Portofoliu.docx

7/21/2019 Portofoliu.docx

http://slidepdf.com/reader/full/portofoliudocx-56d9cf492d9ae 1/15

1. Ce este dizabilitatea?

Dizabilitatea este o stare socială i nu o condi ie medicală . În ceea ce prive te o defini ie aș ț ș ț

dizabilită ii la nivel na ional trebuie men ionat faptul că în legisla ia românească este încă prezentăț ț ț ț

sintagma de persoană cu handicap în locul sintagmei de persoană cu dizabilitate.Dizabilitatea, ca şi concept analitic, implică o serie de dificultăţi determinate de

diversitatea definiţiilor şi încadrărilor administrative de la nivelul fiecărei ţări. Abordarea

europeană consideră dizabilitatea ca o construcţie socială, în timp ce politicile sociale naţionale

definesc dizabilitatea mai degrabă în termeni medicali, ca evaluare a funcţionalităţii sau ca

incapacitate1.

egea numarul !!" din # decembrie $%%# privind protec ia i promovarea drepturilor ț ș

persoanelor cu &andicap, modificată i completată în septembrie $%1%, cea mai importantă lege înș

domeniul dizabilită ii ' reglementează în privin a persoanelor cu &andicap, nu a persoanelor cuț ț

dizabilită i.ț

(onform legii amintite mai sus, ) persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora

mediul social, neadaptat deficien elor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale i / sau asociate, leț ș

împiedică total sau le limitează accesul cu anse egale la via a societă ii, necesitând măsuri deș ț ț

protec ie în sprijinul integrării i incluziunii socialeț ș ).

În momentul de fa ă, noile tendin e pe plan mondial impun termenul deț ț persoană

dizabilitată *de către societate+, în locul celei de persoană cu dizabilită iț , tocmai pentru a sublinia

faptul că dizabilitatea nu este un atribut al persoanei ci este un atribut al rela iei persoană ' mediu.ț

ediul neadaptat este cel care dizabilitează o persoană datorită barierelor ar&itecturale pe care

acesta le întâmpină$.

Încercările de e-plicare a dizabilită ii ca diferen ă nu sunt noi aceasta a constituitț ț

dintotdeauna o caracteristică marcantă a unor indivizi. /e de altă parte, studiul sistematic al acestui

fenomen este de dată relativ recentă. (onceptele de bază ale acestei discipline au fost împrumutate

din alte domenii ale tiin elor umane. În consecin ă, discursul privind dizabilitatea a fost dominatș ț ț

de asocierea cu limba0ul medicinei, psi&ologiei i sociologiei.ș

rganiza ia ondială a 2ănătă ii propune următoarea defini ie a dizabilită ii3ț ț ț ț

4 Dizabilitatea este reprezentată de orice restric ie sau lipsă (rezultată în urma unei infirmită i) aț ț

1 (omisia 5uropeană. $%%#. Discriminarea în 6niunea 5uropeană. 7i a de ară 8omâniaș ț

2 9dem

1



capacită ii (abilită ii) de a îndeplini o activitate în maniera sau la nivelul considerate normaleț ț

pentru o fiin ă umanăț ):.

a nivelul 6niunii 5uropene, dizabilitatea este văzută ca o problemă a întregii societă i.ț

Aceasta presupune pregătirea i adaptarea continuă în toate sferele vie ii, pentru primirea iș ț ș

men inerea acestor persoane în curentul principal al vie ii socialeț ț!

.;radele de &andicap sunt3 uşor, mediu, accentuat şi grav.

<ipurile de &andicap sunt3 fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psi&ic,

=9>?29DA, asociat, boli rare.

2. Modele i clasificări ale dizabilită iiș ț

6ltimele decade au marcat o sc&imbare importantă în ceea ce priveşte politicile publice privind persoanele cu dizabilităţi la nivel global. odelul medicalizat, predominant în întreaga

5uropă până în anii @"%, a-at pe recuperare medicală şi asigurarea pasivă a unui venit minim

financiar, a fost înlocuit cu o paradigmă bazată pe dreptul la şanse egale, nondiscriminare şi

participare. odelul social promovat de grupurile pentru drepturile civile ale persoanelor cu

dizabilităţi, practic, face trecerea de la blamarea e-clusivă a limitărilor fizice, intelectuale sau de

altă natură ale persoanelor individuale către o analiză critică a mediului fizic şi social şi a

limitărilor impuse de societate asupra anumitor grupuri sau categorii de persoane. /rin urmare

alături de conceptul de persoană cu dizabilităţi trebuie tratate şi barierele e-terne *4disabling

societ)+.

Modelul Medical al Dizabilităţii: În cadrul modelului medical, dizabilitatea este înţeleasă

ca fiind o problemă individuală, cauzată direct de boală, traumă sau orice altă stare de sănătate,

care necesită îngri0ire medicală oferită ca tratament individual de către profesioni ti. Dacă, deș

e-emplu, o persoană are o infirmitate vizuală, de mobilitate sau auditivă, incapacitatea sa de a

vedea, merge sau auzi, este percepută ca fiind dizabilitatea sa personală. odelul medical este

uneori, de asemenea, cunoscut drept !modelul tragediei personale"# pentru că priveşte

dificultăţile prin care trec persoanele cu infirmităţi, ca fiind provocate de modul în care sunt

3 Borld =ealt& rganization, <&e Borld Can. *$%11+. Borld 8eport on DisabilitE

4 (omisia 5uropeană. $%%#. Discriminarea în 6niunea 5uropeană. 7i a de ară 8omâniaș ț

5 8eeve, D. *$%%!+ F/sEc&oGemotional dimensions of disabilitE and t&e social modelF, în (.Carnes and ;. ercer *eds+ 9mplementing t&e 2ocial odel of DisabilitE3 <&eorE and 8esearc&,

eeds3 <&e DisabilitE /ress

2



formate trupurile lor şi de e-perienţa pe care o au în a face anumite lucruri. (onduita dizabilită iiț

are ca scop vindecarea sau adaptarea i sc&imbarea comportamentului pacientului, iar îngri0ireaș

medicală devine subiectul principal.

Modelul Social al Dizabilităţii: Acest model a fost creat c&iar de către persoanele cu

dizabilitaţi. 5l sGa constituit în primul rând întrGun rezultat al răspunsului pe care societatea lGa datnevoilor lor, dar şi ca urmare a e-perienţelor trăite de ele în cadrul sistemului sanitar si de

asigurări sociale care le determină să se simtă izolate şi oprimate din punct de vedere social.

Hegarea şanselor, restricţionarea alegerii şi a autodeterminării precum şi lipsa controlului asupra

sistemelor de spri0in din viaţa lor leGau determinat să pună la îndoială prezumţiile subiacente care

asigurau dominaţia tradiţională a modelului medical. În cadrul modelului social, dizabilitatea este

înţeleasă ca fiind o relaţie inegală în cadrul unei societăţi în care nevoilor persoanelor cu

infirmităţi li se acordă adesea prea puţină atenţie sau deloc. Acest model consideră dizabilitatea cafiind, în principal, o problemă creată social şi o c&estiune care ţine în primul rând de integrarea

individului în societate. Dizabilitatea nu este un atribut al unui individ, ci un comple- de condiţii

create de mediul socialI.

6n al treilea model este cel biopsihosocial adoptat de 2 *rganiza ia ondială aț

2ănătă ii+ț " i care constituie un cadru integrant al modelului medical i social în ceea ce prive teș ș ș

incapacitatea. Acest model pleacă de la premisa că nici unul din primele două modele nu oferă o

abordare completă a problemei. În modelul biopsi&osocial, incapacitatea este abordată ca o

interac iune între factori biologici, psi&ologici i sociali. (lasificarea internatională a func ionării,ț ș ț

dizabilită ii i sănătă ii *(97+ adoptată de 2 în $%%1 tratează problema dizabilită ii prin prismaț ș ț ț

unei abordări care recunoa te factori sociali, factori demografici, factori comportamentali înș

analiza dizabilită ii.ț

(ăutarea unei defini ii unitare pentru persoanele cu cerin e speciale, care să fie riguroasă,ț ț

dar care să nici nu stigmatizeze, a constituit una din preocupările principale din ultimii ani.

6 Bolfensberger, B., <&e /rinciple of Hormalisation in =uman 2ervices, Hational 9nstitute

of intal 8etardation, <oronto, 1JI$

7 anea, ., $rotecţia socială a persoanelor cu handicap, Cucureşti, (asa de editură şi

presă Kansa, $%%%

8 %lasifiarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii &i sănătăţii (%' )/ 2 ;eneva ' rganizaţia

ondială a 2ănătăţii ' Cucureşti, 5d. arin, $%%!

3



În %lasificarea 'nternaţională a andicapului *(9=+J, iniţiată în lucrările savantului

epidemiolog din anc&ester, /&ilip Bood, &andicapul era definit ca o consecinţă a maladiilor

asupra persoanei şi era analizat în trei planuri3 deficienţă *infirmitate+ ' alterarea unei structuri sau

a unei funcţii psi&ologice, fiziologice sau anatomice incapacitate ' reducerea parţială sau totală de

îndeplinire întrGun mod normal a unei activităţi dezavanta0 social sau &andicap ' consecinţadeficienţei sau incapacităţii asupra posibilităţilor de incluziune socială, şcolară sau profesională

dezavanta0ul este rezultanta interacţiunii dintre persoana cu deficienţă sau incapacitate şi mediul

ambiant.

Această abordare a stat la baza elaborării %lasificării 'nternaţionale a funcţionalităţii,

dizabilităţii &i sănătăţii *(97+, adoptată de rganizaţia ondială a 2ănătăţii *2+ în anul $%%11%,

care a înlocuit vec&ea clasificare (9=. Abordarea tradiţională a &andicapului ' ca o caracteristică

individuală a persoanei, a fost înlocuită cu abordarea socială a &andicapului, cu accentul pecondiţiile defavorizante, neadaptate ale mediului şi societăţii, care stau la baza discriminării şi

accesibilităţii reduse la drepturile generale ale omului şi care condiţionează dezavanta0ul şi

&andicapul social.

odelul tradiţional medical *de la etiologie ' la patogenie ' la manifestări clinice+ este

absolut insuficient şi inutil în evaluarea medicoGsocială a pacientului cu probleme comple-e, a

stărilor care nu pot fi tratate sau prevenite. /e parcursul mai multor ani, cu participarea unui grup

de e-perţi din mai multe ţări, rganizaţia ondială a 2ănătăţii a elaborat şi, în septembrie $%%I, a

publicat versiunea (lasificării 9nternaţionale a funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii pentru copil şi

adolescent *tânăr+ *(97G(A+, clasificarea (97 din $%%1 neacoperind necesităţile de evaluare a

funcţionalităţii şi dizabilităţii copilului şi adolescentului.

(lasificările 9nternaţionale ale funcţionării, dizabilităţii şi sănătăţii *(97 şi (97G(A+ pun

accent pe participare şi funcţia păstrată, nu pe incapacitate şi restricţie, ţin cont de factorii de

mediu, cuprind domenii de sănătate şi domenii asociate sănătăţii.

Între abordările (9= şi (97 e-istă câteva deosebiri. (9= se referă la deficien ă, incapacitateț

i dezavanta0, iar (97 se referă la deficien ă, activitate, participare i factori de mediu.ș ț ș

(97 nu se referă doar la persoanele cu dizabilităţi, ci la toţi oamenii. Aceste clasificări au

un rol important şi în reducerea folosirii multitudinii terminologice şi de etic&etări, deseori

peiorative, cum ar fi persoană3 anormală, debilă, deficientă, dezavanta0ată social, deviantă,

&andicapată, idioată, malformată, mutilată, paralizată, invalidă etc. (lasificarea 9nternaţională a

funcţionalităţii, dizabilităţii şi sănătăţii este şi un instrument de realizare a drepturilor persoanelor

9 9dem

10 9dem

4



cu dizabilităţi, dar şi o metodă valoroasă în standardizarea stărilor de sănătate, unificarea

abordărilor de diagnostic şi de evaluare a stărilor de sănătate şi a funcţionalităţii.

(97 a fost adoptată la $$ mai $%%1, după cinci ani de consultanţă internaţională şi

verificare în practică. Aici cuvântul dizabilitate este folosit ca un termen general pentru afectări,

limitări de activitate sau restricţii de participare. 2unt, de asemenea prezentaţi şi factorii de mediucorelaţi la tulburările de sănătate, astfel, se face posibilă elaborarea unui profil privind

funcţionarea, dizabilitatea şi sănătatea unei persoane în mai multe domenii. În (97 se foloseşte un

limba0 standardizat, care permite o comunicare eficientă în plan mondial în conte-tul diferitor

discipline. (97 completează (lasificarea 9nternaţională a Colilor *(9C+, astfel aceste două

clasificări pot fi folosite concomitent, (9C oferind cadrul etiologic, iar (97 ' cel al funcţionalităţii

şi dizabilităţii.

3. Persoanele cu dizabiltă iț

$ersoanele cu dizabilită i sunt acele persoane cărora, datorită unor afec iuni fizice,ț ț

mentale sau senzoriale, le lipsesc abilită ile de a desfăsura în mod normal activită i cotidiene,ț ț

necesitând măsuri de protec ie în sprijinul recuperării, integrării i incluziunii socialeț ș**.

6n studiu recent efectuat de rganiza ia ondială a 2ănătă iiț ț 1$ a relevat că în lume sunt

peste un miliard de persoane cu dizabilită i, ceea ce reprezintă apro-imativ 1L din popula iaț ț

totală mondială. Aproape $%% de milioane din aceste persoane suportă dificultă i ma0ore în diferiteț

aspecte ale vie ii lor. /ersoanele cu dizabilită i au, în general, o stare a sănătă ii mai precară, unț ț ț

nivel de instruire mai modest, mai pu ine oportunită i economice i un nivel semnificativ mai mareț ț ș

al sărăciei decît persoanele fără dizabilită i. Aceasta se datorează în mare parte lipsei sauț

insuficien ei de servicii disponibile pentru ele i barierelor multiple cu care ele se confruntă înț ș

via a cotidiană.ț

11 (onform egii nr.!!"? $%%# din %#.1$.$%%#, art.$. alin. 1

12+orld report on disabilit -** M Borld =ealt& rganization $%11, vezi3 &ttp3??N&Olibdoc.

N&o.int?publications?$%11?JI"J$!%#"$1Peng.pdf

5



(onform datelor 9nstitutului Haţional de 2tatistică, populaţia 8omâniei este de apro-imativ

$1.#"1.%%% locuitori, dintre care #"J.#"% sunt persoane cu dizabilităţi *conform siteGului oficial 1:

al Direcţiei ;enerale de /rotecţie a /ersoanelor cu =andicap, din cadrul inisterului uncii,

7amiliei şi /rotecţiei 2ociale3 NNN.anp&.ro+, reprezentând apro-imativ :L din populaţie. Din

totalul de #"J.#"% de persoane cu dizabilită i, #1.$"I sunt copii, iar restul de #$".:J: sunt adul i.ț ț

Din punct de vedere al servicilor sociale oferite, avem 1I.%:# de persoane institu ionalizate şiț

#I$.#!! neinstitu ionalizate.ț

(rearea acestui grup distinct în cadrul populaţiei, a fost posibil începând cu anul 1JJ$,

când a apărut prima lege de protecţie socială în acest sens, respectiv legea :?1JJ$, în cadrul

căreia se făceau primele precizări conceptuale. Astfel, articolul 1 afirmă3 4 $ersoane handicapate,

în in elesul prezentei legi, sînt acele persoane care, din cauza unor deficien e senzoriale, fiziceț ț

sau mintale, nu se pot integra total sau par ial, temporar sau permanent, prin propriile lor ț

posibilită i, în via a socială i profesională, necesitînd măsuri de protec ie specialăț ț ș ț .)

. Persoana cu dizabilităţi ! parte acti"ă a societăţii

De ce este important pentru persoanele cu dizabilităţi să munceascăQ Adesea se presupune,

pe nedrept, că persoanele cu dizabilităţi nu pot sau nu vor să muncească. 5ste o pre0udecată falsă,

deoarece persoanele cu dizabilităţi, ca şi persoanele fără dizabilităţi, vor să muncească, iar dacă li

se oferă această oportunitate pot să o facă şi o fac cu pricepere. /ersoanele cu dizabilităţi vor şi au

nevoie să muncească pentru aGşi câştiga mi0loacele necesare traiului, pentru a se bucura de

contacte sociale cu semenii lor şi pentru aGşi câştiga stima de sine.

/ărerile gre ite cu privire la capacitatea persoanelor cu dizabilită i de a munci. sunt unș ț

motiv important atât pentru oma0ul lor prelungit i ' dacă sunt anga0a i ' pentru e-cluderea lor deș ș ț

la ansele de promovare în carierăș 1!.

Astfel de atitudini pot izvorî din pre0udecata sau părerea că persoanele cu dizabilită i suntț

mai pu in productive decât cele fără dizabilită i. În special, poate e-ista o ignoran ă sau oț ț ț

pre0udecată cu privire la dificultă ile de sănătate mentală i cu privire la adaptările la acordurile deț ș

muncă ce pot facilita anga0area. /ărerile gre ite sunt adesea răspândite nu numai printre anga0a iiș ț

fără dizabilită i cât i printre membrii familiei lor dar c&iar i printre persoanele cu dizabilitate.ț ș ș

13 NNN.anp&.ro

14 9nternational abour rganization, 6nited Hations 5ducational, 2cientific and (ultural rganization,

Borld =ealt& rganization.(C83 A strategE for re&abilitation, eOualization of opportunities, povertE reduction and

social inclusion of people Nit& disabilities. ;eneva, Borld =ealt& rganization, $%%!

6



6nele persoane cu dizabilită i au a teptări scăzute de sine cu privire la abilitatea lor de a fiț ș

anga0ate i e posibil ca nici măcar să nu încerce să î i găsească de lucru. 9zolarea socială aș ș

persoanelor cu dizabilită i le restric ionează accesul la re elele sociale, în special la prietenii i laț ț ț ș

membrii familiei, care pot a0uta la găsirea unui loc de muncă.

Anga0atorii pot face discriminări în cazul persoanelor cu dizabilită i, datorită părerilor ț

gre ite despre capacită ile acestora, sau datorită faptului că nu doresc să le includă în for a lor deș ț ț

lucru. Diferitele deteriorări induc diferite grade de pre0udecă i, cea mai puternică pre0udecată fiindț

e-primată fa ă de persoanele cu o condi ie de sănătate mentală *:#, #!+. Dintre persoanele cuț ț

sc&izofrenie, $JL sGau confruntat cu discriminare fie la găsirea sau la păstrarea unei slu0be, iar

!$L au sim it nevoia de a î i ascunde starea de sănătate atunci când candidau pentru un post,ț ș

pentru calificare sau instruire1.

#. Calitatea "ie ii persoanelor cu dizabilită iț ț

#.1. $ealită i e"idente pri"ind calitatea "ie ii persoanelor cu dizabilită iiț ț ț

Humărul persoanelor cu dizabilită i este în cre tere. 5-istă un risc ridicat de dizabilitate laț ș

vârste mai înaintate, i popula iile na ionale îmbătrânesc pe zi ce trece întrGun ritm nemaiîntâlnit.ș ț ț

5-istă de asemenea o cre tere la nivel global a condi iilor cronice, cum ar fi diabetul, bolileș ț

cardiovasculare i afec iunile mintale care vor influen a natura i inciden a dizabilită ii. <ipareleș ț ț ș ț ț

dizabilită ii dintrGo anumită ară sunt influen ate de tendin ele condi iilor de sănătate i deț ț ț ț ț ș

tendin ele de mediu i al i factori, cum ar fi accidentele rutiere, dezastrele naturale, conflictele,ț ș ț

regimurile alimentare i abuzul de substan eș ț 1#.

5-perien a referitoare la dizabilitate ce rezultă din interac iunea condi iilor de sănătate, aț ț ț

factorilor personali i de mediu, diferă mult. De i dizabilitatea se corelează cu dezavanta0ul, nuș ș

toate persoanele cu dizabilită i sunt la fel de dezavanta0ate. 7emeile cu dizabilită i se confruntă cuț ț

discriminarea legată de se- i cu barierele dizabilită ii în egală măsură. <a-ele de înscriere la coliș ț ș

diferă de asemenea în func ie de deteriorări, copiii cu deteriorări fizice descurcânduGse în generalț

mai bine decât cei cu deteriorări intelectuale sau senzoriale. (ei care sunt cei mai e-clu i de peș

15 /reda, . (oord. *$%%J+ 8iscuri i inec&ită i sociale în 8omânia, 9a i, 5d./oliromș ț ș

16 Diagnostic3 5-clus de pe /iaţa uncii G /iedici în ocuparea persoanelor cu dizabilităţi în 8omânia,

2ocietatea Academică din 8omânia, $%%J

7



pia a muncii sunt adesea cei cu deteriorări ale sănătă ii mintale sau deteriorări intelectuale.ț ț

/ersoanele cu deteriorări grave se confruntă adesea cu un dezavanta0 mai mare1I.

Dizabilitatea afectează popula iile vulnerabile în mod dispropor ionat. 5-istă o prevalen ăț ț ț

mai mare a dizabilită ii în rândul ărilor cu venituri scăzute fa ă de ările cu venituri ridicate.ț ț ț ț

/ersoanele din zonele cele mai sărace, femeile i persoanele în vârstă au o prevalen ă mai mare aș ț

dizabilită ii. /ersoanele care au un venit scăzut, fără slu0bă sau au calificări inferioare riscă un gradț

mai mare de dizabilitate. Datele din ările selec ionate arată că copiii din cele mai nevoia e familiiț ț ș

i cei din grupurile de minorită i etnice au un risc de dizabilitate mult mai mare decât restulș ț

copiilor 1".

#.2. Care sunt barierele %n calea dizabilită ii?ț

Dizabilitatea, ca i stare defavorizantă a persoanei, se confruntă cu o serie de bariere, careș

determină un acces greoi i uneori imposibil la o via ă normală a persoanei cu dizabilită i. ai 0osș ț ț

amintim câteva din aceste bariere1J3

R $olitici i standarde inadecvateș . 5laborarea politicilor nu ine întotdeauna cont deț

nevoile persoanelor cu dizabilită i, sau politicile i standardele e-istente nu sunt puse în practică.ț ș

5-emplele includ o lipsă de politici clare de educa ie de incluziune, o lipsă de standarde de accesț

la mediile fizice ce pot fi puse în practică i o prioritate scăzută acordată reabilitării.ș

R .titudini negative. (redin ele i pre0udecă ile constituie bariere atunci când lucrătorii dinț ș ț

domeniul îngri0irilor medicale nu văd dincolo de dizabilitate, profesorii nu văd care este

importan a învă ării copiilor cu dizabilitate, anga0atorii discriminează persoanele cu dizabilitate iț ț ș

membri familiei au a teptări reduse din partea rudelor lor cu dizabilită i.ș ț

R ipsa furnizării de servicii. /ersoanele cu dizabilită i sunt în special vulnerabile laț

deficien ele din domeniul serviciilor cum ar fi sistemul de sănătate, reabilitare sau suport iț ș

asisten ă.ț

R $robleme cu furnizarea de servicii. (&estiuni precum slaba coordonare dintre servicii,

personalul inadecvat, competen ele personalului i formarea afectează, calitatea i caracterulț ș ș

adecvat al serviciilor pentru persoanele cu dizabilită i.ț

17 Samfir, 5., *1JJI+. /si&ologie 2ocială ' te-te alese, 5ditura Anarom, 9aşi

18 Sipper, 9.H., 2imeonsson, 8.T., *$%%:+. Developmental vulnerabilitE in Eoung c&ildren Nit& disabilities,

în 7raser, .B., coordonator, 8is and 8esilience in c&ild&ood. An ecological perspective, HA2B /8522

19 /onea, 2., *$%%J+. lume diferită, o lume la fel. 9ntegrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi

locomotorii, 5ditura umen, 9aşi

8



R inan are inadecvatăț . 8esursele alocate pentru punerea în practică a politicilor iș

planurilor sunt adesea inadecvate. Documentele de strategie referitoare la reducerea sărăciei, de

e-emplu, pot men iona dizabilitatea fără să ină însă cont de finan are.ț ț ț

R ipsa de accesibilitate. ediile construite, *inclusiv facilită ile publice+ sistemele deț

transport i informare sunt adesea inaccesibile. ipsa de acces la transport este adesea motivulș

pentru care o persoană cu dizabilită i este descura0ată sau împiedicată de la a accesa sistemul deț

îngri0iri medicale. (&iar i în ările cu legisla ie referitoare la accesibilitate, conformitateaș ț ț

clădirilor publice este adesea foarte scăzută. Hevoile de comunicare ale persoanelor cu dizabilită iț

sunt adesea neîmplinite. 9nforma iile sunt adesea indisponibile în formate accesibile i uneleț ș

persoane cu dizabilită i nu pot accesa te&nologiile de informa ie i comunicare de bază cum ar fiț ț ș

telefoanele sau televizorul.

R ipsa de consultare i implicareș . Deseori persoanele cu dizabilită i sunt e-cluse de laț

luarea deciziilor în c&estiuni care le afectează direct vie ile.ț

R ipsa de date i doveziș . lipsă de date rigurose i comparabile despre dizabilitate iș ș

dovezile cu privire la programele care func ionează împiedică adesea în elegerea i ac iunea.ț ț ș ț

#.3. Cu& este afectată calitatea "ie ii persoanelor cu dizabilită i?ț ț

6rmătoarele bariere contribuie la dezavanta0ele cu care se confruntă persoanele cu

dizabilită iț $%3

R .u o sănătate precară. În func ie de grup i mediu, persoanele cu dizabilită i se potț ș ț

confrunta cu o vulnerabilitate mai mare fa ă de condi iile secundare i de coGmorbidită i ce pot fiț ț ș ț

preîntâmpinate, afec iunile mintale netratate, sănătatea orală precară, rate ridicate ale infec iei cuț ț

=9>, ratele mari de obezitate i mortalitate prematură.ș

R .u realizări mai scăzute în ceea ce prive te educa iaș ț . (opiii cu dizabilită i au mai pu ineț ț

anse de a începe coala decât semenii lor fără dizabilită i. Au de asemenea rate mai scăzute de aș ș ț

rămâne în coală i de a fi promova i, precum i rate de tranzi ie mai scăzute către educa ia postGș ș ț ș ț ț

coală.ș

R 0unt mai pu in active din punct de vedere economicț . /ersoanele cu dizabilită i au rateț

mai scăzute de anga0are decât persoanele fără dizabilită i. Acolo unde persoanele cu dizabilită iț ț

sunt totu i anga0ate, acestea câ tigă în general mai pu in decât omologii lor fără dizabilită i.ș ș ț ț

R 0e confruntă cu rate mai ridicate ale sărăciei. 7amiliile în care e-istă o persoană cu

dizabilită i au rate mai ridicate ale sărăciei decât cele fără membri cu dizabilită i. (a grup i înț ț ș

20 /onea, 2., *$%%J+. lume diferită, o lume la fel. 9ntegrarea socială a persoanelor cu

dizabilităţi locomotorii, 5ditura umen, 9aşi

9



toate mediile, persoanele cu dizabilită i au condi ii de trai mai proaste i mai pu ine bunuri. 2ărăciaț ț ș ț

poate duce la dizabilitate, prin malnutri ie, îngri0iri medicale precare i muncă sau condi ii de via ăț ș ț ț

periculoase. Dizabilitatea poate duce la sărăcie prin pierderea de venituri, din cauza lipsei de

anga0are sau neanga0are i prin costurile suplimentare cu dizabilitatea, cum ar fi costurileș

suplimentare medicale, de cazare i de transport.ș

1 2u pot trăi întotdeauna independent i nu pot participa pe deplin la activită ileș ț

comunită iiț . 7aptul că se bazează pe solu ii institu ionale, lipsa vie ii în comunitate, transportulț ț ț

inaccesibil i alte facilită i publice inaccesibile i atitudinile negative, fac ca persoanele cuș ț ș

dizabilită i să fie dependente de al ii, privânduGi de ansele obi nuite sociale, culturale i politice.ț ț ș ș ș

#.. Propuneri pentru o nor&alitate a calită ii "ie ii persoanelor cu dizabilită iț ț ț

/ersoanele cu dizabilită i au adesea un mod unic de aG i privi dizabilitatea i situa ia lor.ț ș ș ț

/ersoanele cu dizabilită i trebuie consultate i implicate în mod activ în formularea i punerea înț ș ș

practică a politicilor, legilor i serviciilor.ș

5 posibil ca organiza iile persoanelor cu dizabilită i să aibă nevoie de construirea deț ț

capacită i i suport pentru a da posibilitatea persoanelor cu dizabilită i să militeze pentru nevoileț ș ț

lor. Atunci când sunt elaborate i finan ate adecvat, acestea pot 0uca de asemenea un rol importantș ț

în furnizarea serviciilor ' de e-emplu, în furnizarea de informa ii, spri0inul semenilor i traiulț ș

independent.

a nivel individual, persoanele cu dizabilită i sunt îndreptă ite să de ină controlul vie ilor ț ț ț ț

lor i prin urmare au nevoie să fie consultate cu privire la c&estiunile ce le privesc direct ' ș

indiferent dacă e vorba de sănătate, educa ie, reabilitare sau via a în comunitate. 5 posibil să fieț ț

nevoie de sus inerea procesului de luare a deciziilor pentru a permite unor indivizi să î i comuniceț ș

nevoile i alegerile. 2erviciile publice e-istente pentru persoanele cu dizabilită i sunt adeseaș ț

finan ate inadecvat ceea ce afectează disponibilitatea i calitatea unor astfel de servicii. 7inan areaț ș ț

adecvată i sustenabilă a serviciilor publice este necesară pentru a asigura că acestea a0ung la to iș ț

beneficiarii din obiectiv i totodată că se furnizează servicii de calitateș $1.

De multe ori persoanele cu dizabilită i i familiile lor au c&eltuieli e-cesive din propriulț ș

buzunar. /entru a îmbunătă ii accsebilitatea financiară a bunurilor si serviciilor pentru a ec&ilibraț

costurile adi ionale impuse de această situa ie, trebuie să se ină cont G mai ales pentru persoaneleț ț ț

nevoia e i vulnerabile G de e-tinderea asigurărilor sociale i de sănătate, astfel încât acesteș ș ș

persoane să aibă acces egal la serviciile sociale publice i să beneficieze de programe de siguran ăș ț

21 /op, (., *$%%I+. (alitatea vieţii în 8omânia. 2eminar al 7undaţiei 5uropene pentru Îmbunătăţirea

(ondiţiilor de >iaţă şi de uncă, în (alitatea >ieţii, U>999, nr. 1G$

10



*având ca obiectiv sărăcia+, prin introducerea de scutiri de ta-e, reduceri de pre la transport iț ș

facilită i fiscale la importul de te&nologie de asistare ' reduceri de ta-e i impozite.ț ș

8espectul i în elegerea mutuală contribuie la o societate incluzivă. /rin urmare este vitalș ț

să se îmbunătă ească nivelul de în elegere publică a dizabilită ii, să se confrunte percep iileț ț ț ț

negative i să se prezinte dizabilitatea în mod corect. De e-emplu, autorită ile din educa ie trebuieș ț ț

să se asigure că colile sunt incluzive i că pun pre pe diversitate. Anga0atorii trebuie încura0a i săș ș ț ț

î i accepte responsabilită ile fa ă de personalul cu dizabilită iș ț ț ț $$.

2trângerea de informa ii despre cuno tiin e, convingeri i atitudini despre dizabilitate poateț ș ț ș

a0uta la identificarea lipsurilor în ceea ce prive te în elegerea publică i pot fi acoperite prinș ț ș

educa ie i informare publică. ;uvernele, organiza iile de voluntariat i asocia iile profesionaleț ș ț ș ț

trebuie să ia în calcul efectuarea unor campanii de mareting social care să sc&imbe atitudinile

despre afec iuni stigmatizante cum ar fi =9>, bolile mintale i lepra. 9mplicarea presei este vitalăț ș

pentru succesul acestor campanii i pentru asigurarea diseminării de pove ti pozitive despreș ș

persoanele cu dizabilită i i familiile lor.ț ș

/entru a pune în practică recomandările este nevoie de un anga0ament i de ac iuni fermeș ț

din partea unei game largi de factori decizionali. De i guvernele na ionale au cel mai importantș ț

rol, al i 0ucători au de asemenea roluri importante.ț

În cele ce urmează se pune accentul pe unele dintre ac iunile pe care le pot întreprindeț

diferi ii factori de decizieț $:.

3uvernele pot4

R 2ă revizuiască politicile, sistemele i serviciile conven ionale i pe cele specificeș ț ș

dizabilită ii pentru a identifica lipsurile i barierele i pentru a planifica ac iuni pentru a le depă i.ț ș ș ț ș

R 2ă elaboreze o strategie i un plan de ac iune na ional referitor la dizabilitate, stabilindș ț ț

linii clare de responsabilitate i mecanisme de coordonare, monitorizare i raportare în toateș ș

sectoarele.

R 2ă reglementeze furnizarea de servicii prin introducerea standardelor de servicii i prinș

monitorizarea i impunerea respectării acestor servicii.ș

22 /recupeţu, 9., /reoteasa, A.., /op, (., *$%%I+. (alitatea vieţii în 8omânia3 1JJ%G$%%#, în %alitatea

vieţii, U>999, nr. :G!

23 2inger, ;.=.2., /oNers, .5., *1JJ:+. (ontributing to resilience in families3 an overvieN, in amilies,

Disabilit and 5mpo6erment7 .ctive %oping 08ills and 0trategies for amil 'ntervention, edited bE 2inger, ;.=.2.,

/aul& Crooes /ublis&ing, Caltimore, arEland

11



$ersoanele cu dizabilită i i familiile lor pot4ț ș

R 2ă spri0ine alte persoane cu dizabilită i prin instruire, informare i consiliere.ț ș

R 2ă promoveze drepturile persoanelor cu dizabilită i în cadrul comunită ilor lor locale ' ț ț

de e-emplu, prin efectuarea de audituri de acces, care să promoveze egalitatea în dizabilitate iș

prin campanii despre drepturile omului.

R 2ă se poată implica în cre terea gradului de con tientizare i a campaniilor de maretingș ș ș

social.

R 2ă participe la forumuri *interna ionale, na ionale, locale+ pentru a &otărî priorită ile deț ț ț

sc&imbare, pentru a influen a politicile i pentru a ameliora furnizarea de servicii.ț ș

R 2ă participe la proiecte de cercetare.

'. Concluzii

În elegând nevoia de delimitare a acestei categorii de persoane, tocmai pentru a veni înț

spri0inul nevoilor lor, trebuie să în elegem în egală măsură, că ele nu sunt diferite ca structurăț

interioară, psi&ologică fa ă de popula ia ma0oritară. Au aceleaşi nevoi emo ionale, psi&ologice,ț ț ț

rela ionale. /ractic, această separare categorială pune premisele distan ării, considerând că esteț ț

ceva în afara noastră. 5i bine, dacă a avea oc&i albaştri sau negri, nu influen ează cu nimicț

calitatea umană, la fel precum şi culoarea pielii, înăl imea sau greutatea corporală, cu atât maiț

pu in prezen a sau absen a unui membru sau a capacită ii vizuale, spre e-emplu, nu influen eazăț ț ț ț ț

celelalte caracteristici ale persoanei.

Dacă a0ungem să ne întrebăm care este rostul unei persoane cu dizabilită i, ar trebui să neț

întrebăm în egală măsură care este rostul fiecăruia dintre noi. (ăci sensul vie ii nu ine de numărulț ț

de mâini sau decibeli, de 9.V. sau letargia unui piciorW Din contră, confruntarea cu un &andicap

este o provocare şi ştim că suferin a poate înăl a, aşa că poate cele mai frumoase lec ii de via ă leGț ț ț ț

am primit de la cei care apreciază via a prin tot ce au sau leGa mai rămas.ț

()(*)+,$-)/

13



1. %lasifiarea internaţională a funcţionării, dizabilităţii &i sănătăţii (%' )/ 2 ;eneva

' rganizaţia ondială a 2ănătăţii ' Cucureşti, 5d. arin, $%%!

2. (omisia 5uropeană. $%%#. Discriminarea în 6niunea 5uropeană. 7i a de ară 8omâniaș ț

3. (onform egii nr.!!"? $%%# din %#.1$.$%%#, art.$. alin. 1

4. Diagnostic3 5-clus de pe /iaţa uncii G /iedici în ocuparea persoanelor cu dizabilităţi

în 8omânia, 2ocietatea Academică din 8omânia, $%%J

5. 9nternational abour rganization, 6nited Hations 5ducational, 2cientific and (ultural

rganization, Borld =ealt& rganization.(C83 A strategE for re&abilitation,

eOualization of opportunities, povertE reduction and social inclusion of people Nit&

disabilities. ;eneva, Borld =ealt& rganization, $%%!

6. anea, ., $rotecţia socială a persoanelor cu handicap, Cucureşti, (asa de editură şi

presă Kansa, $%%%

7. /onea, 2., *$%%J+. lume diferită, o lume la fel. 9ntegrarea socială a persoanelor cu

dizabilităţi locomotorii, 5ditura umen, 9aşi

". /op, (., *$%%I+. (alitatea vieţii în 8omânia. 2eminar al 7undaţiei 5uropene pentru

Îmbunătăţirea (ondiţiilor de >iaţă şi de uncă, în (alitatea >ieţii, U>999, nr. 1G$

J. /recupeţu, 9., /reoteasa, A.., /op, (., *$%%I+. (alitatea vieţii în 8omânia3 1JJ%G$%%#,

în %alitatea vieţii, U>999, nr. :G!

1%. /reda, . (oord. *$%%J+ 8iscuri i inec&ită i sociale în 8omânia, 9a i, 5d./oliromș ț ș

11. 8eeve, D. *$%%!+ F/sEc&oGemotional dimensions of disabilitE and t&e social modelF, în

(. Carnes and ;. ercer *eds+ 9mplementing t&e 2ocial odel of DisabilitE3 <&eorE

and 8esearc&, eeds3 <&e DisabilitE /ress

1$. 2inger, ;.=.2., /oNers, .5., *1JJ:+. (ontributing to resilience in families3 an

overvieN, in amilies, Disabilit and 5mpo6erment7 .ctive %oping 08ills and 0trategies for amil 'ntervention, edited bE 2inger, ;.=.2., /aul& Crooes /ublis&ing,

Caltimore, arEland

1:. Samfir, 5., *1JJI+. /si&ologie 2ocială ' te-te alese, 5ditura Anarom, 9aşi

1!. Sipper, 9.H., 2imeonsson, 8.T., *$%%:+. Developmental vulnerabilitE in Eoung c&ildren

Nit& disabilities, în 7raser, .B., coordonator, 8is and 8esilience in c&ild&ood. An

ecological perspective, HA2B /8522

1. Bolfensberger, B., <&e /rinciple of Hormalisation in =uman 2ervices, Hational

9nstitute of intal 8etardation, <oronto, 1JI$

14



1#. +orld report on disabilit -** M Borld =ealt& rganization $%11, vezi3

&ttp3??N&Olibdoc. N&o.int?publications?$%11?JI"J$!%#"$1Peng.pdf

1I. Borld =ealt& rganization, <&e Borld Can. *$%11+. Borld 8eport on DisabilitE

18. NNN.anp&.ro

15

Portofoliu.docx

Documents

Transcript of Portofoliu.docx