de stele de cinema< )rica deintimitate<

Cre"ul că nu meriţi să $i iubit<

)ii gata pentru iubire atunci c#nd apare. 7regăteşte terenul şi $i gata să (răneştidragostea.

)ii iubitor şi vei $ demn de iubit. )ii desc(is şi receptiv la dragoste.

5n in$nitatea vieţii mele unde sunt, totul este perect,


răiesc în armonie şi ec(ilibru cu $ecare

persoană pe care o cunosc.

Ad#nc, în mi'locul $inţei mele e&istă un i"vor de iubire in$nit.

5i permit acestei iubiri acum să iasă la supraaţă.

1a îmi umple inima, trupul, mintea, conştiinţa,

toată $inţa mea, radia"ă din mine în toate direcţiile

şi se întoarce în"ecit la mine.

Cu c#t mai multă dragoste olosesc şi dau de la mine,

Cu at#t mai multă am de dat.



2ursa este nelimitată.

)olosind iubirea mă ace să mă simt bine,

1ste o e&presie a bucuriei mele interioare.

E8

!ă iubesc şi de aceea îmi îngri'esc cu dragoste trupul.5l (rănesc cu m#ncăruri şi băuturi bune, îl curăţ, îl îmbrac,

iar el îmi răspunde cu o sănătate perectă şi cu energie.

!ă iubesc, de aceea îmi oer o casă comortabilă,

care îmi satisace toate necesităţile şi este oarte plăcută.

5i umplu camerele cu dragoste,

astel ca toţi care intră, inclu"#ndu-mă şi pe mine,vor simţi această dragoste şi vor $ (răniţi de ea.

!ă iubesc, de aceea am un 'ob care îmi place cu adevărat,

care îmi oloseşte talentul creativ şi abilităţile mele

şi unde lucre" cu oameni şi pentru oamenii

pe care îi iubesc şi care mă iubesc

c#ştig mulţi bani.

!ă iubesc, de aceea mă port şi g#ndesc cu dragoste despre toţi

pentru că ştiu că ceea ce dau de la mine

mi se întoarce în"ecit înapoi.

Atrag numai oameni iubitori în lumea mea,

pentru că ei sunt oglinda a ceea ce sunt eu.

!ă iubesc, de aceea iert şi las să se ducă tot trecutul

şi toate e&perienţele sale şi mă elibere".

!ă iubesc, de aceea trăiesc totul în pre"ent,

trăind $ecare moment ca $ind bun

şi ştiind că viitorul meu va $ luminos, vesel şi stabil,

pentru că sunt un copil iubit al /niversului



şi /niversul are gri'ă de mine cu dragoste acum

şi pentru totdeauna.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

E@

Capitolul /nspre"ece!/4CA

Z5mi place tot ceea ce acD

4u ţi-ar plăcea ca a$rmaţia de mai sus să $e adevărată pentru tine< 7oate că ţi-ai pussingur

limite cu g#nduri ca?

4u pot să suăr 'obul acesta.

5mi urăsc şeul.

4u c#ştig destui bani.

4u mă aprecia"ă la serviciu.

4u mă înţeleg cu colegii de seviciu.

4u ştiu ce vreau să ac.

Aceasta este o g#ndire deensivă şi negativă. Ce po"iţie bună cre"i că o să-ţi aducă<

Aborde"i subiectul într-o manieră greşită. %acă eşti într-un 'ob care nu îţi place, dacă vreisă-ţi

sc(imbi po"iţia, dacă ai probleme la serviciu sau dacă nu ai serviciu, cel mai bun mod dea aborda

problema este?

5ncepe prin a-ţi binecuv#nta cu dragoste actuala po"iţie. 5nţelege că aceasta este doar o

piatră de pava' în calea ta. 1şti unde eşti numai din cau"a tiparelor tale de g#ndire. %acăZeiD nu te

tratea"ă aşa cum ai vrea să $ tratat, acest lucru se înt#mplă din cau"a tipatelor dinconştiinţa ta care

atrag o astel de purtare. Aşa că în mintea ta, uită-te la serviciul pe care îl ai sau l-aultimul serviciu



pe care l-ai avut şi binecuv#nte"ă-l în întregime cu dragoste Gclădirea, ascensorul sauscările,

încăperile, mobilierul şi ec(ipamentul, oamenii pentru care lucre"i şi cu cei cu carelucre"i şi $ecare

client şi bene$ciarH.

5ncepe să a$rmi că? Z5ntotdeauna lucre" pentru cei mai minunaţi şe$D, Z+e$i mei mătratea"ă

întotdeauna cu respect şi prietenieD, Z+eul meu este generos şi se lucre"ă uşor cu elD.Aceste

a$rmaţii te vor însoţi pentru tot restul vieţii şi dacă vei deveni şi tu şe, vei $ şi tu la el.

/n t#năr era gata să înceapă un serviciu nou şi era oarte emoţionat şi speriat. 5miamintesc

că i-am spus? Z%e ce să nu $i bun< 3ineînţeles că vei avea succes %esc(ide-ţi inima şilasă-ţi

talentele să iasă aară. 3inecuv#nta"ă cu dragoste clădirea, oamenii cu care lucre"i,oamenii pentru

care lucre"i şi $ecare client sau bene$ciar şi totul va merge bine.D 1l a ăcut întocmai şi aost un

mare succes.

E

%acă vrei să-ţi sc(imbi serviciul, începe să a$rmi că te elibere"i cu dragoste de serviciul

actual pe care îl ai şi îl laşi persoanei care va $ ericită să îl ia. )ii conştient că suntpersoane care

caută e&act ceea ce ai tu de oerit şi c(iar în aceste momente, condica vieţii vă aduce împreună.

A$rmaţii pentru serviciu

Z2unt cu totul desc(is şi receptiv la o po"iţie nouă şi minunată, o po"iţie care oloseştetoate

talentele şi abilităţile mele şi îmi permit să mă e&prim creativ, spre mulţumirea measu=etească.

0ucre" cu şi pentru oameni pe care îi iubesc şi mă iubesc şi mă respectă, într-un locminunat şi

c#ştig oarte bine.D



%acă este o persoană la serviciu cate te necă'eşte, din nou, binecuv#nte"-o cu dragostede

c#te ori te g#ndeşti la ea. 5n $ecare dintre noi e&istă calităţile, p#nă la utima. Cu toate cănu alegem

să $e aşa, $ecare dintre noi poate $ un Qitler sau o !aică eresa. %acă persoanarespectivă este

importantă, începe să a$rmi că este iubitoare şi plină de apreciere. %acă estemorăcănoasă, a$rmă

că este veselă şi cu o pre"enţă plăcută. %acă este crudă şi neiertătoare, a$rmă că estemiloasă şi

gentilă. %acă ve"i numai calităţile în această persoană, atunci pe acestea ţi le va arăta,indierent

cum se poartă alţii.

1&emplu

`obul lui era să c#nte la pian într-un club unde şeul era cunoscut ca un om rău şi

neprietenos. Anga'aţii îl porecliseră Z!oarteaD. Am ost întrebată cum să re"olv aceastăsituaţie.

Am răspuns? Z5n absolut $ecare persoană sunt toate calităţile bune. 4u are nici oimportanţă cum

reacţionea"ă alţii la el, nu are nimic de a ace cu tine. %e $ecare dată c#nd te g#ndeşti laacest om

binecuv#nte"ă-l cu dragoste. Continuă să a$rmi mereu că tu lucre"i pentru şe$ minunaţi.)ă acest

lucru mereuD.

mi-a ascultat satul şi a ăcut e&act aşa. Clientul meu a început să primească elicitări şi

laude, la scurt timp şeul lui a început să-i dea c#te o primă şi l-a anga'at să mai c#nte şi

în alte

cluburi. Ceilalţi anga'aţi care continuau să trimită g#nduri negative şeului erau încontinuare trataţi

prost.

%acă îţi place 'obul tău dar cre"i că nu şti bine plătit, începe să binecuv#nte"i cudragoste



salariul actual. 1&primarea recunoştinţei pentru un lucru pe care îl avem, va ace acellucru să

crească. Arimă că îţi desc(i"i acum conştiinţa către o mai mare prosperitate şi că 7A*1din

prosperitate este un salariu mai mare. A$rmă că meriţi o mărire de salariu, nu pentrumotive

negative, ci pentru că eşti un element valoros pentru companie şi ei vor să-şi împartăpro$tul cu

EB

tine. )ă-ţi întotdeauna 'obul c#t poţi de bine pentru că aşa /niversul va şti c#nd eşti gatasă te ridici

la următorul nivel care este mai bun.

Conştiinţa ta te-a pus unde eşti acum. Conştiinţa ta ori te va păstra acolo ori te va ridicape o

po"iţie mai bună. %epinde de tine.


5ntreg şi complet.

alentele şi abilităţile mele creative curg prin mine

şi sunt e&primate în cele mai satisăcătoare eluri.1&istă întotdeauna oameni care caută serviciile mele.

2unt întotdeauna căutat şi pot să aleg

ceea ce vreau şi îmi place să ac.

C#ştig bani buni, ăc#nd ceea ce mă satisace.

!unca mea este o plăcere şi o bucurie.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.EU

Capitolul %oispre"ece

2/CC12/0

Z)iecare e&perienţă este un succesD

Ce înseamnă de apt ZA nu reuşi<D înseamnă că ceva nu s-a $nali"at aşa cum ai vrut să se



$nali"e"e sau pe calea pe care ai vrut tu să se $nali"e"e. 0egea e&perienţei este întotdeauna

perectă. 4oi ne imaginăm perect g#ndurile şi cre"urile. u trebuie să $ sărit un pas sautrebuie să

$ avut un cre" are îţi spune că nu meriţi sau ai simţit tu că nu eşti demn de aşa ceva.

1ste la el c#nd lucre" cu computerul meu. %acă este o greşeală atunci este întotdeaunadin

cau"a mea. 1ste ceva ce nu am respectat din legile computerului. Acest lucru înseamnăcă mai am

ceva de învăţat.

Vec(ea "icală? Z%acă nu reuşeşti din prima, încearcă din nou şi din nouD este adevărată.

Aceasta nu înseamnă să te omori încerc#nd mereu în acelaşi mod, ci înseamnă să-ţi

recunoşti

greşeala şi să încerci pe o cale dierită p#nă c#nd înveţi să aci acel lucru în mod corect.

Cred că avem un drept dob#ndit prin naştere, să trecem în viaţă numai de la un succesla

altul. %acă nu se înt#mplă aşa, $e că nu suntem în armonie cu capacităţile noastreinterioare, $e că

nu credem că aceasta poate $ adevărat pentru noi, ori nu ne recunoaştem succesele.

%acă ne propunem standarde care sunt mult prea sus pentru unde suntem noi acum,

standarde pe care nu avem cum să le atingem prea cur#nd, atunci suntem înpermanenţă

insuccesului.

C#nd un copil învaţă să meargă sau să vorbească, noi îl încura'ăm în permanenţă şi îl

lăudăm cu $ecare îmbunătăţire, oric#t de mică ar $ ea. Copilul radia"ă şi încearcă din

toate puterilesă acă şi mai bine ceea ce ace. ot aşa te încura'e"i şi pe tine însuţi c#nd vreţi cevanou< 2au aci

lucrurile şi mai grele, spun#ndu-ţi că eşti prost sau neîndem#natic sau menit nereuşitei<

!ulţi actori şi actriţe cred că trebuie să aibă o perormanţă perectă de la prima repetiţie.0e



reamintesc că de apt, scopul repetiţiei este să înveţe. *epetiţia este o perioadă de timpc#nd aci

greşeli, încerci noi variante şi înveţi.

EW

4umai prin numeroase repetiţii putem să învăţăm noul şi să-l acem o parte naturală din

viaţa noastră. C#nd te uiţi la un proesionist reali"at, în orice domeniu, te uiţi lanenumărate ore de

repetiţie.

4e ace ceea ce ăceam eu [ reu"am să încerc orice era nou pentru că nu ştiam cum săac

şi-mi era teamă să $u carag(ioasă. A învăţa înseamnă a ace greşeli p#nă c#ndsubconştientul nostru

poate să pună laolaltă imaginile potrivite.

4u are nici o importanţă pentru c#t timp te-ai considerat un ratat, poţi să începi să cree"iun

Ztipar de succesD acum. 4u contea"ă în ce domeniu vrei să opere"i, principiile suntaceleaşi. 7utem

să plantăm ZseminţeleD succesului. Aceste semniţe vor creşte într-o recoltă bogată.

Iată c#te a$rmaţii de ZsuccesD?Inteligenţa %ivină îmi dă toate ideile bune pe care le pot olosi.

ot ceea ce ating este un succes.

1ste destul pentru $ecare, inclusiv pentru mine.

1&istă su$cienţi clienţi pentru serviciile mele.

2tabilesc acum o nouă conştienti"are a succesului.

!ă mut în Cercul C#ştigurilor.2unt un magnet pentru 7rosperitatea %ivină.

2unt binecuv#ntat mai mult dec#t în visurile mele cele mai îndră"neţe.

3ogăţii de toate elurile sunt atrase către mine.

riunde mă întorc, găsesc oportunităţi de aur.



Alege-ţi o a$rmaţie din cele de mai sus şi repet-o pentru c#teva "ile. Apoi alege-ţi alta şiă

la el. 0asă aceste idei să-ţi umple conştiinţa. 4u-ţi ace gri'i despre ZcumD vei ace acestlucru,

oportunităţile îţi vor ieşi în cale. Ai încredere în inteligenţa ta interioară, să te g(ide"e şisă te

conducă. !eriţi să $i un succes în $ecare aspect al vieţii tale.



2unt una cu 7uterea care m-a creat.

Am în mine toate ingredientele pentru succes.

0as acum ormula succesului să curgă prin mineşi să se manieste în lumea mea.

rice voi $ îndrumat să ac, va $ un succes.

5nvăţ din $ecare e&perienţă.

EE

!erg din succes în succes şi din glorie în glorie.

Calea mea este o serie de paşi către succese şi mai mari. /0 121 3I41 54 0/!1A !1A

Capitolul reispre"ece

7*271*IA1A

Z!erit tot ceea ce este bun şi accept acum

tot ceea ce este bun.D

%acă vrei ca a$rmaţia de mai sus să $e adevăratăă şi pentru tine, a"unci nu vrei să cre"i în

nici una din următoarele a$rmaţii?

3anii nu cresc în copac.

3anii sunt murdari.

3anii sunt oc(ii dracului.



2unt sărac, curat şi bun.

3ogaţii sunt şarlatani.

4u vreau să am bani şi să $u şanta'at de alţii.

4u o să am niciodată un serviciu bun.

4u o să ac bani niciodată.3anii ies aară pe uşă mai repede dec#t intră înăuntru.

2unt dator de c#nd mă ştiu.

2ăracii nu pot ieşi niciodată la supraaţă.

7ărinţii mei au ost săraci şi eu voi $ sărac.

Artiştii trebuie să se c(inuie ca să supravieţuiască.

4umai oamenii necinstiţi ac bani. oţi sunt înaintea mea.

(, nu pot să cer un preţ mare.

4u merit.

4u sunt destul de bun să ac bani.

4u spune niciodată c#t am în bancă.

4u da bani cu împrumut.

/n bănuţ economisit este un bănuţ c#ştigat.

1conomiseşte pentru "ile negre.

cri"ă economică poate să apară în orice "i.

EJ

4u-mi plac oamenii cu bani.

3anii se obţin numai prin muncă grea.

C#te din aceste cre"uri sunt ale tale< 1şti convins că av#nd încredere în oricare dintreele, îţi

va aduce prosperitate<

1ste o g#ndire vec(e şi limitată. 7oate că aşa credea amilia ta despre bani, cre"urileamiliei



stau de obicei cu noi pentru tot restul vieţii, dacă noi nu le sc(imbăm în mod conştient.Indierent de

unde au venit aceste idei, poţi să renunţi la ele dacă vrei să prosperi.

7entru mine, adevărata prosperitate începe c#nd începi să $i mulţumit de tine însuţi.1ste de

asemenea libertatea să aci ceea ce vrei, la momentul c#nd vrei. 4u este niciodată osumă de bani,

este de apt o stare a minţii. 7rosperitatea sau sărăcia este o sărăcia este o e&presiee&terioară a

ideilor pe care le ai.

A merita

%acă nu acceptăm ideea că ZmeritămD să $m prosperi atunci c(iar dacă abundenţa ne va

cădea în braţe, vom găsi o cale să o reu"ăm cumva. Iată un e&emplu?

0a una din orele mele, un student lucra la creşterea prosperităţii. A venit într-o seară la

cursuri ericit, că a c#ştigat U99 de dolari. 5şi spunea într-una? Z4u pot să cred. 1u nuc#ştig

niciodată nimicD. 4oi ştiam că este o re=e&ie a conştiinţei lui în sc(imbare. 1l însă tot nucredea că

a meritat o pleaşcă. 5n săptăm#na următoare nu a venit la lecţie pentru că şi-a ruptpiciorul. 7lata

doctorului l-a costat U99 de dolari.

I-a ost rică să se Zmişte înainteD, într-o nouă direcţie ZprosperăD, a simţit că nu merită şia

găsit un mod să se auto-pedepsescă.

0ucrurile pe care ne concentrăm atenţia cresc aşa că nu te concentra pe c(itanţele de la

lumină, întreţinere şi rate la maşină etc. %acă te concentre"i pe lipsuri şi datorii, vei creamai multe

lipsuri şi datorii.

5n /nivers e&istă resurse in$nite, inepui"abile. 5ncepe să conştienti"e"i acest lucru.Acordăţi

timp să numeri stelele într-o seară senină sau $rele dintr-o m#nă de nisip sau run"ele depe o



creangă de copac sau picăturile de pe perva"ul erestrei sau seminţele dintr-o roşie.)iecare săm#nţă

este capabilă să producă o întregă viţă cu nenumărate roşii pe ea. )ii recunoscătorpentru ceea ce ai

şi vei vedea că va creşte.

5mi place să binecuv#nte" cu dragoste tot ce am în viaţa mea acum? lumina, căldura,

teleonul, mobila, instalaţiile, apa, casa mea, banii, prietenii mei, abilitatea de a vedea şia simţi, de

a gusta, a atinge şi a merge, de a mă bucura de această planetă incredibilă.

7ropria noastră credinţă în lipsuri şi limitări este singurul lucru care ne limitea"ă. Ce cre"ite

limitea"ă pe tine<

EL

Vrei să ai bani doar ca să-i a'uţi pe alţii< Aceasta înseamnă că spui că tu nu meriţi nimic.

Asigură-te acum că nu reu"i prosperitatea. %acă un prieten te invită la pr#n" la unrestaurant,

acceptă cu bucurie invitaţia. 4u mai simţi că trebuie să Zte revanşe"iD. %acă primeşti uncadou,

acceptă-l cu toată inima. %acă nu-l poţi olosi, dă-l în dar altcuiva. 7ăstrea"ă =uenţa şimişcarea

lucrurilor prin tine. 1ste de a'uns să spui Z!ulţumescD. 5n elul acesta anunţi /niversul căeşti gata

să primeşti binele.

)ă loc pentru 4/

)ă loc pentru nou. Curăţă rigiderul. Aruncă toate resturile împac(etate în plastic şi olie

dealuminiu. )ă curăţenie în dulapuri şi scapă de tot ceea ce nu ai purtat în ultimele şaseluni. %acă ai

lucruri pe care nu le-ai purtat de mai bine de un an, scoate-le urgent din casă. 2c(imbă-le, vinde-le

sau dă-le de pomană sau c(iar oc.

%ulapuri de"odonate înseamnă o minte de"ordonată. 5n timp ce-ţi aci curat în dulapuri,



spune-ţi? Z5mi curăţ acum încăperea minţiiD. /niversului îi plac gesturile simbolice. 7rimaoară c#nd

am au"it conceptul ca? ZAbundenţă /niversului este la îndem#na tuturorD m-am g#ndit căeste

ridicol. !i-am spus? Z/ită-te la toţi oamenii săraci, uită-te la propria mea sărăcie ărăsperanţăD. !ă

enerva la culme să aud că? Z2ărăcia ta este doar o credinţă în conştiinţa taD. !i-a luatmulţi ani să

reali"e" şi să accept că eu sunt singura persoană responsabilă pentru lipsa mea deprosperitate. 1u

eram cea care credeam ?Znu meritD şi că Zbanii se ac greuD şi că Znu am talent şipricepereD şi mă

menţin într-o stare mentală de Za nu aveaD.

3A4II 2/4 C10 !AI /+* %1 *1A0IFA

Cum reacţione"i la această a$rmaţie< cre"i< e enervea"ă< e lasă indierent< 1şti gatasă

dai cu această carte de pereţi< %acă ai unele din aceste reacţii să ştii că este )A*13I41 Am

atins ceva în ad#ncul tău, e&act punctul de împotrivire la adevăr. Acesta este locul undeputem să

lucrăm. 1ste timpul să te desc(i"i la posibilitatea de a primi banii şi tot binele.

Iubeşte-ţi c(itanţele de plată

1ste oarte important să nu ne mai acem gri'i pentru bani şi să nu mai ur#m c(itanţelede

plată. !ultă lume consideră c(itanţele de plată ca o pedeapsă care trebuie ocolită dacăeste posibil.

c(itanţă este dovada posibilităţii tale de a plăti. Creditorul tău presupune că aisu$cienţi bani şi îţi

oera produsul său Gapă, ga", lumină etc.H 3inecuv#nte" cu dragoste $ecare c(itanţă carevine în

casa mea. 3inecuv#nte" cu dragoste $ecare cec pe care îl scriu. %acă plăteşti curesentimente,



banilor le va $ oarte greu să găsească o cale să se întoarcă la tine. %acă plăteşti cudragoste şi

bucurie atunci desc(i"i canalul prin care curge abundenţa. ratea"ă-ţi banii ca pe unprieten, nu ca

pe ceva ce mototoleşti şi bagi repede în bu"unar.

J9

2tabilitatea şi siguranţa ta nu sunt date de serviciul tău sau de contul în bancă sau de

investiţiile tale sau de părinţi sau de soţul tău. 2iguranţa ta este abilitatea ta de a teconecta la

puterea cosmică ce creea"ă toate lucrurile.

5mi place să cred că puterea este în mine care respiră în trupul meu, este una şi aceeaşicu

puterea care generea"ă simplu şi cu uşurinţă tot ceea ce am nevoie.

/niversul este bogat şi abundent prin naştere, avem dreptul să primim tot ceea ce avem

nevoie, dacă noi alegem contrariul acest lucru nu se va mai înt#mpla.

5mi binecuv#nte" teleonul cu dragoste de $ecare dată c#nd îl olosesc şi a$rm că îmiaduce

numai prosperitate şi e&primarea dragostei. )ac la el cu cutia mea poştală şi în $ecare "i

esteumplută cu bani şi scrisori de dragoste de tot elul de la clienţi şi prieteni. !ă bucur dec(itanţele pe

care le primesc şi mulţumesc companiilor că au încredere în mine să le plătesc. 5mibinecuv#nte"

soneria şi uşa de la intare, ştiind că numai bine îmi intră în casă. !ă aştept ca viaţa measă $e bună

şi veselă şi aşa este.Ideile acestea sunt pentru toată lumea

1l era un agent care îşi dorea să-şi e&tindă aacerea aşa ca a venit la mine pentru osesiune

pentru prosperitate. 2imţea că este bun în proesia sa şi dorea să acă 899.999 de dolaripe an. I-am



dat aceleaşi idei pe care tocmai ţi le-am dat şi ţie şi oarte cur#nd a avut banii necesarisă

investească în porţelanuri c(ine"eşti. 7etrecea mult timp acasă ca să se bucure derumuseţea

investiţiilor sale care creşteau mereu.

3ucură-te de norocul altora

4u-ţi înt#r"ia prosperitatea prin a $ gelos că altcineva are mai mult dec#t tine. 4u critica

elul în care alţii îşi c(eltuiesc banii. Aceasta nu este treaba ta.

)iecare persoană este sub legea propriei conştiinţe. u ai gr'ă doar de propriile taleg#nduri.

3inecuv#ntea"ă norocul altora şi $i conştient că este plin pentru toţi.

1şti "g#rcit la bacşişuri< 5i atenţione"i plin de tine pe cei ce olosesc toaleta cu ra"epompoase< %e Crăciun îi treci cu vederea pe portarii de la serviciu sau de la bloc< e"g#rceşti la

bănuţi şi cumperi legume mai o$lite sau p#inea de ieri< 5ţi aci cumpărăturile la cel maiietin

maga"in sau c#nd mergi la restaurant coman"i cel mai ietin el de m#ncare<

1&istă o lege a Zcererii şi a oerteiD. Cererea vine prima. 3anii găsesc o cale să vină acolo

unde este nevoie de ei. Cea mai săracă amilie găseşte bani pentru o înmorm#ntare.

Vi"uali"area- ocean al abundenţei

J8

Conştiinţa ta de prosperitate nu este dependentă de bani, banii sunt dependenţi depropria ta

conştiinţă de prosperitate. 7e parcurs ce poţi concepe mai mulţi, vor veni mai mulţi înviaţa ta. 5mi

place să vi"uali"e" că stau pe pla'ă sau prive" oceanul şi ştiu că acest ocean esteabundenţa care îmi

este oerită.

/ită-te la m#inile tale şi ve"i ce el de container ţii. 1ste o linguriţă, un degetar găurit, un

pă(ărel de plastic, un pocal, o cadă de baie sau poate ai o conductă legată la acestocean al



abundenţei< /ită-te în 'ur şi observă că indierent de c#ţi oameni sunt şi indierent dec#te

containere sunt, este din plin pentru $ecare. +i nu poţi seca oceanul orice ai aceContainerul tău

este coştiinţa ta şi poate $ sc(imbată în orice moment pentru uncontainer mai mare. )ăacest

e&erciţiu des şi începi să simţi e&pansiunea şi oerta nelimitată.

%esc(ide-ţi braţele

2tau 'os cel puţin o dată pe săpăm#nă cu m#inile întinse lateral? Z2unt desc(isă şireceptivă

la tot binele şi abundenţa din /niversD. Această a$rmaţi îmi dă un simţăm#nt dee&pansiune.

/niversul poate să-mi trimită numai ceea ce este în conştiinţa mea şi pot 54 *IC1

!!14 să cree" mai mult în conştiinţa mea. 1ste ca o bancă cosmică. )ac depunerimentale,

prin creşterea conştienti"ării şi abilităţilor mele creatoare. %epunerile mele mentale înaceastă bancă

sunt? meditaţia, tratamentul şi a$rmaţiile. Qai să ne creem obişnuinţa de a ace depuneri în această

bancă "ilnic.

4u este de a'uns să avem mai mulţi bani. Vrem să ne bucurăm de ei. 5ţi acor"i anumite

plăceri de la bani< %acă nu, de ce nu< Ce cre" vec(i te opreşte< 0asă-l să se ducă.

3anii nu trebuie să $e un subiect important în viaţa ta. /ită-te în perspectivă. 3anii suntun

mi'loc de sc(imb. At#ta tot. Ce ai ace şi ce ai avea, dacă nu ţi-ar trebui bani<

`errS ;illes care a scris Z%ragostea de baniD, una din cele mai bune cărţi pe care le ştiudespre bani, sugerea"ă că creem o Zpedeapsă de sărăcieD pentru noi înşine. %e $ecaredată c#nd ne

g#ndim sau spunem ceva negativ despre situaţia noastră $nanciară să ne amendăm cu oanumită

sumă de bani şi să-i punem în puşculiţă. 0a s#rşitul săptăm#nii putem să c(eltuim aceştibani pe



distracţii.

7utem să ne reormăm concepţia noastră despre bani. Am constatat că este mai uşor săţii un

seminar pe teme se&uale dec#t pe teme de bani. amenii se supără oarte tare c#ndcre"urile lor

despre bani sunt puse la îndoială. C(iar şi cei care au venit la seminar cu disperare săcree"e mai

mulţi bani în viaţa lor, îi apucă nebunia c#nd încerc să le sc(imb cre"urile lor limitate.

ZVreau să mă sc(imbD. ZVreau să mă elibere" de cre"uri vec(i şi negativeD. /neori lucrăm

mult cu aceste două a$rmaţii ca să putem desc(ide spaţiul pentru a începe creareaprosperităţii.

J@

Vrem să îndepărtăm mentalitatea Zsalariului $&D. 4u limita /niversul insist#nd că ai %A*

un anumit salariu sau venit. 2alariul sau venitul acela este un CA4A0, 4/ 121 2/*2A A

erta vine de la o singură sursă, însuşi /niversul. 1&istă un număr in$nit de canale.7utem să ne

desc(idem către ele. 7utem să acceptăm în conştiinţa noastră că oertele pot veni deoriunde şi de

peste tot. Apoi c#nd ne plimbăm pe stradă şi găsim un bănuţ, spunem? Z!ulţumescDsursei. 7oate

că pare puţin, dar surse noi încep să se desc(idă.

Z2unt desc(is şi receptiv la noi căi de a avea venituri.D

Z5mi primesc acum binele de la sursele cunoscute şi de la surse neaşteptateD.

Z2unt o $inţă nelimitată, care acceptă de la o sursă nelimitată pe căi nelimitateD.

3ucură-te de mici începuturi noi

C#nd lucrăm să ne creştem prosperitatea, totdeauna c#ştigăm în proporţie cu cre"urile

noastre, despre c#t merităm. scriitoare lucra să-şi mărească veniturile. /na dina$rmaţii era? Z)ac

bani buni ca scriitoareD. 7este trei "ile s-a dus la o caenea unde mergea adesea pentrumicul de'un.



2-a aşe"at la o masă şi şi-a întins pe masă (#rtiile la care lucra. 7roprietarul a venit la eaşi a

întrebat-o? Z1şti scriitoare, nu-i aşa< Ai vrea să scrii ceva şi pentu mine<D a venit apoi cuc#teva

semne pe un carton alb, în ormă de cort şi a întrebat-o dacă poate să scrie pe ele?ZC/*CA47*Y4F

C/ *1%/C1*1, .LU dolariD. I-a oerit în sc(imb micul de'un pe gratis. Acest eveniment

neaşteptat i-a arătat începutul unei sc(imbări în conştiinţa ei şi în continuare a începutsă v#ndă

lucrările.

*ecunoaşte prosperitatea

5ncepe să recunoşti prosperitatea peste tot şi să te bucuri de ea. Veritabilul abate Ie,

binecunoscut evang(elist din 4eX ^or îşi aminteşte cum, c#nd era un biet predicatortrecea pe

l#ngă restaurante, automobile, case elegante şi spunea cu voce tare? ZAcestea suntpentru mine,

acestea sunt pentru mineD. 0asă toate casele rumoase şi băncile, maga"inele şi t#rgurilede

pre"entare să-ţi acă plăcere şi să te înc#nte. *ecunoaşte că toate acestea sunt parte din

abundenţa

A şi îţi de"volţi conştiinţa să te bucuri şi tu de ele dacă doreşti. C#nd ve"i oameni bine îmbrăcaţi

g#ndeşte? Z4u este minunat că au at#ta abundenţă<D 1ste destul pentru $ecare dintrenoiD.

4oi nu vrem să avem binele altuia. 4oi vrem să avem propriul nostru bine. +i cu toate

acestea nu posedăm nimic. 4oi doar olosim posesiile pentru un timp, ca mai apoi să

treacă la

altcineva. 1&istă un ritm şi o curgere naturală a vieţii. 0ucrurile care vin şi pleacă. 1ucred că atunci

c#nd ceva pleacă de la noi este numai pentru a ace loc pentru ceva şi mai bun.

Acceptă complimentele

J



Aşa de mulţi oameni vor să $e bogaţi, dar nu acceptă nici măcar un compliment. Am înt#lnit

un actor şi o actriţă în devenire, care tindeau să a'ungă ZsteleD dar se ăceau mici şi seumileau în

aţa unui compliment.

Complimentele sunt daruri de prosperitate. 5nvaţă să le primeşti cu graţie. !ama m-a învăţat

să "#mbesc şi să spun? Z!ulţumescD de $ecare dată c#nd primesc un compliment sau uncadou. A

ost un lucru oarte valoros pentru mine de-a lungul vieţii.

1ste încă şi mai bine să primeşti complimentul şi să dăruieşti şi tu unul, astel ca cel caretea

complimentat să se simtă ca şi cum a primit un cadou. Acesta este un el de a păstracurgerea

continuă a binelui.

3ucură-te de abundenţa de a $ în stare să te tre"eşti în $ecare dimineaţă şi săe&perimente"i

o nouă "i. )ii bucuros că trăieşti, că eşti sănătos, că ai prieteni, că eşti creativ, că eşti une&emplu

viu al bucuriei de a trăi. răieşte la cel mai înalt nivel de conştienti"are. ;ăseşte plăcere în procesul

tău de transormare.


5ntreg şi complet.

2unt una cu 7uterea care m-a creat.

2unt total desc(is şi receptiv la curgerea abundentăde prosperitate pe care o oeră /niversul.

oate necesităţile şi dorinţele mele sunt îndeplinite

înainte c(iar ca eu să cer.

2unt îndrumat de %ivinitate şi să ac alegeri.

Care sunt bene$ce pentru mine.



!ă bucur de succesul altora, ştiind că este su$cient

pentru $ecare dintre noi.

5mi e&tind mereu conştienti"area abundenţei

şi acest lucru se re=ectă

într-o continuă creştere a veniturilor mele.3inele meu vine de peste tot şi de la toţi.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A

JB

Capitolul paispre"ece

C*7/0

Ascult cu dragoste mesa'ele corpului meuDCred că noi creem $ecare aşa "isă boalăD în corpul nostru. Corpul ca orice altceva înviaţă

este oglinda g#ndurilor şi cre"urilor noastre interioare. %acă vrem să-l ascultăm corpulnostru ne

vorbeşte mereu. )iecare celulă din corpul nostru răspunde $ecărui g#nd pe care îl ai şi$ecărei

vorbe pe care o rosteşti. /n permanent mod de a g#ndi şi de a vorbi producecomportamente şi

posturi ale corpului şi deasemenea crea"ă sănătate şi ne-sănătate. persoană care aretot timpul o

aţă încruntată, nu a produs-o prin g#nduri vesele iubitoare. rupurile şi eţele bătr#nilorarată o

viaţă întreagă de tipare de g#ndire. Cum o să arăţi tu la bătr#neţe<

Am să includ în această parte a cărţii lista mea cu ipare !entale 7robabile care crea"ăboală în organism, dar şi ipare de ;#ndire 4ouă sau A$rmaţii care să $e olosite pentrua crea

sănătate. 4u $ecare ec(ivalent este 899: adevărat pentru $ecare, ele ne dau un punctde reerinţă

de unde să începem cercetarea bolii. !ulţi practicanţi ai medicinii alternative olosescadesea aceste



a$rmaţii.

CA7/0 ne repre"intă pe noi. 1ste ceea ce arătăm lumii. 1ste cum suntem de obicei

recunoscuţi. C#nd ceva nu merge bine la cap, înseamnă că ceva nu merge bine cu noiD.

7*/0 repre"intă putere. C#nd suntem tensionaţi şi speriaţi creem adesea acele ben"i de

oţel care au originea în muşc(ii umărului şi vin în sus p#nă pe deasupra capului, uneorip#nă sub

oc(i. )irul de păr creşte în sus prin oliculul pilos. C#nd este prea multă tensiune în scalp,$rul de

păr poate sugrumat at#t de tare, înc#t nu mai poate să respire, moare şi cade. %acătensiunea

continuă şi scalpul nu se rela&ea"ă atunci oliculul pilos răm#ne sugrumat şi nu lasă locunui alt $r

de păr să crească. *e"ultatul este c(elirea. C(elirea la emei a început să crească dec#nd ele au

intrat în lumea aacerilorD cu toate tensiunile şi rustrările ei. 4u observăm aşa de multc(elirea la

emei pentru că perucile de damă sunt aşa de naturale şi atrăgătoare. %in păcate,meşele bărbăteşti

sunt încă oarte uşor de observat, c(iar de la distanţă.

ensiunea nu înseamnă că eşti puternic. ensiunea înseamnă slăbiciune. Ca să $iputernic şi

sigur pe tine trebuie să $i rela&at, ec(ilibrat şi împăcat cu tine. Ar $ oarte bine să neputem rela&a

mai mult trupurile şi mulţi dintre noi au nevoie să-şi rela&e"e scalpurile.

Incearcă acest lucru acum. 2pune-i scalpului tău să se rela&e"e şi ve"i dacă simţi odierenţă.

%acă observi că scalpul tău s-a rela&at vi"ibil atunci îţi sugere" să aci des aceste&erciţiu.

JU

/*1CQI01 repre"intă capacitatea de a au"i. C#nd sunt probleme cu urec(ile înseamnă că

se petrece ceva ce tu nu vrei să au"i. durere de urec(i va indica m#nie asupralucrurilor au"ite.



%urerile de urec(i sunt oarte comune la copii. 1i trebuie adesea să stea în casă şi săasculte lucruri

pe care nu vor să le audă. In amilie, de obicei este inter"is copiilor să-şi e&prime m#niasau ura sunt

imposibilitatea copilului de a sc(imba lucrurile, produce o durere de urec(i.

2ur"enia repre"intă reu"ul de a asculta pe cineva pentru o perioadă îndelungată.bservă

c#nd un partener al unei relaţii are probleme cu urec(ile, celălalt vorbeşte, vorbeşte şiiar vorbeşte

CQII repre"intă capacitatea de a vedea. C#nd sunt probleme cu oc(ii, înseamnă deobicei

că este ceva ce nu vrem să vedem $e la noi $e la la viaţă? trecut, pre"ent şi viitor.

%e c#te ori văd copii purt#nd oc(elari ştiu că se petrec lucruri în casa lor pe care nu vorsă le

vadă. %acă nu pot să sc(imbe e&perienţa atunci ei vor diu"a vederea, ca să nu o vadăaşa de clar.

)oarte mulţi oameni au avut e&perienţe de vindecări spectaculoase c#nd au acceptat sămeargă

înapoi, în trecut şi să cureţe ceea ce nu voiau să vadă cu un an sau doi înainte de a începe să poarte

oc(elari.

4egi ceea ce se petrece în viaţa ta < Ce nu vrei să ve"i < 5ţi este teamă să-ţi ve"ipre"entul

sau viitorul < %acă ai vedea perect, ce ai vedea şi nu ve"i acum < 7oţi să ve"i ce îţi aciţie însuţi <

%/*1*I %1 CA7 vin de la propria invalidare. %ata viitoare c#nd ai o durere de cap,

opreşte-te şi întreabă-te unde şi c#nd nu ai ost de acord cu tine < Iartă-te şi eliberea"ă-te de

problemă şi durerea de cap va dispărea pe loc.

!igrenele sunt create de oameni care vor să $e perecţi şi care au pus o grămadă de

presiune asupra lor. 1ste implicată de asemeni şi oarte multă ură înăbuşită,nee&primată. 1ste



interesant că migrenele pot $ ameliorate prin se&, dacă se ace se& imediat c#nd aparprimele semne

ale migrenei. 7lăcrea se&uală di"olvă tensiunea şi durerea. 2-ar putea să nu ai c(e, darmerită

încercarea.

2I4/2/*I01 atunci c#nd dor c(iar pe aţă şi oarte aproape de nas repre"intă iritare aţă

de o persoană din viaţa ta, cineva care îţi este oarte apropiat. 2-ar putea c(iar să simţică persoana

respectivă se spri'ină pe tine. /ităm că noi creem situaţiile şi apoi dăm din m#nă propriaputere şi

dăm vina pe alţii pentru rustrările noastre. 4ici o persoană, nici un loc, nici un lucru nuau putere

asupra noastră pentru că numai noi suntem cei care g#ndim în mintea noastră. 4oicreem

e&perienţele şi realităţile noastre şi pe toţi cei pre"enţi în ele. C#nd vom crea pace,armonie şi

ec(ilibru în mintea noastră, le vom regăsi aievea în mintea noastră.

;Y/0 Ge&terior şi interiorH este ascinant pentru că se petrec at#t de multe acolo. ;#tul

Ge&teriorH repre"intă abilitatea noastră de a $ =e&ibili în g#ndire, de a vedea ambele părţi

ale

problemei şi de a vedea şi punctul de vedere al celeilalte persoane. C#nd sunt problemecu g#tul

Ge&teriorH înseamnă de obicei că suntem încăpăţ#naţi la un concept sau o situaţie.

JW

%e c#te ori văd o persoană purt#nd gulerD Gprote"ă pentru g#tH ştiu că acea persoanăeste

plină de sine şi încăpăţ#nată şi nu vrea să vadă cealală aţă a problemei. Virginia 2atir,terapeută de

amilie a ăcut nişte cercetări distractiveD şi a găsit că sunt mai mult de @U9 de eluri dea spăla

vasele, depinde cine la spală şi ce detergent oloseşte. %acă răm#nem înţepeniţi căe&istă un singur

modD sau un singur punct de vedereD atunci ne înc(idem la cea mai mare parte a vieţii.



;Y/0 I41*I* repre"intă abilitatea noastră de a vorbi desc(isD în avoarea noastră,

de a cere ceea ce ne dorimD, de a spune eu suntD etc. C#nd avem probleme cu parteainterioară a

g#tului asta înseamnă de obicei că nu avem dreptul să acem aceste lucruri. 4e simţiminadecvaţi să

ne apărăm şi să ne ţinem partea.

%urerea în g#t este întotdeauna m#nie, supărare. %acă este combinată cu o răceală,atunci

este şi conu"ie mentală. 0A*I4;IA înseamnă de obicei că eşti aşa de m#nios că nici nupoţi

vorbi.

;#tul interior repre"intă de asemenea curgerea creativă în organism. Aici ne e&primăm

creativitatea şi c#nd creativitatea noastră este rigidă şi rustrată avem adesea dureri îng#t. oţi

cunoaştem oameni care trăiesc pentru alţii. 1i nu a'ung niciodată să acă ceea ce vor săacă ei

înşişi. 1i încearcă întotdeauna să-i mulţumească pe părinţiO iubiţi O soţi O şe$.

A!I;%A0IA şi problemele de I*I% sunt doar creativitate rustrată, de a nu $ în

stare să aci ceea ce vrei să aci. Centrul de energie din g#t, a cincea c(ară este loculdin organism

unde are loc sc(imbarea. C#nd ne opunem sc(imbării se petrece oarte multă activitate în g#t.

bservă c#nd tuşeşti sau c#nd altcineva tuşeşte. Ce s-a spus < 0a ce reacţionăm < 1ste împotrivire

sau încăpăţ#nare sau este o sc(imbare în proces < 5ntr-una din lecţiile mele olosesctusea ca

instrument pentru auto-descoperire. %e $ecare dată c#nd cineva tuşeşte rog persoanarespectivă săşi

auingă g#tul şi să spună cu voce tare? Vreau să mă sc(imbD sau !ă sc(imbD.

3*AM101 repre"intă abilitatea şi capacitatea noastră să îmbrăţişăm evenimentele vieţii.

7artea superioară a braţelor Gde la umăr la cotH are de-a ace cu capacitatea, iar parteinerioară Gde



la cot la înc(eietura m#iniiH are de-a ace cu abilitatea. %epo"ităm emoţii vec(i la înc(eieturi şi

coatele repre"intă =e&ibilitatea noastră de a sc(imba direcţia. 1şti =e&ibil în a-ţi sc(imbadirecţia

vieţii sau suntem vec(i sentimente care te ţin blocat într-un singur loc<

!YI4I01 apucă, m#inile ţin, m#inile prind. 0ăsăm lucurile săne scape printre degete.

/neori la ţinem prea mult timp. 2untem îndem#natici, m#na str#nsă, m#na largă, m#inide

mămăligă. Inm#năm lucruri. !anipulăm situaţii.

7unem m#na pe ceva. 7riculos, nu pune m#na %ăm o m#nă de a'utor, suntem m#nă în

m#nă, ne este peste m#nă sau ne luăm m#inile de pe ceva. Avem m#ini de aur saum#nă uşoară sau

m#nă grea. !#inile pot $ bl#nde sau pot $ aspre sau tari cu înc(eieturi noduroase de laprea multă

JE

g#ndire sau str#mbe de la criticism. !#inile apucătoare se ormea"ă din rică, rica depierdere, rica

de a nu avea niciodată destul, rica de a nu putea păstra dacă nu ţii str#ns.

A încerca să ţii str#ns un partener nu-l ace dec#t să ugă cu disperare c#t mai departe.!#inile înc(ircite str#ns nu pot să primească nimic nou. 2tr#ngerea de m#nă mobilă dela

înc(eietura m#inii dă o sen"aţie de desc(idere şi slăbire a legăturii.

Ceea ce îţi aparţine nu poate $ luat de la tine aşa că rela&ea"ă-te

%1;1101 au $ecare un rol şi un înţeles. 7roblemele cu degetele îţi arată c#nd poţi să te

rela&e"i şi să te elibere"i de ceva. %acă te tai la arătător este probabil la mi'loc ceva

m#nie şi teama

care are de-a ace cu m#ndria într-o situaţie pre"entă. %egetul mare este mental şirepre"intă

îngri'orare. Arătătorul repre"intă m#ndrie şi rică. !i'locul are de-a ace cu se&ul şi m#nia

supărarea. C#nd eşti m#nios ţine str#ns degetul str#ns şi ve"i cum uria trece. 2tr#ngemi'lociul de la



m#na dreaptă dacă eşti supărat pe un bărbat şi pe cel de la m#na st#ngă dacă eştisupărat pe o

emeie. Inelarul este în aceaşi timp uniune şi doliu, durere şi despărţire. %egetul mic arede a ace

cu amilia şi preăcătoria.

27A101 repre"intă sistemul nostru de suport. 7robleme cu spatele înseamnă de obiceică

nu suntem susţinuţi, spri'iniţi numai de 'obul nostrum, de amile sau de partener. Inrealitate,

suntem spri'iniţi de /nivers de însăşi Viaţa. 7artea de sus a spatelui are de a ace cusentimentul

lipsei de support emoţional. 2oţulO soţiaOiubitulOiubitaOprietenulOşeul nu mă înţeleg şi numă susţin.

!i'locul spatelui are de a ace cu vinovăţia. oate acele lucruri care sunt în spatelenostru.

Mi-e rică să ve"i ce este la spate sau încerci să ascun"i ceva la spate< e simţi lovit pe laspate< e

simţi terminat,epui"at< Ai probleme $nanciare mari sau te îngri'ore"i prea mult pentrubani< Atunci

probabil că ai probleme cu partea de 'os a spatelui Gregiunea sacrală, lombarăH. 0ipsa saurica de

bani crea"ă acest lucru. 2uma de bani implicată nu are nici o importanţă. Aşa de mulţidintre noi

credem că banii sunt cei mai importanţi din viaţa noastră şi avem impresia că nu putemtrăi ără ei.

Acest lucru nu este adevărat. 1&istă ceva mult mai important şi mai preţios ără de carenu putem

trăi. Care anume< *espiraţia

*127I*AMIA este cea mai importantă componentă în viaţa noastră şi cu toate acestealuăm

de-a gata atunci c#nd e&pirăm, că următoarea inspiraţie va veni de la sine. %acă ne-amopri din

respirat, nu am re"ista mai mult de minute. Acum, dacă 7uterea care ne-a creat ne-adat îndea'uns



respiraţie c#t să dure"e c#t timp vom trăi. 4u putem noi să avem încredere că ne va dadeasemenea

tot ceea ce avem nevoie să trăim<

70!Y4II repre"intă capacitatea noastră de a absorbi şi de a da de la noi viaţă. 7robleme

cu plăm#nii înseamnă de obicei că ne este rică să absorbim viaţa sau poate că avem

impresia că nu

o merităm să o trăim din plin. )emeile sunt în general oarte super$ciale, uşoare înrespiraţie şi s-au

considerat adesea ca cetăţeni de m#na a douaD, mai puţin importanţi, care nu au dreptulsă ocupe

JJ

prea mult spaţiu şi uneori nici c(iar dreptul de a trăi. Astă"i aceste lucruri se sc(imbă.

)emeile îşi

ocupă locul de membri deplini ai societăţii şi respiră din plin şi ad#nc.

1m$"emul şi umatul în e&ces sunt căi de a nega viaţa. 1le masc(ea"ă un sentimentad#nc al

persoanei respective că nu merită să trăiască. Cearta şi interdicţia nu vor sc(imbaobiceiul

umătorului. 1ste credinţa de ba"ă care poate $ sc(imbată.

2Y4II repre"intă principiul matern. C#nd sunt probleme cu s#nii, înseamnă de obicei că

mămoşimD prea mult $e o persoană, $e un loc, $e un lucru sau o e&perienţă. 7arte dinprocesul

matern este să dai voie copilului să creascăD. rebuie să ştim c#nd să luăm în m#ini şi sălăsăm

(ăţurile. )iind e&agerat de protector nu va da celeilalte persoane posibilitatea să $epregătită să

înrunte propriile e&perienţe de viaţă. /neori, atitudinea noastră prea protectoare poate$ suocantă

şi opreşte practic (rănireaD în anumite situaţii.

%acă apare un cancer la s#n atunci avem de a ace cu resentimente oarte ad#nci. 0asărica

să se ducă şi $i sigur că Inteligenţa /niversului îşi are lăcaşul în $ecare dintre noi.



I4I!A repre"intă dragostea, în timp ce s#ngele repre"intă bucuria. Inimile noastre

pompea"ă cu drag bucuria prin inimile noastre. Atunci c#nd ne negăm propria bucurie şidragoste,

inima se str#nge şi devine rece. In consecinţă, s#ngele devine leneş şi inert şi ne croimdrum către

A41!I1, A4;I4 şi AAC %1 C*%.

Inima nu ne atacăD. 4e lăsăm aşa de prinşi de melodramele pe care le creem, căadeseori

uităm să observăm micile bucurii care ne încon'oară. 7etrecem ani de "ile storc#nd toatăbucuria din

inimile noastre p#nă c#nd ele cad de durere. amenii care ac atac de cord nu suntniciodată veseli.

%acă nu vor să îşi acorde timp să aprecie"e bucuriile vieţii, ei vor re-crea în timp al atacde cord.

Inima de aur, inima de piatră, inima desc(isă, inima neagră, inima iubitoare, inima mare,

inima caldă [ care este a ta<

2!AC/0 digeră toate ideile noi şi e&perienţele pe care le avem. Ce sau pe cine nu poţi

digera< 7e cine ai la $ere< C#nd sunt probleme cu stomacul, de obicei înseamnă că nuştim să

asimilăm noile e&perienţe. 4e este rică.

/nii poate îşi mai amintesc c#nd au apărut avioanele. )aptul de a intra într-un tub, caresă ne

poarte în aer ără pericol era o idee nouă greu de asimilat. 0a $ecare scaun erau pungi înca" că

pasagerului îi era rău şi oarte multă lume le-a olosit. Vărsam în pungă c#t mai discret şi

stuardesele le colectau. Acum, după at#ţia ani pungile sunt tot acolo, dar nimeni nu lemai oloseşte.

/0C1*101 sunt rica imensă de a nu $ destul de bunD. 4e este teamă că nu suntemdestul

de buni pentru un părinte, teama de a nu $ destul de bun pentru un şe sau partener. 4uputem

digera cine suntem. 4e s#şiem tăria, încerc#nd să-i mulţumim pe ceilalţi. 4u contea"ăc#t de



importantă este po"iţia noastră, aprecierea noastră de sine este oarte 'os. 4e esteteamă că ei vor

a=a acest lucru. *ăspunsul aici este dragostea. amenii care se iubesc şi se aprobă nuac niciodată

JL

ulcer. )ii bun şi iubitor aţă de copilul din tine şi dă-i tot suportul şi toată încura'area pecare ţi le-ai

dorit c#nd erai mic.

*;A4101 ;14IA01 repre"intă cea mai eminină parte a unei emeii sau pentru un

bărbat masculină, principiul nostru masculin şi eminin. C#nd nu ne simţim conortabil cua $

emeie sau bărbat, c#nd ne respingem trupul ca $ind murdar şi păcătos atunci avem

probleme cu

organele genitale. )oarte rar am cunoscut persoane care au avut părinţi care săvorbească despre

organele genitale ără euenisme. %e obicei organele genitale sunt acolo 'osD, care teăceau să

cre"i că organele genitale erau murdare şi sc#rboase. %a, toţi am crescut cu cre"ul că nueste tocmai

ceva în regulă între picioarele noastre.

Ceea ce te-a învăţat mama la trei ani despre %umne"eu persistă în subconştientul tău<

Inseamnă că nu ai ăcut nimic ca să te elibere"i de acele cre"uri. 1ra acel %umne"eum#nios şi

ră"bunător< Ce credea acel %umne"eu despre se&< %acă tot mai purtăm cu noi acelesentimente de

vinovăţie despre se&ualitatea noastră sau despre trupurile noastre, atunci cu siguranţă

că vom crea o

pedeapsă pentru noi înşine.

7robleme de V1FICA /*I4A*, A4/2, VA;I4, 7*2A şi 714I2 intră toate în

aceeaşi categorie. 1le apar din cre"uri distorsionate despre trupurile noastre şi despreuncţionarea

lor corectă. )iecare organ în corpul nostru cu uncţiile sale speci$ce este o e&presiemagni$că a



vieţii. 4u ne g#ndim la $catul sau la oc(ii noştri ca $ind murdare şi păcătoase. %e ce amales să

credem acest lucru despre organele noastre genitale< Anusul este la el de rumos ca şiurec(ea.

)ără el nu am putea să eliminăm ceea ce organismul nu mai are nevoie şi în acest el ammuri oarte

repede. )iecare parte din corpul nostru şi $ecare uncţie a lui sunt normale, naturale şiminunate.

Ce cer clienţilor care vin la mine cu probleme se&uale să se g#ndească la anusul, penisulsau

vaginul lor cu un sentiment de dragoste şi apreciere pentru uncţiile şi rumuseţea lor.

%acă simţi că vrei să te aci mic şi să te ascun"i sau te iriţi şi te înurii citind aceastăcarte,

întrebă-te de ce< Cine te-a învăţat să renegi această parte a corpului tău< %esigur, nu%umn"eu.

rganele se&uale au ost ca $ind partea din corp care să ne dea cea mai mare plăcere. Anega

aceasta înseamnă a crea durere şi pedeapsă. 2e&ul nu numai că este normal, estenemaipomenit şi

minunat. 1ste la el de normal pentru noi să acem se& aşa cum respirăm sau m#ncăm.

Incearcă pentru o clipă să vi"uali"e"i măreţia /niversului. 1ste peste puterea noastră de

înţelegere. 4ici c(iar cei mai buni oameni de ştiinţă cu cel mai bun ec(ipament nu o potsă o

măsoare. In acest univers e&istă mai multe gala&ii. Intr-una dintre aceste mici gala&iie&istă un

soare. In 'urul acestuia se înv#rtesc c#teva punctuleţe dintre care se numeşte planeta7ăm#nt. Imi

este oaret greu să cred că imensa, incredibila Inteligenţă care a creat acest /nivers esteun

moş bătr#n şe"#nd pe un nor deasupra 7lanetei 7ăm#ntN pă"indu-mi organele genitale

L9

Cu toate acestea mulţi dintre noi am ost educaţi încă din copilărie să credem acestlucru.



1ste vital să ne eliberăm de idilele naive, demodate care nu ne spri'ină şi nu ne (rănescspiritual.

2usţin cu tărie că p#nă şi conceptul nostru de %umne"eu poate să $e unul pentru noi şinu împotriva

noastră. 2unt at#tea religii dintre care poţi să alegi. %acă ai acum o religie care îţi spunecă eşti un

vierme 'osnic şi un păcătos, sc(imbă-ţi-o. 4u predic acum să alergăm şi să acem se& cucine

apucăm. Ceea ce vreau să spun este că unele din regulile noastre nu au logică şi deaceea aşa de

mulţi le încalcă şi devin ipocriţi.

%acă îndepărtăm sentimentul de vină se&uală din oameni şi îi învăţăm să iubească şi săse

respecte pe ei înşişi, automat se vor trata pe ei şi pe ceilalţi într-un mod care va $ pentrucel mai

mare bine şi cea mai mare bucurie pentru toţi. Cau"a pentru care avem at#tea problemecu

se&ualitatea noastră este ura de sine şi de"gustul aţă de sine pe care îl avem şi care neace să îi

tratăm rău şi pe cei din 'ur.

4u este de a'uns să-i învăţăm la şcoală care este mecanica se&ualităţii. Avem nevoie cala

nivel mult mai ad#nc, să le permitem să-şi aducă aminte că trupurile şi organele lorgenitale şi

se&ualitatea sunt lucruri de care se pot bucura. Cred cu tot su=etul că oamenii care seiubesc pe ei

înşişi şi care îşi iubesc trupurile, nu se vor abu"a nici pe ei nici pe ceilalţi.

Am găsit că problemele de V1FIC /*I4A* vin în general de la a $ supărat de obicei

pe partener. Ceva ce are de-a ace cu eminitatea sau masculinitatea noastră, ne supără.)emeile au

mai multe probleme cu ve"ica urinară pentru că ele au tendinţa de a-şi ascunde durerea.

VA;I4IA din nou implică a $ rănit într-o relaţie romantică de către partener.



7*2AA la bărbaţi are mult de a ace cu aprecierea de sine şi cu cre"ul că pe măsurăce

îmbătr#neşte, devine mai puţin bărbat.

I!714MA adaugă rica şi uneori este c(iar raportată la duşmănia împotriva unui

partener din trecut.

)*I;I%IA1A vine de la rica sau credinţa că este păcat să te bucuri de trupul tău. Vine

de asemni de la de"gustul de sine şi poate $ accentuată de un partener insensibil.

2I4%*!/0 7*1-!142*/A0 care a atins proporţii epidemice este în raport cu

anunţurile din mass-media. Aceste anunţuri ne bat la cap că trupul emeii trebuie să $eparumat,

curăţat, pudrat ca să $e c#t de c#t acceptabil. In acelaşi timp, emeile îşi dob#ndesc

egalitatea cubărbaţii şi sunt bombardate cu idei că procesele eminine nu sunt acceptabile. oateacestea

combinate cu imensele cantităţi de "a(ăr consumate în "iua de a"i, crea"ă un teren ertilpentru acest

sindrom.

1u cred că 30I01 V141*IC1 repre"intă întotdeauna sentimentul de vinovăţie se&uală.

Vin de la un simţăm#nt adesea subconştient că nu este rumos să ne e&primămse&ualitatea. /n

purtător de boli venerice poate avea mai mulţi parteneri, dar numai cei cu un sistemimunitar mental

L8

şi $"ic mai slab vor contacta boala. Ca adaos la vec(ile standarde, în ultimii ani,populaţia

(eterose&uală a creat o creştere în ca"urile de Q1*712 ;14IA0. Aceasta este o boalăcare se

întoarce la noi tot timpul ca să ne pedepseascăD pentru cre"ul pe care îl avem căsuntem răiD.

Qerpesul are tendinţa să apară de c#te ori suntem supăraţi emoţional. Acest lucru nespune de'a

oarte mult.



5ntotdeauna prin tradiţie, bărbaţii au avut se&ual mai multe partenere dec#t emeile şic#nd

se adună bărbaţi cu bărbaţi, va $ bineînţeles mai mult se&. Aceasta nu ar $ o problemă./nor

bărbaţi le place să aibă mai multe partenere, nu at#t pentru plăcerea în sine, c#t şipentru a-şi

satisace nevoile de auto-apreciere. 4u cred că este nimic rău în a avea mai multepartenere şi a

olosi alcoolul oca"ional. %ar dacă ne apucăm de c(euri noapte de noapte şi avemnevoie de c#teva

pertenere pe săptăm#nă ca să ne dovedim valoarea, atunci nu cred că venim dintr-unspaţiu sănătos.

Avem nevoie să acem c#teva sc(imbări mentale.

Acesta este un timp pentru vindecare, pentru întregire, nu pentru condamnări. 7utem săne

ridicăm deasupra limitărilor din trecut. 2untem cu toţii %ivine şi !agni$ce e&presii alevieţii. Qai

să le revendicăm acum

C04/0 repre"intă abilitatea noastră de a lăsa să se ducă, de a elimina ceea ce nu

trebuie. rganismul uman, $ind în perect ritm cu curgerea vieţii are nevoie de a obalanţă între a

absorbi, a asimila şi a elimina. 4umai ricile noastre ne bloc(ea"ă eliberarea de ceea ceeste vec(i.

C(iar şi c#nd sunt constipaţi, oamenii nu sunt de apt "g#rciţi, ei nu au încredere că ve $vreodată

de a'uns. 2e ţin agăţaţi de relaţii vec(i care le provoacă durere. 0e este rică să arunce(ainele pe

care le ţin în dulap de ani de "ile,de rică ca nu cumva să le trebuiască într-o "i. 2tau într-un serviciu

pe care îl urăsc sau nu îşi acordă nici o plăcere pentru că economisesc pentru "ile negre.

4u scormonim în gunoiul de ieri ca să ne acem pr#n"ul de a"i. Invaţă să ai încredere în

procesul vieţii şi îţi va da întotdeauna ceea ce ai nevoie.

7ICIA*101 ne poartă înainte în viaţă. 7robleme la picioare indică adesea o rică de a



merge mai departe sau reu"ul de a merge într-o anumită direcţie. )ugim cu picioarele,ne t#r#im

picioarele, ne urişăm, suntem cu picioarele în ormă de K, călcăm înăuntru şi avemcoapse mari şi

grase, pline de resentimentele copilăriei. C#nd nu vrem să acem anumite lucruri, vomavea

probleme minore la picioare.

VA*IC101 repre"intă răm#nerea într-o slu'bă sau într-un loc pe care îl ur#m. Venele îşi

pierd abilitatea de a purta prin ele bucuria. !ergi în direcţia pe care o doreşti<

;14/4CQII ca şi g#tul au de a ace cu =e&ibilitatea, numai că ei e&primă supunerea şi

m#ndria, egocentrismul şi încăpăţ#narea. Adesea, c#nd inaintăm ne este teamă să neaplecăm şi

devenim in=e&ibili. Aceasta înţepeneşte înc(eieturile. Vrem să mergem înainte, dar nuvrem să

s(imbăm modul nostru de a $. %e aceea genunc(ii se vindecă oarte încet, aici seimplică ego-ul

L@

nostru. ;le"na are de asemenea o înc(eietură, dar dacă se răneşte se vindecă oarterepede.

;enunc(ii iau mai mult timp pentru că aici se implică siguranţa de sine şi m#ndrianoastră.

%ata viitoare c#nd ai o lovitură la genunc(i, întreabă-te unde ai ost încăpăţ#nat, unde ai

reu"at să te îndoi< 2capă de încăpăţ#nare şi las-o să se ducă. Viaţa este o curgere, viaţaeste

mişcare şi ca să te simţi bine este nevoie să te rela&e"i şi să te mişti o dată cu ea. salcie se îndoaie

şi se leagănă şi curge cu v#ntul şi este întotdeauna graţioasă şi în largul ei cu viaţa.

0A3101 7ICIA*10* au de a ace cu înţelegerea noastră despre noi şi despre viaţă?

trecut, pre"ent şi viitor. !ultor bătr#ni le este greu să meargă. Inţelegerea lor a ost înăşurată şi

adesea îmbrobodită, ei simt că nu au nicăieri unde să se ducă. Copiii mici se mişcăericiţi,



picioarele lor dansea"ă tot timpul. 3ătr#nii abia îşi t#r#ie picioarele, ca şi cum nu ar $dornici să se

mişte.

7I101A repre"intă individualitatea noastră. 7roblemele cu pielea înseamnă în general căne

simţim individualitatea ameninţată într-un el sau altul. 2imţim că alţii au putere asupranoastră.

Avem pielea subţire. Cineva ni se bagă sub piele, ne simţim 'upuiţi de vii, ni se urnicăpielea.

/nul dintre cele mai rapide moduri să te vindeci de aecţiuni ale pielii este să te prote'e"işi

să te îngri'eşti prin a spune mereu? !ă aprobD de c#teva sute de ori pe "i. Ia-ţi puterea înapoi

ACCI%14101 nu sunt accidente. Ca orice altceva în viaţa noastră, noi le creem. 4u este

cum am spune?DVreau să am un accidentD, dar avem tipare de g#ndire care atragaccidente. /nii

oameni par să $e predispuşi la accidenteD, iar alţii trăiesc o viaţă întreagă ără o"g#rietură.

Accidentele sunt e&presia m#niei, a supărării. 1le indică rustrarea adunată din cau"aneputinţei

persoane de a avea libertatea de a-şi lua apărarea. Accidentele indică de asemenearevolta împotriva

autorităţilor. 4e enervăm aşa de tare, înc#t dorim să lovim pe cineva, de apt noi suntemcei loviţi.

C#nd suntem supăraţi pe noi înşine, c#nd ne simţim vinovaţi, c#nd simţim nevoia depedeapsă, un

accident este o cale minunată de a re"olva problema.

7are ca şi cum accidentele nu sunt vina noastră, că noi sunte victime nea'utorate aleunui 'oc

al soartei. /n accident ne permite să aşteptăm simpatia şi atenţia celorlalţi. *ănilenoastre sunt

curăţite şi oblo'ite şi ele. Adesea stăm în pat pe perioade lungi de timp. 2i ne doare.C#nd această



durere apare în organism, ne dă o indicaţie pentr care aspect al vieţii noastre simţimvinovăţie.

;radul de distrugere $"ică ne spune c#t de severă am simţit noi că trebuie să $e sentinţaşi c#t de

lungă.

A4*1KIA-3/0I!IA înseamnă a-şi nega propria viaţă, o ormă e&tremă de ură de sine.

!#ncarea este (rănirea de la cel mai de 'os nivel. %e ce să-şi reu"i (rana< %e ce vrei sămori< Ce

este at#t de îngro"itor în viaţa ta, înc#t să-ţi doreşti să ieşi complet din ea<

/ra de sine este doar ura împotriva unui g#nd pe care îl ai despre tine însuţi. ;#ndurilepot $

sc(imbate. Ce este aşa de teribil la tine< Ai ost crescut într-o amilie plină de criticism<

Ai avut

L

proesori care te criticau< 4u cumva primele tale învăţături religioase te-au învăţat că nueşti destul

de bunD aşa cum eşti< Adesea încercăm să găsim motive valideD care să ne e&plice de cenu suntem

iubiţi şi acceptaţi aşa cum suntem. %in cau"a obsesiei modei cu trupurile subţiri sunt

multe emei

care g#ndesc? +i aşa nu sunt su$cient de bună. Al ce olos<D, îşi vor olosi trupul ca punctocal

unde să-şi îndrepte ura de sine. 0a un moment dat ele vor spune? %acă aş $ mai slabă,toţi m-ar

iubiD. %ar nu merge nici aşa. 4imic din ce vine din aară nu merge. %ragostea şiacceptarea de sine

este secretul.

A**IA este o boală ce apare dintr-un îndelungat şi continuu tipar de criticism. In primul

r#nd criticism pentru sine şi apoi criticism pentru alţii. amenii cu artrită atrag adeseamult

criticism pentru că este tiparul lor să critice. 1i sunt blestemeţi cu perecţionismD, nevoiade a $



perecţi tot timpul, în orice situaţie. 2tii pe cineva pe această planetă care să $e perect<1u nu %e

ce ne punem standarde care spun că trebuie să $m 2uper persoaneD ca să ne acceptămpe noi înşine

c#t de c#t< 1ste o e&presie at#t de puternică? 4u sunt destul de bunD şi aşa o povarăgrea de cărat.

A2!, mai numim şi dragoste suocantăD. 1&istă un sentiment că tu nu ai dreptul sărespiri

pentru tine însuţi. Copiii astmatici au adeseori o conştiinţă supra-de"voltatăD. 1i se simtvinovaţi

pentru toate lucrurile care nu merg bine în 'urul lor. 1i se simt neînsemnaţi şi ărăvaloareD şi de

aceea se simt vinovaţi şi au nevoie de auto-pedepsire. Astmul poate $ vindecat uneori cucure

geogra$ceD, în special dacă părinţii nu merg cu ei. %e obicei, copiii astmatici îşi lasă înurmăD

boala. Aceasta înseamnă că se duc la şcoală în alt oraş, se căsătoresc sau se mută pur şisimplu de

acasă şi boala se di"olvă de la sine. Adesea, mai t#r"iu în viaţă, se va înt#mpla ceva careva apărea

pe acel buton vec(i şi va declanşa un nou astm. C#nd acest lucru se înt#mplă, ei nurăspund cu

adevărat circumstanţelor pre"ente, ci acelora care se înt#mplau în copilăria lor.

A*2/*I, I1/*I, )13*, 3+ICI şi I4)0A!AMII sunt toate indicaţii ale m#niei

pe care o e&primă trupul. !#nia îşi va găsi un mod de e&primare, indierent c#t de tarevom încerca

noi să o suprimăm. Aburul care se colectea"ă trebuie să $e eliberat. 4e este teamă cădacă dăm glas

m#niei, ne distrugem lumea noastră, dar m#nie poate $ eliberată pur şi simplu spun#nd?2unt

m#nios sau supărat din această cau"ăD. 1ste adevărat că nu putem spune acest lucruşeului

nostru, dar putem să batem pernele să ţipăm c#t ne ţine gura în maşină sau pădure, să



practicăm un sport. Acestea sunt căi de a elimina uria ără nici un risc. amenii spiritualicred

adesea că ei nu ar trebui să se m#nieD. 1ste adevărat, toţi lucrăm pentru momentul c#ndnu o să mai

dăm vina pe alţii pentru sentimentele noastre, dar p#nă atunci este mai sănătos sărecunoşti ceea ce

simţi pe moment.

CA4C1*/0 este o boală cau"ată de un resentiment oarte ad#nc, ţinut pentru o perioadă

lungă de timp, p#nă c#nd literalmente îţi măn#ncă trupul. 2e înt#mplă ceva în copilărie,care

distruge simţul încrederii. 1&perienţa aceasta nu este niciodată uitată şi individul trăieştecu un

LB

sentiment de auto-compătimire, $indu-i greu să de"volte o relaţie soliă pe termen lung.%in cau"a

acestui sistem de g#ndire, viaţa pare un şir lung de de"amăgiri. ;#ndirea este pătrunsăde un

sentiment de nea'utorare, ără speranţă şi astel, devine uşor pentru noi să dăm vina pealţii pentru

toate problemele noastre. amenii cu cancer sunt de asemenea oarte critici cu ei înşişi.%upă mine,

c(eia de a vindeca cancerul este în a învăţa să te iubeşti şi să te accepţi pe tine însuţi.

;*1/A1 1KC12IV repre"intă nevoia de protecţie. Căutăm protecţie pentru a nu $

răniţi de criticism, abu", se&ualitate, avansuri se&uale şi de o rică de viaţă în general.Alege-ţi ceea

ce ţi se potriveşte

4u sunt o persoană durdulie, dar în decursul anilor am observat că atunci c#nd mă simt în

nesiguranţă şi mi-e greu, pun c#teva ilograme pe mine. C#nd ameninţarea a trecut,greutatea me

revine singură la normal.

A te lupta cu greutatea este o pierdere de timp şi energie. %ietele nu au eect, o dată cete-ai



oprit, reutatea creşte din nou. Iubindu-te şi aprob#ndu-te, av#nd încredere în procesulvieţii şi

simţindu-te în siguranţă pentru că îţi cunoşti puterea minţii, ormea"ă cea mai bună dietăpe care o

cunosc. Incepe o dietă pentru g#ndurile negative şi greutatea ta se va regla singură.

7rea mulţi părinţi înundă gura copilului cu multă m#ncare, indierent care ar $ problema.

Aceşti copii cresc aduţi şi ori de c#te ori au o problemă stau în aţa rigiderului cu uşadesc(isă şi

spun? 4u ştiu ce vreauD.

%/*1*1A de orice el indică vinovăţia. Vinovăţia caută întotdeauna pedeapsă şipedeapsa

crea"ă durere. %urerea cronică vine de la vinovăţia cronică, adesea aşa de ad#nc

îngropată, că nici

nu mai suntem coştienţi de ea. Vinovăţia este o emoţie total neolositoare. 4u ace penimeni să se

simtă mai bine şi nici nu sc(imbă situaţia. 2entinţaD ta s-a terminat, aşa că lasă-te săieşi aară din

înc(isoare. A ierta înseamnă să te dai bătut, să laşi răul să se ducă.

C!MII01 C1*13*A01 sunt c(eaguri de s#nge, o congestie în curgerea s#ngelui în

"ona creierului, tăind alimentarea cu s#nge a creirului. Creierul este computerul corpului.2#ngele

este bucurie. Venele şi arterele sunt canale ale bucuriei. otul uncţionea"ă sub legea şisub acţiunea

iubirii. In $ecare strop de inteligenţă din /nivers, găsim iubire. 1ste imposibil să muncimşi să

uncţionăm bine, ără a simţi iubire şi bucurie.

;#ndirea negativă înc(eagă creierul şi nu mai lasă loc curgerii libere şi desc(ise abucuriei

şi iubirii. *#sul nu poate veni în cascade dacă nu îi este permis să $e liber şi nesăbuit.1ste la el cu

iubirea şi bucuria. Viaţa nu este nemiloasă, dec#t dacă noi o acem aşa, dacă noi alegemsă ne uităm



la ea ca şi cum ar $. 7utem să găsim un de"astru total în cea mai mică supărare şi putemsă găsim

bucurie în cea mai mare tragedie. %epinde numai de noi.

LU

/neori încercăm să orţăm viaţa să meargă într-o anumită direcţie, deşi nu este în

avarea

noastră. /neori ne creem comoţii cerebrale ca să orţăm să sc(imbăm total direcţia şi săne reevaluăm

elul de a trăi.

54M17141A0A în corp înseamnă înţepeneală mentală. )rica ne ace să ne agăţăm de

vec(i obiceiuri şi ne este greu să $m =e&ibili. C#nd g#ndim că nu este dec#t o caleD de aace ceva,

ne tre"im adesea înţepeniţi. 7utem întotdeauna să găsim o alternativă în a ace lucrurile.bservă

unde anume îţi apare înţepeneala, uită-te la lista mea şi îţi va arăta unde în mintea taeşti rigid şi

înţepenit.

CQI*/*;IA îşi are locul ei. 1ste bună pentru oase rupte şi accidente şi pentru situaţii mai

presus de abilitatea unui începător să le re"olve. In astel de condiţii este mai uşor să acioperaţia şi

să-ţi concentre"i toată puterea mentală de vindecare în a preveni re-crearea aceleicondiţii.

ot mai mulţi medici îşi întorc aţa spre medicina (olistică, trat#nd persoana în întregulei.

+i totuşi ma'oritatea doctorilor nu lucrea"ă cu cau"a bolii, ei tratea"ă doar simptomele,eectele

bolii. 1i ac acest lucru în două moduri? te otrăvesc sau te mutilea"ă. C(irurgii taie şidacă te duci la

un c(irurg o să-ţi recomande o operaţie. %acă te-ai decis pentru o operaţie pregăteşte-tepentru

această e&perienţă astel înc#t totul să meargă oarte bine şi uşor, iar tu să te vindeci c#tmai rapid



cu putiinţă. Cere-le doctorului şi ec(ipei să coopere"e cu tine. C(irurgii şi ec(ipele lor nu îşi dau

seama că p#nă şi sub in=uenţa aneste"icului c#nd sunt adormiţi, bolnavii totuşi percep lanivel

subconştient ceea ce se înt#mplă şi ce se discută în sala de operaţii.

Clienţilor mei le recomand întotdeauna să a$rme? )iecare m#nă care mă atinge în spitaleste

o m#nă vindecătoare şi e&primă dragosteD şi peraţia ve merge repede şi uşorD. %upăoperaţie

pune-ţi mu"ică rela&antă şi plăcută, c#t de mult poţi a$rma !ă vindec rapid, comortabilşi

perectD. 2pune-ţi? !ă simt tot mai bine pe "i ce treceD.

%acă poţi înregistrea"ă-ţi o casetă cu a$rmaţii po"itive. Ia-o cu tine la spital şi ascult-o în

timp ce te odi(neşti şi te recupere"i. bservă sen"aţiile, nu durerea. Imaginea"ă-ţidragostea

curg#nd din inima ta prin braţe şi p#nă la m#ini. 7une-ţi m#inile pe locul ce trebuievindecat şi

spune? e iubesc şi te a'ut să te vindeciD.

/!)0A*1A înseamnă înc(egare şi stagnare în g#ndirea emoţională. Creem situaţii în

care

suntem răniţi şi apoi ne agăţăm de aceste amintiri. /m=area repre"intă adesea pl#nsul înnăbuşit,

sentimentul de înglodare şi prin în capcană sau d#nd vina pe alţii pentru propriile noastrelimitări.

1liberea"ă-te de trecut, lasă-l să se spele. Ia-ţi propria putere înapoi. 4u mai insistaasupra a ceea ce

nu vrei. 0asă-te să pluteşti uşor pe valurile vieţii.

/!*I01 sunt creşteri alse. stridie ia un grăunte de nisip şi ca să se prote'e"e,crea"ă

o carapace groasă şi tare în 'urul ei. 4oi o numim perlă şi g#ndim că este rumoasă. 0ael acem şi

noi, luăm o durere vec(e şi o îngri'im, o curăţăm de coa'ă şi cu timpul avem o tumoare.1u numesc



LW

acest lucru a derula un $lm vec(i. Cred că motivul pentru care emeile care at#teatumori în "ona

uterului este că ele iau o rănire emoţională drept un atac la eminitatea lor şi au gri'ă deea să o

menţină. 1u îl numesc sindromul? 1l mi-a ăcut răuD. 4umai că o relaţie se s#şeşte nu înseamnă că

este ceva în neregulă ci noi şi nici nu micşorea"ă valoarea noastră.

4u este importantă situaţia care ni se înt#mplă, ci modalitatea în care reacţionăm la ea.

oţi suntem 899: responsabili pentru toate e&perienţele noastre de viaţă. Ce cre"uridespre tine

însuţi poţi să sc(imbi ca să atragi nişte comportamente mai iubitoare<

In in$nitatea vieţii mele unde sunt, totul este perect,


Imi recunosc trupul ca pe un prieten bun.

)iecare celulă în corpul meu are Inteligenţă %ivină.

Ascult ceea ce îmi spune şi ştiu că satul ei este bun.

2unt întotdeauna apărat, prote'at în mod %ivin şi îndrumat.

Aleg să $u sănătos şi liber.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A.

LE

Capitolul Cincispre"ece

0I2A

2unt sănătos, întreg şi completD.

/ită-te pe lista care urmea"ă şi observă dacă poţi găsi o corelare între bolile pe care le-ai

avut sau pe care le ai şi acum şi cau"ele probabile.

Cum poţi olosi lista c#nd ai o problemă $"ică<

8. /ită-te la cau"a mentală. Ve"i dacă aceasta poate $ adevărată pentru tine.

%acă nu stai liniştit şi întreabă-te? Care sunt g#ndurile din mine care au creat



această boală<D

@. *epetă-ţi mereu? vreau să mă elibere" de şablonul din conştiinţa mea care a

creat această condiţieD.

. *epetă-ţi de c#teva ori noul şablon de g#ndire.

B. Consideră că eşti de'a în procesul de vindecare.%e c#te ori te g#ndeşti la condiţia respectivă repetă cei B paşi.

7*301!A CA/F1 7*3A3I01 4/0 I7A* %1 ;Y4%I*1

Abcese ;#nduri care ermente"ă asupra

durerilor, dispreţului şi

ră"bunărilor.

Ingădui g#ndurilor mele să $e libere. recutul este terminat. 2unt împăcat.

Accident cerebral

GAtac cerebralH

e dai bătut. 5mpotrivire. !ai

bine mor dec#t să mă sc(imbD.

*espingere a vieţii.

Viaţa este sc(imbare şi eu mă adapte"

uşor la nou. Accept viaţa- trecut,

pre"ent şi viitor.

Accidente Incapacitatea de a-ţi lua singur 1libere" şablonul din mine care a

LJ

apărarea. *ebeliune împotriva

autorităţilor. Credinţa în violenţă.

creat această situaţie. 2unt împăcat.

2unt valoros.

Aciditate Gve"i /cer

digestive, probleme



de stomac,/lcereH

)rică. )rică. )rică. )rică

acaparatoare.

*espir liber şi deplin. 2unt în

siguranţă. Am încredere în procesulvieţii.

Acnee 4e-acceptare de sine. e displaci. 2unt o e&presie %ivină a vieţii. !ă

iubesc şi mă accept c(iar aici şi c(iar

acum.

Adenomi glandulari

Gţesut limaticH)ricţiuni în amilie, certuri. Copil

care se simte nedorit, că stă în

cale.

Acest copil este dorit şi binevenit şi

iubit cu dragoste ad#ncă.

Adicţii GdependenţeH )ugi de tine însuţi. )rică. 4u ştii

cum să iubeşti.

%escopăr acum c#t de minunat sunt.

Aleg să mă iubesc şi să mă bucur de

mine.

Ate Gve"i ?

Candida,;uraH

!#nie la aptul că ai luat deci"i

greşită.

Imi accept cu dragoste deci"iile ştiind

că sunt liber să mă sc(imb. 2unt în

siuranţă.



Alcoolism 0a ce bun < 2entiment de

de"rădăcinare, de vinovăţie, de

inadecvat. *espingere de sine.

răiesc în momentul pre"ent. )iecare

clipă este nouă. Aleg să-mi vădpropria valoare. !ă iubesc şi mă

aprob.

Qalena etida

G*espiraţie ur#t

mirositoareH

Atitudini degradante, b#ră 'osnică şi ruşinoasă, g#ndire

prostească.

Vorbesc cu gentileţe şi iubire. 1&pir

numai bine.

Alergii 0a cine eşti alergic< 0umea este bună şi prietenoasă. 2unt

în siguranţă, ocrotit. 2unt împăcat cu

viaţa.

Amenoree Gve"i

probleme

menstrualeH

4u doreşti să $i emeie. e

displaci.

!ă bucur de cine sunt. 2unt o

minunată e&presie a vieţii, plutind

perect în orice moment.

Ameţeală GvertigoH Fbor, g#ndire împrăştiată.

*eu"ul de a te uita.



2unt bine centrat şi plin de pace în

viaţă. 1ste bine pentru mine să $u în

viaţă şi să $u vesel.

Amigdalită Gve"i ?

%urere în g#tHCredinţa puternică în

incapacitatea de a-ţi lua singur

apărarea şi de a cere ceea ce ţi se

cuvine.

1ste dreptul meu din naştere să

primesc ceea ce am nevoie. Cer acumceea ce vreau, cu dragoste şi uşurinţă.

Amne"ie )rică. A ugi de viaţă.

Inacapacitatea de a-ţi lua singur

apărarea.

Inteligenţa,cura'ul şi valoarea de sine

sunt întotdeauna pre"ente. 1ste bine

să $i în viaţă.

Amorţire

G7areste"ieH

e abţii de la dragoste şi

considerare. Iţi laşi mintea să

moară.

Imi împărtăşesc sentimentele şi

iubirea. *ăspund la iubirea din $ecare

persoană.

LL

Anemie Atitudinea da, darND. 0ipsa de



bu-curie. )rică de viaţă. 4u te

simţi destul de bun. In=e&ibilitate

şi vinovăţie.

1ste bine pentru mine să trăiesc

bucurie în orice aspect al vieţii mele.Iubesc viaţa.

Anore&ie 4egarea propriei $inţe. )rică. /ră

de sine şi respingere duse la

e&trem.

1ste bine să $u eu. 2unt minunat aşa

cum sunt. Aleg să trăiesc. Aleg bucuriaşi acceptare de sine.

Anus Gve"i

(emoroi"iH

7unct de eliminare. eren de

eliminare.

!ă elibere" cu uşurinţă şi conortabil

de tot ceea ce nu mai am nevoie în

viaţă.

-abces !#nie în legătură cu ceea ce nu

vrei să elibere"i.

1ste bine să te elibere"i. rupul meu

este părăsit numai de acele lucruri de

care nu am nevoie.

-s#ngerare Ve"i s#ngerare ano- rectală.

-$stulă 1liminare incompletă a gunoiului.

A sta agăţat de gunoiul trecutului.

0as cu dragoste să se ducă tot



trecutul. 2unt liber. 2unt iubire.

-m#ncărimi Gprurit

analH

2entiment de vinovăţie relativ la

trecut. *emuşcări.!ă iert cu dragoste. 2unt liber.

-dureri Vinovăţie. %orinţa de pedeapsă.

4u sunt destul de bun.

recutul s-a dus şi s-a terminat. Aleg

să mă iubesc şi să mă apob în

momentul pre"ent.An&ietate 4u ai încredre în curgerea şi

procesul vieţii.

!ă iubesc şi mă aprob şi am încredere

în procesul vieţii.

Apatie e împotriveşti sentimentelor.

%esensibili"area 1u-lui. )rică.

4u este nici un risc în avea

sentimente. !ă desc(id vieţii. Vreau

să simt şi să trăiesc viaţa.

Apendicită )rică. )rică de viaţă. 3locarea

a=uenţei binelui.

2unt ocrotit. !ă rela&e" şi las viaţa să

curgă cu bucurie.

Apetit

-e&cesiv

)rică. Ai nevoie de protecţie. 5ţi

'udeci emoţiile.



2unt ocrotit. 1ste bine să simţi.

1moţiile mele sunt normale şi

acceptabile.

-pierderea apetitului

Ganore&iaH)rica. 7rote'are de sine. 4u ai

încredere în viaţă.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt în

siguranţă. Viaţa este ocrotitoare şi

veselă.

Arsuri !#nie. Ardere. 1şti urios. Cree" numai pace şi armonie în mine însumi şi în mediul meu încon'urător.

!erit să mă simt bine.

Artere ransportă bucuria vieţii. 2unt plin de bucurie. 3ucuria curge

prin mine cu $ecare bătaie a inimii

mele.

899

Artrita Gve"i

înc(eieturiH

e simţi ne-iubit. Criticim.

*esentiment.

2unt iubire. Aleg acum să mă iubesc şi

să mă aprob. Ii văd pe cei din 'ur cu

dragoste.

-degete artritice %orinţa de a pedepsi. %ai vina pe

alţii. e simţi victimi"at.

Văd totul cu dragoste şi înţelegere. 5mi

pun toate e&perienţele vieţii în lumina



dragostei.

Artrită reumatoidă Critică ascuţită la adresa

autorităţilor. e simţi oprimat.

2unt propria mea autoritate. !ă

iubesc şi mă aprob. Viaţa este bună.Astm %ragoste înăbuşitoare.

Inacapacitate de a respira pentru

tine însuţi. e simţi sugrumat.

7l#ns oprit, înăbuşit.

1ste bine pentru mine acum să îmi iau

responsabilitatea propriei mele vieţi.Aleg să $u liber.

-astm la bebeluşi şi

copii

)rică de viaţă. 4u doresc să $u

aici.

Copilul acesta este iubit şi ocrotit.

Copi-lul acesta este binevenit şi ne

bucurăm de el.

Atac de apople&ie )uga de amilie, uga de sine,

uga de viaţă.

2unt acasă în /nivers. 2unt în

siguranţă şi prote'at şi înţeles.

Atacuri de as$&iere

Gve"i probleme

respiratorii,

QiperventilaţieH

)rică. 4u ai încredere în procesul



veţii. Ai rămas blocat în copilărie.

1ste bines să devii adult. 0umea este

în siguranţă. 2unt ocrotit.

Aterosclero"ă *e"istenţă, tensiune. Vederi

înguste, înţepenite. *eu" de avedea binele.

2unt total desc(is pentru viaţă şi

bucurie. Aleg să văd totul cu dragoste.

3ăşici 5mpotrivire. 0ipsă de protecţie

emoţională.

!erg uşor cu valul vieţii şi $ecarenouă e&perienţă. otul este bine.

3ăşici de ebră 2upure"iD cuvinte m#nioase, ţi-e

rică să le e&primi.

Cree" numai e&perienţe paşnice

pentru că mă iubesc. otul este bine.

3ătături Concepte şi idei întărite

Gînvec(iteH. )rică solidi$cată.

1ste bine să văd şi să e&perimente"

idei noi şi căi noi. 2unt desc(is şi

receptiv la bine.

3ătături la m#nă

sau la picior

7ărţi de g#ndire întărite- te ţii

agăţat cu încăpăţ#nare de durerile

trecutului.

!ă mişc înainte, eliberat de trecut.

2unt în siguranţă. 2unt bine.



3#lb#ială 4esiguranţă. 0ipsă de e&primare

de sine. 4u ţi se dă voie să pl#ngi.

2unt liber să îmi iau singur apărarea.

2unt în siguranţă în propria mea

e&primare. Comunic numai dragoste.3oala Al"(eimer

Gve"i demenţă,

senilitateH

dorinţă să părăseşti planeta.

Inacapacitatea să priveşti viaţa aşa

cum este. otul se înt#mplă în secvenţa potrivită

timp-spaţiu. Acţiunea %ivină şi

dreaptă se petrece continuu, în $ecare

moment.

898

3oala 0ou ;e(rig Ve"i ? 2clero"ă amiotro$că

laterală

3oala lui Addison

Gve"i probleme

adrenaleH

!alnutriţie emoţională severă.

/ră de sine.

Imi îngri'esc cu dragoste trupul,

mintea şi emoţiile.

3oala lui 3rig(t

Gve"i 4erităH

e simţi ca un copil caree nu ace



nimic corectD şi nu este destul de

bunD. /n ratat. 7ierdere.

!ă iubesc şi mă aprob. 5mi pasă de

mine. 2unt total adecvat în orice

moment.3oala lui Cro(n

G1nterita regionalăH

)rică. Ingri'orare. 4u te simţi

destul de bun.

!ă iubesc şi mă aprob. )ac totul c#t

pot eu de bine. 2unt minunat. 2unt împăcat.

3oala lui Cus(ing

Gve"i ? probleme

adrenaleH

%e"ec(ilibru mental.

2upraproducţie de idei strivitoare.

2entiment de a $ copleşit, "drobit.

Imi ec(ilibre" cu dragoste mintea şi

trupul. Aleg acum g#nduri care mă ac

să mă simt bine.

3oala lui Qodgin Autoînvinuire şi o teribilă rică de

a nu $ destul de bunD. alergare

nebună ca să-ţi dovedeşti

valoarea, p#nă c#nd s#ngele nu

mai are substanţă să re"iste.

3ucuria vieţii este uitată din

cau"a eortului şi a alergării.



2unt perect ericit să $u eu. 2unt

destul de bun, aşa cum sunt. !ă

iubesc şi mă aprob. 2unt bucurie

e&primată şi primită.

3oala luiQuntington

*esentiment pentru a nu $ capabil

să îi sc(imbi pe cei din 'ur. 0ipsă

de speranţă.

0as tot controlul în voia /niversului.

2unt împăcat cu mine şi cu viaţa.3oala lui 7aget 2entimentul că nu mai e&istă

nicio construcţie. 4imănui nu-i

pasăD.

2tiu că sunt spri'init de viaţă pe căi

măreţe şi glorioase. Viaţa mă iubeşte şi

îi pasă de mine.

3oala lui 7arinson

Gve"i tremur

paraliticH

)rică şi o dorinţă puternică de a

avea control pentru tot şi toţi.

!ă rela&e" ştiind că sunt în siguranţă.

Viaţa este pentru mine şi am încredere

în procesul vieţii.

3oala lui 7ei]er Ve"i? mononucleo"ă.

3oală psi(ică Ve"i? nebunie.

3oli ale copilăriei Credinţa în calendare, în concepte



sociale şi în legi alse.

Comportare copilăroasă la adulţii

din 'urul lor.

Acest copil are protecţia %ivină şi este

încon'urat de dragoste. Ii ceremimunitate mentală.

3oli cronice *eu"ul de a te sc(imba. )rică de

viitor. 4u te simţi în siguranţă.

Vreau să mă sc(imb şi să evolue".

Cree" acum un viitor nou şi sigur.

3oli venerice G2I%A,;onorea, Qerpes

genial, 2i$lisH

Vină se&uală. 4evoie de

pedeapsă. Cre"ul că organele

genitale sunt murdare sau

păcătoase. Abu"ul aproapelui.

5mi accept cu dragoste şi bucurie

se&ualitatea şi modul ei de e&primare.

Accept numai g#nduri care mă susţin

şi mă ac să mă simt bine.

3raţele *epre"intă capacitatea şi

abilitatea de a ţine e&perienţele

vieţii.

Imi ţin şi înt#mpin e&perienţele de

viaţă cu dragoste, cu uşurinţă şi

bucurie.

89@



3ronşita Gve"i

probleme

respiratoriiH

Atmosera amilială in=amată.

Certuri şi ţipete. C#teodată preatăcută.

%eclar pace şi armonie în interiorul

meu şi în 'urul meu. otul este bine.

3uboi Gve"i

)urunculeH

!#nie otrăvitoare la adresa unornedreptăţi personale.

0as trecutul să se ducă şi îi permit

timpului să vindece $ecare aspect al

vieţii mele.

3ulimia eroare ără speranţă. /n ciclu

nebunesc de îndopare cu şi golire

a urii de sine.

2unt iubit şi (rănit şi susţinut de însăşi

Viaţa. 1ste bine pentru mine să

trăiesc.

3ursite !#nie înăbuşită, reprimată.

%orinţa de a bate pe cineva.

Iubirea te rela&ea"ă şi se debarasea"ă

de tot ce nu îi este asemănător.

Cancer %urere ad#ncă. *esentiment de

lungă durată. 2ecret ascuns al

durerii care măn#ncă din tine.



7orţi ură. 0a ce bun<

Iert şi mă elibere" cu dragoste de

trecut. Aleg să-mi umplu lumea mea

cu bucurie. !ă iubesc şi mă aprob.

Candido"ă e simţi împrăştiat. !ultărustrare şi m#nie. )oarte e&igent

şi neîncre-"ător în relaţiile

personale. ameni care ştiu

numai să ia.

Imi dau voie să $u tot ceea ce pot să

$u şi merit tot ce este mai bun în viaţă.!ă iubesc şi mă aprecie" pe mine şi

pe cei din 'urul meu.

Cataractă Incapacitatea să te uiţi înainte cu

bucurie. Viitor întunecat.

Viaţa este eternă şi plină de bucurie.

Aştept cu nerăbdare $ecare moment.

Celulită *ăm#i blocat în dureri ale primei

copilării. *ăm#i agăţat de

obstacole şi piedicile trecutului.

Ai di$cultăţi să mergi înainte.

)rica de a-ţi alege propria

direcţie.

Iert pe toată lumea. !ă iert pe mine

însumi. Iert toate e&perienţele din

trecut. 2unt liber.

C(elire )rica. ensiune. Incerci să controle"i

totul. 4u ai încredere în



proce-sul vieţii.

2unt în siguranţă. !ă iubesc şi mă

aprob. Am încredere în viaţă.

C(eratita Gve"i ?

probleme cu oc(iiH!#nie e&tremă. %orinţa să îi

loveşti pe cei pe care îi ve"i sau

ceea ce ve"i.

5i permit acum dragostei din propria

mea inimă să vindece tot ce văd. Aleg

pacea. otul este bine în lumea mea.C(ist $bros credinţă întărită că viaţa n-o să

iasă bine pentru tine. Vai săracul

de mineD.

Viaţa mă iubeşte şi eu iubesc viaţa.

Aleg acum să in(ale" în mine viaţa,

liber şi în totalitate.

C(isturi A derula acelaşi vec(i şi dureros

$lm. 5ntreţii dureri. Creştere alsă.

)ilmele din mintea mea sunt minunate

pentru că eu le aleg să le ac aşa. !ă

iubesc.

Circulaţie *epre"intă abilitatea de a simţi şi

e&prima emoţiile în mod po"itiv.

2unt liber să ac să circule dragostea

şi bucuria în orice parte a propriei

mele lumi. Imi iubesc viaţa.

89



Cistită Ve"i ? probleme cu ve"ica urinară,

inecţie urinară.

Ciupercă vaginală

Gve"i? CandidaH

*enegarea propriilor necesităţi.4u te autosusţii.

Aleg acum să mă spri'in şi să mă

support într-un mod iubitor şi vesel.

Coapsele 7oartă trupul în perect ec(ilibru.

)orţa ma'oră în mişcare înainte.

Qip, (ip, /raaaaaaa - este bucurie în$ecare "i.

-probleme )rica de a merge înainte îndeci"ii

mari, importante. 4imic către care

să mergi înainte, să speri.

2unt într-un ec(ilibru perect. !ă mişc

înainte în viaţă cu uşurinţă şi cu

veselie, la orice v#rstă.

Coatele Gve"i?

înc(eieturiH

*epre"intă sc(imbarea direcţiei şi

acceptarea de noi e&perienţe.

Alunec uşor cu noile e&perienţe, noile

direcţii şi sc(imbări.

Colesterol

Gaterosclero"ăH

Inundarea canalelor bucuriei.

)rică de a accepta bucuria.



Aleg să iubesc viaţa. Canalele mele de

bucurie sunt larg desc(ise. 1ste bine

să primeşti.

Colici Iritare mentală, nerăbdare,

enervare.Copilul acesta răspunde numai la

dragoste şi la g#nduri de iubire. otul

este pace.

Colită Gve"i? colon,

intestine, colon cu

mucus, colităspasticăH

4esiguranţă. *epre"intă uşurinţa

cu care laşi să se ducă ceea ce s-a

s#rşit.

2unt parte din ritmul şi curgerea

perectă a vieţii. otul este în ordinea

perectă, %ivină.

Colită spastică )rică de a te elibera. 4esiguranţă. 1ste bine pentru mine să trăiesc. Viaţa

îmi va da totdeauna ceeace am nevoie.

otul este bine.

Coloană vertebrală 2uport =e&ibil al vieţii. 2unt spri'init şi susţinut în viaţă.

Colon )rică de a lăsa să se ducă. *ăm#i

agăţat în trecut.

0as cu uşurinţă să plece ceea ce nu

îmi mai este de nici un olos. recutul

s-a dus şi eu sunt liber.

Colon cu mucus 2traturi depuse de g#nduri vec(i



şi conu"e, care bloc(ea"ă canalul

eliminării. e bălăceşti în nămolul

cleios al trecutului.

1libere" şi di"olv trecutul. Am o

g#ndire clară. răiesc în pre"ent, înpace şi bucurie.

Comă )rică. A ugi de ceva sau cineva. e încon'urăm cu protecţie şi iubire.

Creem un spaţiu de vindecare pentru

tine. u eşti iubire.

Comedoane !ici e&plo"ii de m#nie. Imi calme" g#ndurile şi sunt senin.

Con'unctivită !#nie şi rustrare la ceea ce teuiţi în viaţă.

Văd cu oc(ii iubirii. 1&istă o soluţie

armonioasă şi acum o accept.

Constipaţie *eu"ul de a se debarasa de idei

învec(ite. 3locat în trecut.

/neori, în "g#rcenie.

In timp ce las trecutul să plece, noul,

proaspăt şi vital vine la mine. Ii permit

vieţii să curgă prin mine.

Coşuri Gve"i ?

comedoaneH

!ici erupţii de m#nie. Imi calme" g#ndurile şi sunt senin.

Crampa scriitorului !#nie şi rustrare la nedreptăţile Aleg acum să cree" o viaţă care să$e

89B

Gve"i înc(eietura

m#iniiH



aparente al vieţii. veselă şi abundentă. 2unt rela&at.

Crampe ensiune. )rică. e apuci cu

am#ndouă m#inile şi nu dai

drumul.

!ă rela&e" şi dau voie minţii mele să$e în pace.

Crampe abdominale )rică. prirea procesului. Am încredere în procesul vieţii.

Crampe de la ga"e Incleştare. )rică. Idei nedigerate. !ă rela&es şi las viaţa să curgă prin

mine cu uşurinţă.

Creier *epre"intă computerul, panoul de

comandă.1u sunt operatorul iubitor al minţii

mele.

-tumoare Ca"uri computeri"ate greşit.

5ncăpăţ#nare. *eu"ul de a

sc(imba şabloane vec(i.

1ste uşor pentru mine să reprograme"

computerul minţii mele. oată viaţa

este sc(imbare şi mintea mea se

reînnoieşte continuu.

Curbarea coloanei

verte-brale Gve"i?

scolio"ă, lordo"ăH

Incapacitatea de a aluneca

împreună cu suportul vieţii. )rică

şi încercarea de a răm#ne agăţat în

idei învec(ite. 4u ai încredere în

viaţă. 0ipsa de integritate. 0ipsa



de cura' al convingerii.

!ă elibere" de toate ricile. Acum am

încredere în procesul vieţii. +tiu că

viaţa este pentru mine. 2tau drept şi

m#ndru, cu dragoste.%egetele *epre"intă detaliile vieţii. 2unt împăcat cu detaliile vieţii.

-degetul mare *epre"intă intelectul şi

îngri'orarea.

!intea mea este liniştită.

-arătătorul *epre"intă 1go-ul şi rica. 2unt în siguranţă.

-degetul mi'lociu *epre"intă m#nia şi se&ualitatea. 2unt comortabil cu se&ualitatea mea.-inelarul *epre"intă uniunea şi doliul,

suerinţa.

2unt împăcat şi iubitor.

-degetul mic *epre"intă amilia şi aparenţele. 2unt eu însumi cu amilia vieţii.

-degetele de la

picioare

*epre"intă detaliile viitorului. oate detaliile se reglementea"ă de la

sine.

%emenţa

Gve"i ?senilitate,

Al"(eimerH

/n reu" de a privi lumea în aţă

aşa cum este ea. !#nie şi lipsă de

spe-ranţă.

2unt în locul cel mai potrivit pentru

mine şi sunt în siguranţă în orice

moment.



%epresie !#nie pe care simţi că nu ai

dreptul să o ai. )ără speranţă.

!erg acum mai departe cu limitele şi

ricile celorlalţi.

%iabet A t#n'i după ceea ce ar $ putut să$e. mare nevoie de a avea

control. risteţe ad#ncă. 4u a mai

rămas nici un pic de dulceaţă.

!omentul acesta este umplut cu

bucurie. Aleg acum să trăiesc dulceaţa

"ilei de a"i.%inţii *epre"intă deci"iile

- probleme Gve"i ?

tratament de canalH

Indeci"ie de lungă durată.

Incapacitatea de anali"a logic o

Imi iau deci"iile ba"at pe principiul

adevărului şi sunt liniştit, ştiind că

89U

idee şi de a lua o deci"ie. numai acţiunea potrivită se petrece în

viaţa mea.

%iscopatieGdeplasare

de discH

2imţi că viaţa nu te spri'ină, nu te

susţine. 4edecis.

Viaţa îmi susţine toate g#ndurile, de

aceea mă iubesc şi mă aprob. otul

este bine.



%ismenoree !#nie împotriva propriei persoane.

/ră împotriva trupului sau

împotriva emeilor.

Imi iubesc trupul. !ă iubesc. 5mi

iubesc toate ciclurile. otul este bine.%istro$e musculară 4u merită să devin adultD. !erg mai departe de limitările

părinţilor mei. 2unt liber să $u celmai

bunDeuD care pot $.

%i"enterie )rică şi m#nie intensă. Cree" pace în mintea mea, iar trupul

meu re=ectă acest lucru.

-amoebiană Credinţa că toţi sunt puşi să teata-ce, îţi vor răul.

1u sunt puterea şi autoritatea în

lumea mea.

-bacilară presiune şi lipsă de speranţă. 2unt plin de viaţă şi energie şi de

bucuria de a trăi.

%#rd#ială, $ori reci Contracţie mentală, te tregi la o

parte şi te interiori"e"i. %orinţă de

retregere. 0ăsaţi-mă în pace

2unt prote'at şi în siguranţă în orice

moment. %ragostea mă încon'oară şi

mă prote'ea"ă. otul este bine.

%urere Vinovăţie. Vinovăţia caută întotdeauna

pedeapsă.

!ă iubesc şi mă aprob. !ă văd pe

mine şi ceea ce ac cu oc(ii iubirii.

2unt în siguranţă.

%ureri de cap Gve"i ?



migrene H

Invalidarea propriei persoane.

Autocritică. )rică.

1libere" trecutul cu dragoste. 1i sunt

liberi şi eu sunt liberi. otul este bineacum în inima mea.

%urere în g#t Gve"i ?

amigdalităH

ii în tine cuvinte m#nioase. 4u

te simţi în stare să te e&primi.

!ă elibere" de toate restricţiile şi suntliber să $u eu.

%urere, 'ung(iuri #n'eşti după dragoste. #n'eşti

după o îmbrăţişare.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt iubitor şi

demn de iubit.

1c"emă Antagonism care îţi ia respiraţia.

1rupţii mentale.

7acea şi armonia, dragostea şi

bucuria sălăşluiesc în mine şi mă

încon'oară. 2unt prote'at şi în

siguranţă.

1dem Gve"i? reţinerea

lic(idelor,

um=are H

Ce sau pe cine nu laşi să se ducă< %e bună voie las trecutul să se ducă.

1ste bine pentru mine să mă elibere".

Acum sunt liber.



1m$"em

GpulmonarH

)rica de a absorbi viaţa. 4u meriţi

să trăieşti.

1ste dreptul meu din naştere să trăiescliber şi din plin. Iubesc viaţa. !ă

89W

iubesc.

1ncealomielită

mialgică

Ve"i ? Virusul 1pstein-3arr1ndometrio"ă 4esiguranţă, de"amăgire şi

rustrare. Inlocuieşti iubirea de

sine cu "a(ăr. ameni care dau

vina pe ceilalţi.

2unt în acelaşi timp puternică şi

atractivă. 1ste minunat să $i emeie.

!ă iubesc şi mă simt împlinită.

1nuresis Ve"i ? udarea patului

1pilepsie 2imţul persecuţiei. *epingerea

vieţii. /n sentiment de c(inuire şi

de "batere. Autoviolenţă.

Aleg să văd viaţa ca $ind eternă şi

veselă. 2unt veşnic şi vesel şi sunt

împăcat.

1&crescenţe Qrăneşti şi întreţii durerile vec(i.

Clădeşti resentimente.

!ă rela&e" şi-mi cunosc propria



valoare. 2unt su$cient de bun. Viaţa

este uşoară şi veselă.

1&otalmie Ve"i. 7robleme cu oc(ii

)aţa *epre"intă ceea ce arătăm lumii. 1ste bine să $u eu. 1&prim ceea ce

sunt.- linii descendente 0inii descendente pe aţă, vin de

la g#nduri descendente din minte.

*esentiment împotriva vieţii.

1&prim bucuria de a trăi şi îmi permit

să mă bucur din plin de $ecare

moment al $ecărei "i. %evin din nout#năr.

)ebră !#nie. Ardere. 2unt e&presia răcoroasă şi calmă păcii

şi dragostei.

)esele *epre"intă putere. )esele moi

pierderea puterii.

Imi olosesc puterea cu înţelepciune.

2unt puternic. !ă simt în siguranţă.

otul este bine.

)icatul 0ocul m#niei, a uriei şi a emoţiilor

primitive.

%ragoste şi pace şi bucurie este tot ce

ştiu.

-probleme Gve"i ?

(epatitaH

A te pl#nge a devenit cronic.

;ăseşti tot timpul nod în papură

şi oloseşti asta ca să te înşeli pe



tine însuţi. e simţi rău.

Aleg să trăiesc printr-un mediu

desc(is în inima mea. Caut dragostea

şi o găsesc peste tot.

)ierea !elancolie, proastă dispo"iţie,ură, duşmănie, obsesii. 1şti obsedat

de diverse lucruri.

!ă iubesc şi mă aprob. Am încredere

în procesul vieţii ca mă a'ută. 2unt în

siguranţă. otul este bine.

)istulă GbuboiH )rică. 3loca' în procesul de eliberare.2unt în siguranţă. Am încredere totală

în procesul vieţii. Viaţa este pentru

mine.

)latulenţă Ve"i. Crampe de ga"e

)lebită !#nie şi rustrare. %ai vina pe 3ucuria curge liberă prin mine acum

89E

alţii pentru limitarea şi lipsa de

bucurie din viaţa ta.

şi sunt împăcat cu viaţa.

)luierul piciorului

GtibiaH

Clasi$carea idealurilor. )luierele

picioarelor repre"intă standardul

de viaţă.

răiesc la cele mai înalte standarde cu

dragoste şi bucurie.

)racturi Ve"i. 7robleme osoase.



)rigiditate )rică. *enegarea plăcerii.

Credinţa că se&ul este păcat.

7artener insensibil. )rică de tată.

1ste bine să mă bucur de propriul

corp. !ă bucur de a $ emeie.)uruncule !#nie. )ierbere. Clocotire. 1&prim dragoste şi bucuri şi sunt

împăcat.

;angrenă !orbiditate mentală. Inecarea

bucuriei cu g#nduri otrăvitoare.

Aleg acum g#nduri armonioase şi las

bucuria să curgă liberă prin mine.;astrită Incertitudine prelungită.

2entiment de pierire, de s#rşit.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt în siguranţă.

;ălbinare 7re'udiciu intern şi e&tern. ;#ndire

de"ec(ilibrată.

2imt toleranţă, compasiune şi dragoste

pentru toţi, inclusive pentru mine.

;enunc(ii Gve"i ?

înc(eieturiH

*epre"intă m#ndria şi ego-ul. 2unt =e&ibil şi curgător.

-probleme 1go încăpăţ#nat şi m#ndru. Incapacitatea

de a te îndoi. )rică.

In=e&ibilitate. 4u cede"i.

Iertare. 5nţelegere. Compasiune. !ă

aplec şi curg cu uşurinţă şi totul este

bine.

;ingii s#nger#nde 0ipsă de bucurie în deci"iile luate



în viaţă.

Am încredere că întotdeauna se

petrece acţiunea potivită în viaţa mea.

2unt împăcat.

-probleme cugingiile

Incapacitatea de a-ţi susţine

deci"iile. Viaţă ără ţintă, ără

conţinut.

2unt o persoană decisivă. Imi duc

deci"iile p#nă la capăt şi mă susţin cudragoste.

;#t GinteriorH Calea e&primării. Canal de creativitate.

5mi desc(id inima şi c#nt bucuriile

iubirii.

-problemeGve"i?

durere în g#tH

Incapacitatea să-ţi iei singur apărarea,

să-ţi spui părerea. !#nie

îng(iţită. Creativitate sugrumată.

*eu" să te sc(imbi.

4u este nici o problemă dacă ac

gălăgie. !ă e&prim liber şi cu

bucurie. Imi iau apărarea cu uşurinţă.

Imi e&prim creativitatea. Vreau să mă

sc(imb.

;#t înţepenit Incăpăţ#nare de neînduplecat.

Cat#r.



1ste bine să ve"i alte puncte de

vedere.

;#tul Gpartea

cervicalăH

*epre"intă =e&ibilitatea. Abilitateade a vedea ce se înt#mplă la

spate.

2unt împăcat cu viaţa.

-probleme *eu"ul de a vedea şi alte părţi ale Văd toate părţile unei probleme cu

89J

problemei. Incăpăţ#nare, in=e&ibilitate.=e&ibilitate şi uşurinţă. 2unt

nenumărate căi de a vedea şi de a ace

lucrurile. 2unt în siguranţă.

;landa pituitară *epre"intă centrul controlului. !intea şi trupul meu sunt perect în

ec(ilibru. Imi controle" g#ndurile.

;landele *epre"intă centre de staţionare.

Activitate care porneşte automat.

2unt puterea creatoare din lumea mea.

-probleme %istribuire sărăcăcioasă a ideilor

de tip "is şi ăcutD.

Am toate ideile %ivine şi activitatea de

care am nevoie. !ă mişc c(iar acum

înainte.

-ebra glandulară Ve"i ? mononucleo"ă

;le"ne ;le"nele repre"intă abilitatea de a

primi plăcerile.

!erit să mă bucur de viaţă. Accept



toate plăcerile pe care le oeră viaţa.

;lobus (isteicus Ve"i ? nodul în g#t

;onorea Gve"i. 3oli

venericeH

4evoia de pedeapsă pentru a $ opersoană rea.

Imi iubesc trupul. 5mi iubesc se&ualitatea.

!ă iubesc.

;răsimea Gve"i ?

supraponderalH

2ensibilitate e&agerată. Adesearepre"intă rică şi nevoie de

protecţie. )rica poate $ un ecran

pentru m#nie ascunsă şi împotrivirea

de ierta.

2unt prote'at de dragostea %ivină.

2unt întotdeauna apărat şi în

siguranţă. Vreau să evolue" şi să devin

respon-sabil pentru întreaga mea

viaţă aşa cum o vreau eu să $e. 2unt

în si-guranţă.

-braţele !#nie pentru iubirea care ţi-a ost

reu"ată.

4u este nici un risc pentru mine să

cree" toată dragostea pe care o vreau.

-burta !#nie pentru că ţi-a ost reu"ată

(rănirea.

!ă (rănesc cu (rană spirituală şi sunt



satisăcut şi liber.

-şoldurile Qălci de m#nie încăp#nată împotiva

părinţilor.

Vreau să iert trecutul. 4u este nici un

risc pentru mine să trec de limitărilepărinţilor mei.

-coapsele !#nie din copilărie, împac(etată.

Adesea urie împotriva tatălui.

Imi văd tatăl ca pe un copil lipsit de

iubire şi iert cu uşurinţă. 2untem

am#ndoi liberi.;reaţa, ameţeala )rică. *espingerea unei idei sau a

unei e&perienţe de viaţă.

2unt în siguranţă. Am încredere în

procesul vieţii, că îmi aduce numai

bine.

;ripa Ve"i ? ebră.

;ura *epre"intă ingerarea ideilor noi şi

a (ranei.

!ă (rănesc cu iubire.

-probleme 7ăreri $&e. !inte îngustă. Incapacitatea

de a ingera idei noi.

7rimesc cu un bun venit ideile şi conceptele

noi şi le pregătesc pentru digestie

şi asimilare.

89L

;uşa

G3oala 3asedoXH



/ra de a $ abu"at. Victimă. e

simţi "ădărnicit de viaţă. 4eîmplinit.

1u sunt putera şi autoritatea în viaţa

mea. 2unt liber să $u eu însumi.

;uta 4evoia de a domina. 4erăbdare,m#nie.

2unt prote'at şi în siguranţă. 2unt

împăcat cu mine însumi şi cu cei din

'ur.

;uturai alergic

Gve"i ? alergiiHCongestie emoţională. )rică de

calendar. Credinţa în persecuţie.

Vinovăţie.

2unt una cu 54*1;/0 VI1MII. 2unt

în siguranţă în orice moment.

Qematoc(e"ia Ve"i ? s#ngerare anorectată

Qemoroi"i Gve"i ?

anusH

)rică de termene de predare. )urie

împotriva trecutului. i-e $că să

te ec(ilibe"i. 2imţi că nu eşti lăsat

în pace.

!ă elibere" de tot ceeace nu este

asemănător iubirii. 1ste timp şi spaţiu

pentru tot ceea ce vreau să ac.

Qepatita Gve"i

probleme la $catH



Impotrivire la sc(imbare. )rică.

!#nie. /ră. )icatul este lăcaşul

urii şi a uriei.

!intea mea este curăţită şi liberă.

7ărăsesc trecutul şi mă mut din nou. otul este bine.

Qernia *elaţii personale rupte. 1ort,

s#c#ială. 1&presie creatoare

incorectă.

!intea mea este gentilă şi

armonioasă. !ă iubesc şi mă aprob.2unt liber să $u eu însumi.

Qerpes genital Credinţa masivă în vinovăţia

se&uală şi nevoia de pedeapsă.

*uşine publică. Credinţa într-un

%umne"eu care pedepseşte.

*espingerea organelor genitale.

Conceptual meu despre %umne"eu mă

spri'ină, îmi dă suport. 2unt normal şi

natural. !ă bucur de se&ualitatea mea

şi de trupul meu. 2unt minunat.

Qerpes simple&

Gbăşici de ebrăH

Ar"i să $i sarcastic, să muşti.

Cuvinte amare rămase nerostite.

;#ndesc şi vorbesc numai vorbe de

iubire. 2unt împăcat cu viaţa.

Qerpes ulcerat 2upure"iD cuvinte pe care bu"ele



nu le lasă să iasă. %ai vina pe

alţii.

Cree" numai e&perienţede viaţă ericite

în lumea mea iubitoare.

Qiperactivitate )rică. e simţi sub presiune şi înnebunit.

2unt în siguranţă. oată presiunea se

di"olvă. 2/4 destul de bun.

Qiperglicemie Ve"i. %iabet

Qipermetropie Ve"i ? probleme la oc(i

Qipertensiune Ve"i ? probleme cu s#ngeleQipertiroidism )urie împotriva aptului că ai ost

dat la o parte.

2unt în centrul vieţii şi mă aprob pe

mine şi tot ceea ce văd.

Qiperventilaţie

Gve"i. Atacuri de

panică, probleme

respiratoriiH

)rică. Impotrivire la sc(imbare.

4u ai încredere în proces.

2unt în siguranţă oriunde în /nivers.

!ă iubesc şi am încredere în procesul

vieţii.

Qipoglicemie Copleşit de neca"urile vieţii. 0a

ce bun<

Aleg acum să-mi ac viaţa uşoară şi

veselă.



889

Qipotiroidism e dai bătut. e simţi reprimat,

sugrumat, ără speranţă.

Cree" o viaţă nouă, cu reguli noi care

mă susţine în totalitate.Qirsutism !#nie acoperită. 7ătura olosită

este de obicei rică. %orinţa de a

da vina pe alţii. Adesea este un

reu" de a avea gri'ă de tine însuţi.

Imi sunt mie însumi un părinte iubitor.

2unt acoperit cu dragoste şi aprobare.4u este nici un risc pentru mine să

arăt cine sunt.

Impotenţă 7resiune se&uală, tensiune, vinovăţie.

Cre"uri sociale. %uşmănie

împotriva unui partener din trecut.

)rică de mamă.

7ermit acum cu toată puterea

principiului meu se&ual să opere"e cu

uşurinţă şi bucurie.

Incontinenţă *evăsare emoţională. Ani de "ile

în care ai ţinut emoţiile sub control.

Vreau să simt. 4u este niciun risc

pentru mine să-mi e&prim emoţiile. !ă

iubesc.

Incurabil 4u poate $ vindecat în acest

moment prin mi'loace e&terioare.

rebuie să mergem la interiorD ca



să activăm vindecarea. A venit de

niciunde şi se întoarce în niciunde.

!iracole se înt#mplă în $ecare "i. !ă

duc în interiorul meu să di"olv tiparul

care a creat aceasta şi accept acum ovindecare %ivină şi aşa este

Indigestie )rică instinctivă, oroare,

an&ietate. ;emi de groa"ă.

%iger şi asimile" toate noile

e&perienţe cu pace şi bucurie.

Inarct miocardic Ve"i. Atac de cordInecţie Gve"i inecţie

viralăH

Iritare, m#nie, enervare Aleg să $u împăcat şi armonios.

Inecţie virală Gve"i ?

amigdalităH

)rică. 1moţii sugrumate.

Creativitate înăbuşită.

3inele meu curge acum singur.

1&prim idei %ivine. 2unt împăcat.

Inecţie urinară 2upărat. %e obicei pe se&ul opus

sau pe un iubitO iubită. %ai vina pe

alţii.

!ă elibere" de tiparul din conştiinţa

mea care a creat această condiţie.

Vreau să mă sc(imb. !ă iubesc şi mă

aprob.

Inecţii virale 0ipsă de bucurie care curge prin



viaţă. Amărăciune.

Cu dragoste îi permit bucuriei să

curgă liberă pin viaţa mea.

In=amaţie )rică. Ve"i roşu. ;#ndire

in=amată.;#ndirea mea este în pace, calmă şi

centrată.

In=amaţii, iritaţii !#nie nee&primată, care se înrădăcine"ă.

Imi e&prim emoţiile pe căi vesele şi

po"itive.

In=uen"a GgripăH *ăspuns dat unor grupuri GmaseHnegative şi unor cre"uri. )rică.

Credinţa în statistici.

2unt mai presus de cre"urile unor

grupuri sau de calendar. 2unt liber de

orice congestie şi in=enţă.

Inima Gve"i ?

s#ngeleH

*epre"intă centrul iubirii şi al

securităţii.

Inima mea bate în ritmul dragostei.

-probleme 7robleme emoţionale de lungă 3ucurie. 3ucurie. 3ucurie. 7ermit cu

888

durată. 0ipsă de bucurie. Inc(istarea

inimii. Credinţă în eort şi

stres.

dragoste bucuriei să curgă prin

mintea mea, prin trupul meu şi prin



e&perienţa mea de viaţă.

-atac de cord 2toarcerea ultimei picături de

bucurie din inimă, în avoarea

banilor, a po"iţiei etc.

Aduc bucuria înapoi în entrul inimiimele. 1&prim dragoste pentru toţi.

Insomnia )rică. 4u ai încredre în procesul

vieţii. Vinovăţie.

0as cu dragoste "iua să se ducă şi

alunec într-un somn liniştit, ştiind că

"iua de m#ine va avea gri'ă de ea însăşi.

Intestine Gve"i ?

intestinul gros,

colonH

Asimilare. Absorbţie. 1liminare

cu uşurinţă.

Asimile" şi absorb cu uşurinţă tot ceea

ce am nevoie să ştiu şi elimin cu

bucurie trecutul.

Intestinul gros *epre"intă eliminarea resturilor. 1ste uşor să te debarase"i.

-probleme )rica de a te debarasa de ceea ce

este vec(i şi nu mai este necesar.

!ă debarase" de vec(i cu libertate şi

uşurinţă şi îi spun noului cu bucurie,

bine ai venitD.

Into&icaţie

alimentară



7ermiţi altora să ia controlul. e

simţi ără apărare.

Am tăria, puterea şi abilitatea să diger

tot ceea ce vine în calea mea.

itaD boli terminate în itaD

!#nie şi rustrare legate de nişte

condiţii la care te uiţi în propria

mea viaţă.

Vreau să-mi sc(imb toate tiparele de

criticism. !ă iubesc şi mă aprob.Inc(eietura m#inii *epre"intă mişcare şi uşurinţă. rec prin toate e&perienţele de viaţă

cu înţelepciune, cu dragoste şi cu uşurinţă.

Inc(eieturile

Gartrita, coate,

genunc(i, umeriH

*epre"intă sc(imbări de direcţie

în viaţă şi uşurinţa cu care se ac

aceste sc(imbări.

Alunec uşor cu sc(imbarea. Viaţa mea

este îndrumată în mod %ivin şi merg

întotdeauna către cea mai bună direcţie.

Inc(eieturi scr#ntite

GentorseH

!#nie şi împotrivire. 4u vrei să

te mişti într-o singură direcţie în

viaţă.

Am încredere că procesul vieţii mă



duce întotdeauna spre binele meu cel

mai înalt. 2unt împăcat.

Inţepeneală ;#ndire rigidă, înţepenită. 2unt su$cient de ocrotit, ca să-mi

permit să am o minte =e&ibilă.

0abele picioarelor *epre"intă înţelegerea noastrădespre noi înşine, despre viaţă,

despre ceilalţi.

Inţelegerea mea este clară şi vreau să

mă sc(imb cu timpurile. 2unt în siguranţă.

-probleme cu labele

picioarelor)rica de viitor şi de a nu păşi

înainte în viaţă.

!ă mişc înainte în viaţă cu bucurie şi

cu uşurinţă.

0aringită GbronşităH Aşa de m#nios, că nu poţi vorbi. 2unt liber să cer ceea ce doresc. 4u

88@

)rica de a-ţi spune părerea.

*esentiment împotriva autorităţii.

este nici un risc să mă e&prim. 2unt

împăcat.

0epra Incapacitatea totală de a conrunta

viaţa. credinţă de lungă durată

în a nu $ destul de bun sau destul

de curat.

!ă ridic deasupra oricăror limitări.

2unt îndrumat şi inspirit în mod %ivin.

%ragostea vindecă viaţa cu tot ce cuprinde



ea.

0eşinul Gatac

vasovagalH

)rică. 4u poţi re"ista. 2curt circuit.

Am puterea şi re"istenţa şicunoştinţele să conrunt orice în viaţă.

0eucemia Gprobleme

cu s#ngeleH

mori inspiraţia în mod brutal.

0a ce bun <

%epăşesc limitările din trecut în libertateamomentului de acum. 1ste bine

să $u eu.

0eucoree credinţă că emeile sunt lipsite

de putere asupra se&ului opus.

!#nie adresată unui partener.

Imi cree" toate e&perienţele de viaţă.

1u sunt puterea. !ă bucur de eminitatea

mea. 2unt liberă.

0imba *epre"intă abilitatea de a gusta cu

bucurie din plăcerile vieţii.

!ă bucur de toată dărnicia îmbelşugată

a vieţii mele.

0ovituri Gtăieturi,

răniH

!#nie împotriva propriei persoane.

2entiment de vinovăţie.

Imi elibere" acum m#nia pe căi po"itive.



Imi iubesc şi aprecie" propria persoană.

0upus renunţare. e dai bătut. !ai

bine mori dec#t să-ţi iei propria

apărare. !#nie şi pedeapsă.

Imi iau apărare cu libertate şi cuuşurinţă. Imi cer înapoi putere. !ă

iubesc şi mă aprob. 2unt liber şi în

siguranţă.

!alaria %e"ec(ilibrat total cu natura şi cu

viaţa.

2unt unit şi ec(ilibrat cu tot ce esteviaţa. 2unt în siguranţă.

!andibula blocată !#nie. %orinţa de a controla şi de

a domina. *eu"ul de a e&prima

sentimente.

Am încredere în procesul vieţii. Cer cu

uşurinţă cee ce doresc. Viaţa mă susţine.

!astita Ve"i ? probleme cu s#nii

!atoidita !#nie şi rustrare. %orinţa de a

nu au"i ceea ce se petrece. %e

obicei se înt#lneşte la copii. )rica

inectea"ă înţelegerea.

7acea %ivină şi armonia sălăsluieşte

îmi mine şi mă încon'oară. 2unt o

oa"ă de pace, dragoste şi bucurie.

!ăseaua de minte

GieşităH

4u-ţi acor"i spaţiul mental să



cree"i o undaţie puternică.

5mi desc(id conştiinţa la e&pansiunea

vieţii. 1ste su$cient spaţiu pentru mine

să cresc şi să mă sc(imb.

!ellitus Ve"i ? diabet!eningită spirală ;#ndire in=amată de m#nie şi

împotriva viaţii.

Ii elibere" pe toţi de orice vină şi

accept pacea şi veselia vieţii.

88

!enopau"ă )rica de a nu $ dorită. )rica de îmbătr#nire. Auto-respingere. 4u

eşti destul de bine.

2unt ec(ilibrată şi împăcată în toate

sc(imbările ciclurilor şi îmi binecuv#nte"

trupul cu dragoste.

!enstruaţie *espingerea eminităţii. Vinovăţie,

rică. Credinţa că organele

se&uale sunt păcătoase sau

murdare.

Imi accept întreaga putere ca emeie şi

accept toate procesele corpului meu

ca $ind normale şi naturale. !ă

iubesc şi mă aprob.

!ico"a cutată Ii laşi pe alţii să-ţi intre sub piele.

4u te simţi destul de bun sau de

curat.

!ă iubesc şi mă aprob. 4ici o persoană



şi nici un lucru nu au putere asupra

mea.

!ico"a plantară )rustrarea de a nu $ acceptat.

Incapacitatea de a merge înainte

cu uşurinţă.!ă iubesc şi mă aprob. Imi dau

permisiunea de a merge mai departe.

1ste bine să mă mişc.

!igrene 4eplăcerea de a $ condus. e

împotriveşti curgerii înainte a vieţii.

)rica se&uală. Gpoate $ eliberatăde obicei prin masturbareH

!ă rela&e" în curgerea vieţii şi las

viaţa să îmi dea tot ceea ce am nevoie,

în mod conortabil şi cu uşurinţă.

Viaţa este pentru mine.

!iopia Ve"i ? probleme cu oc(ii

!iros corporal )rica. 4u îţi place de tine. )rica

de alţii.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt prote'at.

!#inile in şi m#nuiesc. 2tr#g şi în(aţă.

Apucă şi dau drumul. !#ng#ie.

Ciupesc. oate căile de conrunta

şi trata e&perienţele vieţii.

Aleg să conrunt toate e&perienţele

mele de viaţă cu dragoste,cu bucurie

şi uşurinţă.

!#ncărime Gve"i ?



urticarieH

Iritare din cau"a înt#r"ierilor. /n

mod copilăresc de a trage atenţia.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt împăcat

cu procesul vieţii.!#ncărimi Gve"i ?

pruritH

%orinţele care merg împotriva

v#ntului. 4esatisăcut. *emuşcare.

!#ncărime care să iasă aară

sau să ugă departe.2unt îmăcat e&act acolo unde sunt. 5mi

accept binele, ştiind că toate nevoile şi

dorinţele mi se vor îndeplini.

!oarte *epre"intă părăsirea $lmului vieţii.

!ă duc mai departe cu bucurie, către

noi nivele de e&perienţă.

!ononucleo"ă !#nie pentru că nu primeşti dragoste

şi apreciere. 4u te mai

îngri'eşi pe tine.

!ă iubesc, mă aprecie" şi am gri'ă de

mine. 1ste suTcient de bine aşa cum

sunt.

!onturi 0ipsa de bucurie în e&perienţele

vieţii.

Alerg cu bucurie în înt#mpinarea minunatelor

e&perienţe ale vieţii.

!uşcături )rica. %esc(is la orice 'icnire. !ă iert şi mă iubesc acum şi întotdeauna.



-de animale !#nie întoarsă pe dinăuntru. 2unt liber.

88B

4evoie de pedeapsă.

-de insecte 2entiment de vinovăţie pentru

lucruri neînsemnate.!-am elibarat de toate iritările. otul

este bine.

!uşc(ii Arată re"istenţa la e&perienţele

noi. *epre"intă abilitatea noastră

de a ne mişca în viaţă.

răiesc viaţa ca pe un dans vesel.4arcolepsie 4u mai aci aţă. )rică e&tremă.

%orinţa de a ugi de toate. 4u vrei

să $i aici.

!ă bi"ui pe înţelepciunea şi îndrumarea

%ivină să mă prote'e"e în

$ecare moment. 2unt în siguranţă.

4asul *epre"intă auto-recunoaşterea. Imi recunosc capacitatea mea

intuitivă.

-picură 7l#ns interior. 0acrimi copilăreşti.

Victimă.

*ecunosc şi accept că eu sunt puterea

creatoare în lumea mea. Aleg acum să

mă bucur de viaţa mea.

-s#ngerare 4evoia de a $ recunoscut. e

simţi nerecunoscut şi nebăgat în

seamă. 7l#ngi după dragoste.

!ă iubesc şi mă aprob. 5mi recunosc



adevărata mea valoare. 2unt minunat.

-curge Ceri a'utor. 7lans interior. !ă iubesc şi mă m#ng#i într-un mod

plăcut mie.

-înundat 4u-ţi recunoşti propria valoare. !ă iubesc şi mă aprecie".

4aştere *epre"intă intrarea acestui segmentdin $lmul vieţii.

Acest copil începe o viaţă minunată şi

ericită. otul este bine.

-deecte de naştere armic. Ai ales să vii aşa. 4e

alegem singuri părinţii.

)iecare e&perienţă de viaţă este perectăpentru procesul nostru de evoluţie.

2unt împăcat cu unde sunt acum.

4ebunie A ugi de amilie. 1vadare, retragere.

2eparare violentă de viaţă.

Această minte îşi cunoaşte propria

identitate şi este un punct creator al

Auto-e&primării %ivine.

4erită *eacţie e&agerat la de"amăgire şi

nereuşită.

In viaţa mea se petrec numai acţiunile

potrivite. 0as vec(iul să plece şi primesc

cu bucurie noul. otul este bine.

4egi !ici e&presii de ură. Credinţă în

ur#ţenie.

2unt dragostea şi umuseţea vieţii în

plină e&primare.

4eg plantar Gîn



talpăH

!#nie c(iar la ba"a înţelegerii tale.

*ăsp#ndeşti rustrare în viitor.

!ă mişc înainte cu încredere şi

uşurin-ţă. Am încredere şi plutesc împreună în pocesul vieţii.

4ervii *epre"intă comunicarea.

*eporteri receptivi.

Comunic cu uşurinţă şi bucurie.

Cri"a de nervi e concentre"i numai asupra ta. Imi desc(id inima şi cree" numai co-

88Ubloc(e"i canalele comunicării. municare cu iubire. 2unt în siguranţă.

2unt bine.

4evralgie 7edeapsă pentru vinovăţie. A

comunica este un c(in, o tortură.

!ă iert. !ă iubesc şi mă aprob.

Comunic cu dragoste.

4odulii *esentiment, rustrare şi rănire în

amorul propriu, în legătură cu cariera.

1libere" tiparul de am#nare din mine

şi dau acum voie succesului să $e al

meu.

-nodulul în g#t )rică. 4u ai încredre în procesul

vieţii.

2unt în siguranţă. Am încredere că

viaţa mă spri'ină. !ă e&prim liber şi

cu bucurie.

ase Gve"i ? sc(eletH *epre"intă structura /niversului. 2unt bine structurat şi ec(ilibrat.



-probleme de oase

*upturi, racturi

*ă"vrătire împotriva autorităţii. In lumea mea, eu sunt autoritatea ?

pentru că sunt singurul care g#ndeşte

în mintea mea.%iormităţi Gve"i ?

osteomielită,

osteoporo"ăH

Constr#ngere şi presiune mentală.

!uşc(ii nu se pot rela&a.

7ierderea mobilităţii mentale.Inspir la ma&imum în mine viaţa. !ă

rela&e" şi am încredere în procesul

vieţii.

boseală Impotrivire, plictiseală. 0ipsă de

dragoste pentru ceea ce aci.

2unt entu"iasmat de viaţă şi plin de

energie şi entu"iasm.

c(ii *epre"intă capacitatea de a vedea

clar? trecutul, pre"entul şi viitorul.

Văd cu dragoste şi bucurie.

7robleme cu oc(ii

Gve"i ? urciorH

4u-ţi place ceea ce ve"i în viaţa

ta.

Cree" acum o viaţă la care îmi place

să mă uit.

-astigmatism 2unt buclucD. )rica de a te vedea



pe tine însuţi.

Vreau să-mi văd propria rumuseţe şi

măreţie.

-cataracta Incapacitatea să te uiţi înainte cu

bucurie. Viitor întunecat.Viaţa este eternă şi plină de bucurie.

-copii 4u vor să vadă ce se petrece în

amilie.

Acest copil este încon'urat acum de

armonie, bucurie şi protecţie.

-c(eratita )urie e&tremă. %orinţa de a-i lovipe cei pe care îi ve"i sau ceea ce

ve"i.

7ermit iubirii din propria inimă să

vindece tot ceea ce văd. 2unt împăcat.

-privire încrucişată 4u vrei să ve"i ce este în 'urul

tău. 2copuri încrucişate.

1ste bine pentru mine să văd. 2unt

împăcat.

-(ipermetropie )rica de pre"ent. 2unt în siguranţă acum şi aici. Văd

asta.

88W

-glaucom 4eiertare împietrită. 7resiune de

la dureri de lungă durată. Copleşit

de toate.

Văd cu dragoste şi cu bl#ndeţe.

-miopia )rica de viitor. Accept îndrumarea %ivină şi sunt

întotdeauna în siguranţă.



-e&otalmie )rica să te uiţi c(iar aici, în pre"ent.

!ă iubesc şi mă aprob c(iar acum.

-oc(i uscaţi c(i m#nioşi. *eu"ă să vadă cu

dragoste. !ai bine ar muri dec#t

să ierte.A $ răutăcios, ră"bunător.Iert acum pentru că vreau să iert.

Inspir viaţa în vi"iunea mea şi văd cu

compasiune şi înţelegere.

-oc(i roşii Gve"i ?

conunctivitaH

!#nie şi rustrare. 4u vrei săve"i.

!ă elibere" de nevoia să am mereu

dreptate. 2unt împăcat. !ă iubesc şi

mă aprob.

rganele genitale *epre"intă principiile masculin şi

eminin.

1ste bine să $u cine sunt.

-probleme Ingri'orarea de nu $ destul de

bun.

!ă bucur de propri amea e&presie a

vieţii. 2unt perect, e&act aşa cum sunt.


steomielita Gve"i ?

probleme osoaseH

!#nie şi rustrare la însăşi structura

vieţii. e simţi ără spri'in.

2unt împăcat cu şi am încredere în



procesul vieţii. 2unt în siguranţă şi

prote'at.

steoporo"a 2entimentul că nu mai ai nici un

spri'in în viaţă.

!ă lupt cu mine însumi şi Viaţa măspri'ină pe căi iubitoare şi

neaşteptate.

sul pubic *ere"intă protecţia genitală. 2e&ualitatea mea este în siguranţă.

ţetar otrăvitor

Giritarea pielii mai

puternică dec#t ceade ur"icăH

e simţi ără apărare şi vulnerabil

la atacuri.

2unt puternic, în siguranţă şi prote'at.

otul este bine.

varele *epre"intă punctul de creaţie.

Creativitatea.

2unt ec(ilibrată în =uenţa mea creatoare.

7ancreas *epre"intă dulceaţa vieţii. Viaţa mea este dulce.

-pancretita *espingere. !#nie şi rustrare

pentru că viaţa pare să-şi $ pierdut

dulceaţa.

!ă iubesc şi mă aprob şi eu însumi

îmi cree" dulceaţă şi bucurie în viaţa

mea.

7arali"ia lui 3ell Control e&trem asupra m#niei. 4u

vrei să-ţi e&primi sentimentele.



4u este nici un risc pentru mine să-mi

e&prim sentimentele. !ă iert.

7arali"ie )rică. eroare. )ugi de o persoană

sau de o situaţie. Impotrivire.

2unt una cu întregul vieţii. 2unt totaladecvat în orice situaţie.

7arali"ie cerebrală nevoie de a uni amilia într-un

act de iubire.

Contribui la o viaţă de amilie unită,

iubitoare şi paşnică. otul este bine.

7ara"iţi %ai putere altora, îi laşi să preia 5mi iau cu dragoste înapoi, propria88E

conducerea. mea putereşi elimin orice intererenţă.

-tenia Gvierme

intestinalH

Credinţa puternică de a $ o

victimă şi de a $ murdar. 4ea'utorat

în aţa atitudinilor aparente

ale altora.

Cei din 'ur re=ectă numai sentimente

bune pe care le am pentru mine însumi.

Iubesc şi aprob tot ceea ce sunt.

7araste"ie Ve"i ? amorţire

7artea dreaptă a

corpului

%ai de la tine spre aară, laşi să se

ducă energia masculină, bărbat,

tatăl.



Imi ec(ilibre" energia masculină ără

eort, cu uşurinţă.

7artea st#ngă a

corpului

*epre"intă receptivitatea, ingestia,energia eminină, emeia, mama.

1nergia mea eminină este minunat

ec(ilibrată.

7ăr cărunt 2tres. Credinţa în presiune şi sorţare.

2unt împăcat şi comortabil cu $ecare

aspect al vieţii mele.7eriodonită !#nie la incapacitatea de a lua

deci"ii. ameni ără ţel, ără nerv.

!ă aprob şi deci"iile mele sunt perecte

pentru mine.

7etit mal Ve"i ? epilepsie

7iatră la ve"ica

biliară

Amărăciune. ;#nduri grele.

3lamare. !#ndrie.

recutul este lăsat cu bucurie să se

ducă. Viaţa este dulce şi aşa sunt şi

eu.

7icioarele 4e poartă înainte în viaţă. Viaţa este pentru mine.

-probleme

7artea de sus

GcoapseleH

Ai rămas agăţat în traume vec(i,



în copilărie.

7ărinţii au ăcut tot ce au putut mai

bine cu înţelegerea şi cunoştinţele pe

care le-au avut. Ii elibere".

7artea de 'os Gde lagenunc(i la gle"neH

)rica de viitor. 4u vrei să te mişti. !ă mişc înainte cu încredere şi bucurie,

ştiind că totul este bine în viitorul

meu.

7ielea 4e prote'ea"ă individualitatea.

rgan de simţ.!ă simt în siguranţă să $u eu.

-probleme )rică. An&ietate. eamă vec(e şi

îngropată. 2unt ameninţat.

!ă prote'e" cu dragoste, cu g#nduri

de veselie şi pace. recutul este iertat

şi uitat. In această clipă sunt liber.

7ielonerita Ve"i ? inecţie urinară

7ierderea

ec(ilibrului

;#ndire împrăştiată. 0ipsă de

concentrare.

!ă centre" în siguranţă şi accept

perecţiunea propriei mele vieţi. otul

este bine.

7ierdere de sarcină

spontană GavortH

)rică. )rică de viitor. 4u acum,



mai t#r"iuD. In discordanţă de

timp.

In viaţa mea se petrece întotdeauna

acţiunea %ivină potrivită. !ă iubesc

şi mă aprob. otul este bine.7lăm#ni Abilitatea de a inspira în tine Inspir viaţa în mine în perect ec(ili-

88J

viaţa. bru.

-probleme Gve"i?

pneumoniaH

%epresie. %oliu. )rica de a inspira în tine viaţă. 4u meriţi să trăieşti

din plin.

Am capacitatea să inspir plinătatea

vieţii. răiesc viaţa cu dragoste şi din

plin.

7le&ul solar *eacţii instinctive. Centrul puterii

noastre creative.

Am încredere în vocea mea interioară.

2unt tare, înţelept şi puternic.

7l#ns 0acrmile sunt r#ul vieţii. )ie vărsate

de bucurie, $e vărsate de rică

şi tristeţe, deopotrivă.

2unt împăcat cu toate emoţiile mele.


7neumonia %isperat. bosit de viaţă. *ăni

emoţionale cărora nu li se permite

să se vindece.



Absorb cu libertate ideiile %ivine

umplute cu su=u şi inteligenţa vieţii.

Acesta este un moment nou.

7oliomielita ;elo"ie parali"antă. %orinţa de a

opri pe cineva.1ste destul pentru toţi. Imi cree" eu

g#nduri de dragoste, propriul bine şi

propria-mi librtate.

7robleme adrenale 7esimism. 4u-ţi mai pasă de tine.

An&ietate.

!ă iubesc şi mă aprob. 1ste bine pentrumine să mă îngri'esc.

7robleme cu lima atenţionare că mintea are nevoie

să $e re-ocali"ată pe problemele

esenţiale ale vieţii? dragoste

şi bucurie.

2unt acum total centrat în dragostea şi

bucuria de a trăi. 7lutesc cu viaţa.

0iniştea su=etească este a mea.

7robleme cu

ma&ilarele

!#nie. *esentiment. %orinţa de

ră"bunare.

Vreau să sc(im tiparele mele

interioare care au creat această

condiţie. !ă iubesc şi mă aprob. 2unt

în siguranţă.

7robleme cu rinic(ii Criticism,de"amăgire, nereuşită.



*uşine. *eacţione"i ca un copil

mic.

In viaţa mea se petrece întotdeauna

acţiunea %ivină potrivită. %e la

$ecare e&perienţă de viaţă primescnumai bi-ne. 1ste bine să te

maturi"e"i.

-pietre la rinic(i Aglomerări de m#nie rămasă

nedi"olvată.

Imi di"olv cu uşurinţă toate problemele

trecute.7robleme cu ve"ica

urinară GcistitaH

An&ietate. *ăm#i blocat în idei

învec(ite. i-e teamă să laşi lucrurile

să se ducă.

Cu comort şi uşurinţă las vec(iul să

se ducă şi primesc cu bucurie noul în

via-ţa ea. 2unt ocrotit.

7robleme de

îmbătr#nire

Cre"uri sociale. ;#ndire învec(ită.

eama de a nu $ tu însuţi.

*espingerea trecutului.

!ă iubesc şi mă accept la orice

v#rstă. )iecare moment în viaţă este

perect.

7robleme eminine *enegarea propriei $inţe.



*espingerea eminităţii.

*espingerea principiului eminin.

!ă bucur de eminitatea mea. Imi

place să $u emeie. Imi iubesc trupul.

88L7rostata *epre"intă principiul masculin. Imi accept maculinitatea şi mă bucur

de el.

-probleme )rici mentale care slăbesc masculinitatea.

e dai bătut. 7resiune

se&uală şi vinovăţie. Cre"i în

îmbătr#nire.!ă iubesc şi mă aprob. Imi accept

propria putere. 2piritul meu răm#ne

veşnic t#năr.

7rurit Ve"i ? m#ncărimi

7rurit anal Ve"i ? anus

7soriasis )rica de a $ rănit. !inimali"e"i

rica propriului eu. *eu"ul de a

accepta responsabilitatea propriilor

sentimente.

2unt receptiv la bucuriile vieţii. !erit

şi accept tot ce este mai bun în viaţă.


7uncte albe Gde

grăsime pe aţăH

Ascund ur#ţenia. !ă accept ca $ind rumoasă şi iubită.

7uncte negre e simţi murdar şi neiubit. !ă iubesc şi mă aprob. 2unt iubitor şi

demn de iubit.



*a(itism !alnutriţie emoţională. 0ipsă de

dragoste şi securitate.

2unt în siguranţă şi sunt (rănit de însăşi

dragostea /niversului.

*ăceli, guturai Gboliale sistemului

respirator superiorH

7rea multe lucruri se petrec în

acelaşi timp. Conu"ie şi de"ordine

mentală. %ureri mici. ipul

de credinţă ? *ăcesc de trei ori în$ecare iarnăD. )rică. 0egătură.

2entiment de încătuşare.

Ii permit acum minţii mele să se rela&e"e

şi să $e în pace. Claritatea şi

armonia sunt în interiorul meu şi în

'urul meu.

*ăni Gtăieturi,

lovituriH

!#nie şi vinovăţie împotriva propriei

persoane.

!ă iert şi aleg să mă iubesc.

*ău de mare )rică. )rică de moarte. 0ipsă de

control.

2unt în totală siguranţă în /nivers.

2unt împăcat pretutindeni. Am încredere

în viaţă.

*ău de maşină )rică. 0egătură. 2entiment de încătuşare.



!ă mişc cu uşurinţă în timp şi spaţiu.

!ă încon'oară numai dragoste.

*ău de mişcare )rica de a nu avea control. Am întotdeauna control asupra g#ndurilor

mele. 2unt în siguranţă. !ă

iubesc şi mă aprob.*ect Ve"i? anus

*egurgitare, r#g#ieli )rică. Qrăpăieşti viaţa prea repede.

1ste timp şi loc pentru ceea ce veau să

ac. 2unt împăcat.

*espiraţie *epre"intă abilitatea de a inspira

în tine viaţă.Iubesc viaţa.

-probleme )rica de a trăi deplin. 2unt în siguranţă. Imi iubesc viaţa.

8@9

respiratorii

Gbronşită, răceală,

gri-pă, tuseH

-probleme de

respire-ţie

G(iperventilaţie, atac

de panicăH

)rică sau reu" să inspiri viaţa

complet. 2imţi uneori că nu ai

dreptul să ocupi spaţiul ba c(iar

nici dreptul să e&işti.

1ste dreptul meu dob#ndit prin

naştere să trăiesc liber şi la ma&imum.

2unt demn de iubit. Aleg acum să



trăiesc viaţa din plin.

*espiraţie neplăcut

mirositoare

!#nie şi g#nduri de ră"bunare.

1&perienţe trecute adunate.0as cu dragoste trecutul să se ducă.

Aleg să dau glas numai iubirii.

*eţinerea lic(idelor Ce îţi este rică să nu pier"i< !ă elibere" acum din propria mea

voinţă, cu bucurie.

*eumatism e simţi victimi"at. 0ipsă de

dragoste. Amărăciune cronică.*esentiment.

Imi cree" propriile e&perienţe de viaţă.

7entru că mă iubesc şi mă aprob pe

mine şi pe ceilalţi, e&perienţele mele

devin din ce în ce mai bune.

*#ie ;#ndire inectă. 0e permiţi altora

să-ţi intre sub piele.

2unt e&presia vie, iubitoare şi veselă a

vieţii. 2unt propria mea persoană.

2c(eletul asele repre"intă structura vieţii

tale. 2ăr#maea structurii.

2unt puternic şi solid. 2unt bine structurat.

2ciatica Ipocri"ie. )rica de bani şi de viitor.

!ă mut într-o stare mai bună. 3inele

meu este peste tot, iar eu sunt în siguranţă

şi ocrotit.

2clerodermie 7rotecţia propriei personae, împotriva



vieţii. 4u ai încredere în tine

însuţi că eşti alături de tine şi că

poţi să ai gri'ă de tine.

!ă rela&e" total pentru că acum ştiu

că eşti în siguranţă. Am încredere înviaţă şi am încredere în mine.

2clero"ă amiotro$că

laterală Gatro$e

muscularăH

4u doreşti să accepţi propria valoare.

4egarea succesului.2tiu că sunt oarte valoros. 1ste bine

pentru mine să am succes. Viaţa mă

iubeşte.

2clero"ă în plăci !inte înţepenită, inimă împietrită,

voinţă de $er, in=e&ibilitate.

)rică.

7rin alegerea g#ndurilor iubitoare şi

vesele, cree" o lume iubitoare şi veselă.

2unt ocrotit şi liber.

2enilitate Intoarcere la aşa "isa siguranţă a

copilăriei. 4evoie de îngri'ire şi

de atenţie. ormă de control

asupra celor din 'urul tău. 1vadare.

7rotecţie %ivină. 2iguranţă. 7ace.

Inteligenţa /niversului operea"ă la

toate nivelele vieţii.

2orăitul *eu" încăpăţ#nat de a te de"băra



de şabloane vec(i.

Imi elibere" mintea de tot ceea ce nu

arată ca dragostea şi veselia. !ă mut

din trecut in nou, proaspăt şi vital.

2I%A 4egarea de sine. 2entiment devinovăţie se&uală. Credinţa pu-

2unt o e&presie %ivină şi magni$că a

vieţii. !ă bucur de se&ualitatea mea.

8@8

ternică în a nu $ destul de bunD. !ă bucur de tot ceea ce sunt. !ă

iubesc.2i$lis Iţi dai altora puterea şi e$cienţa. %ecid să $u eu. !ă aprob aşa cum

sunt.

2indrom premenstrual

7ermiţi conu"iei să domnească.

%ai puterea in=uenţelor e&terioare.

*espingere a procesului

eminin.

7reiau acum controlul minţii mele şi

al vieţii mele. 2unt o emeie puternică

şi dinamică )iecare parte a corpului

meu uncţionea"ă perect. !ă iubesc.

2inucidere Ve"i viaţa numai în alb şi negru.

*eu"i să ve"i altă ascăpare.

răiesc în toată multitudinea de

posibilităţi. 1&istă întotdeauna o altă

cale.

2inu"ita Iritare împotriva unei persoane,



cineva apropiat.

%eclar că pacea şi armonia sălăşluiesc

în mine şi mă înon'oară în orice

moment.

2#nge *epre"intă bucuria din organism,curg#nd liberă.

2unt bucuria vieţii, e&prim#nd şi

primind.

7robleme cu s#ngele

Gve"i ? leucemieH

0ipsa de bucurie. 0ipsa de circulaţiede idei.

Idei noi şi vesele circulă liber în mine.

-anemie Ve"i ? anemie

-înc(egare Curgerea bucuriei este înc(isă. re"esc în mine o nouă viaţă. Curg.

-(ipertensiv 7robleme emoţionale nere"olvate

de oarte mult timp.

0as cu bucurie trecutul să se ducă.

2unt împăcat.

-(ipotensiv 0ipsa de dragoste în copilărie.

%eetism, pesimism. 0a ce bun<

ricum nu o iasă nimic.

Aleg acum să trăiesc 7*1F14/0

continuu şi vesel. Viaţa mea este o

bucurie.

2#ngerare 3ucurie care se scurge aară. !#nie.

%ar unde <

2unt bucuria vieţii, e&prim#nd şi



primind într-un ritm perect.

2#ngerare anorectală

!#nie şi rustrare. Am încredere în procesul vieţii. 5n

viaţa mea se petrec numai acţiuni

bune şi potrivite pentru mine.2#nii *epre"intă maternitate şi îngri'ire. 7rimesc şi dăruiesc (rana într-un

ec(ilibru perect.

-probleme Gc(isturi,

noduliH

2lăbiciune 4evoie de odi(nă mentală. 5mi dau minţii mele o vacanţă veselă.

2pasme 4e strangulăm g#ndurile cu rica. !ă elibere", mă rela&e" şi las să seducă. 2unt în siguranţă în viaţă.

2patele *epre"intă suportul vieţii. +tiu că viaţa mă spri'ină tot timpul.

8@@

-probleme cu spatele

Gpartea de susH

0ipsa de suport emoţional. e

simţi ne-iubit. Iţi înăbuşiO suprimi

dragostea.

!ă iubesc şi mă aprob. Viaţa mă spri'ină

şi mă iubeşte.

-partea de mi'loc Vinovăţie. 3locat în toate lucrurileD

acelea din trecut. 4u-mi mai

staţi în spate

0as trecutul să se ducă. 2unt liber să

mă mişc înainte, cu dragoste în inima

mea.

-partea de 'os



GlombarăH

)rică de bani. 0ipsă de suport

$nanciar.

Am încredere în procesul vieţii. 1a are

gri'ă de tot ceea ce am nevoie. 2untocrotit.

2tare nervoasă )rică. An&ietate. Fbatere. ;rabă.

4u ai încredere în procesul vieţii.

2unt într-o nes#rşită călătorie prin

eternitate şi am su$cient timp. Comunic

cu inima mea. otul este bine.2terilitate )rică şi împotrivire la procesul

vieţii 2A/ nu ai nevoie să treci

prin e&perienţa de a $ părinte.

Am încredere în procesul vieţii. 2unt

întotdeauna în locul potrivit, ăc#nd

lucrul potrivit, la timpul potrivit. !ă


2tomac Mine (rana. %igeră ideile. %igger viaţa cu uşurinţă.

-probleme 2paimă. )rică de nou.

Imposibilitatea de a asimila noul.

Viaţa este de acord cu mine. Asimile"

noul în $ecare moment al $ecărei "ile.

otul este bine.

2upraponderal )rică, nevoie de protecţie. )ugi de

sentimente. 4esiguranţă, respingere

de sine. Cauţi împlinirea.

2unt împăcat cu propriile mele sentimente.



2unt în siguranţă aici unde

sunt. Imi cree" propria protecţie. !ă


2ur"enie *espingere, încăpăţ#nare, i"olare.

Ce nu vrei să au"i< 4u mă maibateţi la cap.

Ascult %ivinul şi mă bucur de tot ceea

ce aud. 2unt una cu tot ce e&istă.

ăieturi 7edeapsă pentru a nu $ urmat

propriile tale reguli.

Cree" o viaţă plină de premieri şi recompensări. esticule 7rincipiul masculin. !asculinitate.

1ste bine să $i bărbat.

etanus nevoie de a te debarasa de g#nduri

m#nioase şi purulente.

7ermit iubirii din propria mea inimă

să mă spele, să cureţe şi să vindece

$ecare bucăţică din corpul meu şi al

emoţiilor mele.

icuri nervoase şi

"batere de muşc(i

)rică. 2entimentul de a $ urmărit

de cei din 'ur.

Viaţa în întregul ei mă aprobă. otul

este bine. 2unt în siguranţă.

imus GglandaH ;landa principală a sistemului

imunitar. e simţi atacat de viaţă.

oţi sunt împotriva mea.



;#ndurile mele iubitoare îmi

păstrea"ă sistemul imunitar puternic.

8@

innitus *eu" de a asculta. 4u-ţi au"i

vocea interioară. Incăpăţ#nare.Am încredere în 2piritul meu 2uperior.

Ascult cu dragoste vocea mea interioară.

0as să plece tot ceea ce nu se

aseamănă iubirii.

iroida Gve"i ? guşa,

(ipertiroidism,(ipotiroidismH

/milire. niciodată nu reuşesc să

ac ceea ce vreau să ac. C#nd îmi

vine şi mie r#ndul<D

Imi depăşesc vec(ile limitări şi îmi

permit acum să mă e&prim liber şi

creativ.

ratament de canal

la dinte

4u mai poţi mişca din nimic.

Cre"uri bine înrădăcinate sunt

distruse.

Imi cree" o ba"ă solidă pentru mine şi

pentru viaţa mea. Aleg ca toate

cre"urile să mă susţină cu bucurie.

remur paralitic ;#nduri parali"ante. e-ai împotmolit.

2unt liber cugetător şi e&perimente" cu



uşurinţă şi bucurie lucruri minunate.

rombo"ă coronară e simţi singur şi speriat. 4u sunt

destul de bun. 4u ac destul. 4-o

să reuşesc niciodată.

2unt una cu întreaga viaţă. /niversulmă spri'ină în totalitate. otul este

bine.

uberculo"ă e pier"i din cau"a egoismului.

7osesiv. ;#nduri crude. *ă"bunare.

Iubindu-mă şi aprob#ndu-mă cree" o

lume veşnică şi paşnică, în care sătrăiesc.

umori Qrăneşti dureri vec(i şi şocuri.

Clădeşti remuşcare.

!ă elibere" cu dragoste de trecut şi

îmi îndrept atenţia către această nouă

"i. otul este bine.

umori $broase şi

c(isturi

Alimentarea şi întreţinerea durerii

unui partener. lovitură dată eului

eminin.

!ă debarase" de şablonul din mine

care a tras această e&perienţă de

viaţă. Cree" numai bine în viaţa mea.

urbare !#nie. Credinţa că violenţa este

răspunsul.

7acea sălăşluieşte în mine şi mă



încon'oară.

use %orinţa de a lătra la lume?DvedeţimăD,

ascultaţi-măD.

2unt luat în seamă şi apreciat în cele

mai po"itive moduri. 2unt iubit./darea patului în

somn GcopiienuresisH

)rica de un părinte, de obicei de

tată.

Copilul acesta este vă"ut cu dragoste,

compasiune, înţelegere. otul estebine.

/lcer digestiv )rică. Credinţa că nu eşti destul

de bun. ;ata oric#nd să-i mulţumeşti

pe toţi.

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt împăcat

cu mine însumi. 2unt minunat.

/lcere )rică. Convingerea că nu eşti

destul de bun. Ce muşcă din tine

pe dinăuntru<

!ă iubesc şi mă aprob. 2unt împăcat.

2unt calm. otul este bine.

/meri *epre"intă abilitatea noastră de a

purta cu bucurie e&perienţele vie-

Aleg să permit tuturor e&perienţelor

mele de viaţă să $e vesele şi pline de

8@B

ţii. 4oi acem din viaţă o povară



prin atitudinea noastră.

dragoste.

-umeri rotun"i 7orţi neca"urile vieţii. )ără a'utor

şi ără speranţă.

2tau drept şi liber. !ă iubesc şi măaprob. Viaţa mea devine tot mai bună

pe "i ce trece.

/m=are Gve"i ?

edemH

1şti blocat în g#ndire. Idei înundate,

dureroase.;#ndurile mele curg liber şi uşor. !ă

mişc cu uşurinţă printe idei.

/m=ătură Gnodul în

g#tH

)rică. 4u ai încredere în procesul

vieţii.

2unt în siguranţă. Am încredere că

viaţa mă a'ută şi mă susţine. !ă

e&prim liber şi cu bucurie.

/ng(iile *epre"intă protecţie. Ies aară din prote'at, ără risc.

-roaderea ung(iilor )rustrare. Iţi măn#nci propriul

euD. %ispreţul unui părinte.

4u este nici un risc pentru mine să

cresc mare. Imi conduc viaţa mea cu

bucurie şi cu uşurinţă.

-ung(ia de la picior

crescută înăuntru



;ri'ă şi vinovăţie reeritor la

dreptul tău de a te mişca înainte.

1ste dreptul meu %ivin să îmi iau propria

direcţie în viaţă.

/rec(ile *epre"intă capacitatea de a au"i. Aud cu iubire.-dureri de urec(i

Gotita, urec(ea

medie şi internăH

!#nie. 4u vrei să au"i. 7rea multe

tutlburări. 7ărinţi care se ceartă.

!ă încon'oară armonia. Ascult cudragoste lucruri bune şi plăcute. 2unt

un centru al iubirii.

/retrita Gin=amarea

uretreiH

1moţii m#nioase. 1şti supărat.

%ai vina pe alţii.

Cree" numai e&perienţe vesele în viaţa

mea.

/rticaria )rici mici, ascunse. )aci din ţ#nţar

armăsar.

Aduc pacea în $ecare colţişor al viaţii

mele.

/terul *epre"intă casa creativităţii. 2unt acasă în trupul meu.

Vaginita !#nie împotriva unui partener.

Vină se&uală. Auto-pedepsire.

Cei din 'ur oglindesc dragostea şi auto

aprobarea pe care le am pentru mine



însămi. !ă bucur de se&ualitatea mea.

Varice 2tai într-o situaţie pe care o urăşti.

%escura'are. e simţi copleşit şi

deran'at.

2tau drept, în adevăr şi trăiesc şi mămişc cu bucurie. Iubesc Viaţa şi circul

liber.

Varicela Aştept#nd să cadă drobul de sare.

)rică şi tensiune. 7rea sensibil.

2unt rela&at şi împăcăt pentru că am

încredere în procesul vieţii. otul estebine în lumea mea.

Vertigo Ve"i ? ameţeală

Virisul 1pstein-3arr A împinge peste limitele cuiva.

)rica de a nu $ destul de bun.

Iert cu uşurinţă. !ă iubesc şi am să

mă recompense" cu g#nduri de pre-

8@U

2curgerea întregului suport interior.

Virus de stres.

ţuire.

Vitiligo e simţi total în aara lucrurilor

din 'ur. 4u aparţii. 4u aci parte

din grup.

2unt c(iar în centrul vieţii şi sunt total

conectat în %ragoste.

V#nătăi !icile obsatacole din viaţă.

Autopedepsire.



!ă iubesc şi mă bucur de mine. 2unt

bun şi gentil cu mine însumi. otul

este bine.

Vomitat *espingere violentă a ideilor.

)rica de nou.%iger viaţa ără pericol şi cu bucurie.

4umai bine vine de la mine şi prin

mine.

Vulva *epre"intă vulnerabilitate. 4u este nici o probelemă să $i vulnerabil.

Fg#rieturi 2entimentul că viaţa te s#şie, că

este o înşelătorie, că tu eşti păgubit.2unt recunoscător pentru genero"itatea

vieţii către mine. 2unt binecuv#ntat.

In in$nitatea vieţii unde sunt, totul este perect,


Accept o sănătate perectă ca $ind starea mea naturală.

5n mod conştient, mă elibere" acum de orice tipar

mental de al meu,

Care s-ar $ putut e&prima în boală sub orice ormă.


!ă iubesc şi îmi aprob trupul.

Il (rănesc cu m#ncăruri şi băuturi (rănitoare.

Il e&erse" în moduri plăcute.

Imi recunosc trupul ca pe o maşină minunată şi magni$că,

şi mă simt privilegiat să trăiesc în el.

Iubesc energia.

/0 121 3I41 54 0/!1A !1A

8@W



4I I7A*1 %1 ;Y4%I*1

7A*1 A

C*7/0/I

4/0 I7A* %1 ;Y4%I*1

)AMA GacneeH !ă accept şi mă iubesc unde sunt c(iar acum. 2unt minunat.2I4/2/*I 2unt una cu întregul vieţii. 4imeni nu are puterea să mă irite dec#t dacă eu

îi voie. 7ace. Armonie. *eneg orice credinţă în calendare.

CQII 2unt liber. !ă uit cu libertate înainte pentru că viaţa este eternă şi plină de

bucurie. Văd cu oc(i iubitori.

;Y GinteriorH 7ot să-mi iau singur apărarea. !ă e&prim liber. 2unt creativ. Vorbesc cu

dragoste.70!Y4I *espiraţia vieţii curge cu uşurinţă prin mine. G3ronşitaH pace. 4imeni nu

mă poate irita. GAstmulH sunt liber să îmi conduc liber viaţa.

I4I!A 3ucurie. %ragoste. 7ace. Accept viaţa cu bucurie.

)ICA 0as să se ducă tot ceea ce nu îmi este necesar. Conştiinţa mea îmi este acum

curată şi conceptele mele sunt proaspete, noi, vitale.

I412I4/0

;*2

2unt liber. 0as trecutul să plece. Viaţa curge cu uşurinţă prin mine.

GQemoroi"iH las să se ducă orice presiune şi neca"uri.

*;A4101

;14IA01

GImpotenţaH putere. 7ermit întregului potenţial al principiului meu se&ual

să opere"e cu uşurinţă şi bucurie. Imi accept se&ualitatea cu dragoste şi

bucurie. 4u e&istă nici vinovăţie, nici pedeapsă.

;14/4CQI Iertare. oleranţă. Compasiune. !erg înainte ără e"itare.

7I101 7rimesc atenţie în moduri po"itive. 2unt în siguranţă. 4imeni nu îmi ameninţă

individualitatea. 2unt împăcat. 0umea este la adăpost şi prietenoasă.



8@E

0as să plece toată uria şi resentimentele. ot ceea ce am nevoie, va $ întotdeauna

la îndem#nă. Imi accept binele ără vinovăţie. 2unt împăcat cu toate

lucrurile mici din viaţa mea.

27A1 Viaţa însăşi mă susţine. Am încredere în /nivers. %au liber dragostei şi încrederii. G*egiunea lombară O sacralăHAm încredere în /nivers. 2unt

cura'os şi independent.

C*1I1* oată viaţa este o sc(imbare. iparele mele de evoluare sunt mereu înnoite.

CA7 7ace. %ragoste. *ela&are. 3ucurie. !ă rela&e" în plutirea vieţii şi las viaţa

să trecă prin mine cu uşurinţă.

/*1CQI 5l ascult pe %umne"eu. Aud bucuriile vieţii şi las viaţa să trecă prin mine cubucurie.

;/*A 2unt o persoană decisivă. 5mi duc acţiunile p#nă la capăt. 2unt desc(is la

idei şi concepte noi.

;Y Ge&teriorH2unt =e&ibil. 2unt desc(is la puncte de vedere dierite de al meu.

/!1*I !ă elibere" de urie pe căi paşnice. %ragostea eliberea"ă şi rela&ea"ă. Viaţa

este veselă şi liberă, tot ceea ce accept este bun.

!YI4I !anevre" toate ideile cu dragoste şi uşurinţă.

%1;11 !ă rela&e" ştiind că înţelepciunea vieţii are gr'ă de toate detaliile.

2!AC Asimile" cu uşurinţă ideile noi. Viaţa este de acord cu mine, nimic nu mă

poate irita, sunt calm.

*I4ICQI Caut numai binele peste tot. 2e petrece numai acţiunea potrivită. 2unt

împlinit.

V1FICA

/*I4A*

0as vec(iul să se ducă şi primesc cu bucurie noul.

710VI2 GVaginitaH ormele şi căile se pot sc(imba, dar dragostea nu se pierde nicio-

8@J



dată. G!enstrualH2unt în ec(ilibru în toate sc(imbările ciclice. Imi binecuv#nte"

cu drag trupul. oate părţile trupului meu sunt minunate.

+0% !erg înainte cu bucurie, susţinut şi spri'init de puterea vieţii. !ă mut în

binele meu superior. 2unt în siguranţă. GArtritaH Iubire. Iertare. Ii las pe

alţii să $e ei înşişi şi sunt liber.;0A4%1 2unt în total ec(ilibru. 2istemul meu este în ordine. Iubesc viaţa.

0A3101

7ICIA*10* 2tau drept, în adevăr. !erg înainte cu bucurie. Am înţelegere spirituală.

8@L

Poti Sa-ti Vindeci Viața de Louuise Hay

Documents

Transcript of Poti Sa-ti Vindeci Viața de Louuise Hay